ICCJ. Decizia nr. 193/2004. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 193
Dosar nr.5181/200.
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.241 din 1 octombrie 2003 a Tribunalului Sibiu, inculpatul P.I. a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor înscrise în art.64 lit.a şi b C.pen. pentru tentativa la infracţiuneade omor calificat prevăzută de art.20 raportat la art.174, 175 lit.i C.pen. şi la 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art.1/1 pct.1 din Legea nr.61/1991, urmând să execute în baza art.33 lit.a şi 34 lit.b C.pen. pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
Totodată, tribunalul a menţinut starea de arest a inculpatului, a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la 14 iulie 2003 la zi, a constatat că partea vătămată V.I. nu s-a constituit parte civilă şi a obligat pe inculpat să plătească 349.707 lei Spitalului oraş Cisnădie, 8.603.650 lei Spitalului Clinic Judeţean Sibiu, cheltuieli de spitalizare şi 4.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut în fapt că inculpatul a întreţinut relaţii de concubinaj cu numita B.V. timp de doi ani după care aceasta l-a părăsit şi a început să convieţuiască cu partea vătămată V.I.
Încercările inculpatului de a relua relaţiile au eşuat, motiv pentru care, fiind cuprins de sentimente de gelozie s-a hotărât să se răzbune pe partea vătămată.
În acest sens, în noaptea de 12/13 iulie 2003 aflând că partea vătămată şi fosta sa concubină se afla în vizită la martora B.M., a aşteptat-o în stradă şi la ieşire, i-a aplicat lovituri cu o bâtă.
În aceeaşi noapte inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată când a ieşit din locuinţa fostei sale concubine şi a lovit-o cu un cuţit, repetat în zona toracică şi abdominală, producându-i plăgi penetrante toracic şi abdominal cu lezarea unor organe interne – ficatul – pentru salvarea vieţii fiind necesară intervenţia chirurgicală de urgenţă.
Prin Decizia penală nr.365 din 28 octombrie 2003 a Curţii de Apel Alba Iulia, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, prin care solicita a se reţine că a fost provocat de partea vătămată în sensul art.73 lit.b C.pen. şi a se reduce pedeapsa.
Împotriva acestei decizii inculpatula declarat recurs solicitând, prin apărătorul său şi personal, schimbarea încadrării juridice din tentativă la infracţiunea de omor în infracţiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art.182 C.pen., întrucât nu a acţionatcu intenţia de omor şi reducerea pedepsei – temeiuri de casare prevăzute de art.3859 pct.14 şi 17 C.proc.pen.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză şi a lucrărilor dosarului rezultă că, instanţele întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit şi reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului şi, de asemenea au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpat.
Sub acest din urmă aspect este de observat că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide întrucât a lovit pe partea vătămată, cu un cuţit, repetat şi cu intensitate, în zone vitale (torace şi abdomen), producându-i leziuni grave, iar pentru salvarea vieţii a fost necesară internarea în spital şi supunerea de îndată unei intervenţii chirurgicale.
Prin urmare inculpatul a prevăzut rezultatul actelor de violenţă exercitate şi chiar dacă nu a urmărit rezultatul final, a exceptat posibilitatea producerii lui astfel că încadrarea juridică dată faptei este corectă.
Referitor la pedeapsă, instanţa de fond a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art.72 C.pen. în care sens a ţinut seama de gradul de pricol social sporit al infracţiunii comise cât şi de datele care caracterizează persoana inculpatului (la prima abatere penală) astfel că pedeapsa aplicată, orientată la limita minimă prevăzută de lege este necesară pentru reeducarea sa şi prevenirea comiterii altor infracţiuni.
În consecinţă, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat şi a fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedeapsă se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat,recursul declarat de inculpatul P.I.împotriva deciziei penale nr.365/A din 28 octombrie2003 a Curţii de Apel Alba Iulia.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpularestării preventive de la 14 iulie 2003la14 ianuarie 2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi14 ianuarie2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1575/2004. Penal. încheiere. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 275/2004. Penal. încheiere. Recurs → |
|---|
