ICCJ. Decizia nr. 2124/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2124/2009
Dosar nr. 466/87/2009
Şedinţa publică din 5 iunie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 16 din 24 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Teleorman, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul N.G., ca inadmisibilă, apreciind că motivele invocate de către acesta nu se încadrează în cazurile expres şi limitativ prev. de art. 394 C. proc. pen.
Sentinţa a fost apelată de către revizuent care a reiterat motivele invocate la soluţionarea în fond a cererii, respectiv, că victima la împins afară din curte şi i s-a prins mâna în gratii, instanţa nereţinând starea de provocare.
Prin Decizia penală nr. 85/A din 2 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, i s-a respins, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat apelul, apreciindu-se că revizuentul a solicitat reanalizarea, reaprecierea probelor ce au fost deja supuse judecăţii, iar împrejurările învederate de către acesta au fost avute în vedere de către instanţă la soluţionarea cauzelor.
Împotriva deciziei, revizuentul a declarat prezentul recurs, în termen legal, motivele învederându-le în cererea de recurs prin care solicită „schimbarea încadrării la o pedeapsă mai mică”, având în vedere faptul că regretă fapta şi că are în întreţinere un copil minor.
Examinând recursul revizuentului condamnat N.G., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl consideră nefondat pentru următoarele considerente:
Condamnatul N.G. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 59 din 13 martie 2001 pronunţată în Dosarul nr. 352/2001 de Tribunalul Teleorman, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 20 de ani închisoare pentru infracţiunea de omor calificat, prev. de art. 174 - 175 lit. c) C. proc. pen., pedeapsă redusă la 17 ani de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4100 din 2 octombrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie.
Cazurile de revizuire ale hotărârilor penale definitive sunt prevăzute expres şi limitativ în art. 394 lit. a) - e) C. proc. pen., motivele invocate de condamnat în cererea sa, neregăsindu-se în niciunul dintre acestea.
Aspectele invocate de către inculpat, potrivit cărora regretă fapta, că trebuia reţinută starea de provocare, că are în întreţinere 1 copil minor şi că pedeapsa aplicată trebuie redusă, au fost avute în vedere cu ocazia judecării cauzei atât în primă instanţă cât şi în căile ordinare de atac (apel, recurs).
Actualul demers juridic al condamnatului nu dovedeşte existenţa unor fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute de instanţe cu ocazia judecării cauzei, ci prezintă aspecte analizate de instanţe, iar motivele învederate nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
În acest sens, s-au pronunţat şi Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin Decizia penală nr. 60 din 26 septembrie 2007 (M. Of. nr. 574/30.07.2008).
În raport cu cele constatate, în limitele art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul revizuentului, sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, fiind legală.
Conform art. 192 alin. (1) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuent N.G. împotriva Deciziei penale nr. 85/A din 2 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2863/2009. Penal. Revocarea măsurii... | ICCJ. Decizia nr. 2126/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
