ICCJ. Decizia nr. 5766/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 670 din 6 iunie 2006, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului Ș.I. de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174-176 lit. c) C. pen., în cea prevăzută de art. 184 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor deosebit de grav împotriva părții vătămate M.C., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) raportat la art. 71 C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie, de asemenea i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., raportat la art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 174-176 lit. c) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară pentru o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, a fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost computată din durata prevenției perioada reținerii și arestării preventive de la 8 august 2005 la zi.
S-a constatat că partea vătămată M.C. nu s-a constituit parte civilă, iar inculpatul a fost obligat să plătească cu titlu de despăgubiri civile către C.A.S.M.B. suma de 709,35 RON, reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate M.C. în Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon din București. Totodată inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 1200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la data de 8 august 2005 inculpatul Ș.I. s-a deplasat în locuința părții vătămate M.C., constatând însă că aceasta se află cu un alt bărbat, respectiv martorul M.S.
în aceste împrejurări inculpatul a devenit agresiv și a început să o lovească pe partea vătămată cu palmele și cu o coadă de mătură, a spart geamurile de la ferestre și ușă, după care a intrat în bucătărie de unde a luat din sertarul bufetului un cuțit cu mâner de plastic transparent și cu lama de aproximativ 10-15 cm. Cu acest obiect a înjunghiat-o pe partea vătămată aplicându-i o lovitură în zona spatelui și una în mâna stângă.
Incidentul a fost observat din locuința victimei de către martorul M.S. care însă nu a intervenit, relatând cele văzute și auzite organelor judiciare. Scandalul a fost auzit și de vecini, respectiv martorul I.D.D., care a afirmat că a auzit când partea vătămată a strigat că a fost tăiată. De asemenea, nașul părții vătămate, martorul L.R., care a fost anunțat de cele întâmplate și care a transportat-o la spital pe partea vătămată a arătat că aceasta i-a spus că a fost tăiată cu cuțitul de către inculpat.
Victima a fost internată în perioada 8 august 2005 - 12 august 2005 la Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon din București cu diagnosticul, așa cum rezultă din F.O. eliberată de unitatea spitalicească: "Hemopneumotorax stâng prin plagă înjunghiată penetrantă postero laterală stângă operată. Plagă înțepată antebraț stând. Agresiune prin armă albă".
Conform concluziilor certificatului medico-legal s-a stabilit următoarele: "Din examinarea clinică a persoanei și a documentației medicale alăturate de Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon rezultă că M.C. prezintă leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire cu un corp dur și corp tăietor înțepător (posibil cuțit). Necesită 25-30 zile de îngrijiri medicale. Din datele consemnate în documentația medicală eliberată de spital nu rezultă cu certitudinea punerea în primejdie a vieții victimei. Nu rămâne cu infirmitate."
împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul Ș.I. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că intenția sa nu a fost de a suprima viața victimei, ci doar de a-i produce vătămări corporale, solicitând totodată și redozarea pedepsei aplicate.
Examinând sentința atacată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a constatat criticile nefondate, apreciind că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, vinovăția inculpatului a fost neechivoc stabilită, iar faptei comise i s-a dat o corectă încadrare juridică.
De asemenea, s-a apreciat că individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor generale prevăzute de lege.
în consecință, prin decizia penală nr. 585 din 10 august 2006, Curtea de Apel București, secția I penală a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul Ș.I., invocând motivele de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen.
Solicită să se aibă în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală care arată că leziunile nu au pus în pericol viața victimei și să se dispună, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 176 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 181 C. pen.
în subsidiar solicită să se aibă în vedere circumstanțele sale personale și să se reducă pedeapsa aplicată.
Recursul este nefondat.
înalta Curte, analizând soluția pronunțată în cauză în raport de cazurile de casare invocate, dar și în conformitate cu art. 3859alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca neîntemeiate criticile formulate.
Referitor la motivul de recurs invocat de inculpat ce vizează greșita încadrare juridică a faptei, circumscris cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 17 C. proc. pen., înalta Curte constată că ambele instanțe au procedat la o judicioasă interpretare a materialului probator administrat, reținând că inculpatul se face vinovat de tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav (în varianta prevăzută de art. 176 lit. c) C. pen., deoarece inculpatul a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea pentru săvârșirea unei tentative la infracțiunea de omor).
Din probele administrate a rezultat că inculpatul a lovit victima de mai multe ori cu un cuțit.
Aceste lovituri, deși în actul medical se arată că nu rezultă cu certitudine dacă au pus în primejdie viața victimei trebuie considerate, datorită zonei în care au fost produse (zonă vitală - torace), instrumentului folosit, apt de a produce moartea (cuțit) precum și împrejurările concrete în care au fost aplicate (inculpatul a surprins victima cu un alt bărbat, după săvârșirea faptei a lăsat victima în starea în care a adus-o și a părăsit locul faptei), ca fiind săvârșite cu intenția de a ucide, dacă nu directă cel puțin indirectă, inculpatul acceptând rezultatul ce se putea produce.
Prin urmare, înalta Curte, apreciază că în speță fapta inculpatului constituie tentativă la infracțiunea de omor deosebit de grav și nu infracțiunea de vătămare corporală, prevăzută de art. 181 C. pen.
în ce privește motivul de recurs invocat în subsidiar, ce vizează individualizarea pedepsei, caz de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen., înalta Curte apreciază că nici acesta nu este fondat.
Prima instanță i-a aplicat acestuia o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare, pedeapsă menținută și în apel și care reprezintă minimul prevăzut de textul incriminator.
O reducere a pedepsei presupune reținerea unor circumstanțe atenuante care în cauză nu se regăsesc, având în vedere pericolul concret al faptei comise, faptul că este vorba de o tentativă la omor deosebit de grav comisă în condițiile reținerii lit. c) ale art. 176 C. pen. ce denotă perseverența inculpatului în săvârșirea acestui gen de infracțiuni.
Petru aceste considerente, înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat în condițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 38516 C. proc. pen., raportat la art. 381 C. proc. pen., cu aplicarea art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) se va deduce prevenția pentru inculpat de la 8 august 2005 la zi.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5762/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4772/2006. Penal → |
|---|
