ICCJ. Decizia nr. 1851/2011. Penal. Prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 şi următoarele C.p.p.). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1851/2011

Dosar nr. 562/57/2011

Şedinţa publică din 7 mai 2011

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

A. Prin încheierea de şedinţă nr. 5/MP/2011 din 3 mai 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 562/57/2011, s-a admis propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara privind pe inculpaţii: V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M, B.F.B., L.A.I., S.L.L., R.Ş.F., O.C.C., S.M., K.C.P. iar în baza art. 155 - 159 C. proc. pen. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive astfel:

- pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 09 mai 2011 până la data de 07 iunie 2011, faţă de inculpaţii:

- V.A. - cetăţean italian, născut în Foggia, Italia, domiciliat în localitatea Orta Nova - Foggia, Italia.

- L.F.R., domiciliat în sat Pecica, jud.Arad.

- B.D.I., zis „D.”, domiciliat în sat Peregu Mare, comuna Peregu Mare, jud.Arad.

- B.I.Ş., zis „N.”, domiciliat în oraş Pecica, jud.Arad.

- B.I.I., zis „I.”, domiciliat în sat Sântandrei, jud.Hunedoara.

- pentru o perioadă de 16 zile, începând cu data de 23 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011 faţă de inculpaţii:

- D.A.V., domiciliat în sat Benic, com. Galda de Jos, judeţul Alba,

- I.C.D., domiciliat în Hunedoara, jud.Hunedoara.

- O.M.F., domiciliat în Luduş, jud.Mureş.

- S.C.M., domiciliat în Alba - Iulia, jud.Alba.

- B.F.B., domiciliat, domiciliat în Alba Iulia, judeţul Alba.

- L.A.I., domiciliat în Cugir, jud.Alba.

- pentru o perioadă de 18 zile, începând cu data de 21 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011 faţă de inculpatul S.L.L., domiciliat în Călan, jud.Hunedoara.

- pentru o perioadă de 20 zile, începând cu data de 19 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011 faţă de inculpatul R.Ş.F., domiciliat în Bistriţa, jud.Bistriţa-Năsăud.

- pentru o perioadă de 25 zile, începând cu data de 14 mai 2011 şi până la 07 iunie 2011 faţă de inculpaţii:

- O.C.C., domiciliat în Alba-Iulia, jud.Alba.

- S.M., domiciliat în sat Ighiu, comuna Ighiu, jud.Alba.

- K.C.P., fost N., domiciliat în Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş.

Pentru a dispune în acest sens, prima instanţa a reţinut că prin propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Biroul teritorial Hunedoara s-a solicitat, în conformitate cu art. 155 - 159 C. proc. pen. prelungirea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile faţă de inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I., S.L.L., R.Ş.F., O.C.C., S.M., K.C.P., astfel:

- începând cu 9 mai 2011 până la 7 iunie 2011 faţă de inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I.;

- începând cu 23 mai 2011 la 21 iunie 2011 faţă de inculpaţii D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I.;

- începând cu 21 mai 2011 până la 19 iunie 2011 faţă de inculpatul S.L.L.;

- începând cu 19 mai 2011 la 17 iunie 2011 faţă de inculpatul R.Ş.F.;

- începând cu 14 mai 2011 până la 12 iunie 2011 faţă de inculpaţii O.C.C., S.M., K.C.P..

În expunerea motivelor propunerii formulate, D.I.I.C.O.T. a expus următoarele argumente de fapt şi de drept:

I. La data de 10 decembrie 2010 s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii L.F.R. şi V.A., pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., respectiv faţă de inculpaţii B.I.I., B.D.I., B.I.Ş., T.O. şi I.C.L., pentru comiterea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen.

Având în vedere starea de fapt rezultată în urma administrării probatoriului, la data de 11 decembrie 2010 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. în infracţiunea prev.de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii B.D.I., B.I.Ş., T.O. şi I.C.L., participaţia acestora la săvârşirea faptei constând în asigurarea pazei perimetrului din care inculpatul B.I.I. sustrăgea, pe timp de noapte şi prin folosirea de chei potrivite, utilajele agricole, ajutorul constând şi în transportul tuturor participanţilor la săvârşirea faptei până la locul comiterii, precum şi asigurarea transportului bunurilor furate.

La data de 11 decembrie 2010, faţă de cei şapte inculpaţi a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

În fapt, s-a reţinut că, de circa un an, a fost constituit un grup infracţional organizat iniţiat de către inculpaţii V.A. şi L.F.R. în scopul săvârşirii de furturi calificate cu consecinţe deosebit de grave în ţări U.E. precum Franţa, Italia şi Austria. Ca membri ai grupării au fost recrutaţi inculpaţii B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. şi I.C.L., aceştia având atribuţia de a identifica utilaje agricole, modalitatea de păstrare şi depozitare folosită de proprietari, identificarea căilor de acces pentru pătrunderea prin efracţie, identificarea şi neutralizarea eventualelor sisteme de alarmă, verificarea utilajelor sub aspectul dotări cu sistem de urmărire G.P.R.S. După executarea tuturor acestor operaţiuni, cei trei membri ai grupului organizat executau efectiv operaţiunea de sustragere a utilajelor. Anterior ultimei etape, cei trei comunicau telefonic liderilor grupului tipul utilajelor, marca, capacitatea cilindrică, anul de fabricaţie, numărul actelor de utilizare şi starea fizică a acestora, precum şi dacă sunt prevăzute cu accesorii (încărcător frontal, grape etc.).

Cei doi lideri le comunicau celor trei membri dacă utilajele identificate merită să fie sustrase, în sensul că puteau fi uşor valorificate „la negru” şi sumele care puteau fi obţinute erau importante.

După toate acestea, V.A. şi L.F.R. identificau în reţeaua Internet, pe site-ul B.T.I.M., firme de transport care deţineau mijloace de transport adecvate. Apoi, intrau în contact cu reprezentantul firmei respective şi solicitau efectuarea unor transporturi de utilaje agricole din alte ţări U.E. către România, precizând locul şi data încărcării utilajelor.

Odată antamat mijlocul de transport, liderii grupului puneau în legătură membrii grupului care se aflau în străinătate pentru realizarea furtului cu şoferii acestuia pentru a reuşi să se întâlnească în apropierea locului de unde urma să se realizeze sustragerea.

Odată comis furtul, inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui laptop, al unei imprimante şi al unui C.D., falsifica o comandă către firma de transport, o factură şi o scrisoare de trăsură, pentru ca în cazul în care camionul era oprit pe drumul spre România de către organele de poliţie sau reprezentanţi ai autorităţii vamale, şoferul să poată justifica transportul.

Imediat după ce echipa de hoţi comunica inculpaţilor V.A. şi L.R. marca şi tipul utilajelor sustrase, aceştia căutau cumpărători interesaţi de achiziţionarea acestora.

De menţionat este faptul că echipa de hoţi era direcţionată, spre exemplu, pe teritoriul Franţei, de către inculpatul L.R., acesta cunoscând mai multe locaţii în care firme care comercializează utilaje le păstrează sau ferme mai mari care deţin astfel de utilaje agricole. Furturile erau comise de către echipa de hoţi pe timp de noapte şi prin folosirea de chei potrivite primite anterior de la inculpatul V.A.

Astfel, după constituirea grupului infracţional organizat, în cadrul căruia au acţionat anterior şi alţi membrii, faţă de care urmează a se extinde cercetările, au fost comise mai multe furturi calificate, din interceptările şi înregistrările telefonice efectuate autorizat în cauză rezultând sustragerea mai multor utilaje din Austria şi Franţa.

Ultimul furt a fost comis din Franţa, din zona Dijon, în noaptea de 07/08 decembrie 2010.

Anterior, în data de 01 decembrie 2010, inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. au plecat în Franţa cu autoturismul primului inculpat, marca Peugeot, înmatriculat în Franţa, condus de inculpatul Bursaş.

În paralel, inculpatul L.F.R. i-a propus inculpatului T.O., administrator al SC T. SRL Arad, firmă ce are ca obiect de activitate efectuarea de transporturi interne şi internaţionale de mărfuri, să efectueze un transport de utilaje agricole din Franţa, plătindu-i suma de 1.000 euro în avans, preţul total la care s-au înţeles iniţial fiind de 2.200 euro.

Ulterior, din discuţiile telefonice purtate între inculpaţii L.R. şi V.A. rezultă, de fapt, că înţelegerea cu inculpatul T.O. cu privire la transport a ajuns la un total de 5.500 euro, acesta fiind de fapt un indiciu clar că inculpatul T.O. ştia deja că va transporta utilaje furate. Această împrejurare rezultă şi din faptul că a mers personal, conducând autotrenul împreună cu angajatul său, inculpatul I.C.L.. Există de asemenea discuţii telefonice purtate între liderii grupului infracţional, echipa de hoţi şi inculpatul T.O. cu privire la transmiterea unei comenzi false către firma administrată de inculpat pentru ca acesta să poată justifica transportul la un eventual control efectuat de organele de poliţie sau de autorităţile vamale. Între aceleaşi persoane există discuţii şi cu privire la falsificarea unor documente de provenienţă şi de transport, respectiv a facturii fiscale şi a scrisorii de trăsură, din toate rezultând în mod fals că utilajele furate au fost cumpărate de la o firmă de specialitate din Franţa.

În data de 05 decembrie 2010, echipa de hoţi formată din inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. s-a întâlnit în localitatea Besancon din Franţa cu inculpaţii T.O. şi I.C.L., care veniseră cu camionul şi, după ce s-a înserat, la indicaţiile inculpatului B.I.I., care, la rândul său, era direcţionat spre zonele în care se aflau firme care comercializează utilaje agricole sau ferme care deţineau astfel de utilaje de către inculpatul L.F.R., s-au deplasat spre zona în care se afla o astfel de firmă.

Camionul în care se aflau inculpaţii T.O. şi I.C.L. a rămas la circa 5 km, cei doi având sarcina de a-i anunţa pe ceilalţi inculpaţi în cazul în care apărea poliţia în zonă. Inculpatul B.I.Ş. i-a lăsat pe inculpaţii B.I.I. la locul unde se aflau utilajele pe care intenţionau să le fure, după care a mai mers cu autoturismul câţiva kilometri, urmând să asigure paza din acea direcţie.

Inculpatul B.I.I. a încercat să pornească câteva utilaje cu chei potrivite, primite anterior de la inculpatul V.A., în timp ce inculpatul B.D.I. asigura paza locului respectiv, moment în care a fost contactat telefonic de către inculpatul B.I.Ş. care i-a spus că a fost legitimat de o patrulă de poliţie şi percheziţionat.

