ICCJ. Decizia nr. 3624/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3624/2010
Dosar nr. 11/36/2010
Şedinţa publică din 18 octombrie 2010
Asupra recursului penal de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 438 din 20 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosar nr. 6546/118/2009 s-au dispus următoarele:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru inculpatul M.F.L., din infracţiunile reţinute prin actul de inculpare prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen., art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2803 din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 toate cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 290 C. pen., art. 292 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) cod pena, art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fiecare cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.F.L. pentru infracţiunea de declaraţii inexacte făcute cu rea-credinţă în baza cărora s-a operat înmatricularea la Registrul Comerţului, prevăzuta de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. şi pentru infracţiunea de uz de fals în forma continuata, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. şi pentru infracţiunea de ascundere sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunurilor, cunoscând ca bunurile provin din săvârşirea unei infracţiuni, prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002, cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea de evidenţiere în actele contabile a cheltuielilor care nu au o baza operaţiuni reale ori evidenţierea unor operaţiuni fictive, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi pentru infracţiunea de ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor către stat, prevăzuta de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 290 C.pen cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 292 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 65 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost aplicată inculpatului M.F.L. pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b), c) C. pen., pe o durata de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.F. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele, urmând ca inculpatul M.F.L. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare la care se adaugă un spor de 6 luni, în final urmând să execute pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C.pen, pe o durata de 4 ani, după executarea pedepsei principale, pedeapsa principală urmând să se executate în regim de detenţie, conform art. 57 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu,. data de 28 mai 2008 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata SC S. SRL Constanţa pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata SC S. SRL Constanţa pentru infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata SC S. SRL Constanţa, la pedeapsa de 10.000 lei amenda penala şi pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prevăzuta de art. 712 C.pen, urmând ca la data rămânerii definitive a prezentei, să se facă aplic, art. 712 alin. (3) C. pen. în sensul comunicării hotărârii pentru deschiderea procedurii de lichidare, urmând a se comunica şi ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitată inculpata SC W.G. SRL Constanţa pentru infracţiunea prev. de art. art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata SC W.G. SRL Constanţa pentru infracţiunea prev. de art. art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 26 rap. la art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002.
În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata SC W.G. SRL Constanţa, la pedeapsa de 10.000 lei amenda penala şi pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prev. de art. 712C.pen, urmând ca la data rămânerii definitive a prezentei, să se facă aplic, art. 712 alin. (3) C. pen., în sensul comunicării hotărârii pentru deschiderea procedurii de lichidare, urmând a se comunica şi ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa.
S-a admis acţiunea civila formulata de partea civila B.C.R. - Sucursala Constanţa şi în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L. la plata sumei de 46.270 lei şi dobânzile şi penalităţile aferente creditului acordat, pana la achitarea integrala a sumei.
S-a admis acţiunea civila formulata de Statul Roman prin A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Constanţa şi în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 şi 1003 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L., în solidar cu inculpata SC S. SRL Constanţa, la plata sumei de 2.415.600,29 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate pana la data achitării efective a prejudiciului.
În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 şi 1003 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L. în solidar cu inculpata SC W.G. SRL Constanţa, la plata sumei de 614.360,61 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate pana la data achitării efective a prejudiciului, către Statul Roman prin A.N.A.F. Bucureşti prin mandatar D.G.F.P. Constanţa.
În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor false, respectiv înscrisul tip carte de identitate pe numele G.V., cu fotografia inculpatului şi înscrisul tip carte de identitate pe numele S.A., cu fotografia inculpatului, contractul de credit bancar din 22 februarie 2008 al B.C.R. Constanţa, actele constitutive, statutul, certificatul de înregistrare şi încheierea nr. 1881 din 08 iunie 2007 a judecătorului delegat la ORC de constituire şi înmatriculare în registrul comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa ale SC S. SRL Constanţa, originalele şi copiile şi declaraţia notariala nr. 1013 din 06 iunie 2007, pe numele G.V. dată la BNP S.M., respectiv actul constitutiv, certificatul constatator, certificatul de înregistrare ale SC W.G. SRL Constanţa, originale şi copii.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusa prin ordonanţa nr. 622/P/2008 din 16 septembrie 008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra sumei de 104.000 lei, indisponibilizata la Trezoreria Municipiului Constanţa, potrivit foii de vărsământ nr. 9 din 03 iunie 2008 şi cea dispusa prin ordonanţa din aceeaşi data şi cu acelaşi număr emisa de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra sumelor de bani ce aparţin inculpatei SC W.G. SRL Constanţa, aflate în contul deschis la S.P.I.B. Constanţa şi inculpatei SC S. SRL Constanţa, aflate în conturile deschise la B.T. şi U.C.T. - Sucursala Constanţa.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reţinut următoarele:
La data de 23 septembrie 2008 s-a înregistrat cauza cu nr. 7915/118/2009, privind pe inculpatul M.F.L. ce a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1)C.pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2802 din Legea nr. 31/1990, art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nr. 622/P/2008 din data de 22 septembrie 2008.
În faza cercetării judecătoreşti a fost reaudiat inculpatul şi martorii din lucrări, au fost propuse probe în apărare de către inculpat, ce au fost administrate, au fost numiţi practicieni în insolventa, conform dispoziţiilor art. 4792 C. proc. pen. din moment ce persoanele care figurau în calitate de administratori nu si-au desemnat mandatari, deşi acele persoane exista în realitate, doar ca activitatea societăţii a fost coordonata de către inculpatul M.F.L. sub identităţi false, pentru legala citare a acestora, fără a desemna apărători din oficiu, fata de împrejurarea ca pentru persoanele juridice sancţiunea prevăzuta de C. pen. este doar pedeapsa amenzii penale, diferita de pedepsele ce sunt prevăzute pentru persoanele fizice, părţile civile au formulat precizări în ceea ce priveşte pretenţiile civile.
Inculpatul M.F.L. a fost condamnat prin sentinţa penala nr. 17 din 25 februarie 1987 a Tribunalului Bucureşti, rămasa definitiva prin Decizia penala nr. 1683 din 21 iulie 1987 a Tribunalului Suprem la pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de delapidare.
Pentru a nu executa aceasta pedeapsa, pe care inculpatul a considerat-o nedreapta, acesta s-a ascuns, sub diferite identităţi, iar prin sentinţa penala nr. 277 din 24 martie 2003 a Tribunalului Bucureşti a fost admisa contestaţia la executare formulata de M.F.L. şi s-a constatat intervenita prescripţia executării pedepsei de 20 de ani închisoare redusa cu !4 ca urmare a aplicării art. 2 din Decretul nr. 11/1988, dispunându-se totodată şi anularea mandatului de executare emis, nr. 25/08 ianuarie 1988, aceasta hotărâre rămânând definitiva prin decizia nr. 864 din 12 februarie 2004 a înaltei Curii de Casaţie şi Justiţie.
Cu toate ca inculpatul nu mai era urmărit pentru punerea în executare a mandatului sus menţionat, acesta si-a însuşit alte identităţi ale unor persoane care existau în realitate şi astfel a hotărât constituirea unor societăţi comerciale pentru a-i fi mai facil sa desfăşoare activităţi diverse, fără a putea fi urmărit pentru obligaţiile ce le-ar fi datorat statului, dar şi pentru a scapă de şantajul exercitat de anumite persoane care cunoşteau adevărata sa situaţie.
În luna iunie 2007, inculpatul M.F.L. a hotărât constituirea unei societăţi comerciale, respectiv SC S. SRL, sub identitatea de G.V., sens în care a contactat o persoana rămasa neidentificata, cu care a convenit cu aceasta sa-i plăsmuiască o carte de identitate, cu datele reale ale persoanei cu numele G.V., însă cu fotografia sa.
Sub aceasta identitate falsa, inculpatul M.F.L. a constituit societatea SC S. SRL Constanţa, însă pentru a realiza acest lucru a formulat declaraţii false la B.N.P. - S.M., autentificata din 06 iunie 2007, în care a menţionat ca nu are calitatea de asociat unic în alta societate cu răspundere limitata şi ca specimenul de semnătura îi aparţine.
În acest sens, a întocmit şi actul constitutiv al societăţii, s-a depus certificatul de cazier fiscal pe numele de G.V., şi a completat o declaraţie tip de înregistrare a datelor în registrul comerţului, iar prin Încheierea nr. 1881 din 08 iunie 2007 emisa de Judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a autorizat constituirea şi s-a dispus înmatricularea în registrul comerţului a SC S. SRL Constanţa, cu sediul social în Mun. Constanţa, ce are ca domeniu principal de activitate, activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata, iar ca activitate principala, intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semiproduse.
În aceste condiţii inculpatul M.F.L. a determinat cu rea credinţa înmatricularea şi efectuarea de menţiuni în Registrul Comerţului Constanţa, astfel ca SC S. SRL a primit numărul de ordine din data de 08 iunie 2007 şi nr. unic de înregistrare din 08 iunie 2007, potrivit certificatului constatator, actele constitutive ale societăţii fiind folosite în relaţiile comerciale derulate de aceasta societate.
La data de 04 iunie 2007, inculpatul M.F.L. în numele SC S. SRL a încheiat un contract de închiriere cu SC I. SRL pentru stabilirea sediului societăţii în care si-a folosit identitatea falsa de G.V.
Folosindu-se de identitatea falsa de S.A., inculpatul a convenit cu aceeaşi persoana neidentificata încă, pentru întocmirea unui act de identitate fals, pe numele respectiv, cu toate datele reale ale persoanei existenta în realitate, cu următoarele date de stare civila: fiul lui M. şi S., născut la data de x în comuna Vlad Ţepeş, jud. Călăraşi, aplicându-se doar fotografia inculpatului, pusa la dispoziţie de acesta.
Sub numele de S.A., inculpatul a formulat o declaraţie la B.N.P. - S.M., autentificata din 06 martie 2008, prin care a precizat ca îndeplineşte condiţiile legale pentru a deţine şi exercita calitatea de asociat unic şi administrator al SC S.P. SRL cu sediul în Mun. Constanţa, Aleea Garofiţei, ca urmare a preluării pârtilor sociale prin cesionare de la fostul administrator A.F., care în baza Hotărârii nr. 1 din 05 martie 2008, s-a retras din funcţia de asociat unic şi a cesionat cele 20 părţi sociale ale societăţii către inculpatul M.F.L., care si-a atribuit identitatea falsa de S.A..
Prin aceeaşi hotărâre, a fost schimbata denumirea societăţii SC S.P. SRL în SC W.G. SRL, iar inculpatul M.F.L., a devenit administrator şi asociat unic sub identitatea falsa de S.A., sediul social menţinându-se acelaşi prin preluarea contractului de comodat încheiat cu SC N.C. SRL Constanţa.
Inculpatul a efectuat toate formalităţile necesare la ORC de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru înregistrarea SC W.G. SRL, care a primit număr de ordine în Registrul Comerţului J13/2155 din 15 iulie 2003, cu număr unic de înregistrare din 16 iulie 2003, pe care Ie-a avut sub denumirea anterioara, ultima menţiune fiind făcuta la data de 25 martie 2008.
În mod asemănător, inculpatul a apelat la o persoana necunoscuta care i-a plăsmuit un act de identitate falsa, prin schimbarea fotografiei, fiind menţinute celelalte date de stare civila ale persoanei existenta în realitate şi care se numeşte R.G., având următoarele date de stare civila: fiul lui A. şi P., născut la data de 06 decembrie 1951, în Mun. Călăraşi, cu acelaşi domiciliu în Călăraşi, B-dul Republicii, nr. 115, CNP-x.
Sub aceasta identitate de R.G. inculpatul a preluat prin cesionarea pârtilor sociale ale SC S. SRL Constanţa, în numele căreia a efectuat operaţiuni comerciale pana în luna februarie 2008, însă rămânând fără bani, inculpatul a luat hotărârea de a contracta un credit bancar de la BCR - Sucursala Constanţa.
Pentru a realiza acest lucru, inculpatul a întocmit o adeverinţa de salariu din 18 februarie 2008, care atesta împrejurarea ca el sub numele de R.G. îndeplineşte funcţia de director marketing la Departamentul Transport din cadrul SC S.L. SRL Constanţa, având un salariu de 2.439 lei lunar, adeverinţa purtând semnătura directorului general şi al directorului economic al acestei societăţi.
Inculpatul a întocmit şi un contract de munca prin care se atesta împrejurarea ca este angajat la SC S.L. SRL Constanţa, contract pe care a aplicat un număr fals de înregistrare ce ar aparţine I.T.M. Constanţa.
Având asupra sa cele doua înscrisuri menţionate mai sus, inculpatul M.F.L. s-a deplasat la BCR - Sucursala Constanţa şi a completat o cerere de credit pentru persoane fizice pe numele de R.G., cu datele reale de identitate ale acestei persoane pentru solicitarea unui împrumut de 60.000 lei pe o perioada de 120 de luni.
Pe baza acestor înscrisuri false a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice la data de 22 februarie 2008, prin care banca acorda creditul de 60.000 lei inculpatului, sub identitatea falsa de R.G., contractul fiind semnat la rubrica împrumutat de inculpat.
După ce inculpatul a intrat în posesia banilor, potrivit declaraţiilor lui, a distrus actul de identitate plăsmuit pe numele de R.G. şi nu a achitat ratele prevăzute în contract, din acest motiv banca l-a notificat pe adevăratul R.G. la data de 01 aprilie 2008.
Din declaraţia martorului S.M., administratorul SC S.L. SRL Constanţa, data în faza de urmărire penala reiese ca, nu a avut niciodată un angajat al societăţii sub numele de R.G., şi nu l-a recunoscut pe inculpat din planşele foto. Deşi ştampila aplicata pe contractul de munca şi pe celelalte înscrisuri pretins a emana de la societatea al cărui administrator este, pare a fi aceeaşi cu ştampila societăţii, martorul a relatat ca semnătura sa diferă de semnătura aplicata pe înscrisurile depuse de inculpat la banca în vedere obţinerii creditului bancar pretins.
În cursul urmăririi penale a fost efectuat raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 iunie 2008 din care rezulta ca scrisul olograf ce completează cererea de creditare pentru persoane fizice din 21 februarie 2008 la BCR - Sucursala Constanţa pe numele de R.G. şi semnătura de la rubrica „împrumutat ”, au fost executate de M.F.L.
La data de 26 martie 2008, adevăratul R.G. a fost notificat şi de U.A. pentru neplata unui debit de 3200 lei către SC P.O. SRL, fapt ce l-a determinat pe acesta sa formuleze o plângere penala pentru a fi verificate aceste aspecte, în condiţiile în care susţinea ca nu si-a pierdut niciodată actul de identitate şi nici nu i-a fost sustras, nefiind prezent nici un moment în Municipiul Constanţa.
La data de 28 mai 2008, ca urmare a unei informaţii primite, lucrătorii de politie din cadrul I.P.J. Constanţa s-au deplasat în incinta B.T. - Sucursala Constanţa, situata pe Bulevardul Mamaia, unde l-au depistat pe inculpat care, cerându-i-se sa se legitimeze, a prezentat o carte de identitate cu seria x emisa de Politia Municipiului Călăraşi, pe numele de G.V., având însă fotografia persoanei legitimate.
Existând suspiciuni cu privire la identitatea acestuia, aşa cum rezulta din procesul verbal încheiat la aceeaşi data, a fost condus la politie, unde inculpatul a declarat ca de fapt se numeşte M.F.L., prezentând datele privind identitatea reala, dar fără a avea un act de identitate.
Pentru confirmarea datelor declarate a fost solicitat prezenta martorului F.I. prieten cu inculpatul, precum şi a fratelui inculpatului M.M.M., care l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana cu identitatea reala de M.F.L.
Cu prilejul depistării sale, s-a găsit asupra inculpatului documente ce vizau societăţile SC S. SRL şi SC W.G. SRL, ştampile acestor societăţi şi suma de 44.000 lei, o punga din hârtie în care se afla o chitanţa de ridicare numerar B.T. şi suma de 60.000 lei precum şi alte înscrisuri. Suma totala de 104.000 lei a fost depusa la Trezoreria Mun. Constanţa, potrivit foii de vărsământ nr 9 din 03 iunie 2008 şi chitanţa din 03 iunie 2008.
Fata de documentele găsite asupra inculpatului M.F.L., organele de urmărire penala au efectuat verificări, ocazie cu care au constatat ca cele doua societăţi au fost constituite şi înregistrate de inculpat sub identităţile false de G.V. şi S.A., împrejurări recunoscute de inculpat în declaraţiile sale.
A.F.P. Constanţa a comunicat prin adresa nr. 42686 din 20 iunie 2008 ca SC S. SRL a depus declaraţii privind obligaţiile de plata la bugetul de stat şi deconturi de TVA pe anul 2007, trim III şi IV şi 2008 trimestrul I şi bilanţurile din care rezulta ca societatea nu figurează cu raportare contabila la data de 30 iunie 2007 respectiv la data de 31 decembrie 2007, iar SC W.G. SRL Constanţa figurează cu declaraţii privind obligaţiile la plata bugetului de stat pe anul 2007, toate trimestrele, trim I 2008 şi cu deconturi TVA trimestrial în anul 2007 şi pe trimestrul I 2008, însă aceste date au fost furnizate de societatea ce a fost preluata prin cesionare, respectiv SC S.P. SRL.
Din notele de constatare ale Gărzii Financiare Constanţa a rezultat ca în anul 2007, inculpatul M.F.L., sub numele de G.V. a ridicat numerar de la B.T., în suma totala de 2.015.557 lei, pe baza de borderouri de achiziţii produse agricole de la persoane fizice, fără a fi înregistrate în contabilitate, lucru ce a determinat denaturarea rezultatului balanţei la data de 31 decembrie 2007, în sensul ca soldul la finele acestui an a fost zero.
Din rulajul contului 4426 TVA deductibila şi 4427 TVA colectata s-a constatat ca rulajul contului 371 reflecta achiziţii şi vânzări de mărfuri cu TVA şi deci suma de 2.018.577 lei, contravaloarea materii prime de la persoane fizice, fără TVA, nu este înregistrata în evidenta contabila, ceea ce estimează un prejudiciu în valoare de 382.955 lei, reprezentând TVA colectata şi nevirata la valoarea de achiziţionare a produselor.
