ICCJ. Decizia nr. 1486/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1486/2011
Dosar nr. 10553/1/2010
Şedinţa publică de la 11 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr. 1028 din 25 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile formulate de T.M. şi G.M.E., judecători la Tribunalul Prahova, de promovare la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 9 mai 2010.
În motivarea hotărârii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă, că petentele au participat la concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie organizat la data de 9 mai 2010, optând pentru promovare la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Pentru promovarea efectivă la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a fost scos la concurs un post, petentele s-au clasat pe poziţiile a 3-a şi respectiv a 4-a şi au fost respinse ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 779 din 30 septembrie 2010 a Plenului C.S.M. a fost promovat la aceeaşi instanţă şi secţie cel de-al doilea candidat, domnul judecător S.I., clasat pe locul doi la concurs.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, din interpretarea prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 621/2006, că valorificarea ulterioară a rezultatului obţinut la concurs este posibilă în cazul în care există posturi vacante, or, aşa cum rezultă din evidenţele Direcţiei resurse umane şi organizare la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal la momentul soluţionării cererilor de valorificare nu existau posturi de execuţie de judecător vacante care să poată fi ocupate prin procedura de valorificare.
2. Recursul declarat împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Recurenta T.M. a atacat cu recurs hotărârea menţionată, susţinând că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, fiind ignorate împrejurările de fapt existente în cauză.
Astfel, a arătat că în termenul scurs de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului, la instanţa pentru care a optat la înscriere, respectiv Curtea de Apel Ploieşti, s-a vacantat un post la secţia penală, prin eliberarea din funcţie a unui judecător ca urmare a pensionării, însă Colegiul de conducere al instanţei menţionate nu a luat o decizie cu privire la repartizarea acestui post vacant.
În concret, recurenta a arătat că şi în cazul său sunt aplicabile dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările ulterioare, susţinând că sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute de textul menţionat, în sensul că există un post vacant la instanţa pentru care a optat la înscriere şi are media cea mai mare în ordinea celor obţinute la concurs, faptul că postul vacant nu a fost supus repartizării de colegiul de conducere al instanţei respective nu este de natură să-i afecteze dreptul ocupării acestuia prin procedura valorificării.
Totodată, a susţinut că în cererea de valorificare a vizat postul de la secţia penală, pe considerentul că postul de execuţie s-a vacantat la acea secţie şi nu a fost supus repartizării, iar în art. 30 alin. (1) din Regulament face vorbire despre posturile care se vacantează la instanţa pentru care s-a optat la înscriere, fără să distingă cu privire la secţiile acestei instanţe, rezultând astfel că obligativitatea optării pentru o anumită secţie există doar pentru posturile scoase la concurs, nu şi în situaţia în care promovarea nu a fost posibilă datorită lipsei posturilor vacante, iar postul vacat s-a ivit ulterior, când textul de lege menţionat nu mai distinge.
În fine, recurenta a arătat că i s-a respins şi cea de-a doua cerere de valorificare formulată, soluţie pe care, de asemenea, o va ataca.
3. Apărarea intimatului
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul a arătat, în susţinerea soluţiei adoptate, că la momentul soluţionării cererii recurentei de valorificare a rezultatului obţinut la concursul din 9 mai 2010 nu era vacant niciun post de execuţie la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Cât priveşte susţinerea recurentei în sensul că la secţia penală a Curţii de Apel Ploieşti există un post vacant şi că ar fi trebuit să se dispună promovarea pe acel post, intimatul a invocat prevederile art. 6 şi cele ale art. 30 din Regulament, din interpretarea cărora rezultă că aceleaşi condiţii care au fost stabilite pentru înscrierea la concursul de promovare în funcţii de execuţie trebuie să fie respectate şi în procedura ulterioară concursului, în cadrul căreia este posibilă valorificarea ulterioară a rezultatelor obţinute la concurs.