Având în vedere această situaţie, inculpatul B.I.I. a hotărât să renunţe la sustragerea utilajelor în acel moment şi din acea locaţie şi a sustras doar rampe cu care ulterior să poată încărca alte utilaje în camion.

În data de 07 decembrie 2010, în urma direcţionării de către inculpaţii V.A. şi L.R., cei cinci inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul şi autotrenul spre Dijon, aşteptând în acea zonă să se însereze.

Procedând în acelaşi mod, inculpatul B.I.I. a sustras două tractoare, dintr-o fermă şi le-a condus până într-un siloz betonat şi parţial acoperit unde putea pătrunde camionul. Cu ajutorul rampelor sustrase anterior, inculpatul a urcat cele două tractoare în autotren.

Inculpatul B.I.I., cu ajutorul unui laptop şi al unei imprimante cumpărate la indicaţiile liderilor grupării şi cu bani primiţi de la aceştia şi folosind un C.D. pe care se aflau datele necesare, a falsificat o factură şi o scrisoare de trăsură, din care rezulta în mod nereal că cele două utilaje au fost cumpărate de la o firmă de specialitate din Franţa şi că au fost încredinţate pentru transport SC T. SRL Arad, firmă administrată de inculpatul T.O.

Inculpaţii T.O. şi I.C.L. au plecat cu autotrenul spre România, având asupra lor actele false, iar ceilalţi trei inculpaţi au rămas la un hotel „F.” din acea zonă, întrucât nu mai aveau suficienţi bani pentru drumul de întoarcere.

Inculpatul B.I.I. l-a contactat telefonic în acest sens pe inculpatul V.A., iar inculpatul B.D.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul L.F.R. Acesta din urmă a trimis prin serviciul Western Union suma de 135 euro, pe numele inculpatului B.I.Ş. Folosind aceşti bani, inculpaţii au plecat spre România.

De menţionat că, anterior, la plecarea din ţară, inculpaţii primiseră de la liderii grupării suma de 1.000 euro pentru cheltuielile cu transportul, cazarea şi masa.

La intrarea în Ungaria, cei trei inculpaţi aflaţi în autoturism, au rămas din nou fără bani, l-au contactat telefonic pe inculpatul T.O., cu care apoi s-au întâlnit, iar acesta le-a dat suma de 30 euro pentru a putea ajunge în România.

Cei trei inculpaţi au ajuns în data de 09 decembrie 2010 în România, iar inculpaţii T.O. şi I.C.L. s-au oprit pe teritoriul Ungariei, la câţiva km de punctul de trecere a frontierei de la Nădlac, fiind nevoiţi să facă pauza obligatorie pentru şoferii de T.I.R., de 24 de ore.

Inculpaţii B.I.I., B.D.I. şi B.I.Ş. s-au întâlnit într-un bar din Pecica cu inculpaţii L.F.R. şi V.A., după care inculpaţii L.F.R. şi B.I.Ş. s-au dus în Ungaria şi i-au adus pe teritoriul României şi pe inculpaţii T.O. şi I.C.L., care au lăsat camionul în Ungaria.

În dimineaţa zilei de 10 decembrie 2010, în jurul orei 4:00, inculpaţii L.F.R., T.O. şi I.C.L. s-au deplasat în Ungaria, la locul unde era parcat camionul, după care s-au întors în România, la volanul autotrenului aflându-se inculpatul L.F.R.. La staţia de carburanţi Rompetrol, situată în apropierea frontierei, pe teritoriul României, inculpaţii s-au reîntâlnit, moment în care au fost surprinşi de organele de poliţie.

Prejudiciul produs în urma săvârşirii infracţiunii de furt calificat este de peste 143.000 euro, până în prezent fiind identificată şi partea vătămată, respectiv G.D.T.

Inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. şi I.C.L. au fost arestaţi preventiv pentru 29 zile, respectiv în perioada 11 decembrie 2010 - 08 ianuarie 2011, prin încheierea penală nr. 59/2010, pronunţată în Dosarul nr. 6898/97/2010 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală.

Inculpatul T.O. a fost de asemenea arestat preventiv, pentru 29 de zile, respectiv în perioada 12 decembrie 2010 - 09 ianuarie 2011, prin aceeaşi încheiere a Tribunalului Hunedoara.

Ulterior, prin încheierea penală nr. 1/2011, pronunţată în Dosarul nr. 41/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, măsura arestării preventive a fost prelungită cu 30 zile, pe perioada 09 ianuarie 2011 - 07 februarie 2011, pentru inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. şi I.C.L., pe perioada 10 ianuarie 2011 - 08 februarie 2011, pentru inculpatul T.O.

Prin încheierea penală nr. 4 pronunţată în Dosarul nr. 1288/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive, pe perioada 08 februarie 2011 - 09 martie 2011, pentru inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. şi I.C.L. şi pe perioada 09 februarie 2011 - 10 martie 2011, pentru inculpatul T.O.

Măsura preventivă a fost prelungită din nou, prin încheierea penală nr. 14/2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 2480/97/2011, la data de 04 martie 2011 pentru perioada 10 martie 2011 - 08 aprilie 2011, respectiv pentru perioada 11 martie 2011 - 09 aprilie 2011.

Prin încheierea penală din 08 martie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursurile declarate de inculpaţii I.C.L. şi T.O. împotriva încheierii penale nr. 14 din 04 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 2480/97/2011 şi, în temeiul art. 139 alin. (1) rap. la art. 1451 C. proc. pen., a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara,măsură ce a fost prelungită ulterior.

Măsura preventivă a fost prelungită din nou faţă de inculpaţii L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş. prin încheierea nr. 15 din 04 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 3111/97/2011 pentru perioada 09 aprilie 2011 - 08 mai 2011.

II. La data de 22 ianuarie 2011, s-a început urmărirea penală faţă de inculpaţii D.A.V., I.C. zis „B.”, O.M.F., B.F.B. zis „F.”, S.C. şi L.A.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. şi faţă de inculpaţii T.D.V., M.D.S. şi C.M.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen.

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în timp, în cadrul grupului infracţional organizat iniţial au acţionat şi alte persoane ca membri, numărul sustragerilor de utilaje agricole din Franţa şi alte ţări membre U.E. fiind considerabil.

După arestarea preventivă a primilor şapte inculpaţi, s-a stabilit că inculpatul I.C.D., zis „B.”, a făcut parte din grupul infracţional încă de la început, împreună cu inculpatul B.I.I., zis „I.”, sustrăgând utilaje agricole din Franţa.

După un timp, inculpatul şi-a dezvoltat propria grupare infracţională împreună cu inculpatul D.A.V.

Cei doi au manifestat intense preocupări în recrutarea de noi membri, astfel că au recrutat pe inculpaţii O.M.F., O.C., B.F.B., L.A.I. şi S.C.M. Încă de la început, rolurile în cadrul grupării infracţionale au fost bine stabilite, astfel că alături de liderii D.A.V. şi I.C.D., acţionau efectiv pentru sustragerea utilajelor, respectiv pătrunderea prin efracţie în incintele în care erau depozitate, pornirea utilajelor, fiind folosite de fiecare dată chei mincinoase, încărcarea utilajelor, etc., inculpaţii O.M.F. şi O.C. zis „G.” sau „G.”.

Inculpatul B.F.B. a fost recrutat în cadrul grupării infracţionale în scopul transportării membrilor grupării la locurile de comitere a furturilor, pentru identificarea utilajelor, realizarea unei minime supravegheri a locului de depozitare şi stabilirea momentului optim pentru pătrunderea prin efracţie şi comiterea furtului. Transportul membrilor grupării infracţionale era asigurat de către inculpatul B.F.B. cu autoutilitara de transport persoane, proprietate personală. Liderii grupului infracţional i-au recrutat şi pe inculpaţii L.A.I. şi S.C. zis „B.”. Cei doi sunt şoferi profesionişti de T.I.R., mai mult S.C. zis „B.” deţine un cap tractor la firma la care este administrator, respectiv SC B.C. SRL Alba Iulia. Şoferii, aveau rolul de a se deplasa cu un autotren în apropierea locului unde urma să se comită furtul de utilaje, după comiterea furtului să ajute pe membrii grupării la încărcarea utilajelor în semiremorcă, după care să părăsească urgent locul comiterii infracţiunii. Ulterior, cei doi se implicau în activităţile de valorificare a produsului infracţional, prin transportul utilajelor în diferite localităţi din ţară sau străinătate, unde existau comenzi ori persoane interesate în achiziţionarea de utilaje la preţuri mult sub preţul pieţei şi fără documente de provenienţă. Mai mult, inculpaţii L.A.I. şi S.C. erau implicaţi în ascunderea utilajelor furate şi prezentarea acestora eventualilor clienţi.

În urma activităţile desfăşurate, s-a stabilit că gruparea infracţională a fost sprijinită de inculpaţii T.D.V. zis „D.”, C.M.G., ambii din Satu - Mare şi M.D.S. din Bistriţa. Aceştia erau cunoscuţi de membrii grupării infracţionale ca şi persoane cu relaţii în rândul celor care doreau să achiziţioneze utilaje furate. Cei trei au sprijinit gruparea prin aceea că, imediat după comiterea furtului, liderii grupării, D.A.V. şi I.C.D. zis „B.”, contactau telefonic pe inculpatul T.D.V., căruia îi comunicau tipul de utilaje furate şi principalele caracteristici ale acestora, respectiv anul de fabricaţie, starea tehnică, orele de funcţionare, eventuale dotări opţionale, funcţie de care exprimau un anumit preţ. Ulterior, inculpatul T.D.V. împreună cu inculpaţii C.M.G. şi M.D.S. contactau persoanele interesate să achiziţioneze utilajele sustrase, comunicau informaţiile despre acestea primite de la liderii grupării şi stabileau un nou preţ de vânzare mai mare, diferenţa reprezentând o parte a câştigului lor ilicit. Cealaltă parte a câştigului este reprezentată de procentul solicitat autorilor furturilor din suma pretinsă de către aceştia.