Referitor la S.C. Walter Grup S.R.L Constanţa, s-a precizat în nota de constatare ca societatea nu a înregistrat şi declarat venituri pentru trim I/2008 în suma de 334.215 lei şi TVA aferent în suma de 62.931 lei.
S-a reţinut ca inculpatul M.F.L., a în calitate de administrator de fapt al SC S. SRL şi SC W.G. SRL a derulat mai multe activităţi generatoare de venituri fără ca operaţiunile respective sa fie înregistrate în contabilitatea celor doua societăţi şi fără ca inculpatul sa fie interesat de acest lucru.
Astfel, inculpatul M.F.L., sub identitatea falsă de S.A., în numele SC W.G. SRL a încheiat contractul de comision, din 10 martie 2008, cu SC M.G. SRL Constanţa, având ca obiect identificarea de potenţiali clienţi pentru obţinerea de finanţări în sistem leasing în schimbul unui comision stabilit în procent de 0,5 % din valoarea contractului, fără TVA, ca urmare a recomandărilor comisionarilor.
Din cercetările efectuate nu s-a putut stabili ce activităţi de identificare de potenţiali clienţi a efectuat inculpatul care a solicitat facturarea sumelor de 119.000 lei şi respectiv, 238.000 lei, potrivit facturilor seria x din 17 aprilie 2008 şi seria z din 14 martie 2008.
Din extrasul de cont din 16 mai 2008 al SC M.G. SRL Constanţa, a rezultat că aceasta a efectuat 2 plăţi către SC W.G. SRL în 14 martie 2008, 30.000 lei, contravaloarea factură nr. x din 14 martie 2008, deşi valoarea facturii este de 238.000 lei, iar în aceeaşi zi, a efectuat o altă plată către SC W.G. SRL în valoare de 28.000 lei, contravaloare factură nr. y din 14 martie 2008, care nu se regăsesc în documentele justificative ale SC W.G. SRL ca înregistrare „venituri ”.
Din extrasul de cont al SC M.G. SRL Constanţa din 23 mai 2008, rezultă că aceasta a mai efectuat o plată către SC W.G. SRL în sumă de 29.000 lei, reprezentând contravaloare factură din 17 aprilie 2008, deşi valoarea acestea este de 119.000 lei.
Suma de 29.000 lei nu se regăseşte înregistrată ca venit în contabilitatea SC W.G. SRL Constanţa.
Din extrasul de cont din 20 mai 2008, rezultă că SC M.G. SRL Constanţa a mai efectuat 2 plăţi la 19.95.2008 şi 20 august 2008 în sumă de câte 30.000 lei, c/val.' factură 516/2008 către SC W.G. SRL, însă veniturile nu sunt evidenţiate în contabilitate.
De asemenea, cu ordinul de plată din 23 mai 2008, SC M.G. SRL Constanţa, prin P.B. a mai efectuat o plată de 30.000 lei către SC W.G. SRL, contravaloare factură din 17 aprilie 2008, ce nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii.
Din declaraţia reprezentantului legal al SC M.G. SRL Constanţa, SC M.G. SRL Constanţa, a rezultat că, în fapt, inculpatul, sub numele de S.A. nu şi-a respectat clauzele contractuale, iar plăţile efectuate către acesta, reprezintă un avans pentru cumpărarea unor autovehicule, martor care l-a recunoscut din planşele foto pe inculpat, ca fiind persoana care s-a prezentata sub o alta identitate, însă a refuzat sa formuleze plângere penala împotriva acestuia, apreciind că relaţiile dintre ei au fost de natură comercială.
La data de 25 aprilie 2008, cu identitatea de S.A., în numele SC W.G. SRL s-a încheiat contractul de prestări servicii cu SC C.S. SRL Constanţa, având ca obiect „deviere fibră optică la Palazu-Mare”, iar, ulterior, a întocmit o situaţie de plată în valoare de 16.712,72 lei şi a emis factura nr. 510/25 aprilie 2008, neputându-se aprecia dacă cheltuielile menţionate în situaţia de plată sunt reale, deoarece ele nu au fost consemnate în evidenţa contabilă a SC W.G. SRL
Prestările de servicii către SC C.S. SRL au fost efectuate de inculpat, cu ajutorul unei echipe de muncitori, după cum rezultă din declaraţia martorului G.T., reprezentatul SC C.S. SRL, care, însă, nu l-a cunoscut pe inculpat.
Ca reprezentant al SC W.G. SRL, sub identitatea de S.A., inculpatul a încheiat un contract de prestări servicii - alimentare cu energie electrică, cu SC V.T. SA, în baza căruia, „prin folosire de muncă la negru”, a efectuat lucrări de modernizare la Complexul „V.”, întocmind deviz de ofertă, dar şi situaţii de plată în care sunt consemnate cheltuieli privind cumpărarea de materiale, transport, cheltuieli directe, fără a avea la bază documente justificative privind cumpărarea acestor bunuri.
Pentru lucrările efectuate la SC V.T. SA inculpatul a emis în numele SC W.G. SRL factura din 19 mai 2008 în valoare de 209.530,15 lei, care nu este evidenţiată în contabilitatea societăţii.
Sub identitatea de S.A., în numele SC W.G. SRL, inculpatul a desfăşurat relaţii comerciale cu SC D.A. SRL Constanţa, căreia i-a livrat chestionare, manuale curs, în valoare totală de 84.490 lei, potrivit facturii fiscale nr. 509 ce nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii,plata fiind efectuată de beneficiar pe bază de ordine de plată, ce nu au fost înregistrate ca „venituri” în Jurnalul de vânzări al SC W.G. SRL
Din declaraţia martorului D.N., reprezentantul SC D.A. SRL Constanţa, a rezultat că acesta nu l-a cunoscut pe inculpat, deoarece relaţia comercială s-a derulat telefonic, materialele fiind transportate de un reprezentant al furnizorului la sediul beneficiarului.
În numele SC W.G. SRL, inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC I.Z. SRL privind livrarea de bocanci şi alt echipament, potrivit facturii din 30 aprilie 2008, în valoare de 4.940,88 lei, pe care nu a înregistrat-o în evidenţa contabilă.
În ceea ce priveşte operaţiunile comerciale efectuate de SC S. SRL şi neînregistrate în contabilitate, din actele dosarului a rezultat ca, sub identitatea falsă de G.V., inculpatul a încheiat un contract cu SC P.I. SRL, având ca obiect alimentare cu energie electrică, care a realizat o plată în valoare 27.563 lei către SC S. SRL, potrivit facturii, fără dată, de la fila 20, vol. 4, care are la bază un deviz de ofertă, întocmit de inculpat, ce nu poate fi apreciat ca exprimând realitatea, deoarece nu există alte documente privind cheltuielile efectuate pentru procurarea de materiale, forţă de muncă, transport rutier, cheltuieli directe.
La data de 15 iunie 2007, inculpatul sub identitatea falsă de G.V., în numele SC S. SRL a încheiat contractul de colaborare cu SC O.J. SRL Constanţa, având ca obiect prestarea de lucrări către beneficiar, în incinta D.M.H.I. Mangalia, însă nu se cunosc care sunt lucrările de prestări servicii efectuate de inculpat în numele SC S. SRL pentru care au fost emise facturile de la file 34-43, vol. 4, deoarece, prin declaraţia sa din 20 septembrie 2008, inculpatul a precizat că, asemenea lucrări de prestări servicii le efectua cu echipe de muncitori „practicând lucrul la negru”, astfel că, din plăţile efectuate de beneficiar, acorda diverse sume de bani muncitorilor, fără ca acestea să fie consemnate în documente legislative.
Martorul S.G., reprezentantul SC O.J. SRL a precizat că nu l-a cunoscut pe inculpat, ci activitatea a derulat-o prin intermediul şefului de echipă, după ce a încheiat contractul.
Deşi există factura fiscală din 12 martie 2008, emisă de SC S. SRL către SC G. SRL Ovidiu, în valoare de 24.656 lei, reprezentând vânzarea unui motostivuitor, în evidenţa contabilă a SC S. SRL nu există documente de provenienţă a acestuia.
Reprezentantul legal al SC G. SRL Ovidiu, A.C.I., l-a recunoscut pe inculpat din planşa foto, ca fiind persoana care i s-a recomandat cu numele de R.G. şi care a acceptat să-i livreze un motostivuitor în numele SC S. SRL
La data de 01 martie 2008, inculpatul M.F.L. sub identitatea falsa de G.V. şi ca reprezentant al SC S. SRL a încheiat contractul de furnizare plăci ceramice, obiecte accesorii sanitare cu SC N.D. SRL Constanţa, nefiind înregistrate în contabilitate facturile fiscale eliberate de SC S. SRL către SC N.D. SRL, iar produsele menţionate pe facturi nu au documente de intrare în contabilitatea societăţii.
Din declaraţia martorului R.I.F., reprezentantul SC N.D. SRL, a rezultat că, l-a cunoscut iniţial pe inculpat sub numele de R.G. ca administrator la SC S. SRL Constanţa şi că, ulterior, acesta i-a recomandat un partener de-al său, pe nume P.C., ca reprezentant al SC S. SRL, cu care a derulat activităţi comerciale.
Din facturile fiscale de la file 137-141, vol. 4, extrasele de cont şi ordinele de plată de la file de la file 142-151, vol. 4, rezultă că în numele SC S. SRL, inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC S. SRL, livrând către a ceasta produse alimentare, caşcaval, telemea, ale căror contravaloare nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii.
Din declaraţia reprezentantului legal al SC I.L. SRL, C.C., a rezultat că acesta l-a cunoscut pe inculpat sub apelativul de „G.”, care, în numele SC S. SRL, SC S. SRL Constanţa şi SC W.G. SRL i-a livrat produse lactate pe baza a 7 facturi fiscale, plata fiind făcută cu ordin de plată de către beneficiar, martorul recunoscând-ul, din planşa foto, pe inculpat.
La data de 22 noiembrie 2007, inculpatul, în numele SC S. SRL a încheiat contractul de prestări servicii, cu SC O.I. SRL Bucureşti, având ca obiect „amenajări vilă, ponton cu terasă, garaj curte interioară, în comuna Snagov, sat Ghermăneşti, inculpatul întocmind şi un deviz de lucrări care nu are la bază o documentaţie reală privind cheltuielile alocate de societate şi nici nu există înregistrarea acestor cheltuieli în Jurnalul de cumpărări.
Pe baza acestor devize de lucrări de la file 171-176, vol. 4, inculpatul a emis facturile de la file 177-179, vol. 4 în valoare totală de 341.003, 78 lei, ce nu au fost evidenţiate în contabilitatea SC S. SRL
Prin declaraţia sa, W.N., reprezentantul SC O.I. SRL, a precizat că inculpatul i-a executat lucrările în baza contractelor încheiate, pe care Ie-a facturat în numele SC S. SRL Constanţa şi SC S. SRL, recunoscându-l pe inculpat din planşa foto, sub identitatea de R.G., aşa cum rezultă şi din procesul-verbal de recunoaştere şi planşa foto.
La data de 15 septembrie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de prestări servicii cu SC E.M. SA Bucureşti, având ca obiect-servicii de intermediere în comerţul cu materii prime, contract ce nu este semnat de părţi, iar pentru intermedierile efectuate, inculpatul a facturat comision în valoare totală de 573.877 lei, în baza a 4 facturi fiscale, pe care nu Ie-a evidenţiat în contabilitatea societăţii.
La data de 10 martie 2008 în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat un contract de furnizare marfă, cu SC V.D. SRL Bucureşti, privind livrarea de materiale promoţionale, în valoare de 70.210 lei, eliberând factura fiscală, fără dată, fila 194, vol. 4, pe care nu a evidenţiat-o în Jurnalul de vânzări şi deci, în contabilitatea societăţii, deşi a încasat-o, potrivit extraselor de cont ale SC V.D. SRL Bucureşti.
Reprezentantul legal al SC V.D. SRL Bucureşti, S.V.C. a precizat că, l-a cunoscut pe inculpat sub numele de „G.” care, personal, i-a livrat marfa, recunoscându-l şi din planşa foto ce i-a fost prezentată, în numele SC S. SRL
Inculpatul a desfăşurat relaţii comerciale SC P.P. SRL, livrându-i acesteia ciment negru în valoare de 27.720 lei, potrivit facturilor de la file 210-211, vol.4, pe care nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă.
Din declaraţia lui B.D., reprezentantul SC P.P. SRL, a rezultat că I-a cunoscut pe inculpat sub numele de „G.”, ca reprezentant al SC S. SRL şi SC S. SRL Constanţa, recunoscându-l din planşa foto.
La data de 07 ianuarie 2008, inculpatul, în numele SC S. SRL a încheiat contractul de subantrepriză cu SC E.C.S. SRL Bucureşti, pentru executare de lucrări de construcţii montaj şi instalaţii la punctul de lucru Ştefăneşti, judeţul Ilfov, întocmind devizul ofertă de la file 11-23, vol. 5, fără a avea la bază vreo documentaţie justificativă privind cheltuielile necesare prestării de lucrări.
Pe baza acestui înscris, inculpatul a facturat în numele SC S. SRL lucrări construcţii în valoare de 106,233,75 lei potrivit facturii din 09 mai 2008, pe care nu a evidenţiat-o în contabilitatea societăţii.
În numele SC S. SRL, inculpatul a livrat către I.P., o centrală electrică în valoare de 11.995,20 lei, potrivit facturii din 11 februarie 2007, fără a înregistra în evidenţa contabilă operaţiunea efectuată, deşi plata s-a efectuat cu ordinul de plată de la fila 3, vol. 5.
La data de 08 octombrie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul nr. x, cu SC E.D. SRL, având ca obiect vânzarea de mărfuri, iar la data de 01 octombrie 2007, între aceleaşi părţi a fost încheiat contractul, având ca obiect prestarea de servicii către SC S. SRL, file 29-31, vol. 5.
Inculpatul a întocmit un deviz de evaluare, file 32-60, vol. 5, care nu are la baza documentele justificative privind serviciile prestate, procurarea de materiale, astfel încât s-a apreciat că cheltuielile sunt înregistrate în mod fictiv, cu atât mai mult cu cât, societatea nu avea personal angajat, iar în deviz sunt trecuţi, la poziţia „manoperă”, 7 dulgheri, 4 fierari-betonişti, 2 finisori, 2 geamgii, 16 instalatori, 1 ipsosar, 5 izolatori, 3 mozaicari, 2 parchetari, 5 tinichigii, 3 zugravi, 6 zidari, 7 montatori, 4 tâmplari, 6 lăcătuşi, 1 sudor şi 1 vopsitor.
Pentru lucrările prestate, SC S. SRL a emis facturile fiscale din 08 octombrie 2007, în valoare 454.311 lei şi din 08 octombrie 2007, în valoare de 51.200 lei, pe care nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă, deşi plăţile au fost efectuate cu ordine de plată de beneficiari, potrivit extraselor de cont de la file 63-79, vol. 5.
La data de 18 septembrie 2007, inculpatul în numele SC S. SRL a încheiat contractul cu SC E.M.P. SA, având ca obiect prestări servicii, iar la data de 21 august 2007, cu acelaşi beneficiar a încheiat contractul de vânzare cumpărare, file 81-84, vol. 5.
Pentru prestările de servicii, inculpatul a întocmit devizul de lucrări de la file 86-103, vol. 5, fără a avea la bază documente justificative privind cumpărarea de materiale şi manoperă.
Pentru lucrările efectuate SC S. SRL a emis factura din 29 octombrie 2007, în valoare de 58.100 lei, iar pentru vânzarea de materiale, factura din 18 septembrie 2007, în valoare de 585.956 lei, facturi ce au fost plătite cu ordine de plată de către beneficiar, file 103-112, vol. 5, operaţiunile comerciale nefiind înregistrate în contabilitatea SC S. SRL.
Din declaraţia martorului M.B., reprezentantul SC E.M.P. SA, a rezultat că l-a cunoscut pe inculpat sub numele de G.V., pe care l-a recunoscut şi din planşa foto.
La data de 05 iunie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de vânzare cu S.C. G.M.D.A.G. SRL Constanţa privind livrarea de materiale de construcţii, potrivit anexei la contract, file 123-126, vol.5, iar la data de 01 iulie 2007, părţile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 6, din aceeaşi zi, privind livrarea altor materiale de construcţii şi manoperă, file 127-130, vol.5.
La data de 10 ianuarie 2008, aceleaşi părţi au încheiat contractul de prestări servicii nr. 87, file 131-136, vol. 5, cu proces-verbal de recepţie, din 21 aprilie 2008.
Pentru prestările de servicii efectuate şi vânzare de autoturisme procurate din Germania, inculpatul a emis în numele SC S. SRL 8 facturi fiscale, în valoare totală de 3.416.090,000 lei, file 138-145, vol. 5, pe care inculpatul nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii.
Din declaraţia martorului P.D., reprezentantul SC G.M.D.A.G. SRL, a rezultat că l-a cunoscut pe inculpat sub numele de G.V., cu care a derulat relaţii comerciale, martor care l-a recunoscut pe inculpat din planşa foto, sub identitatea de G.V.
În numele SC S. SRL, inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC M. SRL, privind montarea de elemente din fibră de sticlă la mobilier pentru care a emis facturile fiscale din 27 noiembrie 2007, în valoare de 4.284 lei, din 27 noiembrie 20097, în valoare de 4.284 lei, din 03 decembrie 2007, în valoare de 3.213 lei, din 13 februarie 2008 în valoare de 3.320 lei şi din 25 martie 2008, în valoare de 3.320 lei, file 153-159, vol. 5, facturi ce au fost plătite de beneficiar cu ordin de plată şi cu chitanţă fiscală, însă inculpatul nu a evidenţiat în contabilitatea societăţii operaţiunile comerciale efectuate.
Din declaraţia martorului O.C., reprezentantul SC M. SRL, a rezultat că l-a cunoscut pe inculpat sub numele de „dl. P.”, însă nu l-a putut recunoaşte din fotografie.
La data de 15 mai 2008, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de prestări servicii nr. 001 cu SC T.P.I. SRL Bucureşti, fără a fi indicate activităţile ce urmau a fi executate.
Pentru serviciile prestate inculpatul a emis factura din 19 mai 2008, în valoare de 51.350,88 lei, pe care nu a înregistrat-o în evidenţa contabilă.
