ICCJ. Decizia nr. 2068/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2068/2009
Dosar nr. 3938/1/2009
Şedinţa publică din 2 iunie 200.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin Decizia penală nr. 107 din 19 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins, ca tardiv, recursul declarat de petiţionarul P.S. împotriva sentinţei penale nr. 171 din 17 octombrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa supremă a reţinut că formularea recursului se poate face numai în cadrul termenului expres prevăzut de Codul de procedură penală [art. 3853 alin. (1) – 10 zile, dacă legea nu dispune altfel].
În cauză, din actele dosarului instanţei de fond, Curtea de Apel Ploieşti, s-a constatat că la termenul de judecată al plângerii formulate de P.S., împotriva rezoluţiilor nr. 362/P/2008 şi nr. 1495/II-2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti privind pe intimatul R.R. – executor judecătoresc, acela de 17 octombrie 2008, petentul a fost prezent la dezbateri (fila 18 dosar Curtea de Apel Ploieşti).
Ca atare, potrivit textului de procedură penală indicat, termenul de 10 zile de declarare a recursului, curgea de la acea dată.
Petentul a formulat recurs, abia la 10 noiembrie 2008 (filele 2, 3 dosar Î.C.C.J., secţia penală), deci cu mult după curgerea termenului legal.
Împotriva deciziei, P.S., a formulat contestaţie în anulare, în opinia sa această cale extraordinară de atac fiind motivată pe dispoziţiile art. 386 C. proc. pen., în esenţă contestatorul, susţinând că deşi a fost prezent la termenul de judecată din 17 octombrie 2008, el însă nu a participat la pronunţare întrucât i-a fost rău şi datorită unei boli, a părăsit sala.
În continuare, contestatorul dezvoltă în scris nemulţumirile sale generate de hotărâri judecătoreşti pronunţate în civil.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., contestaţia în anulare introdusă împotriva deciziei instanţei de recurs, cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii a cărei anulare se cere, este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate, respectiv, termenul (în cauză contestatorul a formulat această cale extraordinară de atac la 5 mai 2009 (fila 3 verso dosar Î.C.C.J., secţia penală), şi deşi spune textual că motivul ar fi art. 386 lit. a) C. proc. pen., acesta nu este incident în cauză, la 19 ianuarie 2009 P.S. fiind prezent la judecarea recursului (fila 18 dosar nr. 1000/42/2008 al Î.C.C.J., secţia penală).
Potrivit dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul P.S. împotriva deciziei penale nr. 107 din 19 ianuarie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr.1000/42/2008.
Obligă contestatorul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2065/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2069/2009. Penal → |
---|