În acelaşi mod s-a acţionat pentru sustragerea a trei tractoare de la o fermă din Franţa. Astfel, în luna ianuarie 2011, între membrii grupării a apărut ideea unui nou furt, dezvoltând în acest sens diferite acte preparatorii. Liderii grupării, inculpaţii D.A.V. şi I.C.D. au purtat mai multe discuţii cu inculpatul T.D.V. în cadrul cărora anunţau intenţia de a se deplasa în Franţa, în scopul sustragerii de tractoare agricole. Mai mult, cei doi inculpaţi l-au înştiinţat pe T.D.V. că au fost în Franţa, au identificat mai multe astfel de tractoare de dimensiuni mari, respectiv putere de peste 120 CP şi chiar au încercat să le sustragă, însă nu au reuşit întrucât nu au avut rampe de încărcare adecvate şi acestea au cedat sub greutatea utilajelor. T.D. a spus că va face demersuri pentru a procura rampe adecvate, fapt pentru care, la data de 16 ianuarie 2011, D.A.V. şi I.C.D. i-au contactat pe inculpatul S.C. zis „B.” şi pe numitul O.C. zis „G. sau „G.”, cărora le-a cerut să se deplaseze la Satu Mare să contacteze pe inculpatul T.D. şi să ridice de la acesta rampele pentru încărcarea utilajelor în T.I.R. O.C. şi S.C. s-au deplasat la Satu Mare în noaptea de 16/17 ianuarie 2011, însă T.D. nu a reuşit să procure rampele respective, motiv pentru care au revenit la Alba Iulia. În ziua de 17 ianuarie 2011, I.C. zis „B.” a procurat astfel de rampe prin intermediul inculpatul O.M.F., rampe transportate de către O.C. şi S.C. împreună cu inculpatul D.A., în parcarea hanului „Ş.”, unde se afla staţionat capul tractor aparţinând societăţii administrate de S.C., cap tractor la care era ataşată o semiremorcă. Rampele au fost încărcate în semiremorcă, iar în cursul nopţii de 17 ianuarie 2011, S.C. însoţit de L.I.A. s-au deplasat cu T.I.R.-ul în Germania pentru a transporta marfă în baza unei comenzi reale.

Conform înţelegerii prealabile cu liderii, inculpaţii D.A. şi I.C. zis „B.”, după descărcarea în Germania, urmau să se deplaseze cu autotrenul în Franţa, în zona oraşului Nancy, pentru a se întâlni cu aceştia. Au existat convorbiri telefonice între liderii coordonatori şi inculpatul S.C. zis „B.”, din cadrul cărora rezultă clar că acesta din urmă cunoştea că se deplasează în Franţa pentru a transporta utilaje furate. Mai mult, încă din România, D.A. şi I.C. i-au plătit lui S.C. un avans în lei de circa 1.000 euro, din suma totală de 7.000 euro, stabilită iniţial.

În cursul aceleiaşi zile, inculpatul D.A.V. l-a contactat pe inculpatul T.D.V., căruia i-a comunicat că a rezolvat problema rampelor de încărcare şi a transportului, că T.I.R.-ul a plecat spre Germania pentru a descărca marfa în această ţară, după care se vor întâlni în Franţa pentru sustragerea utilajelor.

Încă de la început, inculpatul T.D.V. i-a spus lui D.A. că utilajele furate vor fi vândute unui client al său din Ungaria, respectiv din oraşul Debrecen. Inculpatul T.D., zis „D.”, i-a cerut inculpatului D.A.V. ca imediat după comiterea furtului să-l contacteze, să-i comunice modelul utilajelor furate şi caracteristicile tehnice împreună cu preţul pretins pentru a putea contacta cumpărătorul în vederea stabilirii datei şi modalităţii de realizare a tranzacţiei.

La rândul său, inculpatul T.D.V. i-a contactat pe ceilalţi doi intermediari, respectiv pe inculpaţii C.M.G. şi M.D.S., comunicându-le datele obţinute de la membrii grupării, respectiv modelul utilajelor furate şi caracteristicile tehnice, purtând discuţii cu aceştia referitoare la preţul pretins şi variantele de comercializare către diferiţii clienţi pe care îi aveau.

Anterior acestor fapte, la data de 12 ianuarie 2011, inculpaţii D.A.V., O.M.F. şi I.C.D., cu autoturismul concubinei celui din urmă, s-au deplasat în Franţa, în zona localităţii Nancy, cu scopul sustragerii unor tractoare agricole din gospodăriile agrozootehnice dezvoltate în zonă.

În noaptea de 12/13 ianuarie 2011 aceştia au pătruns, prin efracţie, într-o astfel de fermă, au identificat două tractoare agricole, pe care le-au pornit cu cheile originale, găsite în contact, pentru a le verifica starea de funcţionare. Ulterior, au încercat încărcarea lor într-un autotren, însă întrucât nu aveau rampe metalice corespunzătoare, acestea au cedat sub greutatea utilajelor, iar membrii grupului au renunţat, revenind în cursul zilei următoare în România.

Ulterior, la data de 18 ianuarie 2011, D.A. împreună cu I.C. zis „B.”, O.M.F. şi B.F.B. zis „F.”, cu autoutilitara de transport persoane, proprietatea celui din urmă, s-au deplasat în Franţa, în apropierea oraşului Nancy.

În seara de 20 ianuarie 2011, cei patru inculpaţi s-au întâlnit cu inculpaţii L.A.I. şi S.C., zis „B.”, care sosiseră din Germania cu autotrenul. În cursul nopţii de 20/21 ianuarie 2011 D.A. împreună cu I.C., zis „B.”, au pătruns în ferma G.D.H., din vecinătatea oraşului Nancy, mai precis din comuna Vroville, unde au identificat trei tractoare, pe care intenţionau să le sustragă. În acest sens, inculpatul I.C., zis „B.”, a pornit cele trei tractoare şi le-a verificat starea tehnică. De menţionat că două dintre utilaje aveau cheile în contacte, chei care s-au dovedit a se potrivi şi la cel de-al treilea utilaj. În acest timp, inculpaţii B.F.B. şi O.M.F. au stat de pază la distanţă de câţiva kilometri, în autoutilitară, supraveghind drumurile de acces spre ferma de unde urmau a fi furate utilajele. Inculpatul D.A.V. supraveghea locul comiterii furtului din apropiere şi, imediat după ce inculpatul I.C., zis „B.” a verificat starea tehnică şi optică a utilajelor, au contactat telefonic pe inculpatul T.D.V. căruia i-au comunicat marca, tipul şi caracteristicile utilajelor. T.D.V. a fost de acord şi le-a spus celor doi să încarce utilajele, fapt pentru care aceştia au contactat telefonic pe inculpatul S.C., zis „B.”, care a adus autotrenul în apropiere, fiind însoţit de inculpatul L.A.I. Cei doi şoferi ai T.I.R.-ului au decopertat semiremorca şi au montat rampele metalice pentru încărcarea utilajelor, împreună cu inculpatul D.A.V. Imediat după aceea, inculpatul I.C., zis „B.”, a urcat cele trei tractoare în semiremorcă, după care D.A.V., ajutat de S.C., a scos valvele roţilor din spate ale utilajelor, în acest fel scoţând aerul din acestea pentru a ocupa mai puţin spaţiu pe înălţime şi a putea monta pereţii şi tavanul semiremorcii. De altfel, cu ocazia depistării acestora în punctul de frontieră Borş, asupra inculpatului I.C.D. a fost găsită o trusă de scule folosită la pătrunderea prin efracţie în locaţiile de unde se comiteau furturile, mai multe legături cu chei adevărate şi contrafăcute pentru pornirea diferitelor tipuri de utilaje şi valvele smulse de la roţile din spate ale celor trei tractoare furate.

Ulterior, inculpatul I.C. a contactat telefonic pe concubina sa, căreia i-a solicitat să calculeze T.V.A.-ul de 19, 5 % (valoarea taxei percepute în Franţa) pentru preţul utilajelor, pe care urmau să-l înscrie în factura falsă întocmită. Inculpatul O.M.F. a falsificat o factură din care rezulta că cele trei tractoare erau cumpărate de o firmă din România de la o firmă din Franţa, folosind pentru aceasta laptop-ul pe care îl adusese în acest scop inculpatul I.C., zis „B.” şi o imprimantă pe care o adusese, de asemenea, în acest scop inculpatul D.V. Pentru realizarea falsului, inculpatul O.M.F. a folosit şi datele salvate pe un memory - stick - pe care inculpatul D.A.V. îl procurase de la numitul A.D., zis „L.” şi o ştampilă contrafăcută cu datele de identificare ale firmei franceze.

Înscrisul falsificat a fost predat inculpatului S.C. pentru a-l folosi în eventualitatea unui control pe durata transportului.

Imediat după comiterea furtului, conform înţelegerii prealabile dintre liderii grupării D.A. şi I.C. cu transportatorii utilajelor furate, inculpaţii L.A.I. şi S.C. zis „B.”, pe de o parte şi cu inculpaţii T.D.V., M.D.S. şi C.M.G., pe de altă parte, utilajele au fost transportate cu autotrenul în zona oraşului Debrecen din Republica Ungaria, localitate în care s-au întâlnit şi membrii grupării cu cei trei intermediari în noaptea de 21/22 ianuarie 2011.

La data de 22 ianuarie 2011, cele trei tractoare au fost vândute unui cetăţean maghiar, proprietarul unei societăţi comerciale din oraşul Debrecen, care comercializează autoturisme şi utilaje second - hand. Acesta din urmă cunoştea faptul că utilajele sunt furate şi a fost de acord să plătească intermediarilor suma de 40.000 euro pentru toate cele trei tractoare. Ulterior, banii au fost împărţiţi între inculpaţii care au sprijinit grupul infracţional organizat şi membrii grupării, fiecăruia revenindu-i o anumită sumă. De altfel, cu ocazia depistării acestora în punctele de frontieră Borş şi Valea lui Mihai, asupra acestora a fost găsită suma totală de 39.000 euro (B.F.B. - 2.000 euro; I.C.D. 6.500 euro; O.M.F. 2.500 euro; D.A.V. 8.000 euro; S.C.M. 4.000 euro, M.D.S. 4.000 euro; T.D.V. 8.000 euro şi C.M.G. 4.000 euro).

De menţionat este faptul că, la fel ca şi grupul infracţional organizat din care s-au desprins, liderii grupării infracţionale noi formate, respectiv inculpaţii D.A.V. şi I.C. au folosit un laptop şi o imprimantă pentru a contraface documente de provenienţă şi de transport a utilajelor furate, pentru a crea aparenţa unui transport legal de marfă pe ruta Franţa - România. Mai mult, au contrafăcut o ştampilă cu amprenta unei societăţi comerciale franceze, ştampilă pe care o foloseau la contrafacerea documentelor. Aceasta a fost găsită la percheziţia corporală asupra inculpatului O.M.F.

În cauză, ofiţerul de legătură al Poliţiei Naţionale Franceze - A.T. - din cadrul Ambasadei Franţei în România, a transmis plângerea adresată Jandarmeriei Naţionale Franceze - Compania Neufchateau, Unitatea B.T. Mirecourt, formulată de către proprietarii celor trei tractoare, din aceasta rezultând următoarele:

- proprietara tractoarelor este E.A.G.D.H. din comuna Vroville, reprezentată de către numitul H.J.C. născut în localitatea Epinal, Franţa;

- au fost sustrase :

- un tractor, culoare verde, înmatriculat la 09 martie 2007;

- un tractor, culoare verde, înmatriculat la 19 aprilie 2004;

- un tractor, culoare verde, înmatriculat la 19 aprilie 2004.