Din declaraţia martorului Burada Mircea a rezultat că l-a cunoscut pe inculpat sub identitatea de G.V., pe care nu l-a recunoscut şi din planşa foto.
În numele SC S. SRL inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC G. SRL Constanţa, privind livrarea de produse, la dosarul cauzei existând facturile fiscale din 03 decembrie 2007 în valoare de 30.000 lei, din 10 decembrie 2007 în valoare de 20.000 lei, emise de SC S. SRL către SC G. SRL, fără a fi înregistrate în evidenţa contabilă, contravaloarea acestora fiind achitată cu ordine de plată şi factura fiscală din 07 mai 2008, în valoare de 20.000 lei, emisă de SC W.G. SRL, achitată cu ordinul de plată din 06 mai 2008, care nu a fost înregistrată în evidenţa contabilă.
Alte relaţii comerciale au fost desfăşurate de SC S. SRL cu SC I.G.L. SRL, privind livrarea de porumb boabe, potrivit facturilor fiscale din 19 iulie 2007 în valoare de 19.997,70 lei, din 17 octombrie 2007, în valoare de 26.910,06 lei, din 10 octombrie 2007 în valoare de 10.245,90 lei, din 6 noiembrie 2007 în valoare de 33.508,02 lei, din 9 noiembrie 2007 în valoare de 31.280,34 lei, din 23 noiembrie 2007 în valoare de 30.259,32 lei, din 10 ianuarie 2008 în valoare de 31.082,80 lei, din 17 ianuarie 2008 în valoare de 47.600 lei, din 24 ianuarie 2008 în valoare de 39.962,58 lei, din 25 ianuarie 2008 în valoare de 36.009,30 lei, din 29 ianuarie 2008 în valoare de 35.807,10 lei şi grâu panificaţie potrivit facturilor fiscale din 26 iulie 2007 în valoare de 51.051 lei, din 14 august 2007, în valoare de 92.765,85 lei, din 20 august 2007 în valoare de 41.156,33 lei, din 23 august 2007 în valoare de 18.058,84 lei, din 11 septembrie 2007 în valoare de 33.374,98 lei, 11 septembrie 2007 în valoare de 19.225,64 lei, din 25 septembrie 2007 în valoare de 44.982 lei; din 25 octombrie 2007 în valoare de 29.988 lei; din 13 noiembrie 2007 în valoare de 31.688,75 lei; din 21 noiembrie 2007 în valoare de 32.291,84 lei, fără ca aceste operaţiuni să fie înregistrate în contabilitatea societăţii.
Alte livrări de bunuri au fost realizate de SC S. SRL către I.Z. pe baza facturilor fiscale din 27 iulie 2007, în valoare de 4.641 lei şi din 24 decembrie 2007, în valoare de 28.262,50 lei, ce nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, deşi beneficiarul le-a achitat cu ordine de plată.
În numele SC S. SRL au fost efectuate livrări de bunuri de papetărie pentru SC R.N. SRL, fiind emisă factura fiscală din 17 decembrie 2007, în valoare de 84.751,80 lei, iar în numele SC W.G. SRL au fost livrate 63 perechi bocanci, în valoare de 4.918,03 lei, cu factura fiscală din 29 aprilie 2008 şi au fost efectuate amenajări interioare în valoare de 40.689,68 lei, potrivit facturii fiscale din 30 aprilie 2008, bunuri şi lucrări ce au fost plătite cu ordine de plată, însă inculpatul nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţilor asemenea operaţiuni.
Martorul Z.I., reprezentantul SC R.N. SRL, a precizat că îl cunoaşte pe inculpat sub numele de „F.”, recunoscându-l şi din planşa foto.
La data de 15 ianuarie 2008 SC S. SRL a încheiat contractul de prestări servicii cu SC F. SRL Tulcea, pentru lucrări izolaţii acoperiş, inculpatul emiţând facturile fiscale din 15 ianuarie 2008 în valoare de 11.979 lei şi din 28 februarie 2008, în valoare de 339.927,50 lei, însă acestea nu au la bază nici o situaţie de plată ori deviz de lucrări, operaţiunile nefiind înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii.
Martorul H.N., reprezentantul SC F. SRL a precizat ca lucrările au fost efectuate de inculpat cu o echipă de muncitori, însă nu l-a recunoscut pe inculpat din planşa fotografică.
Pe baza documentelor existente la dosarul cauzei, în faza de urmărire penala a fost efectuata o expertiza judiciar-contabila, ocazie cu care expertul a reconstituit întreaga contabilitate a celor doua societăţi administrate în fapt de inculpat, întocmindu-se toate situaţiile intermediare şi finale pana la balanţa de verificare.
S-a arătat ca facturile existente în dosarul cauzei nu au fost înregistrate în contabilitatea celor doua societăţi, iar acestea nu au depus la organul fiscal teritorial situaţiile financiare, raportările periodice şi bilanţul contabil, în conformitate cu tranzacţiile comerciale derulate în realitate.
Urmare a refacerii contabilităţii SC S. SRL, expertiza a constatat ca la data de 30 iunie 2008, TVA-ul încasat este de 1.380.859 lei, rezultata din diferenţa dintre TVA colectată şi TVA neîncasată aferenta clienţilor neîncasați, din care nu s-a plătit nimic şi un impozit pe profit de 832.907 lei, care nu a fost plătit la bugetul consolidat al statului.
Expertiza contabila a avut în vedere şi documentele de retragere a numerarului din conturile bancare ale societăţii, respectiv borderourile de achiziţie cereale, ce nu aveau la baza acte de proveniența a cerealelor, constatându-se ca în perioada iunie 2007-28 mai 2008 inculpatul a achiziţionat 1.646.200 kg grâu, 2.431.275 kg porumb rămânând în stoc, scriptic, cantităţile de1.194.389 kg grâu şi 2.061.355 kg porumb.
Faptic, aceste cantităţi nu au putut fi identificate pe teren, iar în declaraţia sa din data de 20 septembrie 2008, inculpatul a precizat ca cerealele ar fi stocate intr-un depozit în Bulgaria, fără a putea indica adresa sau numele cetăţeanului bulgar care se ocupa de aceste operaţiuni.
Operaţiunile de achiziţionare cereale pe baza de borderouri, după cum s-a arătat, nu au fost înregistrate în contabilitate, fiind deduse din expertiza în baza documentelor de la dosar, fără a se putea determina stocul faptic, însă au fost avute în vedere de către expert atunci când a calculat impozitul pe profit datorat de inculpat bugetului de stat.
În perioada iunie 2007 - mai 2008, în numele SC S. SRL Constanţa, sub identitatea falsa de G.V., inculpatul a efectuat activităţi de prestări servicii, de lucrări sau de vânzare a diferitelor produse către terţe persoane societăţi comerciale, potrivit contractelor aflate la dosarul cauzei şi despre care s-a făcut vorbire mai sus.
Prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile, a omiterii evidenţierii veniturilor şi cheltuielilor în contabilitatea SC S. SRL precum şi a evidenţierii unor cheltuieli care nu au la baza operaţiuni reale, inculpatul s-a sustras de la plata taxei pe valoare adăugata în suma de 1.582.693,29 lei şi a impozitului pe profit în suma de 832.907 lei.
Privitor la SC W.G. SRL, expertiza a concluzionat după reconstituirea evidentei contabile ca s-a încasat TVA în suma de 194.600 lei, fără TVA deductibila şi a colectat TVA în suma de 362.449 lei, pe care o datora bugetului consolidat al statului.
Din documentele verificate nu a rezultat ca s-au făcut plaţi în contul TVA.
Operaţiunile de prestări servicii, efectuare de lucrări, vânzările de produse nu au fost evidenţiate în contabilitatea societăţii.
Cele doua societăţi, persoane juridice învinuite în cauza şi inculpatul M.F.L., administrator de fapt şi asociat unic al acestor societăţi au prejudiciat statul cu suma de 3.029.960,90 lei din care TVA de plata 1.945.142 lei şi impozit pe profit de 1.084.818 lei.
Din actele dosarului a rezultat ca, în perioada de referinţa, inculpatul a retras sume importante de bani din conturile bancare ale SC W.G. SRL şi SC S. SRL, pe baza de borderouri de achiziţii cereale, întocmite în fals, scrisul aparținându-i inculpatului M.F.L., deoarece nu avea o alta posibilitate sa retragă sume în numerar din conturile bancare ale celor doua societăţi, având în vedere ca patrimoniul persoanei fizice este distinct de cel al persoanei juridice.
Din raportul de constatare tehnico-științifică din 23 iunie 2008 al I.P.J. Constanța - Serviciul Criminalistic reiese ca în prezenta cauza, cartea de identitate, emisa de S.P.C.E.P. Călăraşi la data de 20 mai 2002, pe numele S.A., respectiv cartea de identitate, emisa de S.P.C.E.P. Călăraşi sunt contrafăcute, lucru ce s-a realizat prin scanarea cărţilor de identitate, iar cu ajutorul unui calculator s-a înlocuit imaginea persoanei, după care rezultatul a fost listat cu ajutorul unei imprimante color cu jet de cerneala pe coala de hârtie cartonată, care ulterior a fost plastifiata.
Din raportul de constatare din 26 iunie 2008 al I.P.J. Constanța - Serviciul Criminalistic, reiese ca scrisul olograf ce completează rubricile declaraţiei data pe propria răspundere la ORC pe numele S.A. la rubricile „semnătura”, semnătura depusa pentru S.A. la rubrica „declarant” a declaraţiei data sub acelaşi nume la notarul public S.M. autentificata din 17 martie 2008, scrisul olograf ce completează rubricile cererii de deschidere de cont depusa la I.S.B. pentru SC W.G. SRL cu nr. X din 01 aprilie 2008, semnătura depusa pentru S.A. la rubrica „semnătura persoanei care solicita deschiderea contului” şi la rubricile fisei cu specimene de semnătura de pe cererea de deschidere de cont depusa la aceiaşi bancă, au fost executate de inculpatul M.F.L.
De asemenea, s-a mai concluzionat ca scrisul olograf ce completează rubricile fisei cu specimenele de semnătura depusa la U.T.B. pentru SC S. SRL, semnăturile depuse de G.V. la rubricile S. şi C. de pe fisa cu specimene de semnătura depuse la aceeaşi unitate bancara, precum şi scrisul olograf ce completează cererile de deschidere de cont au fost probabil executate de inculpatul M.F.L.
Înscrisurile completate pentru deschiderea de cont realizat pentru SC S. SRL la B.T. şi depunerea specimenului de semnătura au fost executate de inculpatul M.F.L.
S-au reţinut declaraţiile inculpatului, care a recunoscut faptele ce vizează infracţiunile de fals, uz de fals, respectiv împrejurarea ca se ascundea pentru a nu executa o pedeapsa privativa de libertate, fapt ce l-a determinat sa ia legătura cu o persoana, pentru a-i confecţiona acte de identitate false, pe care Ie-a folosit în activităţile comerciale pe care Ie-a desfăşurat, a infracţiunilor reţinute în actul de inculpare, mai puţin cele ce vizează spălarea de bani, complicitate la fals în înscrisuri oficiale, întrucât nu a ajutat cu nimic la plăsmuirea celor trei cârti de identitate şi cele privind evaziunea fiscala sub forma ascunderii sursei impozabile sau taxabile şi a denaturării cheltuielilor şi a contestat prejudiciul reţinut în ceea ce priveşte cea de-a doua societate SC W.G. SRL, deoarece perioada de activitate a fost foarte redusa.
În ceea ce priveşte operaţiunile cu cereale, inculpatul a arătat ca acestea au existat în realitate, iar sumele de bani pe care le trimitea prin mandat postai, reprezentau avans sau contravaloarea mărfurilor către furnizori.
Aceste declaraţii ale inculpatului se coroborează cu procesele verbale încheiate de organele de politie la momentul depistării acestuia în unitatea bancara şi de identificare, declaraţiile martorilor P.C., M.D.G., S.G., G.T., A.C.I., R.I.F., G.C., C.C., D.N., W.N., S.V.C., B.D., M.B., P.D., O.C., B.M., Z.I., H.N., persoane care sunt asociaţi sau angajaţi la societăţile comerciale cu care inculpatul, în nume propriu sau prin intermediul altor persoane, încheia contracte de vânzare cumpărare a unor produse cu o gama larga de întrebuinţare, contracte de prestări servicii, o mare parte dintre aceste persoane l-au recunoscut pe inculpat, atât în faza de urmărire penala din planşe foto, dar şi în fata instanţei de judecata, chiar daca inculpatul s-a prezentat sub diverse identităţi. Aceştia au menţionat ca contractele s-au derulat în bune condiţii şi inculpatul si-a îndeplinit întotdeauna obligaţiile asumate.
De asemenea, s-a avut în vedere şi declaraţia martorului S.M., data în cursul urmăririi penale, din care reiese ca inculpatul nu a fost angajatul firmei, în numele căreia a prezentat la banca în vedere obţinerii împrumutului documente de angajare şi adeverinţa, declaraţia martorei P.S. care nu a relatat despre împrejurările în care a fost încheiat acelaşi contract de împrumut, dar şi de restantele înregistrate şi achitarea anticipata a unei părţi din creditul bancar contractat de inculpat sub identitatea de R.G. precum şi înscrisurile depuse la dosar de către persoana cu identitate reala de G.V., din care rezulta ca aceasta persoana nu este deplasabila având gradul I de handicap, dar şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică.
În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscala în forma prevăzuta de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, reţinuta de instanţa de fond, ca fiind comisa de inculpat şi implicit de cele doua societăţi comerciale inculpate, s-a reţinut ca aceasta este probata cu declaraţia inculpatului dar şi cu înscrisurile aflate la dosar, respectiv contractele încheiate, în calitatea sa de administrator la cele doua societăţi comerciale, chiar daca acţiona sub alte identităţi, în esenţa, el avea aceleaşi atribuţii, pe care în mod firesc le are orice administrator.
Deci, daca ar fi fost de buna credinţa şi ar fi intenţionat sa se achite de obligaţiile ce le datora bugetului de stat, ar fi fost preocupat de evidenţierea tuturor operaţiunilor comerciale efectuate în realitate.
S-a apreciat, astfel cum s-a reţinut şi în expertiza contabilă, ca inclusiv operaţiunile cu cereale se impuneau a fi înregistrate în contabilitate, deoarece acestea au existat în realitate aşa cum reiese din declaraţiile inculpatului şi ale martorului propus în apărare.
Din relaţiile furnizate de Garda Financiara şi A.F.P. Constanţa a rezultat ca aceste societăţi au prezentat declaraţiile privind obligaţiile de plata la bugetul de stat şi o parte din bilanţurile contabile aferente, ceea ce denota ca inculpatul a înregistrat preferenţial în contabilitate operaţiunile financiare.
Împrejurarea ca inculpatul contesta valoarea prejudiciului datorat bugetului de stat, pentru societatea SC W.G. SRL, dat fiind perioada scurta de timp în care a funcţionat, a fost înlăturată, din moment ce în urma refacerii contabilităţii la momentul demarării cercetărilor s-a ajuns la aceasta suma, mai ales daca se analizează valoarea operaţiunilor comerciale rulate de aceasta societate.
Susţinerile inculpatului ca a plătit şi muncitori pentru a executa lucrările contractate în domeniul construcţiilor nu pot fi susţinute şi folosite în favoarea inculpatului, din moment ce acesta aşa cum a evidenţiat chiar expertiza contabila nu ar fi putut practica decât munca la negru, deoarece societatea nu figura ca având angajaţi pentru care sa se facă plăţile aferente către stat.
Din aceasta perspectiva, nu se poate ca o eventuala încălcare a legii de către inculpat sa opereze tocmai în favoarea lui, când este vorba de calculul real al prejudiciului datorat bugetului de stat.
În ceea ce priveşte criteriile aduse cu privire la reţinerea infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, s-a constatat că acestea nu sunt întemeiate, deoarece inculpatul a avut iniţial o acţiune de instigare a persoanei necunoscute în vederea obţinerii cărţilor de identitate false, dar şi de ajutor, din moment ce a pus la dispoziţie propria fotografie, ceea ce înseamnă ca a fost mai mult decât un simplu instigator, din moment ce acesta ulterior Ie-a şi folosit pentru a-si da o identitate.
Prin actul de inculpare s-a reţinut ca inculpatul a retras sume din conturile bancare ale SC S. SRL şi SC W.G. SRL pe bază de borderouri de achiziţii cereale, întocmite în fals, iar pe borderourile de achiziţie, inculpatul ar fi menţionat, în mod fictiv, data achiziţionării şi numele unor persoane, fără adresa acestora, cu numerele şi seriile actelor de identitate false, care ar fi livrat cereale, respectiv grâu şi porumb pentru care urma a fi efectuată plată în numerar.
Pentru a retine infracţiunea de spălare de bani s-a făcut referire la raportul de expertiză judiciar-contabilă, în care s-a arătat ca achiziţiile de cereale menţionate în borderourile de achiziţie, reprezintă cantităţi mai mari decât livrarea acestora, astfel că există stoc scriptic care nu poate fi determinat faptic, deoarece nu există documente de inventariere, iar cele două societăţi nu au depozite, magazii pentru stocarea cerealelor.
Expertiza judiciar-contabilă a avut în vedere la stabilirea cuantumului obligaţiilor fiscale datorate statului de către inculpat şi de cele două societăţi, persoane juridice învinuite, ca urmare a activităţii infracţionale desfăşurate şi operaţiunile vizând achiziţionarea de cereale.
De asemenea, se susţine ca, sume de bani, în valoare de 10.100 lei, au fost transmise de inculpat, prin mandat poştal, unor persoane a căror identitate nu a putut fi dovedită, potrivit mandatelor poştale de la file 178-256, vol. 3, ce nu au putut fi identificate în cursul urmăririi penale.
S-a concluzionat ca inculpatul ar fi încercat disimularea adevăratei provenienţe a sumei de 3.029.960,90 lei cunoscând ca provine din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala.
S-a reţinut că, în cauza nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzuta de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, nici sub aspect subiectiv şi nici sub aspect obiectiv, având în vedere însăşi învinuirea ce i se aduce inculpatului nu este susţinuta de probele la care se face referire.
