Trafic de droguri. Cauză de reducere a pedepsei
| Comentarii |
|
Potrivit prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute în art. 2-10 din această lege, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Prin urmare, dacă inculpatul a formulat denunțul împotriva mai multor persoane, însă, față de acestea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât datele din denunț nu s-au confirmat, prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000 nu pot fi reținute în favoarea inculpatului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, nr. 2060 din 30 Martie 2006
Prin sentința nr. 1400 din 3 noiembrie 2005, Tribunalul București, secția a I-a penală, a condamnat pe inculpatul L.V. în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
Instanța a reținut că, la 12 aprilie 2005, martorul G.B. a sesizat organele de urmărire penală cu privire la faptul că este consumator de droguri și își procură doza zilnică de la inculpatul L.V. în urma formulării acestui denunț, în cursul aceleiași zile, organele de cercetare penală au procedat la organizarea unor operațiuni de prindere în flagrant a inculpatului. Potrivit procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, inculpatul, după ce a primit banii de la martorul denunțător, a înmânat acestuia 3 doze de heroină.
Apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel București, secția a I-a penală, prin decizia nr. 1025 din 20 decembrie 2005.
împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, inculpatul a declarat recurs cu privire la greșita neaplicare în favoarea sa a prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât a colaborat cu organele de poliție, făcând mai multe denunțuri.
Recursul nu este fondat.
Este adevărat că recurentul, în fața organelor de urmărire penală, a făcut 3 denunțuri împotriva numiților O.M., F. și N., însă acestea nu s-au confirmat, făcând să se dispună neînceperea urmăririi penale cu privire la cele trei persoane, prin rezoluția din 30 septembrie 2005 dată în dosarul nr. 1584/D/P/2005.
în atare situație, în mod corect nu s-au reținut în favoarea inculpatului recurent prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000.
în consecință, recursul inculpatului a fost respins.
| ← Recurs. Expertiză psihiatrică. Infracțiuni privind traficul... | Cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1)... → |
|---|