Valoarea celor trei utilaje agricole depăşeşte cu mult suma de 200.000 lei, dintr-o verificare pe internet rezultând că valoarea ar fi de aproximativ 132.645 euro.

La data de 23 ianuarie 2011 s-a extins urmărirea penală faţă de inculpatul D.A.V. pentru comiterea infracţiunilor art. 293 alin. (1) C. pen. şi de ieşirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 şi de intrarea în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Din declaraţia inculpatului D.A.V. rezultă că faţă de persoana sa, Tribunalul Alba a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara într-o cauză penală aflată pe rolul acestei instanţe.

Astfel, în datele de 18 ianuarie şi 22 ianuarie 2011, când inculpatul a ieşit din ţară prin trecerea frontierei cu Ungaria, respectiv s-a întors în România prin Punctul de trecere a frontierei româno - ungare Borş, a folosit pentru legitimare, în faţa organelor de poliţie din cadrul poliţiei de frontieră din Ungaria şi România, cartea de identitate a fratelui său, cu valabilitate de la 16 octombrie 2008 - 05 mai 2015 pe numele D.L.A., domiciliat în sat Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba.

De altfel, această carte de identitate a fost găsită asupra inculpatului în data de 22 ianuarie 2011, imediat după intrarea pe teritoriul României.

Prin încheierea penală nr. 3/2011, pronunţată în Dosarul nr. 808/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor D.A.V., I.C., zis „B.”, O.M.F., B.F.B., zis „F.”, S.C., L.A.I., T.D.V., M.D.S. şi C.M.G. pentru 29 zile, respectiv pe perioada 24 ianuarie 2011 - 21 februarie 2011.

Prin încheierea penală nr. 4, pronunţată în Dosarul nr. 1288/97/2011 al Tribunalului Hunedoara, secţia penală, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaţilor D.A.V., I.C., zis „B.”, O.M.F., B.F.B., zis „F.”, S.C., L.A.I., T.D.V., M.D.S. ŞI C.M.G., pe perioada 22 februarie 2011 - 23 martie 2011.

Măsura preventivă a fost prelungită din nou, prin încheierea penală nr. 14/2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 2480/97/2011, la data de 04 martie 2011 pentru perioada 24 martie 2011 - 22 aprilie 2011.

Prin încheierea penală din 08 martie 2011, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursurile declarate de inculpaţii T.D.V., M.D.S. şi C.M.G. împotriva încheierii penale nr. 14/2011 din 04 martie 2011, pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 2480/97/2011 şi, în temeiul art. 139 alin. (1) rap.la art. 1451 C. proc. pen., a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură ce a fost prelungită ulterior.

Măsura preventivă a fost prelungită din nou prin încheierea penală nr. 15 din 04 aprilie 2011 în Dosarul nr. 3111/97/2011 faţă de inculpaţii D.A.V., I.C., zis „B.”, O.M.F., B.F.B., zis „F.”, S.C., L.A.I., în perioada 23 aprilie - 22 mai 2011.

III. Prin ordonanţa din 04 martie 2011, s-a extins urmărirea penală faţă de inculpatul I.C.D., zis „B.”, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat, prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. (3 acte materiale), s-a dispus schimbarea încadrării juridice faţă de inculpatul I.C.D., zis „B.”, din infracţiunea de furt calificat, prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., în infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii O.V. şi A.D., zis „L.”, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi furt calificat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv faţă de învinuiţii S.M., B.I.M., J.T.M., L.M., fost D., B.C., T.I., M.M.I., P.I., S.C.V., B.V., V.G. şi B.B., pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prev.de art. 221 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa din data de 13 aprilie 2011, s-au dispus extinderi ale urmăririi penale, schimbări de încadrare juridică şi începeri ale urmăririi penale, după cu urmează:

Extinderea urmăririi penale şi schimbarea încadrării juridice faţă de:

B.I.I., zis „I.”, pentru 3 acte materiale de furt calificat şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. în infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

L.F.R., pentru 2 acte materiale de furt calificat şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., în infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

D.A.V., pentru un act material de furt calificat şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. în infracţiunea prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

S.M., pentru infracţiunea prev.de art. 221 alin. (1) C. pen. şi schimbarea încadrării juridice din 2 infracţiuni de tăinuire în infracţiunea prev.de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen.

Extinderea urmăririi penale faţă de A.D., zis „L.”, pentru 8 acte materiale de furt calificat care intră în conţinutul infracţiunii prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost începută urmărirea penală la data de 04 martie 2011,

O.V., pentru un act material de furt calificat care intră în conţinutul infracţiunii prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care a fost începută urmărirea penală la data de 04 martie 2011.

I.C., zis „B.”, pentru 3 acte materiale de furt calificat care intră în conţinutul infracţiunii prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care a fost începută urmărirea penală la data de 04 martie 2011.

Începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii O.C.C. şi N.I., pentru comiterea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.; A.F.L. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen.; S.L.L., pentru comiterea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen.; P.N., pentru comiterea infracţiunii prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., P.C.H., pentru comiterea infracţiunii prev.de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen., B.N., M.S.O., S.R.N., B.G., K.C.P., R.Ş.F., R.N.D. şi B.D.C. pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prev.de art. 221 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa din data de 14 aprilie 2011, s-a extins urmărirea penală faţă de învinuitul K.C.P., pentru săvârşirea a încă unei infracţiuni de tăinuire, prev.de art. 221 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţele din 14 aprilie 2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 14 inculpaţi.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: într-o anumită perioadă, din grupul infracţional organizat specializat în sustragerea de utilaje din străinătate a mai făcut parte şi inculpatul A.D., zis „L.”, care a participat împreună cu alţi membrii ai grupării la săvârşirea de furturi de utilaje din ţări membre U.E., pe care le valorifica ulterior către persoane fizice sau juridice din România, la preţuri mult mai mici decât valoarea de piaţă a acestora. De asemenea, s-a stabilit că inculpatul A.D. era implicat în mod direct în activităţile de contrafacere de documente de provenienţă (facturi, acte de identitate ale unor prezumtivi vânzători) şi în actele necesare transportului utilajelor din ţările de unde erau furate spre România. De altfel, din probele administrate până în prezent rezultă că inculpatul A.D. a pus la dispoziţie grupului infracţional organizat, care a sustras în luna ianuarie 2011 cele trei tractoare din Franţa, un memory stick cu un model de factură, folosit de membrii grupării pentru a contraface actele de provenienţă ale utilajelor provenite din furt. Acest memory stick a fost găsit asupra inculpatului D.A.V. despre care atât acesta, cât şi inculpatul I.C.D., zis „B.”, au declarat că l-au primit de la inculpatul A.D.

Cu ocazia percheziţiei en-case efectuate asupra unităţii de memorie sus-menţionate, pe acesta a fost găsit, în format electronic, un model de factură în limba italiană pentru vânzarea-cumpărarea utilajelor agricole, document care a rezultat că a fost creat la data de 15 noiembrie 2010.

De asemenea, A.D. era implicat în mod direct în contrafacerea seriilor de identificare a utilajelor, cu scopul ca identitatea acestora să nu poată fi stabilită şi în acest fel organele de aplicare a legii să nu poată să identifice în mod cert furturile, părţile vătămate, localităţile şi data comiterii faptelor, scop în care s-a folosit de inculpatul S.L.L. din Călan, judeţul Hunedoara, cunoscut ulterior de către inculpaţii D.A.V., I.C.D. şi O.V. care, la rândul lor au apelat la serviciile inculpatului Sabău pentru contrafacerea seriilor de identificare a utilajelor furate.

La grupul infracţional organizat au aderat şi inculpaţii O.C.C., N.I., gruparea fiind sprijinită de către inculpatul S.L.L.. Primii doi inculpaţi participau efectiv la comiterea furturilor, inculpatul N.I. efectuând şi transportul utilajelor furate în România, iar inculpatul S.L.L. contrafăcea seriile de identificare ale utilajelor.

Astfel, inculpatul I.C., împreună cu inculpatul O.V., a vândut inculpatului S.M. un tractor agricol, de culoare verde, an de fabricaţie 2005, furat din Franţa, de la societatea E.M., cu sediul la adresa rue de l’Ecole la Voyer, în noaptea de 15/16 august 2010. În aceeaşi împrejurare a fost sustras şi un tractor, în valoare de 75.000 euro, valoarea tractorului fiind de 38.000 euro.

Inculpatul S.M. a primit de la inculpaţii I.C.D. şi O.V. un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu un vânzător pe nume Tofalvi Atila, o copie a cărţii de identitate a acestei persoane, precum şi o factură pro forma de la firma N.R.T.S. din Italia.Procedându-se la verificarea cărţii de identitate, s-a stabilit că aceasta este falsă, neexistând persoana respectivă.

Inculpatul S.M. a afirmat că a cumpărat tractorul în toamna anului 2010 de la inculpaţii I.C.D. şi O.V. Cei doi i-au pus la dispoziţie actele prezentate, fără ca, în vreo împrejurare, cumpărătorul să-l fi cunoscut pe aşa-numitul „T.A.”

Cu această ocazie, inculpatul O.V. i-a pus la dispoziţie inculpatului S.M. numărul de telefon al persoanei înscrise în contractul de vânzare-cumpărare, T.A., număr de telefon interceptat autorizat în cauză şi utilizat de inculpatul A.D., zis „L.” Inculpatul S.M. a afirmat că l-a contactat pe acesta cu ocazia vânzării-cumpărării utilajului.

Din înregistrările audio-video în mediu ambiental cu inculpatul S.M. rezultă însă că numărul de telefon menţionat mai sus era introdus în memoria telefonului mobil cu numele de „L.”

La SC U.T. SRL au fost identificate două tractoare, cu privire la care numitul B.M. a pus la dispoziţie în original două contracte de vânzare-cumpărare încheiate între acesta din urmă în calitate de cumpărător şi inculpatul S.M. în calitate de vânzător, având ca obiect cele două utilaje.

Din verificările efectuate rezultă că cele două tractoare au fost sustrase de la G.M., din comuna Docneville, Franţa, în noaptea de 04/05 decembrie 2009, prejudiciul total fiind de circa 120.000 euro.