Deşi se invoca împrejurarea ca borderourile atesta operaţiuni nereale şi cuprind persoane care s-au dovedit a nu exista în realitate,
Faptul ca nu s-a găsit cantitatea de cereale în fapt, nu reprezintă o dovada că operaţiunile nu au existat, atâta timp cat acestea erau într-un continuu circuit, revânzarea făcându-se direct din mijloacele de transport cu care erau preluate.
De asemenea, faptul ca inculpatul trimitea prin mandate poştale către persoane ce nu au putut fi identificate, diverse sume de bani, nu are relevanta sub aspectul reţinerii infracţiunii de spălare de bani pentru motivele prezentate mai sus, iar aceste susţineri nu s-a încercat sa fie dovedite în vreun fel, simpla ataşare a mandatelor poştale, fără un minim de verificări, nu poate avea implicaţii penale.
Pentru aceste considerente, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
S-a apreciat că, aceeaşi soluţie de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. se impune a fi adoptata şi fata de inculpatele societăţi comerciale, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002, motivat de împrejurarea ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii atât sub aspect subiectiv cat şi obiectiv, din moment ce vinovăţia persoanei juridice se analizează în raport de forma de vinovăţie ceruta persoanei fizice.
Cu privire la infracţiunea prevăzuta de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., s-a constatat ca, elementul material al acesteia presupune existenta unor declaraţii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcut o menţiune la registrul comerţului, daca fapta nu constituie o infracţiune mai grava, ori aceasta presupune că o societate comerciala este înregistrată pe baza unor documente reale, doar că se fac unele menţiuni inexacte, ce nu corespund adevărului, cum ar fi date cu privire la sediu, la asociaţi, însă, per ansamblu, societatea respectiva întruneşte toate celelalte cerinţe impuse de lege, ori în cazul de fata inculpatul a realizat înregistrarea la registrul comerţului a unor societăţi, pe numele unor persoane care deşi existau în realitate, nu au nici o legătura cu aceste entităţi.
Atâta timp cat legiuitorul prevede un regim sancţionator destul de blând, pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, dar şi posibilitatea ca acea persoana să poată fi trasa la răspundere penala pentru o infracţiune mai grava, inculpatului nu i s-ar putea retine decât infracţiunea prev. de art. 2802 din Legea nr. 31/1990, care presupune determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, care prevede o pedeapsa mult mai severa, astfel încât, se impune achitarea inculpatului şi pentru acesta infracţiune în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspect obiectiv.
În ceea ce priveşte infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. reţinuta prin actul de inculpare în sarcina inculpatului M.F.L., constând în folosirea la instituţiile statului de înscrisuri falsificate, altele decât cele ce cad sub incidenţa art. 290 C. pen., respectiv actele de identitate, actele societăţilor constituite în mod fictiv, declaraţii autentificate de birouri notariale, s-a apreciat ca aceasta nu mai poate sa fie reţinuta, din moment ce aceasta este absorbita în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privata, infracţiune care, de asemenea, se retine în sarcina inculpatului.
Mai mult, în ceea ce priveşte folosirea actelor de identitate false, s-a constatat ca acest lucru s-a realizat pentru ca inculpatului sa poată folosi o identitate falsa, acesta fiind scopul concret urmărit de inculpat, aceasta acţiune intrând sub incidenţa art. 293 C. pen., iar folosirea actelor constitutive ale societăţilor constituite în mod fictiv reprezintă o forma speciala a infracţiunii de uz de fals, reglementata în mod distinct şi sancţionată mai aspru de legea speciala, respectiv de art. art. 2803 din Legea nr. 31/1990, care incriminează aceeaşi acţiune.
Pentru acţiunile inculpatului de folosire a declaraţiilor notariale false, reţinându-i-se în sarcina acestuia şi infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care instanţa retine vinovăţia acestuia nu s-ar mai putea retine şi infracţiunea de uz de fals, deoarece aceste doua infracţiuni nu pot intra în concurs, ci se exclude prin însuşi conţinutul lor, aşa cum s-a reţinut în practica judiciara şi literatura de specialitate (Tudorel Toader - Drept penal roman şi decizia penală nr. 2105/1974 a fostului Tribunal Suprem).
În consecinţă, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen. în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, sub aspect obiectiv.
În ceea ce priveşte infracţiunile reţinute la Legea nr. 241/2005, privind evaziunea fiscala, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 9 alin. (1) lit. c), reţinute prin actul de inculpare constând în primul caz, în ascunderea de către inculpatul M.F.L. a sursei impozabile sau taxabile, ceea ce a condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către stat, iar în cel de-al doilea caz, evidenţierea în actele contabile şi în alte documente cum ar fi borderouri de achiziţii cereale, situaţii de plata, cheltuieli care nu au la baza operaţiuni reale, s-a apreciat ca se impune achitarea inculpatului pentru aceste infracţiuni, deoarece nu exista în materialitatea lor, singura forma de evaziune fiscala ce se impune a fi reţinuta este cea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Astfel, pornind de la actul de inculpare se constata ca acesta conţine menţiuni contradictorii în raport de aceste infracţiuni, întrucât, pe de o parte, se retine ca inculpatul M.F.L., în calitate de administrator al celor doua societăţi nu a ţinut deloc contabilitate, ascunzând sursa impozabila sau taxabila, în perioada 08 iunie 2007 - 28 mai 2008 şi tot în aceeaşi perioada se accepta ca inculpatul nu a înregistrat în contabilitate toate operaţiunile efectuate, făcând trimitere la cele care au avut loc în realitate, şi ca ar fi realizat nişte borderouri de cereale în vederea diminuării cheltuielilor, ori aceste susţineri nu pot fi primite deoarece o persoana nu putea în acelaşi timp sa nu tina deloc contabilitatea celor doua firme şi în aceeaşi perioada sa şi selecteze operaţiunile pe care le omite, cele doua infracţiuni excluzându-se reciproc.
De asemenea, daca nu ţinea evidenta contabila, aşa cum se susţine, nu mai avea sens ca inculpatul sa găsească o cale sa majoreze cheltuielile în vederea denaturării veniturilor, ceea ce înseamnă ca nici infracţiunea art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 nu poate fi reţinuta.
De altfel, pentru a se putea retine cele trei forme ale infracţiunilor de evaziune fiscala, ar fi fost necesar ca şi prejudiciile sa fie diferite pentru fiecare în parte, neputându-se retine un prejudiciu global şi activităţi infracţionale realizate diferit, dar în acelaşi interval de timp.
Când expertiza contabila retine ca a refăcut contabilitatea celor doua firme, întrucât operaţiunile la care s-a făcut trimitere de către organele de urmărire penala nu se regăseau, nu trebuia înţeles ca nu exista niciun fel de contabilitate, ci doar ca aceasta era ţinuta precar după cum însăşi inculpatul M.F.L., afirma, în cazul SC S. SRL sau ca operaţiunile nu au fost înregistrate cronologic deşi exista timpul necesar pentru înregistrarea unora din ele, în cazul SC W.G. SRL, din moment ce aceasta societate a fost administrata de inculpat în urma preluării, doar începând cu data de 5 martie 2009 şi si-a desfăşurat activitatea pana la momentul arestării inculpatului la 28 mai 2008.
Din aceste considerente, s-a apreciat că, se impune achitarea inculpatului pentru infracţiunile prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, întrucât aceste infracţiuni nu exista, dar şi achitarea inculpatelor societăţi comerciale deoarece răspunderea persoanei juridice este guvernata de principiul răspunderii persoanei fizice, răspundere ce nu poate fi reţinuta în cazul de fata.
Instanţa, în baza art. 334 C. proc. pen., a procedat şi la schimbarea încadrării juridice, din infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 290 C. pen., dat fiind împrejurarea ca inculpatul M.F.L. a semnat un înscris (cerere de acordare credit), ce emana de la o unitate cu capital privat cum este B.C.R., fapt ce nu poate sa atragă reţinerea infracţiunii reţinuta prin actul de inculpare, din infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 în infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fata de împrejurarea ca inculpatului i se reţin la încadrarea juridica încă din faza de urmărire penala mai multe acte materiale şi care vizează doua societăţi comerciale supuse atenţiei şi din infracţiunea prev. de art. 2803 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 2803 din Legea nr. 31/1990, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., dat fiind ca actul normativ la care se face referire şi acţiunea descrisa în actul de inculpare se circumscriu acestei din urma încadrări juridice, regăsita în dispoziţiile Legii nr. 31/1990.
De asemenea, instanţa a apreciat şi asupra oportunităţii reţinerii la încadrarea juridica a dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen., pentru fiecare infracţiune în parte, pe motiv ca inculpatul a fost anterior condamnat la o pedeapsa de 20 de ani închisoare, pentru infracţiunea de delapidare, aplicata prin sentinţa penala nr. 17 din 25 februarie 1987 a Tribunalului Municipiului Bucureşti, rămasa definitiva prin decizia penala nr. 1683 din 21 iulie 1987 a fostului Tribunal Suprem, pedeapsa ce a intrat sub incidenţa Decretului nr. 11/1988 fiind astfel redusa la jumătate, în final urma ca sa execute 10 ani închisoare.
Întrucât s-a sustras de la executarea pedepsei a intervenit prescripţia executării acesteia, lucru constatat prin sentinţa penala nr. 118 din 29 ianuarie 2004 a Tribunalului Bucureşti, rămasa definitiva prin decizia nr. 864 din 12 februarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Acest lucru a reprezentat o cauza ce înlătura executarea pedepsei, însă nu a intervenit şi reabilitarea, de aceea aceasta condamnare va constitui primul termen al recidivei postexecutorii, în raport de infracţiunile deduse judecaţii.
În final, instanţa a reţinut nouă încadrare juridica în sarcina inculpatului M.F.L., ca fiind art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 290 C. pen., art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 aiin.1 lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În raport de situaţia de fapt reţinută, s-a stabilit că fapta inculpatului M.F.L., care în perioada 8 iunie 2007-28 mai 2008, în mod repetat si-a atribuit identitatea falsa de G.V. şi S.A. la instituţiile statului, respectiv O.R.C. Constanţa, banei, birouri notariale, A.F.P. Constanţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului M.F.L., prin înţelegerea prealabila cu alta persoana necunoscuta, Ie-a ajutat pe acestea la întocmirea actelor de identitate falsa seria x nr. y, pe numele G.V., seria x nr. z, pe numele S.A. şi seria x nr. w, pe care au fost înlocuite fotografiile persoanelor reale cu fotografiile inculpatului, precum şi la întocmirea în fals a contractului individual de munca înregistrat la I.T.M. Constanţa sub nr. x, din 08 martie 2006, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la fals în înscrisuri oficiale, prev. de art. 26 rap. la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
La data de 22 februarie 2008, sub identitatea falsa de R.G. şi folosirea de alte înscrisuri falsificate, cerere de credit pentru persoane fizice, adeverinţa de salariu, contract individual de munca, a indus în eroare B.C.R. - Sucursala Constanţa cu prilejul încheierii contractului de credit bancar nr. 200882941, cauzând un prejudiciu în valoare de 60.000 lei, semnând cu acea ocazie în fals un contract de credit bancar, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzuta de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.
Fapta aceluiaşi inculpat, care în aceleaşi împrejurări a completat o cerere de obţinere a unui credit, cu date false, pe care a depus-o la unitatea bancara, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 290 C. pen.
Fapta aceluiaşi inculpat, care în perioada 08 iunie 2007-28 mai 2008 a formulat declaraţii necorespunzătoare adevărului la B.N.P., la unităţile bancare sub numele de S.A. şi G.V., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, prev. de art. 292 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta aceluiaşi inculpat care, tot sub aceleaşi identităţi, în mod repetat, în numele SC S. SRL şi SC W.G. SRL, în calitate de administrator şi asociat unic al acestora a întocmit înscrisuri constând în cereri, deconturi TVA, acte adiţionale, cereri de deschidere de conturi la unităţile bancare, fise cu specimenele de semnături, facturi fiscale, devize de lucrări, cereri de retragere de numerar, borderouri achiziţii cereale, contracte şi anexe la contracte, procese verbale de predare primire, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, în numele SC S. SRL şi SC W.G. SRL, sub identitatea falsa de G.V. şi S.A., care în intervalul 08 iunie 2007-28 mai 2009 în cazul primei societăţi, şi 5 martie 2008-28 mai 2009, în cazul celei de-a doua societăţi a efectuat operaţiuni comerciale, fără a le evidenţia în documentele contabile şi fără a evidenţia veniturile realizate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului Mara Fiorin Liviu, în temeiul unor acte constitutive false şi sub identitatea falsa de G.V. şi S.A. a determinat înmatricularea societăţilor comerciale SC S. SRL şi SC W.G. SRL întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta acestui inculpat de a folosi actele constitutive false ale celor doua societăţi ce au fost înmatriculate pe baza unor acte false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
S-au reţinut şi dispoziţiile art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.
Faptele inculpatelor SC S. SRL şi SC W.G. SRL care sub identităţile false de G.V. S.A. care în realizarea obiectului de activitate, în perioada 08 iunie 2007-28 mai 2008 au omis evidenţierea în actele contabile ori în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru fiecare inculpata în parte.
Instanţa a reţinut pentru aceste din urma infracţiuni că au fost comise de inculpatul M.F.L. cu forma de vinovăţie ceruta de lege, respectiv cu intenţie, aceeaşi forma de vinovăţie fiind incidenţa şi în cazul inculpatelor persoane juridice, deoarece vinovăţia persoanei juridice va fi aceeaşi cu cea reţinuta în sarcina conducerii acesteia, şi se ia în considerare poziţia persoanei fizice.
De altfel, trebuie sa se analizeze în acest fel latura subiectiva şi trebuie reţinuta ca fiind comisa şi de cele doua societăţi infracţiunea prevăzuta de Legea nr. 241/2005, pentru că şi acestea să suporte rigorile legii şi să poată fi împiedicata rămânerea lor în funcţiune, din moment ce acestea figurează pe numele unor persoane fizice care exista în realitate şi care ar putea sa suporte anumite consecinţe, din moment ce pentru înfiinţarea lor au fost folosite datele reale ale acestor persoane.
Prin introducerea unor sancţiuni în cazul persoanei juridice legiuitorul a urmărit ca şi persoana juridica sa fie trasa la răspundere penala, iar instanţa trebuie sa aibă în vedere ca cele doua societăţi nu trebuie lăsate nepedepsite dat fiind înfiinţarea şi funcţionarea lor în condiţii ilegale, iar lăsarea lor în continuare în deplina funcţiune nu ar putea conduce decât la o folosire a lor de către inculpat sau de la persoana interesata şi continuarea activităţii infracţionale, mai ales ca acestea creează aparenta de legalitate, din moment ce acestea au fost înregistrate la toate autorităţile.
La individualizarea pedepselor ce urmează a se aplica inculpatului M.F.L., s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsa prevăzute de partea speciala a codului penal şi dispoziţiile legilor speciale, natura infracţiunilor comise de inculpat, care sunt atât infracţiuni de pericol cat şi infracţiuni de rezultat, modalitatea concreta de săvârşire a faptelor şi multitudinea lor, constând în folosirea unor identităţi false, dovedite cu ajutorul unor acte de identitate false, înfiinţarea unor societăţi comerciale sub aceste identităţi, şi desfăşurarea unor activităţi comerciale fără a se achitată de obligaţiile datorate către bugetul de stat, sau luarea unui credit bancar sub o alta identitate, fapt ce ar fi făcut imposibila urmărirea sa ca debitor, dimpotrivă acest fapt ar fi determinat urmărirea altor persoane a căror identitate a fost folosita, prejudiciile create prin comiterea faptelor, care sunt însemnate şi cea mai mare parte au rămas nerecuperate.
S-au avut în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpatului care este recidivist, a mai intrat în conflict cu legea penala, fiind condamnat anterior în lipsa la o pedeapsa de 20 de ani închisoare, pentru infracţiunea de delapidare, pedeapsa din care nu a executat nimic, reuşind sa se sustragă în acele timpuri atât judecaţii cat şi executării pedepsei, pana la împlinirea termenului de prescripţie şi chiar după ce nu mai era urmărit pentru acel mandat de executare, inculpatul a continuat sa comită infracţiuni intr-un număr foarte mare, motivând în mod mincinos ca nu cunoştea ca nu mai era urmărit general pentru acel mandate, deşi în dosarul în care s-a constatat acest lucru a beneficiat de asistenta juridică - apărător ales.
S-a avut în vedere caracterul continuat al infracţiunilor de fals, în special, care, în maniera în care au fost comise, tindeau sa se transforme în infracţiuni de obicei, având în vedere ca inculpatul a uzitat de alte identităţi pe parcursul mai multor ani, ajungând chiar sa se identifice cu acestea şi sa uite de propria identitate.
S-a ţinut seama că, pe parcursul procesului penal inculpatul a adoptat o atitudine în cea mai mare parte sincera, şi a acoperit o parte din prejudicial creat băncii, prin acordarea creditului, de vârsta de 59 de ani şi de faptul că, a dat dovezi ca a înţeles în mare parte consecinţele faptelor sale.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatelor persoane juridice, s-a avut în vedere întinderea activităţii infracţionale în cazul fiecăreia, natura infracţiunii reţinute care este infracţiune economica, de natura sa aducă prejudicii bugetului de stat, dar şi consecinţele ce le-ar avea asupra raporturilor juridice şi comerciale ce s-au înfăptuit, în condiţiile în care acestea au fost înfiinţate în mod nelegal.
În ceea ce priveşte inculpatele SC S. SRL Constanţa şi SC Walter Grup Constanţa, pentru infracţiunea prevăzuta de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a dispus condamnarea acestora la pedeapsa de 10.000 lei amenda penala, şi pedeapsa complementara a dizolvării persoanei juridice, prevăzuta de art. 712 C. pen.
S-a considerat că se impune aplicarea celei mai aspre pedepse complementare, pe lângă pedeapsa principala, având în vedere modalitatea în care acestea au fost înfiinţate, scopul pentru care au fost înfiinţate de inculpat, respectiv pentru a eluda legea şi pentru a fi mai facila obţinerea unor venituri, fără a exista riscul tragerii la răspundere penala, din moment ce daca s-ar fi verificat acestea figurau pe numele unor persoane care existau în realitate,aceasta pentru ca pe viitor sa nu existe riscul continuării relaţiilor comerciale şi pentru a nu pune în pericol relaţiile economice a altor persoane juridice de buna credinţa.
