ICCJ. Decizia nr. 4/2006. Penal

La data de 29 noiembrie 2004, petiționarul A.C. s-a adresat cu plângere înaltei Curți de Casație și Justiție solicitând tragerea la răspundere penală a inculpaților C.V.E. și B.T., pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie, prevăzută de art. 206 C. pen.

S-a susținut în plângere de către partea vătămată că, la datele de 20 și 27 octombrie 2004, cei doi inculpați în cadrul emisiunii O., au făcut afirmații calomnioase privind pretinsa implicare a unor persoane din cadrul I.M.G.B. în reprimarea evenimentelor din decembrie 1989 și că mulți dintre revoluționari ar fi în realitate impostori.

înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea nr. 132 din 27 ianuarie 2005, în raport de excepția de necompetență materială a înaltei Curți ridicată din oficiu, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul la Judecătoria sectorului 1 București, pentru competentă soluționare.

în considerentele încheierii s-a motivat că nici unul dintre cei doi făptuitori nu au calitatea prevăzută de art. 29 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., astfel încât competența de soluționare să revină înaltei Curți de Casație și Justiție, și competentă să soluționeze este Judecătoria sectorului 1 București, potrivit art. 25 raportat la art. 30 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Judecătoria sectorului 1 București a examinat conținutul plângerii, în raport de calitatea persoanelor și prin sentința penală nr. 2142 din 14 septembrie 2005, a admis excepția de necompetență ridicată după calitatea persoanei, potrivit art. 31 alin. (1) C. proc. pen. și, în conformitate cu art. 4 și 2 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cauzei privind plângerea formulată de partea vătămată împotriva celor doi inculpați, în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât C.V.E. are calitatea de deputat.

înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 10 ianuarie 2006, a examinat din oficiu competența materială de soluționare a prezentei plângeri, în raport de calitatea persoanelor pentru care se plânge partea vătămată apreciind că nu este competentă să soluționeze plângerea, pentru considerente ce vor fi expuse mai jos.

Potrivit art. 209 pct. 3 C. proc. pen., urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazul infracțiunilor săvârșite de către persoanele înscrise la art. 29 pct. 1 C. proc. pen.

Potrivit art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., infracțiunile săvârșite de către senatori și deputați revin spre competentă soluționare înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așa fiind, și având în vedere normele juridice menționate mai sus, se constată că, urmărirea penală în cauză, urmează să fie efectuată de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, dată fiind calitatea făptuitorului C.V.E., care este deputat în Parlamentul României (așa cum rezultă din copia M. Of. nr. 1218/17.12.2004).

în consecință, s-a scos cauza de pe rol și s-a trimis dosarul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, s-a privit plângerea formulată de partea vătămată împotriva celor doi făptuitori C.V.E. și B.T., pentru competentă soluționare.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4/2006. Penal