Din actele dosarului rezultă că, la rândul său, inculpatul S.M. a cumpărat utilajele de la inculpaţii D.A.V., I.C.D. şi A.D. în luna decembrie 2009, primind acelaşi fel de documente, respectiv două facturi fiscale din care rezultă că L.F.V., Italia, a vândut utilajele unui anume D.I., persoană care nu există, prezentând şi două contracte de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit în care figurează în calitate de vânzător D.I.

De fapt, în schimbul utilajelor, inculpatul S.M. a încheiat două contracte de vânzare-cumpărare în formă autentică din care rezultă că a vândut numitei B.M.M., mama inculpatului D.A.V. şi numitei F.V., mama inculpatului I.C.D. două parcele de teren. În fapt, nu au fost plătite nici preţurile utilajelor şi nici ale terenurilor, acestea din urmă fiind date în schimbul celor două tractoare agricole. În plus, inculpatul S.M. i-a mai plătit inculpatului A.D. suma de 5.000 euro, diferenţă până la suma de 30.000 euro percepută pentru cele două utilaje. După circa o lună de zile, inculpatul S.M. a vândut cele două utilaje contra sumei de 35.000 euro numitului B.M.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul S.M. a avut cunoştinţă de provenienţa ilicită a bunurilor tăinuite, aceasta reieşind din actele false pe care le accepta ca documente de provenienţă, din faptul că valoarea tractoarelor la care s-a înţeles cu membrii grupului infracţional de la care le-a cumpărat este mult sub preţul pieţei, din faptul că la perfectarea nici uneia dintre tranzacţii nu a cunoscut vânzătorul trecut în acte, lucru care nu era posibil, întrucât niciuna din acele persoane nu există.

O împrejurare relevantă din punctul de vedere al laturii subiective este acea că inculpatul S.M. a depozitat în grădina sa şi la moara pe care o deţine în localitatea Ighiu, judeţul Alba, alte utilaje furate de membrii grupului infracţional din străinătate şi aduse în România pentru vânzare. Astfel, inculpatul A.D. şi învinuitul P.N. au prezentat un tractor învinuitului S.R.N., aflat la moara din Ighiu. Cu privire la acest utilaj, S. a discutat şi negociat achiziţionarea lui chiar cu inculpatul S.M., însă în final nu s-au înţeles.

Ulterior, la data de 28 aprilie 2011, faţă de inculpatul S.M. s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru două acte materiale de tăinuire, care intră în conţinutul infracţiunii prev.de art. 26 C. pen. rap.la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) şi alin. (4) C. pen. şi pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În perioada februarie - martie 2010, inculpatul S.M. a vândut numitului S.G. un buldoexcavator marca Caterpillar model 432 D, pe care i-l oferise spre vânzare inculpatul A.D. S.G. a plătit pentru buldoexcavator suma de 19.000 euro inculpatului S.M. După câteva zile, inculpatul Stanciu, la insistenţele lui S. i-a pus la dispoziţie o factură emisă de SC A.C. SRL Piteşti, în care erau înscrise seria de identificare a unui alt buldoexcavator, preţul de vânzare fiind de circa 6.000 lei, după ce iniţial, inculpaţii A.D. şi S.M. ceruseră reprezentaţilor firmei din Piteşti să întocmească o factură în care figura ca vânzător inculpatul S.M. Din cercetări a rezultat că utilajul era furat din Italia. Cu ocazia ridicării inculpatului S.M. în vederea prezentării la audiere s-a găsit în autoturismul acestuia certificatul de înregistrare la Primăria din Cotmeana a acestui utilaj.

Din actele dosarului rezultă că, în perioada septembrie - octombrie 2010, a intermediat vânzarea a trei utilaje agricole de către membrii grupării infracţionale, respectiv între inculpatul A.D. şi primarul comunei Dârlos, judeţul Sibiu, identificat în persoana numitului B.L., valoarea tranzacţiei ridicându-se la suma de 51.000 euro. Cu privire la această tranzacţie, cumpărătorul B.C. i-a reproşat inculpatului S.M. că are suspiciuni că utilajele sunt furate, că nu reuşeşte să-l mai contacteze pe inculpatul A.D. şi i-a pretins inculpatului S.M. să-i plătească suma de 50.000 euro, spunându-i că a garantat personal încheierea tranzacţiei.

Numitul B.C. l-a contactat pe inculpatul S.M. în urma unui anunţ de vânzare a unui tractor folosit dat de către acesta din urmă în revista de specialitate „C.S.” din 05 februarie 2010, inculpatul spunându-i că nu mai are la vânzare tractorul din anunţ, însă are de vânzare alte trei tractoare. Era vorba despre utilajele sustrase de membrii grupului infracţional organizat şi prezentate inculpatului S.M. de către inculpaţii A.D. şi B.I.I.

Astfel, tractoarele, au fost sustrase din Franţa, în noaptea de 01/02 august 2010, de la exploatarea agricolă din comuna Crastatt, iar tractorul a fost furat din Franţa, la data de 09 martie 2010.

Cu ocazia perfectării tranzacţiei s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare olograf între vânzătorul S.M. şi cumpărătorul B.L., ocazie cu care inculpatul S.M. i-a înmânat şi o copie a unei cărţi identitate pe numele P.V., despre care a menţionat că este legătura sa din Germania.

La SC N.N. SRL Cunţa a fost identificat un tractor, administratorul, inculpatul J.T.M. prezentând un contract de vânzare-cumpărare autentificat, vânzătorul fiind învinuitul L.M. şi o factură de la firma N.R.T.S. SRL Italia.

Din probele administrate în cauză a rezultat că acest utilaj agricol, în valoare de 25.000 euro, a fost furat din Olanda în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat, în aceeaşi împrejurare sustrăgându-se şi un tractor, în valoare de 35.000 euro.

Tractorul a fost cumpărat de la inculpatul A.D., zis „L.”, prin intermediul inculpaţilor B.C. şi T.I., toţi cunoscând faptul că tractorul era furat din străinătate. Cei doi au găsit de fapt cumpărătorul şi l-au pus în legătură cu inculpatul A.D., în schimbul promisiunii unor sume de bani în euro. După perfectarea înţelegerii, tractorul a fost transportat din locaţia unde îl ascunsese A.D., respectiv în Alba-Iulia, până la atelierul aparţinând SC N.N. SRL Cunţa de către învinuitul M.M.I.

Pentru intermedierea tranzacţiei şi manoperele infracţionale desfăşurate, inculpaţii B.C. şi T.I. au primit în total 600 euro pe care i-au împărţit în mod egal, de la inculpatul A.D.

Ştiind că utilajul provine din furt şi spunându-i-se de către inculpatul A.D. că nu poate să-i dea acte de provenienţă pentru tractorul cu serii reale, inculpatul J.T.M. a fost de acord ca inculpatul S. să modifice seriile originale poasonate pe şasiu de către fabricant şi plăcuţele purtătoare de serii.

Astfel, inculpatul A.D. l-a adus la hala din Cunţa, unde era depozitat tractorul, pe inculpatul Sabău care, în prezenţa inculpaţilor J.T.M. şi T.I., a procedat la modificarea seriilor de identificare. Inculpatul J.T.M. tastase pe telefonul mobil seria reală a tractorului, anterior modificării acesteia de către inculpatul S.L.L.

La inculpatul P.I. a fost identificat un tractor agricol, având seriile de identificare de pe şasiu polizate, cu scopul ca utilajul să nu poată fi identificat. Pentru acest utilaj, inculpatul P.I. a prezentat un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu numitul C.D. din Mediaş, judeţul Sibiu, persoană despre care P.I. declară că nu a întâlnit-o în nicio împrejurare şi că actul de vânzare-cumpărare i-a fost pus la dispoziţie de către inculpatul V.G.

De altfel, inculpatul P.I. a declarat că a cumpărat utilajul împreună cu inculpatul V.G. care a mai cumpărat anterior două utilaje de la aceeaşi persoană, respectiv un tractor agricol şi un buldoexcavator.

Despre toate cele trei utilaje, inculpatul V.G. a declarat iniţial, în cursul efectuării înregistrărilor audio-video în mediu ambiental (vol. X, pag. 23), că le-a cumpărat de la un anume „C.” din Arad, persoană pe care a cunoscut-o în virtutea activităţilor zootehnice pe care le desfăşoară. Inculpatul V.G. nu a putut explica la acel moment faptul că, deşi a cumpărat cele trei utilaje de la aceeaşi persoană, a primit cu ocazia tranzacţiilor, contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu vânzători diferiţi.

De menţionat că, pentru tractorul agricol, deţinut de inculpatul V.G., acesta a prezentat un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 03 februarie 2010, având ca vânzător pe numitul D.I. din Arad. În urma verificărilor efectuate în baza de date a evidenţei populaţiei, a rezultat că vânzătorul D.I., cu datele de identificare înscrise în contract, nu există.

Cu ocazia audierilor, inculpaţii au revenit şi au recunoscut că, de fapt, au primit actele de provenienţă şi au încheiat tranzacţiile cu inculpaţii A.D. şi I.C.D., inculpatul V.G. recunoscând şi faptul că preţul pe care l-a plătit era mult mai bun decât preţul pieţei. Cu aceeaşi ocazie, inculpaţii au recunoscut că nu au văzut niciodată persoanele trecute pe contractele de vânzare-cumpărare. De altfel, aşa cum am mai arătat persoana cu numele D.I. şi cu datele înscrise în copia falsă a actului de identitate nu există, iar numitul C.D. este dispărut de la domiciliu de circa doi ani.

Din declaraţiile învinuiţilor B.V., S.C. şi a martorului B.V., precum şi din procesele-verbale de redare a înregistrărilor audio-video efectuate în mediu ambiental cu aceştia, proceselor-verbale de conducere în teren şi a prezentărilor pentru recunoaştere după planşă fotografică, rezultă că, în cursul anului 2010, cu ocazia cumpărării celor două tractoare agricole de la inculpatul A.D., s-au întâlnit iniţial cu acesta din urmă în municipiul Alba-Iulia şi au fost conduşi de către acesta în localitatea Secăşel, judeţul Alba, la domiciliul inculpatului P.I., unde erau depozitate cele două utilaje. În acest loc, s-a negociat preţul de vânzare-cumpărare al utilajelor în prezenţa inculpatului P.I. De asemenea, din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză rezultă că, în perioada sărbătorilor de iarnă a anului 2010, inculpatul A.D. a transportat şi depozitat la inculpatul P.I. tractorul agricol, care ulterior a fost vândut inculpatului J.T.M.

