Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Decizia nr. 253/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-02-2016 în dosarul nr. 253/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:040._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._ Operator date 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 253/A
Ședința publică din 25.02.2016
Completul constituit din:
Președinte: L. Ani B.
Judecător: A. N.
Grefier: C. G.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. U. C..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de petentul A. P. G. împotriva sentinței penale nr. 458/17.12.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, procurorul invocă inadmisibilitatea căii de atac exercitate.
Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității căii de atac exercitate de petent.
Procurorul solicită admiterea excepției și respingerea apelului ca inadmisibil.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Reșița la data de 13 noiembrie 2015, petentul constatator A. P. G. a formulat contestație în anulare împotriva încheierii penale nr. 74/22.09.2015 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Reșița.
În motivare a menționat faptul că potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 avea posibilitatea de a-și alege legea mai favorabilă, aceasta fiind vechiul Cod de procedură penală art. 278, iar nu disp. art. 340 noul Cod de procedură penală. Astfel, în contradicție cu prevederile art. 386 și 387 vechiul Cod de procedură penală, prima instanță a procedat în mod abuziv la soluționarea cauzei sale în camera preliminară, fiindu-i îngrădite drepturile, fapt pentru care, în baza art. 391 vechiul Cod de procedură penală se impune admiterea contestației în anulare și anularea încheierii nr. 74/22.09.2015.
Prin sentința penală nr. 458/2015 pronunțată de Judecătoria Reșița la data de 17.12.2015 în dosarul nr._ în baza art. 431 Cod procedură penală, s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petentul A. P. G. împotriva încheierii penale nr. 74 din 22.09.2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ al Judecătoriei Reșița.
Judecătoria, analizând contestația în anulare formulată a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 74/22.09.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr._ s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței, fiind declinată competența de soluționare a cauzei - cale de atac față de soluția pronunțată în dosarul nr._, plângere împotriva soluției procurorului, în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Față de dispozițiile art. 13 alin. 1 Cod procedură penală, legea procesual penală aplicabilă în cazul dat este legea nouă, respectiv art. 426-432 Cod procedură penală ce reglementează contestația în anulare.
Potrivit art. 431 alin. 1 Cpp instanța de judecată examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părților iar potrivit alin. 2 dacă constată că cererea de contestație în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină este prevăzut de art. 426 Cpp și că în sprijinul cererii se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.
Potrivit art. 426 Cod procedură penală, cazurile de contestație în anulare, împotriva hotărârilor penale definitive sunt: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Câtă vreme cererea petentului contestator nu s-a încadrat în niciuna din situațiile sus arătate, limitativ prevăzute de text, judecătoria a reținut contestația în anulare ca fiind inadmisibilă.
Împotriva sentinței penale nr. 458/17.12.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, a declarat apel contestatorul A. P. G., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Analizând apelul declarat de contestator prin prisma dispozițiilor art. 417 C.p.p., instanța constată că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 458/17.12.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ în temeiul art. 431 alin. 1 C.p.p. respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare formulată de contestatorul A. P. G. împotriva hotărârii penale nr. 74/22.09.2015 a aceleiași instanțe.
Prin decizia nr. 5/4.05.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/10 aprilie 2015 s-a stabilit cu caracter obligatoriu că „pronunțată în procedura examinării admisibilității în principiu a contestației în anulare, împotriva unei sentințe pentru care nu este prevăzută o cale de atac, nu poate fi supusă apelului”. Aceasta este și situația în speță, hotărârea ce a format obiectul contestației în anulare vizând o soluție de declinare a competenței care nu este supusă nici unei căi de atac conform art. 50 alin. 4 C.p.p.
Prin urmare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a teza a II- a C.p.p. se va respinge ca inadmisibil apelul declarat de contestatorul A. P. G. împotriva sentinței penale nr. 458/17.12.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat apelantul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel, constatându-se culpa sa procesuală în declararea unei căi de atac inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. a teza a II- a C.p.p. respinge ca inadmisibil apelul declarat de contestatorul A. P. G. împotriva sentinței penale nr. 458/17.12.2015 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelantul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2016.
Președinte, Judecător,
L. Ani B. A. N.
Grefier
C. G.
Red. LB/04.03.2016
Tehnored. CG/04.03.2016 /2 .>
Prima instanță: Judecătoria Reșița
Judecător: P. A. C.
| ← Conflict de competenţă. pozitiv/negativ. Art. 43 CPP/art51... | Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... → |
|---|