În ceea ce priveşte acţiunea civila, s-a constatat ca B.C.R. - Sucursala Constanţa s-a constituit parte civila cu suma de 46.270 lei şi dobânzile şi penalităţile aferente creditului acordat, pana la achitarea integrala a sumei, iar Statul Roman prin A.N.A.F. Bucureşti prin mandatar D.G.F.P. Constanţa s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma de 2.415.600,29 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, în raport de SC S. SRL Constanţa şi cu suma de 614.360,61 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile aferente în raport de SC W.G. SRL Constanţa.
S-a constatat ca, prin acţiunile inculpatului M.F.L. şi ale inculpatelor societăţi comerciale, în numele cărora s-a acţionat în mod ilicit, s-au creat prejudicii atât bugetului de stat, prin neachitarea obligaţiilor ce reveneau administratorului de fapt al celor doua societăţi, cat şi unităţii bancare de la care inculpatul a luat creditul, folosindu-se de documente false şi de o alta identitate, aspecte ce conduc la ideea ca intre acţiune şi urmarea creata în fiecare caz în parte, exista raport de cauzalitate, astfel fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale.
Având în vedere ca acţiunea ilicita a fost realizată de către persoana fizica, dar acelaşi scop l-au avut şi persoanele juridice, s-a stabilit că, urmează ca atât inculpatul M.F.L. cât şi inculpatele SC S. SRL Constanţa şi SC W.G. SRL Constanţa sa răspundă în solidar în funcţie de contribuţia avuta la producerea prejudiciilor, acestea din urma răspunzând pentru sumele datorate bugetului de stat.
În consecinţă, s-a admis acţiunea civila formulata de partea civila B.C.R. - Sucursala Constanţa şi în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L. la plata sumei de 46.270 lei şi dobânzile şi penalităţile aferente creditului acordat, pana la achitarea integrala a sumei.
Totodată, s-a admis acţiunea civila formulata de Statul Roman prin A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Constanţa şi în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 şi 1003 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L., în solidar cu inculpata SC S. SRL Constanţa, la plata sumei de 2.415.600,29 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate pana la data achitării efective a prejudiciului.
În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998-999 şi 1003 C. civ. a fost obligat inculpatul M.F.L. în solidar cu inculpata SC W.G. SRL Constanţa, la plata sumei de 614.360,61 lei la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate pana la data achitării efective a prejudiciului, către Statul Roman prin A.N.A.F. Bucureşti prin mandatar D.G.F.P. Constanţa.
S-a reliefat ca, valoarea creditului acordat inculpatului M.F.L. pe numele de R.G. a fost de 60.000 lei, din care la data 27 octombrie 2008 s-a achitat suma de 10.000 lei, la data de 3 noiembrie 2008 s-a depus suma de 16.276 lei, iar la data de 16 ianuarie 2009 s-a mai depus suma de 5.000 lei, din aceste sume banca a scăzut valoarea comisioanelor restante, dobânzilor restante, în final conform graficului de rambursare a creditului inculpatul datorează suma de 46.270 lei.
S-a stabilit că, deşi se impune şi anularea contractului de credit din 22 februarie 2008 al B.C.R. Constanţa, totuşi, se impune obligarea la despăgubiri civile aşa cum s-a solicitat, ţinând cont şi de condiţiile de creditare, deoarece acesta este prejudiciul real suportat de partea civila.
În ceea ce priveşte prejudiciul suferit de Statul Român, s-a constatat că, pe baza expertizei contabile efectuata încă din faza de urmărire penala, s-a concluzionat ca, prejudiciul cauzat bugetului de stat de către inculpatul M.F.L. prin activităţile desfăşurate prin intermediul inculpatei SC S. SRL Constanţa a fost de 1.582.693,29 lei reprezentând valoarea TVA şi 832.907 lei, reprezentând valoarea impozitului pe profit, iar prin activităţile desfăşurate prin intermediul inculpatei SC W.G. SRL Constanţa s-a creat un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 362.449 lei, reprezentând valoarea TVA datorat şi 251.911 lei valoarea impozitului pe profit neînregistrat şi neachitat.
În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor false, respectiv înscrisul tip carte de identitate pe numele G.V., seria X şi nr. y, cu fotografia inculpatului şi înscrisul tip carte de Identitate pe numele S.A., seria X şi nr. z cu fotografia inculpatului, contractul de credit bancar din 22 februarie 2008 al B.C.R. Constanţa, actele constitutive, statutul, certificatul de înregistrare şi încheierea din 08 iunie 2007 a judecătorului delegat la O.R.C. de constituire şi înmatriculare în Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa ale SC S. SRL Constanţa, originalele şi copiile şi declaraţia notariala din 06 iunie 2007, pe numele G.V. dată la B.N.P. - S.M., respectiv actul constitutiv, certificatul constatator, certificatul de înregistrare ale SC W.G. SRL Constanţa, originale şi copii.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusa prin ordonanţa nr. 622/P/2008 din 16 septembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra sumei de 104.000 lei, indisponibilizata la Trezoreria Municipiului Constanţa, potrivit foii de vărsământ din 03 iunie 2008 şi cea dispusa prin ordonanţa din aceeaşi data şi cu acelaşi număr emisa de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa asupra sumelor de bani ce aparţin inculpatei SC W.G. SRL Constanţa, aflate în contul deschis la S.P.I.B. Constanţa şi inculpatei SC S. SRL Constanţa, aflate în conturile deschise la B.T. şi U.C.T. - Sucursala Constanţa.
Împotriva susmenţionatei sentinţei au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, inculpatul M.F.L. şi inculpatele SC S. SRL Constanţa şi SC W.G. SRL Constanţa, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În apelul Parchetului s-a susţinut că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru o parte a infracţiunilor reţinute în sarcina acestuia.
Se relevă că, pentru a fundamenta achitarea inculpatului pentru art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002, instanţa a reţinut în esenţă, că operaţiunile cu cereale, oglindite în borderourile utilizate de inculpat pentru a retrage banii din conturile celor două societăţi comerciale inculpate, au existat în realitate, aspect ce nu este real, întrucât, astfel cum rezultă din expertiza contabilă efectuată, atunci societăţile ar trebui să aibă în stoc 1.199.489 kg grâu din cele 1.696.200 kg achiziţionate şi 2061355 kg porumb din cele 2.431.275 kg achiziţionate, ori aceste stocuri nu au putut fi găsite în patrimoniul societăţilor comerciale, ele neexistând în realitate.
Se invocă şi faptul că, inculpatul nu a putut da relaţii în privinţa acestor stocuri, indicând lapidar că ar exista în realitate şi că ar fi în nişte depozite din Bulgaria, fără a putea indica locaţia exactă, fără a prezenta un contract de depozit, un act prin care s-ar fi plătit sume de bani pentru depozitarea acestora sau să indice vreo persoană fizică sau juridică care ar putea da relaţii despre aceste depozite.
Mai mult, persoanele indicate de inculpat ca fiind cele de la care s-au cumpărat cerealele nu există în realitate.
Se arată că, scopul întocmirii acestor borderouri, care au cuprins în cea mai mare parte achiziţii fictive, este de a-şi asigura produsul infracţiunii de evaziune fiscală, având în vedere că toate plăţile pentru operaţiunile comerciale ce constituie o sursă impozabilă nedeclarată se efectuau în conturile celor două societăţi comerciale inculpate, iar pentru a scoate banii astfel încasaţi şi pentru care nu se plăteau nici impozit din conturile acestora, inculpatul avea nevoie de astfel de documente fictive.
În raport de aceleaşi considerente se apreciază că şi achitarea celor două societăţi comerciale, sub aspectul infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002, este greşită.
În mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni sub aspect obiectiv, întrucât, această faptă este infracţiune numai dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, şi aceasta deoarece inculpatului neputându-i-se reţine decât infracţiunea prev. de art. 280 ind.2 din Legea nr. 31/1990, care prevede o pedeapsă mult mai severă.
Se susţine că, atunci când determinarea înmatriculării, care se poate realiza printr-o multitudine de activităţi cuprinde şi o activitate ce presupune declaraţii inexacte, se săvârşeşte un concurs de infracţiuni.
Se relevă că, şi în măsura în care s-ar accepta punctul de vedere al instanţei de fond, achitarea inculpatului este tot greşită deoarece, într-un asemenea caz s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 280 ind.2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 280 ind.2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. constând în folosirea la instituţiile statului de înscrisuri falsificate, altele decât cele care cad sub incidenţa art. 290 cod pena!, respectiv actele de identitate, actele societăţilor constituite în mod fictiv, declaraţii autentificate de birouri notariale, cu motivarea că, aceste acte materiale sunt absorbite în infracţiunile prev. de art. 290 C. pen., art. 292 C. pen., art. 293 C. pen. şi art. 280 ind.3 din Legea nr. 31/1990, întrucât, într-un asemenea caz s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice.
În mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât în cauză a existat o întreagă activitate de ascundere a bunurilor sau surselor impozabile, instanţa de fond reţinând în mod eronat că fapta nu există în modalitatea ei deoarece această activitate a constat în neînregistrarea în contabilitate a operaţiunilor contabile, astfel încât singura infracţiune ce se putea reţine este cea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
Se relevă că, şi în măsura în care instanţa ar aprecia că ascunderea sursei impozabile s-ar fi realizat prin modalitatea neînregistrării în contabilitate a operaţiunilor comerciale, fapt incriminat distinct într-un alt text legal, ca formă aparte de evaziune fiscală şi care ar avea caracterul unei norme speciale, se impunea şi în acest caz schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005.
În mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, întrucât este evident că borderourile folosite ce atestau achiziţionarea unor cantităţi de cereale atestă operaţiuni nereale cel puţin în privinţa achiziţionării cantităţilor ce ar trebui să se găsească în stoc în cadrul societăţilor.
Instanţa de fond a realizat o individualizare greşită a pedepsei aplicată inculpatului, sub aspectul cuantumului,apreciindu-se că pedeapsa de 5 ani este insuficientă pentru realizarea funcţiilor preventivă şi educativă a pedepsei şi aceasta raportat la amplitudinea activităţii infracţionale, persistenţa infracţională, la sustragerea de la executarea unei pedepse de 20 de ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de delapidare, condamnare în raport de care nu mai putea fi administrator al unei societăţi comerciale şi cu toate acestea a constituit 2 societăţi pe care Ie-a administrat sub identităţi diferite având ca scop fraudarea bugetului de stat.
În apelul inculpatului M.F.L. s-a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen., reţinându-se că ajutorul a constat în predarea unei fotografii.
Se relevă că, instanţa a reţinut iniţial că inculpatul ar fi instigat la comiterea acestei infracţiuni, după care a reţinut complicitatea, indicând ca modalitate de comitere a infracţiunii, predarea acelei fotografii.
Se susţine, în primul rând că nu există probe cu privire la predarea fotografiei iar în al doilea rând nu s-a putut stabili vreo acţiune prin care inculpatul să fi conlucrat direct la falsificarea cărţii de identitate.
Se susţine că, legiuitorul a prevăzut distinct infracţiunea de fals privind identitatea în situaţia utilizării cărţii de identitate falsificate, neputând coexista complicitatea la fals în înscrisuri oficiale, în lipsa unui ajutor efectiv în realizarea actului falsificat şi infracţiunea de fals privind identitatea prin preluarea actului falsificat şi folosirea acestuia.
În mod greşit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de evaziune fiscală cu privire la activitatea desfăşurată de către SC W.G. SRL Constanţa, pe care se reţine că inculpatul a administrat-o în perioada 05 martie 2008 - 28 mai 2008, întrucât obligaţiile faţă de bugetul statului nu deveniseră scadente la momentul arestării preventive a inculpatului, legea sancţionând contravenţional întârzierea în depunerea declaraţiilor privind plata impozitului şi a TVA.
Instanţa de fond a realizat o individualizare greşită a pedepsei, neluând în considerare atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscând în mare parte acuzarea, şi nici motivele care au determinat comportamentul infracţional a! inculpatului şi nici lipsa intenţiei inculpatului de a-şi frauda partenerii contractuali.
Nu s-a avut în vedere că inculpatul a acoperit în mare parte prejudiciul cauzat B.C.R. - Sucursala Constanţa.
Se apreciază că, în raport de aceste elemente se pot reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante cărora să li se dea o eficienţă largă.
În mod greşit instanţa de fond a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 46.270 lei către partea civilă B.C.R. - Sucursala Constanţa în condiţiile în care a dispus anularea contractului de credit, lipsind chiar temeiul, actul juridic, valabil încheiat care să atragă în sarcina inculpatului plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Mai mult, raportat la piaţa în avans a unei sume importante din credit, diferenţa neachitată nu a devenit scadentă, neputând interveni vreo sancţiune contractuală.
În mod greşit s-a dispus obligarea inculpatului la plata către Statul Român a sumelor de 2.415.600,29 lei şi de 614.360,61 lei întrucât nu s-a procedat la determinarea corectă a valorii impozitului pe profit în condiţiile în care expertul a avut în vedere numai veniturile realizate de cele doua societăţi fără să analizeze şi a determina valoarea cheltuielilor aferente obţinerii unui profit.
În apelul inculpatelor SC S. SRL Constanţa şi SC W.G. SRL Constanţa, s-a susţinut că instanţa de fond nu a luat în considerare încălcarea, în cursul urmăririi penale a dispoziţiilor art. 4794 C. proc. pen., fiindu-le încălcate astfel drepturile fundamentale - dreptul la apărare, dreptul de a lua cunoştinţă de învinuire, dreptul de a administra probe în apărare, fapt pentru care se impune restituirea cauzei la procuror.
Prin decizia penală nr. 66/P din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a fost admis apelul formulat de apelantul Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, desfiinţată, în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând, s-au dispus următoarele:
În baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din legea nr. 26/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 280 ind. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 280 ind. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.
S-a schimbat încadrarea juridică din infracţiunile prev. de art. 291 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., în infracţiunile prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic art. 37 lit. b) C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F.L., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru infracţiunea de fals, privind identitatea în formă continuată.
În baza art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
În baza art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de folosire cu ştiinţă a actelor unei societăţi create în modalitatea prevăzută de art. 2802 din aceeaşi lege.
În baza art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F.L. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracţiunea de determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele cu închisoarea aplicate inculpatului M.F.L., respectiv de 3 ani, 1 an, 4 ani, 4 ani, 2 ani, 4 ani, 1 an, 1 an şi 6 luni, 4 ani şi 6 luni, şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., urmând ca inculpatul M.F.L. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, în final urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art. 350C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.F.L.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus arestul preventiv de la data de 20 noiembrie 2009 la zi.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de apelantul inculpat M.F.L. şi de apelantele societăţi comerciale inculpate SC W.G. SRL Constanţa şi SC S. SRL Constanţa.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat apelantul inculpat M.F.L. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 1.000 lei şi pe apelantele inculpate la plata a câte 600 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Examinând legalitatea şi temeinicia susmenţionatei sentinţe, din perspectiva criticilor formulate, precum şi din oficiu, în limitele prev. de art. 371 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat următoarele:
Instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt, aceasta fiind în acord cu probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri, declaraţii de martori, procese verbale de recunoaştere după planşe foto, expertize criminalistice şi expertiză contabilă precum şi, în parte declaraţiile inculpatului.
Astfel, în mod corect s-a reţinut că, prin intermediul unei persoane necunoscute, care i-a plăsmuit o carte de identitate sub numele de G.V. cu datele reale ale acestei persoane, respectiv fiul lui Pavel şi Leana, născut la data de 14 septembrie 1956, în Mun. Feteşti, jud. Ialomiţa, domiciliat în Mun. Călăraşi, str. Bărăganului, însă cu fotografia sa, inculpatul a constituit SC S. SRL sub identitatea de G.V.
Inculpatul nu a oferit nici o explicaţie cu privire la modul în care persoana necunoscută a intrat în posesia fotografiei sale, ori fiind stabilit că acea persoană a avut ia dispoziţie fotografia sa, este cert că, această fotografie a fost predată de către inculpat acelei persoane, existând astfel actul material care realizează conţinutul infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen.
Faţă de aceste aspecte, criticile inculpatului privind greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen., sunt neîntemeiate.
Pentru constituirea SC S. SRL Constanţa, inculpatul a formulat declaraţii false la B.N.P. - S.M., autentificata din 06 iunie 2007, în care a menţionat ca nu are calitatea de asociat unic în alta societate cu răspundere limitata şi ca specimenul de semnătura ii aparţine.
În acest sens, a întocmit şi actul constitutiv al societăţii, s-a depus certificatul de cazier fiscal pe numele de G.V., şi a completat o declaraţie tip de înregistrare a datelor în registrul comerţului, iar prin încheierea din 08 iunie 2007 emisa de Judecătorul delegat la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a autorizat constituirea şi s-a dispus înmatricularea în registrul comerţului a SC S. SRL Constanţa, cu sediul social în Mun. Constanţa, ce are ca domeniu principal de activitate, activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata, iar ca activitate principala, intermedieri în comerţul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile şi cu semiproduse.
În aceste condiţii inculpatul M.F.L. a determinat cu rea credinţa înmatricularea şi efectuarea de menţiuni în Registrul Comerţului Constanţa, astfel ca SC S. SRL a primit numărul de ordine J13/1918/2007 din data de 08 iunie 2007 şi nr. unic de înregistrare din 08 iunie 2007, potrivit certificatului constatator, actele constitutive ale societăţii fiind folosite în relaţiile comerciale derulate de aceasta societate.
În mod corect s-a reţinut că, prin intermediul unei persoane necunoscute, aceasta i-a plăsmuit inculpatului o carte de identitate sub numele de S.A., cu datele reale ale acestei persoane, existente în realitate, respectiv fiul lui M. şi S., născut la data de 28 februarie 1946 în comuna Vlad Țepeș, jud. Călăraşi, aplicându-se doar fotografia inculpatului.
Inculpatul nu a oferit nici o explicaţie cu privire la modul în care persoana necunoscută a intrat în posesia fotografiei sale, ori fiind stabilit că acea persoană a avut la dispoziţie fotografia sa, este cert că, această fotografie a fost predată de către inculpat acelei persoane, existând astfel actul material care realizează conţinutul infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen.