Din actele dosarului rezultă că tractorul, a fost sustras de la exploatarea agricolă E.R.G. din Franţa, împrejurare în care a fost sustras şi un alt tractor, prejudiciul total produs părţii vătămate fiind de 180.000 euro (vol. XIII, filele 394 - 402). Furtul a fost comis de către inculpaţii A.D., I.C.D., D.A.V.

De asemenea, tractorul a fost sustras de la societatea Serma din localitatea Mommenheim, Franţa, în data de 25/26 aprilie 2010, când au mai fost furate alte două tractoare agricole, în valoare de 93.730 euro, iar al doilea, în valoare de 45.500 euro, în aceeaşi împrejurare fiind sustrase şi trei pneuri de tractor, în valoare de 4102 euro. Valoarea tractorului este de 91.841 euro. Prejudiciul total produs părţii vătămate este de 235.173 euro.

Furtul a fost comis de către inculpaţii B.I.I., I.C.D., A.D. şi N.I., din probele administrate rezultând că celelalte două tractoare au fost valorificate de către inculpatul A.D., în zona localităţii Keskemet.

Seriile utilajelor au fost şi de această dată modificate de către inculpatul S.L.L.

La data de 15 martie 2011, organele de poliţie au procedat la verificarea şi indisponibilizarea tractorului agricol găsit în posesia învinuitul B.G. din Bistriţa, constatându-se că acesta are seriile de identificare contrafăcute.

Din activităţile desfăşurate a rezultat faptul că acest utilaj a fost furat în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat, din Olanda, valoarea acestuia fiind de 35.000 euro. În aceeaşi împrejurare s-a sustras şi un tractor, în valoare de 25.000 euro (respectiv cel identificat şi indisponibilizat de la inculpatul J.T.M.).

Din actele de la dosar a rezultat că învinuitul B.G. a cumpărat utilajul în luna noiembrie 2010, prin intermediul inculpaţilor R.Ş.F. şi a fratelui acestuia, K.C.P., plătind pentru acesta suma de 20.000 euro. Cu ocazia încheierii tranzacţiei, cei doi i-au pus la dispoziţie o factură în limba italiană, emisă de Nolli Ross pe numele lui B.C.C. din sat Dârlos, judeţul Sibiu. Învinuitul B.G. a declarat că, anterior achiziţionării utilajului, a avut mai multe întâlniri cu inculpaţii R.Ş.F. şi K.C.P., care i-au spus că au utilajul respectiv de vânzare şi că pentru aceasta trebuie să se deplaseze în municipiul Alba-Iulia. Astfel, inculpatul R.Ş.F. i-a condus pe învinuitul B.G. şi pe fiul acestuia în apropierea municipiului Alba-Iulia, la o fermă din localitatea Cricău, ocazie cu care învinuitul l-a cunoscut pe inculpatul A.D., zis „L.” În această împrejurare, inculpaţii R.Ş.F. şi A.D. i-au prezentat învinuitului cele două tractoare, negociind cu acesta preţul de vânzare la suma de 20.000 euro.

Ulterior, inculpaţii R.Ş.F. şi K.C.P. l-au contactat pe învinuitul B.G. şi i-au comunicat că au adus tractorul în municipiul Bistriţa. Cu ocazia vânzării-cumpărării, învinuitul a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit cu inculpatul R.Ş.F. Preţul de cumpărare a fost achitat în totalitate, în tranşe, celor doi inculpaţi, R.Ş.F. şi K.C.P.

După indisponibilizarea utilajului, au fost înregistrate autorizat mai multe convorbiri telefonice între învinuit şi inculpaţii R. şi K., din care rezultă că cei doi inculpaţi promiteau în mod constant că-l vor ajuta pe învinuit să-şi recupereze banii şi chiar îi promiteau livrarea unui alt utilaj pentru a-l determina pe acesta să nu declare organelor de poliţie adevărul cu privire la implicarea lor în tranzacţie.

De menţionat că, anterior realizării tranzacţiei, au fost realizate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii A.D. şi K.C.P. cu privire la cele două utilaje, caracteristici tehnice şi preţuri de vânzare-cumpărare, discuţii din care rezultă fără nici un dubiu faptul că inculpatul K. a luat la cunoştinţă de la inculpatul A. că cele două tractoare provin din furt.

În aceeaşi zi, la domiciliul inculpaţilor K.C.P. şi R.Ş.F. a fost identificat un utilaj de construcţii tip buldoexcavator, pe care aceştia au hotărât să-l mute pentru a-l ascunde de organele de poliţie. În acest scop, au apelat la serviciile inculpatului B.D.C., care s-a deplasat la domiciliul celor doi inculpaţi, împreună cu vărul său, B.C.I. Utilajul a fost oprit în trafic, fiind verificate seriile de identificare şi actele de provenienţă. Cu această ocazie, inculpatul B.D.C. a declarat că a cumpărat utilajul de la un cunoscut şi că a plătit pentru acesta un avans de 3.000 euro.

În realitate, în baza interceptărilor autorizate ale convorbirilor telefonice a rezultat că buldoexcavatorul, împreună cu un alt utilaj neidentificat, urmau să fie vândute de către cei trei inculpaţi contra sumei de 50.000 euro unui anume „O.”, administrator al SC G.T. SRL Sâncraiu de Mureş, judeţul Mureş.

Ulterior, au fost înregistrate mai multe convorbiri telefonice între inculpaţii K., R. şi B., din care a rezultat preocuparea pentru întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare antedatat între acesta din urmă şi un cetăţean irlandez, cu scopul de a justifica în faţa organelor de poliţie provenienţa utilajului.

În urma efectuării constatării tehnico-ştiinţifice privitoare la seriile utilajului, s-a constatat că aceasta a fost falsificată prin înlocuirea ultimei cifre din componenţa seriei, respectiv 4 cu caracterul 9.

Din verificările efectuate în baza de date S.S.S. rezultă că utilajul a fost furat la data de 27 decembrie 2010 din Grecia.

În momentul în care inculpatul K.C.P. a fost identificat de organele de poliţie în vederea executării mandatului de aducere emis în cauză, acesta avea în posesie un autoturism, având seriile de identificare modificate, despre care s-a stabilit că provine dintr-un furt comis la data de 08 iunie 2010 în judeţul Dolj, singurul act pe care îl poseda învinuitul fiind un certificat de înmatriculare din SUA - statul Ontario, ca proprietar figurând un anume R.J., care locuieşte la adresa Princess, Blvd, Burlington.

La învinuitul B.I.M. a fost identificat tractorul, acesta prezentând un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu un vânzător pe nume T.A., o copie a cărţii de identitate a acestuia şi o factură pro forma de la firma N.R.T.S. din Italia. Procedându-se la verificarea cărţii de identitate, s-a stabilit că aceasta este falsă, neexistând persoana respectivă.

De asemenea, învinuitul B.I.M. a prezentat o copie a cărţii de identitate a inculpatului O.V., pe aceeaşi coală fiind şi o declaraţie olografă a acestuia, dată în prezenţa unui martor, din care rezultă că a primit suma de 32.500 euro în schimbul tractorului.

Din comunicarea autorităţilor franceze rezultă că tractorul marca Fendt tip 415 a fost furat de la o societate agricolă situată în localitatea Rohr, în aceeaşi împrejurare sustrăgându-se şi un tractor.

Învinuitul B.I.M. a afirmat că a cumpărat tractorul la sfârşitul lunii august 2010 de la inculpaţii I.C.D. şi O.V.

Din probele administrate în cauză rezultă că cei doi inculpaţi i-au solicitat inculpatului S.L.L. să modifice seriile poasonate pe şasiele celor două tractoare, activitate care s-a realizat în gospodăria mamei inculpatului O.V.

Din plângerea părţii vătămate L.H. rezultă că valoarea tractorului este de 107.250 euro, iar valoarea tractorului este 86.600 euro.

La învinuitul B.B. a fost identificat un tractor, care prezintă modificări ale seriei mecanice poansonate pe şasiu, prin polizarea seriei originale şi repoansonare. De asemenea, pe şasiul utilajului este identificată plăcuţa purtătoare de serii de identificare şi caracteristici tehnice, plăcuţă care are decupată fereastra în care se afla înscrisă seria de identificare a utilajului, fiind înlocuită cu o altă plăcuţă cu o serie de identificare contrafăcută. Pentru acest utilaj, învinuitul B.B. a prezentat un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit, încheiat la data de 18 iunie 2009, între bunica sa, B.C. şi D.I. din municipiul Arad.

De menţionat că, în urma verificărilor efectuate în baza de date a evidenţei populaţiei, a rezultat că vânzătorul D.I., cu datele de identificare înscrise în contract, nu există, în contractul de vânzare-cumpărare datele acestuia fiind identice cu cele înscrise în contractul de vânzare-cumpărare prezentat de inculpatul V.G. pentru tractor.

Din activităţile desfăşurate a rezultat faptul că utilajul a fost furat din Franţa la data de 16 iunie 2009, de la partea vătămată F.P., valoarea fiind 71.760 euro.

Din probele administrate a rezultat că B.B. a cumpărat utilajul de la inculpaţii I.C.D., zis „B.” şi O.V.

Cu ocazia percheziţiei informatice efectuată asupra memory-stick-ului găsit asupra inculpatului D.A.V., despre care atât acesta cât şi inculpatul I.C.D. au declarat că l-au primit de la inculpatul A.D., au fost identificate fotografii cu trei utilaje agricole, fotografii care fuseseră şterse, fiind recuperate cu ocazia efectuării percheziţiei.

Din verificările efectuate, rezultă că cele trei tractoare, au fost furate în noaptea de 06/07 octombrie 2010 de la un magazin situat la Rival la La Cote St. Andre, două dintre acestea fiind deja antamate pentru vânzare, sens în care partea vătămată le pregătise pentru vânzare. Valoarea totală a celor trei utilaje furate este de 184.819,32 euro.

În fotografiile prezentate de către organele de poliţie cu ocazia efectuării percheziţiei informatice, inculpatul I.C.D. l-a recunoscut pe învinuitul B.N. Acesta a recunoscut că cele trei utilaje i-au fost prezentate în vederea cumpărării de către inculpatul V.A.. De asemenea, inculpatul I.C.D. a declarat că cele trei utilaje au fost furate de către inculpatul A.D., care i le-a arătat şi lui în fotografii, spunându-i că sunt aproape noi şi doreşte să le vândă.

În data de 21 iulie 2010, lucrători de poliţie din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Arad l-au identificat pe inculpatul N.I. în timp ce transporta cu autotrenul şi semiremorca, două utilaje agricole, respectiv două tractoare, utilaje care figurau ca fiind furate din Franţa. Din verificările efectuate rezultă că cele două utilaje au fost sustrase de la partea vătămată G.C. Din plângerea părţii vătămate rezultă că valoarea de achiziţie a tractorului este de circa 60.000 euro, iar valoarea de achiziţie a tractorului a fost de 70.126 euro, iar proprietarul estimează o valoare actuală de circa 44.000 euro.

