ICCJ. Decizia nr. 769/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 769/2010
Dosar nr. 1334/1/2010
Şedinţa publică din 4 mai 2010
Asupra plângerii de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la 16 februarie 2010, petentul A.I. domiciliat în Arad a solicitat în temeiul art. 2781 C. proc. pen. desfiinţarea rezoluţiei din 8 ianuarie 2010 dată în Dosarul nr. 69/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia parchetelor militare, prin care s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de procurorul militar - general de brigadă I.V. sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzut de art. 246 C. pen., favorizarea infractorului, prevăzut de art. 264 C. pen., fals intelectual prevăzut de art. 289 C. pen. şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prevăzute de art. 271 C. pen.
Înalta Curte a dispus ataşarea dosarului nr. 69/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia parchetelor militare, şi a Dosarului nr. 41/II/2/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a dispus citarea părţilor.
Procedând potrivit art. 2781 alin. (7) C. proc. pen. se constată următoarele:
La 22 mai 2009, petentul A.I. s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu plângere penală împotriva magistratului procuror I.V. de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia parchetelor militare, acuzându-l de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizarea infractorilor şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, fapte prevăzute de art. 246, 264 alin. (1) şi 271 alin. (1) C. pen., cu ocazia adoptării rezoluţiilor 211/VIII/1/2009 şi 213/VIII/1/2009.
A solicitat obligarea făptuitorului la plata unor despăgubiri în sumă de un milion euro.
Plângerea a fost înregistrată sub nr. 69/P/2009 la Secţia Parchetelor Militare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În urma actelor premergătoare efectuate, având în vedere acuzele aduse ţinând seama de calitatea de şef al Secţiei Parchetelor Militari, calitate cu care în temeiul dispoziţiilor art. 278 C. proc. pen., intimatul a soluţionat mai multe plângeri, ale petentului A.I., formulate împotriva soluţiilor dispuse de procurorii secţiei pe care o conduce, prin rezoluţia din 8 ianuarie 2010, constatând că faptele reclamante nu există, s-a dispus în temeiul art. 228 alin. (4) şi (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale.
S-a reţinut că în plângerile formulate împotriva rezoluţiilor nr. 66/P/2008 şi 76/P/2008 privind pe procurorii militari I.E. şi S.I., petentul a invocat abuzuri imaginare subiective cum de altfel a făcut-o şi în alte cauze soluţionate de Secţia Parchetelor Militare, ca de exemplu Dosarul nr. 85/P/2009, Dosarul nr. 60/P/2009; Dosarul nr. 21/P/2009, Dosarul nr. 9/P/2008, Dosarul nr. 30/P/2008 ş.a.
Din examinarea actelor şi lucrărilor precizate anterior rezultă că respingerea plângerilor, formulate de petent, s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală că rezoluţiile 211/VIII/1/2009 şi 213/VIII/1/2009 sunt temeinic motivate.
Referitor la infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, prin încheierea nr. 63 din 5 mai 2003 la care petentul a făcut trimitere în mai toate demersurile sale, Curtea Supremă de Justiţie, completul de 9 judecători, - a dispus scoaterea de pe rol a dosarului privind cererea formulată de petiţionarul A.I. prin care acesta solicită revizuirea deciziei nr. 106 din 07 octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie pentru efectuarea actelor de cercetare prevăzute de art. 399 C. proc. pen. Actele de cercetare au fost efectuate de Parchetul Militar Timişoara, iar prin sentinţa nr. 128 din 08 octombrie 2003 Tribunalul Militar Timişoara a hotărât respingerea cererii de revizuire.
De asemenea, prin încheierea nr. 224/10 martie 2005, rămasă definitivă prin decizia nr. 53 din 13 februarie 2006, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus scoaterea de pe rolul instanţei a plângerii formulate de A.I. şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru efectuarea urmăririi penale privind pe J.S. Cauza a fost înregistrată sub nr. 18/P/2006 iar prin rezoluţia din data de 02 august 2006 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia parchetelor militare, a dispus neînceperea urmăririi penale, în niciuna din situaţiile prezentate mai sus, petentul neînţelegând caracterul definitiv al soluţiilor date de organele judiciare şi faptul că cererile sale au fost respinse în mod temeinic şi legal.
Aşa fiind, procurorul a reţinut că nu se poate pune problema existenţei infracţiunii de nerespectare a unor hotărâri judecătoreşti aşa cum afirmă petentul.
Plângerea formulată împotriva soluţiei, de neîncepere a urmării penale, în temeiul art. 278 C. pen., a fost respinsă prin Rezoluţia din 3 februarie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - prin care s-a motivat că soluţia dispusă în Dosarul nr. 69/P/2009 al Secţiei Parchetelor Militare este temeinică şi legală, deoarece faptele imputate, de către petent, procurorului reclamant nu există.
Nemulţumit şi de această soluţie petentul, în temeiul art. 2781 C. proc. pen. s-a adresat cu plângere judecătorului.
A susţinut că prin rezoluţia din 3 februarie 2010 procurorul general omite să constate nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, ori aceasta este infracţiune prevăzută de art. 271 C. pen. A mai arătat că a fost emis un act fals şi abuziv cu excluderea actelor probatorii de la dosar şi că îşi menţine toate solicitările trecute în plângerea penală adresată Ministerului Public.
Verificând rezoluţia atacată, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei se constată că plângerea este nefondată.
La adoptarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale au fost avute în vedere rezoluţiile nr. 66/P/2008, 76/P/2008, 85/P/2008, 79/P/2008, 463/VIII/1/2009, 61/P/2009, 391/VIII/1/2009, rezoluţii din conţinutul cărora rezultă că plângerile conţin de fiecare dată aceeaşi motivare şablon - „soluţia este netemeinică şi abuzivă”, „plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut de art. 277 C. proc. pen.”, „incompatibilitatea procurorului care anterior soluţionării cauzei în curs a fost reclamat de petent pentru modul în care a soluţionat o altă plângere”.
Tot astfel, petentul reia în continuare vina procurorului de a nu fi respectat încheierea nr. 63/5 mai 2003 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 9 judecători, şi încheierea nr. 224 din 10 martie 2005 rămasă definitivă prin Decizia nr. 53 din 13 februarie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul 9 judecători.
Procurorul a verificat susţinerile petentului şi a motivat că nu poate fi invocată nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti - fapta care dacă ar fi adevărată ar constitui infracţiune, aceasta deoarece tocmai respectând dispoziţiile celor două hotărâri au fost adoptate soluţii. Astfel în primul caz după efectuarea actelor de cercetare prevăzute de art. 399 C. proc. pen., cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Militar Timişoara care a respins cererea de revizuire prin sentinţa nr. 128 din 8 octombrie 2003, în cel de al doilea caz plângerea trimisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 224 din 10 martie 2005 a fost verificată şi prin rezoluţia din 2 august 2006 dată în Dosarul nr. 18/P/2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de J.S., magistrat procuror militar.
În fine, se constată că susţinerile petentului cuprinse în plângerea împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cauza de faţă, nu sunt argumentate în nici un fel, petentul nu indică în ce ar consta cercetarea şi soluţionarea abuzivă sau favorizarea infractorilor.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că rezoluţia atacată este legală şi temeinică şi în consecinţă în conformitate cu art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. plângerea va fi respinsă ca nefondată iar rezoluţia va fi menţinută.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul A.I. împotriva rezoluţiei nr. 69/P/2009 din 8 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia parchetelor militare, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul să plătească suma de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 743/2010. SECŢIA PENALA. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 866/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