Faţă de aceste aspecte, criticile inculpatului privind greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen., sunt neîntemeiate.
Sub numele de S.A., inculpatul a formulat o declaraţie la BNP S.M., autentificata sub nr. 603/06 martie 2008, prin care a precizat ca îndeplinește condiţiile legale pentru a deţine şi exercita calitatea de asociat unic şi administrator al SC S.P. SRL cu sediul în Mun. Constanţa, Aleea Garofiței, ca urmare a preluării pârtilor sociale prin cesionare de la fostul administrator A.F., care în baza Hotărârii nr. 1 din 05 martie 2008, s-a retras din funcţia de asociat unic şi a cesionat cele 20 parți sociale ale societăţii către inculpatul M.F.L., care si-a atribuit identitatea falsa de S.A.
Prin aceeaşi hotărâre, a fost schimbata denumirea societăţii SC S.P. SRL în SC W.G. SRL, iar inculpatul M.F.L., a devenit administrator şi asociat unic sub identitatea falsa de S.A., sediul social menținându-se acelaşi prin preluarea contractului de comodat încheiat cu SC N.C. SRL Constanţa.
Inculpatul a efectuat toate formalităţile necesare la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru înregistrarea SC W.G. SRL, care a primit număr de ordine în Registrul Comerţului nr. J13/2155 din 15 iulie 2003, cu număr unic de înregistrare din 16 iulie 2003, pe care le-a avut sub denumirea anterioara, ultima menţiune fiind făcuta la data de 25 martie 2008.
În aceste condiţii inculpatul M.F.L. a determinat cu rea credinţa înmatricularea şi efectuarea de menţiuni în Registrul Comerţului Constanţa, în ceea ce priveşte SC W.G. SRL.
În mod asemănător, inculpatul a apelat !a o persoana necunoscuta care i-a plăsmuit un act de identitate fals, prin schimbarea fotografiei, fiind menţinute celelalte date de stare civila ale persoanei existenta în realitate şi care se numeşte R.G., având următoarele date de stare civila: fiul lui A. şi P., născut la data de x, în Mun. Călăraşi, cu acelaşi domiciliu în Călăraşi, B-dul Republicii, CNP-x.
Şi în raport de aceasta faptă sunt incidente considerentele instanţei de apel privind corecta condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 288 C. pen.
Aceste aspecte sunt probate cu înscrisurile menţionate, ataşate la dosar dar şi cu declaraţiile inculpatului care recunoaşte demersurile efectuate pentru constituirea acestor societăţi cu excepţia precarii fotografiilor către acele persoane necunoscute.
În mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond incidenţa dispoziţiilor art. 41 alin. (2) cod penai, având în vedere cele trei acte materiale mai sus menţionate.
Sub identitatea de R.G. inculpatul a preluat prin cesionarea pârtilor sociale ale SC S. SRL Constanţa, în numele căreia a efectuat operaţiuni comerciale pana în luna februarie 2008, însă rămânând fără bani, inculpatul a luat hotărârea de a contracta un credit bancar de la B.C.R. - Sucursala Constanţa.
Pentru a realiza acest lucru, inculpatul a întocmit o adeverinţa de salariu din 18 februarie 2008, care atesta împrejurarea ca el sub numele de R.G. îndeplineşte funcţia de director marketing la Departamentul Transport din cadrul SC S.L. SRL Constanţa, având un salariu de 2.439 lei lunar, adeverinţa purtând semnătura directorului general şi al directorului economic al acestei societăţi.
Inculpatul a întocmit şi un contract de munca prin care se atesta împrejurarea ca este angajat la SC S.L. SRL Constanţa, contract pe care a aplicat un număr fals de înregistrare ce ar aparţine I.T.M. Constanţa.
Având asupra sa cele doua înscrisuri menţionate mai sus, inculpatul M.F.L. s-a deplasat la B.C.R. - Sucursala Constanţa şi a completat o cerere de credit pentru persoane fizice pe numele de R.G., cu datele reale de identitate ale acestei persoane pentru solicitarea unui împrumut de 60.000 lei pe o perioada de 120 de luni.
Pe baza acestor înscrisuri false a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. x la data de 22 februarie 2008, prin care banca acorda creditul de 60.000 lei inculpatului, sub identitatea falsa de R.G., contractul fiind semnat la rubrica împrumutat de inculpat.
Această situaţie de fapt a fost stabilită de către instanţa de fond în baza declaraţiilor martorului S.M., administratorul SC S.L. SRL Constanţa, potrivit cu care, acesta nu a avut niciodată un angajat al societăţii sub numele de R.G., şi nu l-a recunoscut pe inculpat din planşele foto, a raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 iunie 2008 din care rezulta ca scrisul olograf ce completează cererea de creditare pentru persoane fizice din 21 februarie 2008 la B.C.R. - Sucursala Constanţa pe numele de R.G. şi semnătura de la rubrica „împrumutat”, au fost executate de M.F.L., a înscrisurilor menţionate precum şi a declaraţiilor inculpatului.
Prin intermediul celor două societăţi comerciale inculpatul a efectuat numeroase operaţiuni comerciale, fără ca operaţiunile respective sa fie înregistrate în contabilitatea celor doua societăţi, astfel cum au fost reţinute şi de către instanţa de fond, respectiv cu SC M.G. SRL Constanţa, SC C.S. SRL Constanţa, SC V.T. SA, SC D.A. SRL SC P.I. SRL, SC O.J. SRL, SC G. SRL Ovidiu, SC N.D. SRL Constanţa, SC I.L. SRL, SC O.I. SRL Bucureşti, SC E.M. SA Bucureşti, SC V.D. SRL Bucureşti, SC P.P. SRL, SC E.C.S.I.P. SA, SC E.D. SRL, SC G.M.D.A.G. SRL, SC M. SRL, SC C.T.P.I. SRL Bucureşti, S. C.G. SRL Constanţa, SC I.G.L. SRL, SC I.Z. SRL, SC R.N. SRL şi SC F. SRL Tulcea.
Astfel, sub identitatea falsă de S.A., în numele SC W.G. SRL inculpatul a încheiat contractul de comision, din 10 martie 2008, cu SC M.G. SRL Constanţa, având ca obiect identificarea de potenţiali clienţi pentru obţinerea de finanţări în sistem leasing în schimbul unui comision stabilit în procent de 0,5 % din valoarea contractului, fără TVA, inculpatul solicitând facturarea sumelor de 119.000 lei şi respectiv, 238.000 lei, potrivit facturilor din 17 aprilie 2008 şi din 14 martie 2008.
SC M.G. SRL Constanţa a efectuat plăţi către SC W.G. SRL în 14 martie 2008, 30.000 lei, contravaloare factură x deşi valoarea facturii este de 238.000 lei, iar în aceeaşi zi, a efectuat o altă plată către SC W.G. SRL în valoare de 28.000 lei, contravaloare factură nr. x, o altă plată în sumă de 29.000 lei, reprezentând contravaloare factură y din 17 aprilie 2008, deşi valoarea acestea este de 119.000 lei, alte 2 plăţi la 19 mai 2008 şi 20 august 2008 în sumă de câte 30.000 lei, contravaloare factură y/2008, o altă plată de 30.000 lei, contravaloare factură y din 17 aprilie 2008, operaţiuni şi sume de bani ce nu au fost înregistrate şi evidenţiate în contabilitatea SC W.G. SRL
Această situaţie de fapt este probată prin extrasele de cont ale SC M.G. SRL, ordinul de plată din 23 mai 2008 emis de aceiaşi societate, declaraţiile reprezentantului legal al SC M.G. SRL Constanţa, care l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care s-a prezentat sub identitatea de S.A. şi declaraţiile inculpatului.
La data de 25 aprilie 2008, cu identitatea de S.A., în numele SC W.G. SRL s-a încheiat contractul de prestări servicii cu SC C.S. SRL Constanţa, având ca obiect „deviere fibră optică la Palazu-Mare”, iar, ulterior, a întocmit o situaţie de plată în valoare de 16.712,72 lei şi a emis factura din 25 aprilie 2008.
În mod corect s-a apreciat de către instanţa de fond că nu se poate stabili dacă cheltuielile menţionate în situaţia de plată sunt reale, deoarece ele nu au fost consemnate în evidenţa contabilă a SC W.G. SRL
Prestările de servicii către SC C.S. SRL au fost efectuate de inculpat, cu ajutorul unei echipe de muncitori, după cum rezultă din declaraţia martorului G.T., reprezentatul SC C.S. SRL, care, însă, nu l-a cunoscut pe inculpat.
Ca reprezentant al SC W.G. SRL, sub identitatea de S.A., inculpatul a încheiat un contract de prestări servicii - alimentare cu energie electrică, cu SC V.T. SA., în baza căruia, a efectuat lucrări de modernizare la Complexul „V.”, întocmind deviz de ofertă, dar şi situaţii de plată în care sunt consemnate cheltuieli privind cumpărarea de materiale, transport, cheltuieli directe, fiind emisă factura din 19 mai 2008 în valoare de 209.530,15 lei, care nu este evidenţiată în contabilitatea societăţii.
Pentru toate aceste cheltuieli, inclusiv pentru forţa de muncă folosită nu au fost întocmite sau dobândite şi nu au fost înregistrate în contabilitatea societăţii documente justificative.
Situaţia de fapt este probată cu înscrisurile menţionate şi cu recunoaşterea inculpatului.
Sub identitatea de S.A., în numele SC W.G. SRL, inculpatul a desfăşurat relaţii comerciale cu SC D.A. SRL Constanţa, căreia i-a livrat chestionare, manuale curs, în valoare totală de 84.490 lei, potrivit facturii fiscale nr. 509 ce nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii, plata fiind efectuată de beneficiar pe bază de ordine de plată, ce nu au fost înregistrate ca „venituri” în Jurnalul de vânzări al SC W.G. SRL
Şi această situaţie de fapt este probată cu înscrisurile menţionate, declaraţia martorului D.N., reprezentantul SC D.A. SRL Constanţa şi declaraţiile inculpatului.
În numele SC W.G. SRL, inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC I.Z. SRL privind livrarea de bocanci şi alt echipament, potrivit facturii nr. x din 30 aprilie 2008, în valoare de 4.940,88 lei, pe care nu a înregistrat-o în evidenţa contabilă.
Inculpatul a desfăşurat operaţiuni comerciale şi prin intermediul SC S. SRL, operaţiuni, care, de asemenea nu au fost înregistrate în contabilitate.
Astfel, sub identitatea falsă de G.V., inculpatul a încheiat un contract cu SC P.I. SRL, având ca obiect alimentare cu energie electrică, care a efectuat o plată în valoare 27.563 lei potrivit facturii, fără dată, care are la bază un deviz de ofertă, întocmit de inculpat.
Devizul menţionat ce se referă la cheltuielile efectuate pentru procurarea de materiale, forţă de muncă, transport rutier, cheltuieli directe, nu are la baza documente justificative, astfel încât, în mod corect a stabilit instanţa de fond că nu poate fi apreciat ca exprimând realitatea.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza înscrisurilor menţionate şi a declaraţiilor inculpatului.
La data de 15 iunie 2007, inculpatul sub identitatea falsă de G.V., în numele SC S. SRL a încheiat contractul de colaborare cu SC O.J. SRL Constanţa, având ca obiect prestarea de lucrări către beneficiar, în incinta D.M.H.I. Mangalia, fiind emise facturile de la file 34-43, vol. 4, lucrări care au fost efectuate cu echipe de muncitori „practicând lucrul la negru”.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza înscrisurilor menţionate, a declaraţiilor martorului S.G., reprezentantul SC O.J. SRL şi a declaraţiilor inculpatului.
Sub identitatea falsă de R.G., inculpatul a livrat către SC G. SRL Ovidiu un motostivuitor fiind emisă factura fiscală din 12 martie 2008. de SC S. SRL, în valoare de 24.656 lei. însă în evidenta contabilă a SC S. SRL nu există documente de provenienţă a acestuia.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza înscrisurilor menţionate, a declaraţiilor martorului A.C.I., reprezentantul SC G. SRL. Ovidiu, a procesului verbal de recunoaştere din planşa foto şi a declaraţiilor inculpatului.
La data de 01 martie 2008, inculpatul M.F.L. sub identitatea falsa de G.V. şi ca reprezentant al SC S. SRL a încheiat contractul de furnizare plăci ceramice, obiecte accesorii sanitare cu SC N.D. SRL Constanţa, nefiind înregistrate în contabilitate facturile fiscale eliberate de SC S. SRL către SC N.D. SRL, iar produsele menţionate pe facturi nu au documente de intrare în contabilitatea societăţii.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza înscrisurilor menţionate, a declaraţiilor martorului R.I.F., reprezentantul SC N.D. SRL şi a declaraţiilor inculpatului.
Inculpatul a derulat reiaţii comerciale cu SC I.L. SRL, prin intermediul SC S. SRL, SC S. SRL Constanţa şi SC W.G. SRL, livrând către aceasta produse alimentare, caşcaval, telemea, ale căror contravaloare nu a fost evidenţiată în contabilitatea societăţii.
Situaţia de fapt este probată cu facturile fiscale de la file 137-141, vol. 4, extrasele de cont şi ordinele de plată de la file de la file 142-151, vol. 4, declaraţiile numitului C.C., reprezentantul lega! al SC I.L. SRL, şi procesul verbal de recunoaştere a inculpatului de către acesta, din planşe foto.
La data de 22 noiembrie 2007. inculpatul, sub identitatea de R.G., în numele SC S. SRL a încheiat contractul de prestări servicii, cu SC O.I. SRL Bucureşti, având ca obiect .,amenajări vi!ă, ponton cu terasă, garaj curte interioară, în comuna Snagov, sat Ghermăneşti.
Inculpatul a întocmit un deviz de lucrări care, însă, nu are la bază o documentaţie reală privind cheltuielile alocate de societate şi nici nu există înregistrarea acestor cheltuieli în Jurnalul de cumpărări şi a emis facturile de la file 177-179, vol. 4 în valoare totală de 341.003, 78 lei, ce nu au fost evidenţiate în contabilitatea SC S. SRL
Situaţia de fapt este probată cu devizele de lucrări de la file 171-176, vol. 4, facturile de la file 177-179, vol. 4, declaraţiile numitului W.N., reprezentantul SC O.I. SRL, şi care l-a şi recunoscut pe inculpat din planşa foto, sub identitatea de R.G., procesul-verbal de recunoaştere, planşa foto şi declaraţiile inculpatului.
La data de 15 septembrie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de prestări servicii cu SC E.M. SA Bucureşti, având ca obiect-servicii de intermediere în comerţul cu materii prime, contract ce nu este semnat de părţi, fiind emise 4 facturi fiscale, în valoare totală de 573.877 lei, reprezentând comision, pe care nu ie-a evidenţiat în contabilitatea societăţii.
La data de 10 martie 2008 în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat un contract de furnizare marfă, cu SC V.D. SRL Bucureşti, privind livrarea de materiale promoţionale, în valoare de 70.210 lei, eliberând factura fiscală nr. 000166, fără dată, fila 194, vol. 4, pe care nu a evidenţiat-o în Jurnalul de vânzări şi deci, în contabilitatea societăţii, deşi a încasat-o, potrivit extraselor de cont ale SC V.D. SRL Bucureşti.
Situaţia de fapt este probată factura fiscală, fără dată, fila 194, vol. 4, extrasele de cont ale SC V.D. SRL Bucureşti, declaraţia reprezentantului legal al SC V.D. SRL Bucureşti, numitul S.V.C. şi procesul verbal de recunoaştere a inculpatului din planşa foto.
Inculpatul a desfăşurat relaţii comerciale cu SC P.P. SRL, livrându-i acesteia ciment negru în valoare de 27.720 lei, potrivit facturilor de la file 210-211, vol. 4, pe care nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă.
Situaţia de fapt este probată cu înscrisurile menţionate, declaraţia reprezentantului legal a! SC P.P. SRL, numitul B.D., şi procesul verbal de recunoaştere a inculpatului din planşa foto.
La data de 07 ianuarie 2008, inculpatul, în numele SC S. SRL a încheiat contractul de subantrepriză cu SC E.C.S. SRL Bucureşti, pentru executare de lucrări de construcţii montaj şi instalaţii la punctul de lucru Ştefăneşti, judeţul Ilfov, întocmind devizul ofertă de la file 11-23, vol. 5. fără a avea la bază vreo documentaţie justificativă privind cheltuielile necesare prestării de lucrări.
Pe baza acestui înscris, inculpatul a facturat lucrări construcţii în valoare de 106,233,75 iei potrivit facturii din 09 mai 2008, pe care nu a evidenţiat-o în contabilitatea societăţii.
În numele SC S. SRL, inculpatul a livrat către I.P., o centrală electrică în valoare de 11.995,20 lei, potrivit facturii din 11 februarie 2007. fără a înregistra în evidenţa contabilă operaţiunea efectuată, deşi plata s-a efectuat cu ordinul de plată de la fila 3. vol. 5.
La data de 08 octombrie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul nr. 1082 cu SC E.D. SRL, având ca obiect vânzarea de mărfuri, iar la data de 01 octombrie 2007, între aceleaşi părţi a fost încheiat contractul cu nr. 1079, având ca obiect prestarea de servicii către SC S. SRL, file 29-31, vol. 5. inculpatul întocmind un deviz de evaluare, care nu are ia baza documentele justificative privind serviciile prestate, procurarea de materiale, astfel încât în mod corect s-a apreciat de către instanţa de fond că aceste cheltuieli sunt fictive.
Pentru a retine corectitudinea acestei concluzii, facem trimitere la faptul că societatea nu avea personal angajat.
Pentru lucrările prestate, SC S. SRL a emis facturile fiscale din 08 octombrie 2007, în valoare de 454.311 lei şi din 08 octombrie 2007, în vai. de 51.200 lei, pe care nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă, deşi plăţile au fost efectuate cu ordine de plată de beneficiari, potrivit extraselor de cont de la file 63-79, vol. 5.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza contractelor menţionate, a devizului întocmit de inculpat, a facturilor emise şi a extraselor de cont ale societăţii beneficiare.