S-a stabilit că furtul utilajelor a avut loc în noaptea de 06/07 iunie 2010.

Din declaraţia inculpatului N.I. rezultă că a transportat cele două utilaje din Franţa, zona Vesoul, arătând că transportul efectuat de el a fost antamat de persoane necunoscute, respectiv de doi cetăţeni italieni, ulterior cunoscând şi un român care l-a şi însoţit până în România, în localitatea Pecica, judeţul Arad.

Din actele dosarului rezultă că, la momentul comiterii furtului, inculpaţii B.I., L.F.R., A.D., N.I. şi O.C.C., împreună cu învinuitul A.F.L. se aflau în Franţa, fiind cazaţi la un motel Formula 1 din localitatea Dole. Împreună cu aceştia se afla şi un şofer al lui A.D., poreclit „U.”, identificat în persoana numitului P.I.N. În noaptea de 06/07 iunie 2010, inculpaţii au sustras dintr-o fermă cele două utilaje agricole, pe care le-au încărcat în T.I.R.-ul condus de inculpatul N.I. care, însoţit de învinuitul A.F.L., a transportat utilajele în România. Ajunşi în localitatea Pecica, judeţul Arad, învinuitul A.F.L. a denunţat telefonic, anonim, transportul de utilaje furate, identificat ulterior de organele de poliţie din judeţul Arad. În urma acestei situaţii, inculpatul N.I. i-a comunicat telefonic inculpatului A.D. că cele două tractoare au fost confiscate de poliţie, motiv pentru care inculpaţii A.D. şi L.R. s-au certat, primul ameninţându-l cu cuţitul pe cel de-al doilea.

În data de 09 iunie 2010, inculpaţii B.I., L.F.R., A.D., N.I. şi O.C.C. au sustras de la o fermă din zona localităţii Brans, Franţa, două tractoare agricole, care au fost transportate în România şi valorificate de inculpatul A.D. Transportul celor două utilaje s-a realizat cu un autotir condus de numitul M.T.N. din Sebeş.

Din plângerea formulată de reprezentantul întreprinderii S.C.I.C.A.E. cu sediul în 09 Avenue du Lac la Vesoul rezultă că, din localitatea Pussey au fost furate două utilaje, care erau depozitate în incinta societăţii Piguet de pe strada Chardenet. Furtul a fost comis în noaptea de 12/13 mai 2010, prejudiciul produs părţii vătămate prin sustragerea celor două utilaje fiind de 169.000 euro.

Acest furt a fost recunoscut de către inculpatul B.I.I. care a precizat că s-a deplasat în Franţa împreună cu inculpaţii A.D. O.C.C. cu autoturismul inculpatului A., ocazie cu care au fost cazaţi pe numele inculpatului O.C.C. în zona oraşului Colmar.

După comiterea furtului, cele două utilaje au fost transportate în România de către inculpatul N.I. cu un autotren înmatriculat în judeţul Prahova, fiind valorificate de către inculpatul A.D.

La data de 13 aprilie 2011, organele de poliţie au depistat în posesia numitului M.V. din sat Cenad, judeţul Timiş, tractorul agricol, având unul din caracterele seriei de identificare modificat din 3 în 8, tractor despre care inculpatul I.C.D. declară că l-a furat în luna septembrie 2010 din Franţa împreună cu inculpatul O.V. şi învinuitul P.C.H. din Ocna-Mureş. Tractorul figurează furat din Franţa, localitatea Rosenwiller, la data de 10 septembrie 2010.

Din declaraţiile inculpatului I.C.D. rezultă faptul că, împreună cu inculpatul O.V. şi învinuitul P.C.H., a furat în cursul aceleiaşi nopţi încă un utilaj marca John Deere cu încărcător frontal, ambele utilaje fiind aduse în România. Ulterior, unul dintre utilaje a fost vândut numitului Matei Viorel, iar cel de-al doilea utilaj a fost vândut de către O.V. şi P.C.H. unui cetăţean ungur care a venit în România după utilaj, tranzacţia făcându-se în zona oraşului Arad.

Din actele administrate la dosar, respectiv din declaraţiile inculpaţilor I.C.D., zis „B.” şi B.I., zis „I.”, cât şi din înregistrările audio-video în mediu ambiental realizate cu inculpaţii J.T.M. şi T.I. şi cu numitul T.F., a rezultat faptul că seriile de identificare ale utilajelor furate din străinătate şi vândute în România au fost contrafăcute de inculpatul S.L.L. din oraşul Călan, judeţul Hunedoara. Acesta poliza seriile de şasiu şi le repoasona, aplica plăcuţe metalice cu serii contrafăcute şi autocolante cu serii de identificare pe utilajele furate şi punea la dispoziţia membrilor grupării, în format electronic, documente justificative în limba italiană de provenienţă şi transport pentru utilajele furate.

Prin încheierea penală nr. 17 din 15 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 3369/97/2011 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor K.C.P., O.C.C. şi S.M. pe o durată de 30 de zile, în perioada 15 aprilie 2011 - 13 mai 2011. Prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpaţilor A.D. zis „L.”, R.Ş.F., O.V., S.L.L. şi N.I.

Faţă de inculpatul R.Ş.F. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 19 aprilie 2011 până la data de 18 mai 2011 iar faţă de inculpatul S.L.L. mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare la data de 21 aprilie 2011 până la data de 20 mai 2011.

După luarea măsurilor preventive faţă de primii şapte inculpaţi (măsuri ce au fost prelungite ulterior de instanţă doar pentru 5 inculpaţi, respectiv L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş.) în cauză s-au efectuat următoarele acte:

- s-a luat legătura cu ofiţerul de legătură al Poliţiei Naţionale Franceze din cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti şi s-a reuşit identificarea proprietarului utilajelor furate, stabilindu-se că acestea aparţin firmei G. „D.T.”, Rue du Château la Collone;

- a fost audiat numitul A.R., unul din administratorii acestei firme şi au fost primite la dosar copii ale facturilor cu care au fost achiziţionate utilajele, precum şi alte bunuri instalate pe tractoarele furate.

Astfel, din factura din 01 decembrie 2003 rezultă că tractorul a fost cumpărat cu suma de 55.909, 41 euro, iar din factura din 09 noiembrie 2009 rezultă că tractorul valorează 88.504 euro, fiind achitată însă doar suma de 62.192 euro.

- au fost reaudiaţi inculpaţii B.I.I., T.O. şi I.C.L.;

- a fost efectuată o conducere în teren cu inculpatul B.I.I., acesta indicând locul unde a ascuns un C.D. cu documente cu ajutorul căruia falsifica documentele de însoţire al utilajelor furate pe timpul transportului, primit de la inculpatul L.F.R., precum şi mai multe legături cu chei originale şi contrafăcute pentru mai multe tipuri de utilaje, primite de la inculpatul V.A., chei utilizate la săvârşirea furtului;

- au fost întocmite procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat în cauză;

- au fost primite cazierele judiciare;

După prelungirea măsurii arestării preventive faţă de primii şapte inculpaţi, în urma probelor administrate în cauză a fost începută urmărirea penală şi a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de ceilalţi nouă inculpaţi, care au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv.

După arestarea preventivă a celor nouă inculpaţi (măsura ce a fost prelungită ulterior de instanţă pentru 6 inculpaţi, respectiv D.A.V., I.C., zis „B.”, O.M.F., B.F.B., zis „F.”, S.C., L.A.I.), s-au efectuat următoarele acte: s-a primit plângerea părţii vătămate împreună cu traducerea acesteia, facturile fiscale de achiziţionare a celor trei tractoare, din acestea rezultând că valoarea totală a acestora este de 159.307 euro. S-au primit fişele cazier pentru inculpaţii a căror fişe nu au fost primite înainte de formularea propunerii arestării preventive.

De asemenea, s-a formulat o cerere de comisie rogatorie internaţională către autorităţile judiciare competente din Republica Ungaria pentru audierea cumpărătorilor celor trei utilaje agricole, în vederea stabilirii valorii de tranzacţionare, a identificării eventualelor documente încheiate cu această ocazie sau puse la dispoziţie de către inculpaţi, pentru recunoaşterea după fotografii a membrilor grupării infracţionale precum şi pentru identificarea şi indisponibilizarea celor trei tractoare în scopul restituirii acestora părţii vătămate.

În cauză, s-a întocmit un număr foarte mare de procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate autorizat în cauză. Au fost efectuate înregistrări audio-video în mediu ambiental, fiind întocmite procesele-verbale de redare ale acestora. A fost soluţionată comisia rogatorie internaţională de către autorităţile judiciare din Ungaria, s-a primit răspunsul la aceasta, care a fost tradus. Au fost restituite cele două tractoare către partea vătămată din Franţa. S-a autorizat efectuarea de percheziţii informatice asupra a două laptop-uri şi a unui memory stick, fiind efectuate până în prezent două dintre acestea, iar în cursul zilei de astăzi se efectuează cea de-a treia.

Continuându-se cercetările, au mai fost identificate până în prezent alte cinci utilaje agricole provenite din furt, după cum urmează:

La inculpatul S.M. a fost identificat tractorul agricol, de culoare verde, an de fabricaţie 2005. Inculpatul S.M. a prezentat un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu un vânzător pe nume T.A., o copie a cărţii de identitate a acestei persoane, precum şi o factură pro forma de la firma N.R.T.S. din Italia. Procedându-se la verificarea cărţii de identitate, s-a stabilit că aceasta este falsă, neexistând persoana respectivă.

De asemenea, s-a stabilit că utilajul agricol a fost sustras din Franţa, de la societatea E.M., cu sediul la adresa rue de l’Ecole la Voyer, în noaptea de 15/16 august 2010.

De la autorităţile judiciare franceze a fost primită plângerea părţii vătămate, din aceasta rezultând că, în acea împrejurare, au fost sustrase două utilaje agricole, cel menţionat mai sus, în valoare de 38.000 euro şi un tractor, în valoare de 75.000 euro.

Numitul S.M. a afirmat că a cumpărat tractorul în toamna anului 2010 de la inculpatul I.C.D. şi numitul O.V. Cei doi i-au pus la dispoziţie actele prezentate, fără ca, în vreo împrejurare, cumpărătorul să-l fi cunoscut pe aşa-numitul „T.A.”

La numitul B.I. a fost identificat tractorul, acesta prezentând un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu un vânzător pe nume T.A., o copie a cărţii de identitate a acestuia şi o factură pro forma de la firma SC N.R.T.S. SRL din Italia. Procedându-se la verificarea cărţii de identitate, s-a stabilit că aceasta este falsă, neexistând persoana respectivă.

