ICCJ. Decizia nr. 4040/2010. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4040/2010
Dosar nr. 2080/30/2009
Şedinţa publică din 12 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 694/PI din 28 decembrie 2009 a Tribunalului Timiş a fost condamnat, printre alţii, inculpatul R.C. la 15 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi alin. (3) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 C. pen.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 2/3 august 2008 inculpatul recurent R.C. împreună cu coinculpatul R.R. au deposedat-o pe victima T.M. - persoană fără adăpost - prin agresiuni, de bunuri şi alimente pe care le avea asupra sa. Agresiunea s-a produs pe strada C. din Timişoara, şi a avut urmare moartea victimei.
Instanţa fondului a reţinut starea de fapt mai sus arătată în baza probelor pe care le-a examinat, respectiv declaraţia martorului P.V.V., procesul-verbal de cercetare la faţa locului, raportul medico-legal de necropsie din 13 august 2008, declaraţia martorului R.A. şi declaraţiile inculpaţilor date în cursul urmăririi penale.
Prin Decizia penală nr. 78 din 13 mai 2010 Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondat, apelurile inculpaţilor R.C. şi R.R.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul R.C., care în esenţă a criticat hotărârile pronunţate pentru greşita condamnare, întrucât nu recunoaşte săvârşirea faptei, iar în subsidiar, pentru modul de individualizare a pedepsei pe care o consideră prea severă, motive de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi pct. 14 C. proc. pen.
Recursul nu este fondat.
Instanţa fondului a reţinut o corectă situaţie de fapt în baza probelor pe care le-a analizat în cuprinsul expunerii.
În cursul urmăririi penale, inculpaţii au recunoscut comiterea faptelor, recunoaştere care se coroborează cu declaraţiile martorilor P.V., B.M. şi R.A. din care rezultă că în noaptea respectivă inculpaţii au atacat-o pe victimă, femeie fără adăpost, pentru a-i sustrage mâncarea din bagaje şi a întreţine cu ea relaţii intime.
Martorul ocular P.V.V. a sesizat organele de poliţie şi a apelat Serviciul de urgenţă pentru a reclama incidentul.
Probele respective se coroborează şi cu actul medico-legal întocmit în cauză din care rezultă că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne ca urmare a traumatismului toraco-abdominal soldat cu fracturi costale bilaterale şi rupturi pulmonare. Leziunile au fost produse prin agresiune, respectiv lovire cu şi de corpuri dure şi compresiunea toracelui şi abdomenului cu picioarele şi genunchii.
Încadrarea juridică dată faptelor este legală.
Referitor la pedeapsă, Curtea observă că aceasta este situată la limita minimă prevăzută de lege, respectiv 15 ani.
Nu există nici un motiv pentru a reţine în cauză împrejurări favorabile inculpatului de natură a atenua răspunderea penală a acestuia.
Aşa fiind, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului şi îl va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva Deciziei penale nr. 78/A din 13 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4036/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 1789/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