La data de 18 septembrie 2007, inculpatul în numele SC S. SRL a încheiat contractul cu SC E.M.P. SA, având ca obiect prestări servicii, iar ia data de 21 august 2007, cu acelaşi beneficiar a încheiat contractul de vânzare cumpărare.
Pentru prestările de servicii, inculpatul a întocmit deviz de lucrări, care, de asemenea nu are la bază documente justificative privind cumpărarea de materiale şi manoperă şi a emis factura din 29 octombrie 2007, în valoare de 58.100 lei, iar pentru vânzarea de materiale, factura din 18 septembrie 2007, în valoare de 585.956 lei, facturi ce au fost plătite cu ordine de plată de către beneficiar, operaţiunile comerciale nefiind înregistrate în contabilitatea SC S. SRL
Situaţia de fapt a fost stabilită cu contractele de prestări servicii şi vânzare, devizul de lucrări, facturile menţionate, ordinele de plată, declaraţia martorului M.B., reprezentantul SC E.M.P. SA, procesul verbal de recunoaştere din planşa foto şi declaraţiile inculpatului.
La data de 05 iunie 2007, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de vânzare cu SC G.M.D.A.G. SRL Constanţa privind livrarea de materiale de construcţii, potrivit anexei la contract, contractul de vânzare-cumpărare din data de 01 iulie 2007 privind livrarea altor materiale de construcţii şi manoperă, contractul de prestări servicii din 10 ianuarie 2008, cu proces-verbal de recepţie, din 21 aprilie 2008, fiind emise, pentru prestările de servicii efectuate şi vânzare de autoturisme procurate din Germania, 8 facturi fiscale, în valoare totală de 3.416.090,000 lei, pe care inculpatul nu Ie-a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii.
Situaţia de fapt a fost stabilită cu contractele de prestări servicii şi de vânzare, facturile fiscale, procesul verbal de recepţie, declaraţiile martorului P.D., reprezentantul SC G.M.D.A.G. SRL, procesul verbal de recunoaştere a inculpatului din planşa foto.
În numele SC S. SRL, inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC M. SRL, privind montarea de elemente din fibră de sticlă la mobilier pentru care a emis facturile fiscale din 27 noiembrie 2007, în valoare de 4.284 lei, din 27 noiembrie 20097, în valoare de 4.284 lei. din 03 decembrie 2007, în valoare de 3.213 lei, din 13 februarie 2008 în valoare de 3.320 lei şi din 25 martie 2008, în valoare de 3.320 lei, facturi ce au fost plătite de beneficiar cu ordin de plată şi cu chitanţă fiscală, însă inculpatul nu a evidenţiat în contabilitatea societăţii operaţiunile comerciale efectuate.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor menţionate, a ordinelor de plată emise pentru aceste facturi şi a declaraţiilor martorului O.C., reprezentantul SC M. SRL.
La data de 15 mai 2008, în numele SC S. SRL, inculpatul a încheiat contractul de prestări servicii cu SC T.P.I. SRL Bucureşti, fiind emisă factura din 19 mai 2008, în val. de 51.350,88 iei, pe care nu a înregistrat-o în evidenţa contabilă.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza contractului de prestări servicii, a facturii menţionate, şi a declaraţiilor martorului B.M.
În numele SC S. SRL inculpatul a derulat relaţii comerciale cu SC G. SRL Constanţa, privind livrarea de produse, fiind emise de SC S. SRL, facturile fiscale din 03 decembrie 2007 în valoare de 30.000 lei, din 10 decembrie 2007 în valoare de 20.000 lei, fără a fi înregistrate în evidenţa contabilă, contravaloarea acestora fiind achitată cu ordine de plată şi factura fiscală din 07 mai 2008. în valoare de 20.000 lei, emisă de SC W.G. SRL, achitată cu ordinul de plata din 06 mai 2008, care nu a fost înregistrată în evidenţa contabilă.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor emise de cele două societăţi şi ordinele de plată prin care s-a achitat contravaloarea acestora de către beneficiar.
Alte relaţii comerciale au fost desfăşurate de SC S. SRL cu SC I.G.L. SRL, privind livrarea de porumb boabe, potrivit facturilor fiscale din 19 iulie 2007 în valoare de 19.997,70 iei, din 17 octombrie 2007, în valoare de 26.910,06 lei, din 10 octombrie 2007 în valoare de 10.245,90 lei, din 6 noiembrie 2007 în valoare de 33.508;02 lei, din 9 noiembrie 2007 în valoare de 31.280,34 lei, din 23 noiembrie 2007 în valoare de 30.259,32 lei, din 10 ianuarie 2008 în valoare de 31.082,80 lei, din 17 ianuarie 2008 în valoare de 47.600 lei din 24 ianuarie 2008 în valoare de 39.962,58 lei, din 25 ianuarie 2008 în valoare de 36.009,30 lei, din 29 ianuarie 2008 în valoare de 35.807.10 lei şi grâu panificaţie potrivit facturilor fiscale din 26 iulie 2007 în valoare de 51.051 lei, din 14 august 2007, în valoare de 92.765,85 lei, din 20 august 2007 în valoare de 41.156,33 lei, din 23 august 2007 în valoare de 18.058,84 lei, din 11 septembrie 2007 în valoare de 33.374,98 lei, din 20 septembrie 2007 în valoare de 19.225,64 lei, din 25 septembrie 2007 în valoare de 44.982 lei; din 25 octombrie 2007 în valoare de 29.988 lei; din 13 noiembrie 2007 în valoare de 31.688,75 lei; din 21 noiembrie 2007 în valoare de 32.291,84 lei, fără ca aceste operaţiuni să fie înregistrate în contabilitate.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor menţionate şi a declaraţiilor inculpatului.
Alte livrări de bunuri au fost realizate de SC S. SRL către Intel Zone pe baza facturilor fiscale din 27 iulie 2007, în valoare de 4.641 lei şi din 24 decembrie 2007, în valoare de 28.262,50 lei, ce nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, deşi beneficiarul Ie-a achitat cu ordine de plată.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor menţionate, a ordinelor de plată ce atestă plata acestora şi a declaraţiilor inculpatului.
În numele SC S. SRL au fost efectuate livrări de bunuri de papetărie pentru SC R.N. SRL, fiind emisă factura fiscală din 17 decembrie 2007, în valoare de 84.751,80 lei, iar în numele SC W.G. SRL au fost livrate 63 perechi bocanci, în valoare de 4.918,03 lei, cu factura fiscală din 29 aprilie 2008 şi au fost efectuate amenajări interioare în valoare de 40.689,68 lei, potrivit facturii fiscale din 30 aprilie 2008, bunuri şi lucrări ce au fost plătite cu ordine de plată, însă inculpatul nu a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţilor asemenea operaţiuni.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor emise a ordinelor de plată care atestă plata acestora, a declaraţiilor martorului Z.I., reprezentantul SC R.N. SRL şi a procesului verbal de recunoaştere a inculpatului din planşa foto.
La data de 15 ianuarie 2008 SC S. SRL a încheiat contractul de prestări servicii cu SC F. SRL Tulcea, pentru lucrări izolaţii acoperiş, inculpatul emiţând facturile fiscale din 15 ianuarie 2008 în valoare de 11.979 lei şi din 28 februarie 2008, în va!, de 339.927,50 lei, însă acestea nu au la bază nici o situaţie de plată ori deviz de lucrări, operaţiunile nefiind înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii.
Situaţia de fapt a fost stabilită în baza facturilor emise, a devizului întocmit a declaraţiilor martorului H.N., reprezentantul SC F. SRL, care a precizat ca lucrările au fost efectuate de inculpat cu o echipă de muncitori.
În perioada iunie 2007 - 28 mai 2008 inculpatul a achiziţionat 1.646.200 kg grâu, 2.431.275 kg porumb rămânând în stoc, scriptic, cantităţile de1.194.389 kg grâu şi 2.061.355 kg porumb.
Faptic, aceste cantităţi nu au putut fi identificate pe teren, iar în declaraţia sa din data de 20 septembrie 2008, inculpatul a precizat ca cerealele ar fi stocate intr-un depozit în Bulgaria, fără a putea indica adresa sau numele cetăţeanului bulgar care se ocupa de aceste operaţiuni.
Operaţiunile de achiziţionare a cerealelor pe baza de borderouri, nu au fost înregistrate în contabilitate, fiind deduse în baza documentelor de la dosar, fără a se putea determina stocul faptic.
S-a apreciat, în raport de situaţia de fapt, stabilită, în mod corect de instanţa de fond, că, în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., impunându-se schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din legea nr. 26/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 280 ind. 2 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.
Astfel, potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, persoana care, cu rea-credinţă, a făcut declaraţii inexacte, în baza cărora s-a operat o înmatriculare ori s-a făcui o menţiune în registrul comerţului, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă de ia 100 lei la 500 lei, dacă, potrivit legii, fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Conform art. 2802 din Legea nr. 31/1990, determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.
Textul art. 2802 din Legea nr. 31/1990, prevede ca infracţiune acţiunea de a determina înmatricularea unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals, acţiunea de determinare putându-se realiza şi prin declaraţii inexacte.
Totodată, ce se cere ambelor fapte, pentru a constitui infracţiune, este de a se opera o înmatriculare a unei societăţi comerciale.
Prin sintagma cuprinsă în art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 respectiv „dacă, potrivit legii, fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, este evident că, se va putea reţine răspunderea penală pentru această infracţiune, numai dacă, fapta concretă comisă, nu cuprinde şi alte elemente, care ar conduce la realizarea conţinutului constitutiv al altei infracţiuni, mai grave, astfel cum este cazul în speţă.
În consecinţă, reţinându-se comiterea unei fapte mai grave, respectiv determinarea înmatriculării unor societăţi în temeiul unor acte constitutive false, trebuia să se reţină în sarcina inculpatului în loc de infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., astfel încât se impunea schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 48 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi infracţiunea prev. de art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 2802 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen.
În mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului M.F.L. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut, în mod corect de către instanţa de fond că, fapta inculpatului M.F.L., care în perioada 8 iunie 2007-28 mai 2008, în mod repetat si-a atribuit identitatea falsa de G.V. şi S.A. la instituţiile statului, respectiv O.R.C. Constanţa, banei, birouri notariale, A.F.P. Constanţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, s-a reţinut în mod corect, că, fapta aceluiaşi inculpat care, tot sub aceleaşi identităţi, în mod repetat, în numele SC S. SRL şi SC W.G. SRL, în calitate de administrator şi asociat unic al acestora a întocmit înscrisuri constând în cereri, deconturi TVA, acte adiţionale, cereri de deschidere de conturi la unităţile bancare, fise cu specimenele de semnături, facturi fiscale, devize de lucrări, cereri de retragere de numerar, borderouri achiziţii cereale, contracte şi anexe la contracte, procese verbale de predare primire, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen şi că, fapta inculpatului M.F.L., de a folosi actele constitutive false ale celor doua societăţi ce au fost înmatriculate pe baza unor acte false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.
Potrivit art. 291 C. pen., folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii de consecinţe juridice, constituie infracţiunea de uz de fals.
Prin actul de inculpare s-a reţinut în sarcina inculpatului M.F.L., săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. constând în folosirea la institutele statului de înscrisuri falsificate, altele decât cele ce cad sub incidenţa art. 290 C. pen., respectiv actele de identitate, actele societăţilor constituite în mod fictiv, declaraţii autentificate de birouri notariale.
Această activitate infracţională, constituie însă şi conţinutul constitutiv al infracţiunilor prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 2803 din Legea nr. 31/1990, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., infracţiuni reţinute, pentru aceleaşi acte materiale, atât prin actul de inculpare cât şi de către instanţa de fond.
În consecinţă, nu se poate dispune achitarea pentru aceste acte materiale, întrucât, acestea au fost comise de inculpat, cu forma de vinovăţie cerută de lege. cu îndeplinirea şi a celorlalte condiţii ce intră în latura obiectivă şi subiectivă, impunându-se schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 291 C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen., de art. 293 alin. (1) coci pena! cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., în infracţiunile prev. de art. 290 C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic art. 37 lit. b) C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) cod penai cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 2803 din Legea nr. 31/1990 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 Iit. b) C. pen.
S-a evidenţiat, în sensul acestei concluzii că, folosirea actelor de identitate false, s-a realizat pentru ca inculpatului sa poată folosi o identitate falsă, acesta fiind scopul concret urmărit de inculpat, aceasta acţiune intrând sub incidenţa art. 293 C. pen., iar folosirea actelor constitutive ale societăţilor constituite în mod fictiv reprezintă o forma speciala a infracţiunii de uz de fals, reglementata în mod distinct şi sancţionată mai aspru de legea specială, respectiv de art. art. 280° din Legea nr. 31/1990, care incriminează aceeaşi acţiune.
Conform art. 9 din Legea nr. 241/2005, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
În raport de situaţia de fapt, stabilită, în mod corect de către instanţa de fond, activitatea infracţionala a inculpatului a constat în omisiunea evidenţierii în actele contabile ale societăţilor prin intermediul cărora a derulat activitatea comercială a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, activitate ce realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. art. 9 alin. (1) Iit. b) din Legea nr. 241/2005.
Aşa cum s-a arătat şi în considerentele prezentei decizii, din înscrisurile şi declaraţiile martorilor, reprezentanţi ai societăţilor comerciale cu care inculpatul a desfăşurat activităţi comerciale, rezultă că aceste operaţiuni au fost reale, aspect probat de faptul că, au existat acorduri de voinţă privind derularea lor, s-au încheiat contracte comerciale, s-au emis facturi ce au fost achitate cu ordine de plată, care apar în extrasele de cont ale acestor societăţi, însă inculpatul a omis să le evidenţieze în actele contabile ale societăţilor prin intermediul cărora a desfăşurat activităţi comerciale, astfel încât ce se poate reţine în sarcina inculpatului este numai infracţiunea prev. de art. art. 9 alin. (1) Iit. b) din Legea nr. 241/2005, astfel cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.
S-a reţinut că inculpatul a desfăşurat activităţi comerciale şi cu cereale respectiv de SC S. SRL cu SC I.G.L. SRL, privind livrarea de porumb boabe, potrivit facturilor fiscale din 19 iulie 2007 în valoare de 19.997,70 lei, din 17 octombrie 2007, în valoare de 26.910,06 lei, din 10 octombrie 2007 în valoare de 10.245,90 lei, din 6 noiembrie 2007 în valoare de 33.508,02 lei, din 9 noiembrie 2007 în va!, de 31.280,34 lei, din 23 noiembrie 2007 în valoare de 30.259,32 lei, din 10 ianuarie 2008 în valoare de 31.082,80 lei din 17 ianuarie 2008 în valoare de 47.600 lei, din 24 ianuarie 2008 în valoare de 39,962,58 lei, din 25 ianuarie 2008 în valoare de 36.009.30 lei din 29 ianuarie 2008 în valoare de 35.807,10 lei şi grâu panificaţie potrivit facturilor fiscale din 26 iulie 2007 în valoare de 51.051 lei, din 14 august 2007, în valoare de 92.765,85 lei, din 20 august 2007 în valoare de 41.156,33 lei, din 23 august 2007 în valoare de 18.058,84 lei, din 11 septembrie 2007 în valoare de 33.374,98 lei, din 20 septembrie 2007 în valoare de 19.225,64 lei, din 25 septembrie 2007 în valoare de 44.982 lei; din 25 octombrie 2007 în valoare de 29.938 lei; din 13 noiembrie 2007 în valoare de 31.688,75 lei; din 21 noiembrie 2007 în valoare de 32.291,84 lei, fără ca aceste operaţiuni sa fie înregistrate în contabilitatea societăţii.
În aceste condiţii, nu se poate reţine că borderourile ce atestau achiziţionarea unor cantităţi de cereale atestă operaţiuni nereale, de vreme ce, nefiind producător agricol, inculpatul, pentru a livra astfel de produse era necesar mai întâi să le achiziţioneze, cu atât mai mult cu cât, perioada de achiziţionare coincide cu perioada când s-au livrat astfel de produse.
Faptul că nu a fost găsită cantitatea de cereale ce ar mai fi rămas în stoc, şi că au fost menţionate în borderouri persoane care nu au putut fi identificate, în raport de realitatea livrărilor de cereale către SC I.G.L. SRL nu poate conduce la concluzia că aceste operaţiuni sunt nereale.
Împrejurarea că operaţiunile cu cereale au existat în realitate, este confirmată şi de martorul B.P., care a relatat despre modalitatea în care se cumpărau cereale de către inculpat, direct de pe câmp, de la persoane ce nu prezentau documente justificative, şi atunci se proceda la întocmirea unor borderouri pe baza datelor furnizate de acele persoane iar cantitatea de cereale era intr-un continuu circuit, revânzarea făcându-se direct din mijloacele de transport cu care erau preluate.
Mai mult, operaţiunile comerciale cu cereale au fost luate în considerare la refacerea contabilităţii celor două societăţi prin intermediul cărora s-a desfăşurat activitatea de ; Vrane de cereale.
În consecinţă, s-a apreciat că, în med corect s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, şi de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.
Având conţinut constitutiv distinct şi realizându-se prin acte materiale distincte, şi care s-au reţinut a fi comise de inculpat, prin actul de trimitere în judecată, nu se poate dispune schimbarea încadrări juridice din infracţiunile prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi de art. 9 alin. (1) Iit. c) din Legea nr. 241/2005 în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, soluţia instanţei de fond fiind corectă.
S-a apreciat că, în mod corect s-a dispus, de către instanţa de fond, achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 565/2002 cât şi achitarea celor două societăţi comerciale pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002
Potrivit art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 565/2002, constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani, ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.
Conform art. 23 alin. (5) din acelaşi act normativ, cunoaşterea, intenţia sau scopul, ca elemente ale faptelor prevăzute la alin. (1), pot fi deduse din circumstanţele faptice obiective.
