ICCJ. Decizia nr. 1897/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1897/2010
Dosar nr. 5535/1/2010
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2010
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cu adresa nr. 4667/2423/VIII/1/2010 din 07 iunie 2010, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a înaintat spre soluţionare Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie plângerea formulată de D.C.D. împotriva rezoluţiei nr. 11429/5767/II/2/2009 emisă de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Plângerea a fost înregistrată sub nr. 5535/1/2010 din 22 iunie 2010 cu termen de judecată la 28 septembrie 2010, iar prin adresa din 13 septembrie 2010 au fost cerute de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, Dosarul nr. 958/P/2009 şi lucrarea prin care a fost soluţionată plângerea formulată împotriva soluţiei, respectiv nr. 11429/5767/II/2/2009.
Verificând plângerea, Înalta Curte, constatând că din conţinutul acesteia rezultă că petiţionara s-a adresat cu o altă plângere, conform art. 2781 C. proc. pen., înregistrată sub nr. 9803/1/2009 soluţionată prin sentinţa penală nr. 226 din 15 februarie 2010 pronunţată de Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a cerut petiţionarei să precizeze obiectul plângerii.
Petiţionara prezentă la termenul de astăzi a precizat că a formulat plângere penală împotriva magistratului procuror M.I., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută şi pedepsită de art. 246 C. pen.
Din conţinutul plângerii adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - rezultă că D.C.D. reclamă faptul că magistratul procuror, cu bună-ştiinţă, nu a respectat legea pentru a asigura un avantaj patrimonial şi nepatrimonial intimaţilor, că a urmărit şi obţinut o zădărnicire a judecăţii, favorizând prin actele sale procurorii intimaţi.
Înalta Curte constată că temeiul plângerii nu îl constituie dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., care reglementează procedura plângerii în faţa judecătorului împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, că în cauză este vorba de o plângere penală adresată direct instanţei.
Având în vedere dispoziţiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 209 alin. (3) C. proc. pen., plângerea urmează să fie trimisă spre competentă soluţionare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Trimite plângerea formulată de petiţionara D.C.D., spre competentă soluţionare, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, în conformitate cu dispoziţiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen.
Cu recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1142/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1898/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