În concluzie, intimatul a susţinut că o interpretare contrară a dispoziţiilor din Regulament, în sensul posibilităţii recurentei de a opta pentru o altă secţie la valorificare, ar conduce la încălcarea flagrantă a principiului specializării judecătorilor, consacrat chiar prin dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin stabilirea obligaţiei de a crea secţii sau complete specializate în cadrul judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, dar şi prin reglementarea competenţei materiale funcţionale a secţiilor din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte instanţe de grad inferior.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea hotărârii nr. 1028 din 25 noiembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu motivele invocate de recurentă, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate
Recurenta T.M., judecător în cadrul Tribunalului Prahova, a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante, organizat de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la data de 09 mai 2010, opţiunea sa a fost aceea de promovare efectivă la Curtea de Apel Ploieşti - secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, pentru această secţie fiind scos la concurs un singur post de judecător.
Recurenta a obţinut la concurs media de 9,17 şi s-a clasat pe locul 4, în raport cu candidaţii care au concurat pe acelaşi post, motiv pentru care nu a putut fi promovată.
Recurenta a formulat cerere de valorificare a rezultatului obţinut la concurs, în temeiul art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările ulterioare.
Prin hotărârea nr. 1028 din 25 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererile de valorificare a rezultatelor obţinute la concursul de promovare în funcţii de execuţie, organizat la data de 09 mai 2009, cereri formulate de recurentă, alături de alt judecător, care au optat pentru promovarea la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, cu motivarea că nu existau posturi vacante.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările ulterioare, judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.
Conform art. 27 din acelaşi Regulament, pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs, menţionate la art. 17.
Din interpretarea dispoziţiilor sus menţionate, rezultă că, pentru a se putea valorifica rezultatul obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie efectivă, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs;
- să existe posturi vacante la instanţele sau parchetele pentru care au optat la înscriere sau vacantarea lor în termen de 6 luni de la validarea rezultatelor concursului.
În conţinutul hotărârii atacate se menţionează că din evidenţele Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că la Curtea de Apel Ploieşti – secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal la momentul soluţionării cererii de valorificare nu existau posturi de execuţie de judecător vacante, aspect necontestat de către recurentă.
Prin urmare, cererea recurentei nu îndeplineşte una din condiţiile impuse de dispoziţiile regulamentare analizate, respectiv existenţa unui post de execuţie vacant la instanţa unde a optat la înscrierea la concurs.
Cât priveşte susţinerea recurentei în sensul că cererea sa de valorificare a vizat postul vacant existent la secţia penală din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
De asemenea, art. 37 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, formarea continuă se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor, iar conform art. 46 alin. (2) lit. a) din aceeaşi lege, materiile la care se susţin probele scrise la concursul de promovare în funcţii de execuţie se stabilesc „în funcţie de specializare”.
Toate aceste prevederi legale, interpretate sistematic, conduc către concluzia că principiul specializării constituie o premisă a calităţii înfăptuirii actului de justiţie şi o veritabilă garanţie a independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei de judecător sau procuror, găsindu-şi aplicarea atât în planul măsurilor organizatorice legate de componenţa secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor, cât şi în ceea ce priveşte cariera magistraţilor.
Prin urmare, dispoziţia cuprinsă în art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările ulterioare, nu face decât să pună în aplicare prevederile legislaţiei primare, în sensul că judecătorii si procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacanteaza la instanţele si parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului”.
A accepta punctul de vedere al recurentei în sensul posibilităţii acesteia de a opta pentru o altă secţie în procedura de valorificare a rezultatului obţinut, decât cea pentru care a optat la înscrierea la concurs, înseamnă a încălca principiul specializării judecătorilor, consacrat deja prin actele normative amintite.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, care converg către concluzia că hotărârea atacată este legală, Înalta Curte va respinge recursul formulat în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.M. împotriva Hotărârii nr. 1028 din 25 noiembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3634/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 833/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