Astfel, s-a evidenţiat că inculpatul a desfăşurat activităţi comerciale şi cu cereale respectiv de SC S. SRL cu SC I.G.L. SRL, privind livrarea de porumb boabe, potrivit facturilor fiscale din 19 iulie 2007 în valoare de 19.997,70 lei, din 17 octombrie 2007, în valoare de 26.910,06 lei, din 10 octombrie 2015 în valoare de 10.245,90 lei, din 6 noiembrie 2007 în valoare de 33.508,02 lei, din 9 noiembrie 2007 în valoare de 31.280,34 lei, din 23 noiembrie 2007 în valoare de 30.259,32 lei, din 10 ianuarie 2007 în valoare de 31.082,80 lei, din 17 ianuarie 2008 în valoare de 47.600 lei, din 24 ianuarie 2008 în valoare de 39.962,58 lei, din 25 ianuarie 2008 în valoare de 36.009,30 lei, din 29 ianuarie 2008 în valoare de 35.807,10 lei şi grâu panificaţie potrivit facturilor fiscale din 26 iulie 2007 în valoare de 51.051 lei, din 14 august 2007, în valoare de 92.765,85 lei, din 20 august 2007 în valoare de 41.156,33 lei, din 23 august 2007 în valoare de 18.058,84 lei, din 11 septembrie 2007 în valoare de 33.374,98 lei, din 20 septembrie 2007 în valoare de 19.225,64 lei, din 25 septembrie 2007 în valoare de 44.982 lei; din 25 octombrie 2007 în valoare de 29.988 lei; din 13 noiembrie 2007 în valoare de 31.688,75 lei; din 21 noiembrie 2007 în valoare de 32.291,84 lei, fără ca aceste operaţiuni să fie înregistrate în contabilitatea societăţii.
În aceste condiţii, nu se poate reţine că borderourile ce atestau achiziţionarea unor cantităţi de cereale atestă operaţiuni nereale, de vreme ce, nefiind producător agricol, inculpatul, pentru a livra astfel de produse era necesar mai întâi să le achiziţioneze, cu atât mai mult cu cât, perioada de achiziţionare coincide cu perioada când s-au livrat astfel de produse.
Faptul că nu a fost găsită cantitatea de cereale ce ar mai fi rămas în stoc, şi că au fost menţionate în borderouri persoane care nu au putut fi identificate. în raport de realitatea livrărilor de cereale către SC I.G.L. SRL nu poate conduce la concluzia că aceste operaţiuni sunt nereale.
Împrejurarea că operaţiunile cu cereale au existat în realitate, este confirmată şi de martorul B.P., care a relatat despre modalitatea în care se cumpărau cereale de către inculpat, direct de pe câmp, de la persoane ce nu prezentau documente justificative, şi atunci se proceda la întocmirea unor borderouri pe baza datelor furnizate de acele persoane, iar cantitatea de cereale era intr-un continuu circuit, revânzarea făcându-se direct din mijloacele de transport cu care erau preluate.
Mai mult, operaţiunile comerciale cu cereale au fost luate în considerare la refacerea contabilităţii celor două societăţi prin intermediul cărora s-a desfăşurat activitatea de livrare de cereale.
Esenţial este şi faptul că, prin retragerea unor sume de bani din conturile societăţii, chiar în baza unor borderouri false nu se poate reţine că aceasta reprezintă c ascunderea sau o disimulare a adevăratei naturi a provenienţe: a situări,, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor, scopul inculpatului fiind doar de a intra în posesia banilor obţinut; prin activitatea de evaziune fiscala.
În ce priveşte individualizarea pedepselor, s-au avut în vedere criteriile generale şi obligatorii prev. de art. 72 C. pen.
Astfel, s-au avut în vedete limitele de pedeapsa prevăzute de partea speciala a codului penal şi dispozițiile legilor speciale, natura infracţiunilor comise de inculcat, care sunt atât infracţiuni de pericol, modalitatea concreta de săvârşire a faptelor şi multitudinea lor, constând în folosirea unor identități false, dovedite cu ajutorul unor acte de identitate false, înfiinţarea unor societăţi comerciale sub aceste identităţi, scopul urmăririi, care de, altfel a şi fost realizat, respectiv, desfăşurarea unor activităţi comerciale fără a se achita de obligaţiile datorate către bugetul de stat, sau luarea unui credit bancar sub c alta Identitate, fapt ce ar fi făcut imposibila urmărirea sa ca debitor.
S-au avut în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, perseverenţa sa Infracţională, inculpatul fiind o persoană care a mai intrat în conflict cu legea penala, fiind condamnat anterior în lipsă la o pedeapsa de 20 de ani închisoare, pentru infracţiunea de delapidare pedeapsa din care nu a executat nimic, reuşind să se sustragă în acele timpuri atât judecaţii cat şi executării pedepsei, pana la împlinirea termenului de prescripţie şi chiar după ce nu mai era urmărit pentru acel mandat de executare, inculpaţii' a continuat sa comită infracţiuni intr-un număr foarte mare.
S-a avut în vedere şi caracterul continuat al infracţiunilor de fals.
De asemenea, s-a ţinut seama de atitudinea sinceră a inculpatului pe tot parcursul procesului penal.
În raport de infracţiunile pentru care instanţa de apel a menţinut condamnările dispuse de către instanţa de fond, apreciem că s-a realizat o individualizare corectă a pedepsei, instanţa de fond dând eficienţă tuturor aspectelor invocate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa în cererea de apel, astfel încât, aceasta critică apare ca fiind neîntemeiată.
S-au apreciat ca neîntemeiate şi criticile formulate de inculpatul M.F.L. privind greşita individualizare a pedepselor şi în ceea ce priveşte considerentele acestei concluzii, facem trimitere la menţiunile reliefate odată cu motivarea acestei critici adusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.
Nu se pot reţine circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, având în vedere perseverenţa infracţională deosebită a inculpatului, că acesta a făcut din comiterea de infracţiuni un adevărat mod de viață, sumele deosebit de mari ce au fost sustrase de la plata de ia bugetul de stat din care inculpatul nu a achitat nimic dar şi în raport de antecedentele sale penale.
În raport de aceste împrejurări, atitudinea sinceră a inculpatului şi plata unor sume de bani către BCR - Sucursala Constanţa nu pot conduce la reţinerea de circumstanţe atenuante cu consecinţa stabilirii unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
S-au apreciat ca neîntemeiate şi criticile formulate de inculpatul M.F.L. cu privire la modul de rezolvare a acţiunii civile.
Astfel, în raport de partea civilă B.C.R. - Sucursala Constanţa, contractul de credit s-a încheiat prin inducerea în eroare a instituţiei bancare prin folosirea unor mijloace frauduloase ce constituie prin ele însele infracţiuni,
În aceste condiţii, în mod corect s-a dispus de către instanţa de fond anularea contractului de credit.
Prin încheierea contractului de credit în condiţiile menţionate, instituţia bancară a suferit un prejudiciu, însă nu din executarea contractului ci din fapta ilicită a inculpatului de a induce în eroare instituţia bancară la acordarea creditului, prejudiciul având o natură delictuală şi nu contractuală.
În consecinţă acestui prejudiciu i se aplică principiul reparării imediate, astfel încât, inculpatul are obligaţia de a restitui imediat întreaga sumă ce a fost acordată prin contractul de credit şi nu termenii contractuali stabiliţi referitori la restituirea sumei de bani la termenele scadente.
Totodată, în cauză, se aplică şi principiul reparării integrale a prejudiciului, care cuprinde pierderea efectiv suferită şi beneficiul nerealizat, ele reprezentând repararea prin compensare a prejudiciului cauzat creditorului.
În cauză, beneficiu! nerealizat este menţionat chiar în contractul de credit şi coristă în dobânzile şi penalităţile menţionate în contract de instituţia bancară, întrucât, nefolosința banilor, prin acordarea lor, în mod fraudulos inculpatului conduce la pierderile stabilite prin contract.
În consecinţă, chiar şi în urma anulării contractului de credit, inculpatul datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, astfel cum au fost stabilite de către instanţa de fond.
În raport de partea civilă Stătu! Român prin ANAF Bucureşti s-au reţinut următoarele:
În mod corect nu s-a luat în considerare la stabilirea impozitului pe profit cheltuielile aferente fiecărei lucrări executate sau a fiecărui serviciu prestat a cheltuielilor aferente, întrucât inculpatul nu a prezentat documente justificative pentru acestea, respectiv pentru materialele de construcţii, transport, plata muncitorilor, etc., aceste sume nefiind certe.
S-a evidenţiat că nu s-au prezentat documente pentru a se stabili ce materiale s-au folosit, dacă şi de unde au fost achiziţionate, calitatea acestora, de care depinde şi valoarea, fiind incert chiar dacă s-a achitat vreo sumă de bani pentru ele.
Totodată nu s-a putut stabili numărul muncitorilor folosiţi şi dacă aceştia au fost plătiţi chiar de inculpat, acesta neputând indica numele nici unei persoane care să fi desfăşurat vreo activitate pentru inculpat ş; care să dea relaţii certe despere aceste cheltuieli.
S-a reţinut că cele două societăţi comerciale au fost înfiinţate în baza unor acte constitutive false, în scopul de a nu se achita sumele de bani datorate bugetului de stat prin neevidenţierea în actele contabile ale acestora a operaţiunilor comerciale realizate.
În raport de modalitatea de constituire a societăţilor şi de modul în care s-au derulat operaţiunile comerciale de către inculpat, fără nici un document justificativ, sub identităţi false, şi de scopul urmărit, acesta nu a intenţionat niciodată să calculeze şi să achite sumele datorate bugetului de stat, tocmai de aceea s-a şi procedat de către expert la refacerea contabilităţii celor două societăţi.
Potrivit art. 4792 alin. (3) C. proc. pen., persoana juridică este reprezentată la îndeplinirea actelor procesuale şi procedurale de reprezentantul său legai iar potrivit art. 4792 alin. (4) C. proc. pen., dacă pentru aceeaşi faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală şi împotriva reprezentantului legai al persoanei juridice, aceasta îşi numeşte un mandatar pentru a o reprezenta.
În cazul prevăzut în alin. (3), dacă persoana juridică nu îşi numeşte un mandatar, acesta este desemnat de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată din rândul practicienilor în insolvenţă, autorizaţi potrivit legii.
S-a reţinut că, în principal obligaţia de desemnare a unui mandatar, aparţine reprezentantului legal ai societăţilor.
În faza de urmărire penală nu s-a desemnat un mandatar de către reprezentantul legai ai acestora şi nici de către organul de urmărire penală, aceasta fiind dispusă de către instanţa de fond.
Nerespectarea acestei dispoziţii legale de către organul de urmărire penală putea conduce la nulitatea urmăririi penale, numai în privinţa acestor societăţi şi numai dacă s-ar fi produs o vătămare ce nu putea fi înlăturată în nici un mod.
După desemnarea mandatarului de către instanţa de fond nu s-a solicitat administrarea nici unei probe în apărarea acestora şi nici nu s-a făcut trimitere la acte procesuale sau procedurale ce ar fi fost necesar a fi efectuate în apărarea acestora, astfel încât apreciem că, prin nerespectarea acestei dispoziţii legale nu s-a adus nici o vătămare celor două societăţi inculpate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, invocând cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 18, 171 şi 14 C. proc. pen.
S-au criticat astfel soluţiile de achitare pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. a) şi c) din Legea nr. 241/2005, respectiv de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.
De asemenea, s-a susţinut că deşi inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni de fals, instanţele de fond şi apel au omis să dispună, conform art. 348 C. proc. pen., anularea tuturor înscrisurilor falsificate.
În fine, în ce priveşte individualizarea pedepselor, s-a solicitat majorarea cuantumului acestora, ţinând seama în special de circumstanţele personale ale inculpatului şi de împrejurarea că s-a sustras de la executarea pedepsei anterior aplicate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Curtea retine următoarele:
În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., Curtea constată că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au perceput în mod corect materialul probator administrat în cauză, neexistând nicio contradicţie evidentă şi esenţială între ceea ce „spune” dosarul prin piesele sale şi ceea ce au reţinut instanţele, ca şi stare de fapt, în hotărârile pronunţate în cauză.
Astfel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, în actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul, acţionând sub identităţi false, în numele SC S. SRL şi SC W.G. SRL Constanţa ar fi obţinut venituri din prestări servicii către terţi, vânzări de diferite produse, cereale şi active (maşini), care, potrivit expertizei contabile efectuate în cauză, nu au fost înregistrate în evidenţele contabile, sustrăgându-se astfel de la plata taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe profit.
Pe de altă parte, s-a reţinut că inculpatul a retras diverse sume de bani din conturile bancare ale celor două societăţi, pe baza unor borderouri de achiziţie de cereale, întocmite în fals, în care ar fi menţionat în mod fictiv data achiziţionării şi numele unor persoane care ar fi livrat grâu şi porumb, pentru care urma a fi făcută plata în numerar.
Din materialul probator administrat în cauză (înscrisuri şi declaraţiile martorilor - reprezentanţi ai societăţilor comerciale cu care inculpatul a desfăşurat activităţi comerciale), rezultă că aceste operaţiuni au existat în realitate, încheindu-se contracte de către cele două societăţi în numele cărora inculpatul a acţionat şi achitându-se acestora diferite sume ce bani în contra prestaţiilor sau bunurilor comercializate, fapt probat de facturile şi ordinele de plată găsite la beneficiari.
Ceea ce se poate reţine în sarcina inculpatului este neînregistrarea în contabilitatea celor două inculpate - persoane juridice, a facturilor aferenta serviciilor prestate, respectiv a bunurilor comercializate, ou consecinţa sustragerii de la Diata unor sume cu titlu de TVA şi impozit ce profit.
Or, această stare de fapt se circumscrie exclusiv infracţiunii prev. de art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005, care incriminează omisiunea, în tot sau parte, a evidenţierii, în actele contabile ori alte documente legale, a operaţiunilor efectuate sau a veniturilor realizate, faptă sfârşita în scopul sustrageri de ia îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
În privinţa infracţiunii prev. de art. 9 lit. c) din aceeaşi lege, constituie infracţiune fapta de evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Prin actul de sesizare, s-a reţinut şi această infracţiune în sarcina inculpatului, considerându-se ca prin întocmirea unor acte false (situaţii de plată, devize de lucrări şi borderouri de achiziţii cereale), inculpatul ar fi evidenţiat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la baza operaţiuni reale, în scopul sustragerii de la plata TVA şi a impozitului pe profit datorate.
În acest context, aşa cum au reţinut instanţele de fond şi apel, din probatoriul administrat în cauză rezultă că operaţiunile cu cereale au existat în realitate însă ele au fost reflectate precar în contabilitate, fapt probat nu doar de declaraţiile martorilor (potrivit cărora inculpatul cumpăra ai rect de pe câmp cereale, înscriindu-se în borderourile de achiziţii datele sumare pe care producătorii le furnizau), ci şi de împrejurarea că, chiar dm rechizitoriu, rezultă că au fost identificate documentele justificative pentru livrări de cereale către o societate, SC I.G. SRL.
În aceste condiţii, nefiind probat caracterul nereal sau fictiv al operaţiunilor evidenţiate în contabilitate de către inculpat, soluţia de achitare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 Iit. c) din Legea nr. 241/2005 este legală şi temeinică.
În ce priveşte infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002, s-a reţinut că prin activitatea infracţională desfăşurată şi neînregistrată în evidenţa contabilă a celor două societăţi, inculpatul a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 3.029.960, 90 lei reprezentând TVA şi impozit pe profit, cunoscând că suma provine din săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală.
Curtea retine că suma respectivă este rezultatul infracţiunii de evaziune fiscală, fiind vorba despre taxe şi impozite datorate bugetului de stat, iar neînregistrarea în contabilitate a unor operaţiuni comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, reprezintă tocmai elementul materia! ai infracţiunii de evaziune fiscală.
Pentru reţinerea infracţiunii de spălare de bani ar fi trebuit să se dovedească faptul că, subsecvent comiterii infracţiunii de evaziune fiscală, inculpatul ar fi desfăşurat vreo activitate de ascundere sau disimulare a provenienţei acestei sume, ceea ce nu s-a probat în speţă.
În aceste condiţii, soluţia de achitare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani este legală şi temeinică.
În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen., cu referire la aplicarea art. 348 C. proc. pen,, Curtea constată că deşi prin hotărârile pronunţate în cauză, inculpatul a fost condamnat şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. instanţele au omis să dispună anularea tuturor înscrisurilor falsificate.
În aceste limite, Curtea constată că recursul Parchetului este fondat şi va fi admis, iar hotărârile casate în parte, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmând ca în baza art. 348 C. proc. pen. să se dispună anularea contractului individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial ce Muncă Constanţa din 8 martie 2006 şi a actelor adiţionale ia acesta, depuse la filele 236-238 din dosarul de urmărire penală, volumul I.
În ce priveşte cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Curtea apreciază că s-au dat efecte corespunzătoare tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen, fiind avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, dedus din modalitatea în care inculpatul şi-a conceput şi realizat activitatea infracţională, cât şi circumstanţele sale personale (recidivist, condamnat anterior pentru delapidare la o pedeapsă de la executarea căreia s-a sustras până la împlinirea termenului de prescripţie). De asemenea, s-a avut în vedere şi conduita procesuală a inculpatului, inclusiv în ce priveşte latura civilă a cauzei.
În fine. ţinând seama de ansamblul activităţii infracţionale desfăşurate de inculpat, acestuia i s-a aplicat şi un spor de pedeapsă, în condiţiile art. 34 lit. b) C. pen.
În consecinţă, Curtea apreciază că nu se impune o majorare a pedepselor aplicate inculpatului, acestea fiind apte prin cuantumul lor să atingă dezideratele înscrise în art. 52 C. pen., critica Parchetului fiind nefondată.
În aceste limite, recursul Parchetului va fi admis, iar hotărârile casate în parte, cu deducerea prevenţiei la zi pentru inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa împotrivii decizie penale nr. 66/P din 26 mai 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, privind pe inculpaţii M.F.L., SC S. SRL şi SC W.G. SRL.
Casează, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 438 din 20 noiembrie 2009 a Tribunalului Constanţa şi, rejudecând în fond:
În baza an.348 C. proc. pen. dispune anularea contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. Constanţa din 8 martie 2006 şi a actelor adiţionale ia acesta, depuse la filele 236-238 din dosarul de urmărire penală, volumul I.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată intimatului inculpat M.F.L., durata reţinerii şi arestării preventive de la 28 mai 2008 la 18 octombrie 2010.
Suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.F.L. până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 octombrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2476/2010. Penal. Luare de mită (art. 254... | ICCJ. Decizia nr. 416/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|