ICCJ. Decizia nr. 5762/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 72/ P din 20 septembrie 2006, Curtea de Apel Constanța a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel Constanța și în baza art. 42 alin. (2) C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a plângerii penale formulată de petenții M.L.I.D., SC A.S. SRL și M.T., împotriva Ordonanței nr. 628/D/P/2005, pronunțată la data de 6 august 2008, în dosarul cu același număr al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., în favoarea Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., procuror șef de secție.
Pentru a pronunța astfel s-a reținut că, întrucât măsura sechestrului asigurător a fost instituită, printr-un act al procurorului, dosarul aflându-se în faza de urmărire penală, plângerea formulată împotriva măsurii și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia trebuie să urmeze procedura prevăzută de art. 278 C. proc. pen. Ori, cum potrivit prevederilor mai sus citate, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, s-a apreciat că în atare situație competența de soluționare a plângerii aparține procurorului șef de secție D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de casație și Justiție.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs petenții M.L.I.D., SC A.S. SRL și M.T. criticând-o sub aspectul greșitei aplicări a normelor privind competența materială de soluționare a cererii. A susținut în esență că obiectul cererii reprezintă o plângere împotriva măsurii sechestrului asigurător luat printr-un act al procurorului, iar dispozițiile Codului de procedură penală instituie o competență alternativă în privința acestor plângeri, partea interesată având exercițiul unui drept de opțiune între competența procurorului sau a instanței de judecată.
Examinând cauza se constată că recursul este fondat.
Prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul M.T. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 33 lit. c) din Legea nr. 535/2004, întrucât în perioada 23 iunie - 30 iunie 2006, a planificat împreună cu O.M. și Y.T., ieșirea ilegală din țară a lui O.H., cunoscând faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor acte de terorism, respectiv că, în luna martie 2005 a organizat și finanțat operațiunea de răpire a celor trei jurnaliști români în Irak.
Prin ordonanța aceluiași procuror din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător asupra navei I.T. aflată sub pavilion R.P.D. Coreea, proprietatea M.L.I.D. și manager T.S.C.C., reprezentată de M.T.; măsura asiguratorie urmând a fi pusă în executare de către I.G.P.F. și adusă la cunoștința C.P.F. și adusă la cunoștința C.P.C. căpitanului navei I.T. și proprietarului acestuia pe bază de proces-verbal.
Prin procesul-verbal încheiat la 7 august 2006 s-a aplicat sechestrul asigurător asupra navei I.T. de către I.C.M. din cadrul I.G.P.F., subcomisar N.C. din cadrul I.J.P.E. Constanța, specialist criminalist, inspector principal D.M. din cadrul I.J.P.F. Constanța, căpitan de port P.V. din cadrul Căpităniei Portului Constanța.
La termenul de judecată din 20 septembrie 2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța invocă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța, susținând că plângerea formulată de petenți trebuie soluționată de procurorul șef de secție D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curtea de Casație și Justiție, conform prevederilor art. 278 C. proc. pen.
Sentința dată de Curtea de Apel Constanța, secția penală, prin care a admis excepția de necompetență invocată de parchet este nelegală și netemeinică, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Este de observat că cererea formulată de petenți este o plângere împotriva măsurii sechestrului asigurător dispus și aplicat asupra navei I.T., întemeiată în drept pe dispozițiile art. 168 alin. (1) C. proc. pen., potrivit acestor dispoziții, astfel cum au fost modificate prin art. 1 pct. 106 din Legea nr. 281/2003, în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, părțile interesate se pot plânge procurorului sau instanței de judecată în orice fază a procesului penal, din modalitatea de redactare a textului rezultă în mod evident faptul că dispozițiile astfel cum au fost modificate, instituie o competență alternativă, plângerea putându-se adresa instanței de judecată direct, nefiind condiționată de formularea unei plângeri la procuror.
în speță, competența soluționării plângerii revine Curții de Apel Constanța, competentă teritorial și material să soluționeze cauza și căreia, s-a adresat procurorul pentru încuviințarea efectuării unor acte de urmărire penală, (ex. autorizație de percheziție) care potrivit legii sunt încuviințate de instanța competentă să judece cauza în primă instanță.
Așa fiind, în temeiul art. 38515 pct. 1 C. proc. pen. a admis recursurile declarate de petiționarii M.L.I.D., SC A.S. SRL și M.T. împotriva sentinței penale nr. 72/ P din 20 septembrie 2006 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5742/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5766/2006. Penal → |
|---|