De asemenea, numitul B.I. a prezentat o copie a cărţii de identitate a numitului O.V., pe aceeaşi coală fiind şi o declaraţie olografă a acestuia, dată în prezenţa unui martor, din care rezultă că a primit suma de 32.500 euro în schimbul tractorului.

Din comunicarea autorităţilor franceze rezultă că tractorul, a fost furat de la o societate agricolă, proprietar L.H., situată în localitatea Rohr, în noaptea de 17/18 august 2010, împrejurare în care a fost sustras şi un al doilea tractor, de culoare verde, cu jante roşii, echipaj cu un încărcător de culoare gri.

Numitul B.I. a afirmat că a cumpărat tractorul la sfârşitul lunii august 2010 de la inculpatul I.C.D. şi numitul O.V.

La SC N.N. SRL Cunţa a fost identificat un tractor, administratorul J.T.M. prezentând un contract de vânzare-cumpărare autentificat, vânzătorul fiind numitul L.M., o factură de la firma SC N.R.T.S. SRL Italia.

Din probele administrate în cauză a rezultat că acest utilaj agricol a fost furat din Olanda în noaptea de 24/25 octombrie 2010 de la depozitul situat în Broekstraat, având o valoare de 25.000 euro.

În aceeaşi împrejurare, a fost sustras încă un tractor, în valoare de 35.000 euro.

La numitul S.C.V. a fost identificat un tractor agricol. Numitul S.C.V. a prezentat un contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit, nesemnat, cu un vânzător pe nume P.V., contract încheiat la data de 24 iulie 2010 în Alba-Iulia, o copie după actul de identitate al cetăţeanului italian şi o factură de la firma SC N.R.T.S. SRL din Italia.

Din comunicarea autorităţilor judiciare franceze rezultă că acest utilaj agricol a fost furat în data de 19 iunie 2010 din Franţa, de la cetăţeanul H.J.P., din localitatea Hochfelden, 8 rue des Bergers.

La numitul B.V. a fost identificat tractorul, având seriile de identificare modificate, pentru care deţinătorul a prezentat o factură în limba italiană de la firma SC N.R.T.S. SRL.

După prelungirea măsurii preventive dispusă în cauză prin încheierea penală nr. 14 din 04 martie 2011, au fost efectuate următoarele acte şi activităţi de urmărire penală:

Prin ordonanţa din 04 martie 2011, s-au dispus: extinderi de urmărire penală, schimbări de încadrare juridică şi începeri de urmărire penală faţă de 14 învinuiţi.

Prin ordonanţa din 07 martie 2011, s-a dispus indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, în vederea reparării pagubelor produse părţilor vătămate prin săvârşirea infracţiunii de furt calificat, asupra următoarelor bunuri:

- tractorul agricol, de culoare verde, ridicat de la învinuitul S.M.;

- tractorul, ridicat de la învinuitul B.I.M.;

- tractor, ridicat de la SC N.N. SRL Cunţa - administrator învinuitul J.T.M.;

- tractor agricol, ridicat de la învinuitul S.C.V.;

- tractorul, ridicat de la învinuitul B.V.;

- tractor, ridicat de la învinuitul P.I.;

- tractorul agricol, ridicat de la învinuitul V.G.;

- tractor, ridicat de la învinuitul B.B.

Prin ordonanţa din 16 martie 2011, s-a dispus indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului, în vederea reparării pagubelor produse părţii vătămate prin săvârşirea infracţiunii de furt calificat, asupra tractorul agricol, în valoare de 35.000 euro - ridicat de la SC B. SRL Bistriţa.

S-au întocmit un număr mare de procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate autorizat în cauză, precum şi a discuţiilor ambientale.

Au fost restituite către partea vătămată din Franţa cele 3 tractoare vândute de către o parte dintre inculpaţi în Ungaria.

S-a dispus efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice prin care să se stabilească veridicitatea seriilor de identificare poansonate pe utilajele agricole, parte dintre acestea fiind deja efectuate.

S-a stabilit că o parte din membrii grupărilor infracţionale care fac obiectul prezentei cauze a sustras alte două tractoare care au fost identificate de către lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale al I.P.J. Arad în cursul anului trecut, cauza fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad cu A.N. Competenţa de soluţionare a acestui dosar a fost declinată în favoarea D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara, cauza fiind conexată la prezentul dosar.

Au fost obţinute din Franţa aproape în totalitate plângerile penale pentru utilajele identificate şi indisponibilizate până în prezent.

A fost autorizată interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de făptuitori identificaţi în această perioadă.

Au fost efectuate mai multe conduceri în teren, identificându-se locaţiile unde au fost depozitate la un moment dat utilajele provenite din furturi.

Au fost efectuate recunoaşteri după fotografii.

Au fost audiaţi martorii P.M., B.C.C., N.M., H.I.

Au fost ridicate mai multe înscrisuri folosite la vânzarea utilajelor provenite din furt de către membrii grupărilor infracţionale organizate.

Au fost restituite către inculpaţi bunuri ridicate şi care nu sunt utile cauzei.

A fost prelungită măsura obligării de a nu părăsi ţara luată de instanţa de judecată la data de 08 martie 2011 faţă de inculpaţii C.M.G., T.D.V., I.C.L., T.O. şi M.D.S.

Au fost reaudiaţi inculpaţii B.I.I. şi I.C.D., zis „B.”, din declaraţiile acestora rezultând că au participat împreună la comiterea de furturi, precum şi cu alţi inculpaţi, învinuiţi ori făptuitori. Astfel, s-a stabilit că, în cursul anului 2010, aceştia au acţionat împreună cu inculpaţii L.F.R., V.A., A.D., zis „L.”, O.C., N.I. Exemplificative sunt faptele comise în vara anului 2010, când toţi aceştia se aflau în Franţa, în scopul comiterii de furturi de utilaje. Cu această ocazie, au fost furate 2 tractoare, trimise în ţară prin intermediul făptuitorului N.I. Acest transport a fost capturat de poliţia Arad în urma unui denunţ rezultat din disputele ce au avut loc anterior între inculpaţii L.F.R. şi A.D. Imediat după capturarea transportului, de comun acord, toţi cei de mai sus au furat alte 2 utilaje, pe care le-au încărcat într-un T.I.R. al inculpatului A.D.

În urma activităţilor desfăşurate şi a probelor administrate la dosar, a fost stabilită identitatea făptuitorului care a falsificat majoritatea seriilor de identificare a utilajelor şi a pus la dispoziţia membrilor grupării, în format electronic, facturi în limba italiană cu ajutorul cărora să se realizeze o aparenţă de legalitate a provenienţei utilajelor furate din străinătate, stabilindu-se că acesta este inculpatul S.L.L. din Călan, judeţul Hunedoara.

După ultima prelungire a măsurii arestării preventive, prin încheierea penală nr. 15 din 04 aprilie 2011, faţă de inculpaţii: L.F.R., V.A., B.I.I., B.D.I., B.I.Ş., D.A.V., I.C., zis „B.”, O.M.F., B.F.B., zis „F.”, S.C., L.A.I. şi după arestarea preventivă, prin încheierea nr. 17 din 15 aprilie 2011, a inculpaţilor K.C.P., O.C.C., S.M., R.Ş.F., A.D. zis „L.”, O.V., S.L.L. şi N.I. s-au efectuat următoarele acte:

În data de 28 aprilie 2011 s-a dispus conexarea la prezentul dosar a Dosarului nr. 1487/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, dosar în care s-a început urmărirea penală faţă de B.D.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat, constând în aceea că, prin folosirea de chei potrivite a sustras în data de 26 septembrie 2010 trailerul, ulterior stabilindu-se că acest trailer este în posesia inculpatului K.C.P., care a declarat că nu ştie nimic despre locaţia unde se află în prezent, deşi a afirmat că este proprietarul maşinii. Ambii inculpaţi au procedat, pentru a justifica provenienţa maşinii, ca şi în prezenta cauză, prezentând acte din care rezultă în mod fictiv proprietatea şi transferul acesteia, în realitate trailerul fiind reclamat ca sustras de către proprietarul de drept.

S-au întocmit un număr foarte mare de procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate autorizat în cauză, precum şi procese - verbale de redare a înregistrărilor audio - video în mediu ambiental.

A fost reaudiat inculpatul L.F.R., care a recunoscut implicarea în alte două furturi de utilaje împreună cu membrii grupării infracţionale desprinse di grupul infracţional organizat constituit iniţial, motiv pentru acre s-a extins urmărirea penală faţă de acesta şi s-a schimbat încadrarea juridică.

Au fost audiaţi inculpaţii S.M., I.C. şi învinuitul B.V.

S-au audiat inculpaţii R.Ş.F. şi S.L.L., faţă de care se emisese la data de 15 aprilie 2011 mandat de arestare în lipsă.

Prin ordonanţa din 28 aprilie 2011 s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de inculpatul S.M. pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev.şi ped.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Au fost audiaţi martorii S.N., M.A.M., C.L. precum şi numiţii V.P., B.L., S.G., B.M.M., F.V., V.F., B.I.

S-au întocmit rapoarte de către B.C.C.O. Alba Iulia (comisar şef B.T. ) şi de Poliţia municipiului Hunedoara (ag. şef Ş.I.).

A fost efectuată conducerea în teren de către inculpatul S.L.L.

S-au efectuat constatări tehnico-ştiinţifice cu referire la unele dintre tractoarele ridicate şi s-au dispus efectuarea unor alte constatări tehnico-ştiinţifice.

Au fost ridicate şi indisponibilizate alte patru utilaje de la numiţii B.L. (trei utilaje) şi S.G. (un utilaj).

S-au făcut demersuri pentru obţinerea de plângeri penale şi au fost primite o parte din cele solicitate anterior.

A fost verificat la R.A.R. - Hunedoara autoturismul, ridicat de la inculpatul K.C.P., confirmându-se modificarea seriei de pe şasiu. De asemenea, s-a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova declinarea competenţei de soluţionare a dosarului penal având ca obiect sustragerea autoturismului.

În data de 01 mai 2011 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuiţii Ş.L. şi T.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi de art. 264 alin. (1) C. pen.

În data de 02 mai 2011 au mai fost audiaţi şi reţinuţi 2 inculpaţi în vederea prezentării la Curtea de Apel Alba Iulia cu propunere de arestare preventivă, la aceeaşi dată fiind emisă propunere de arestare preventivă şi pentru inculpatul B.D.C.

Deşi s-au depus toate eforturile posibile pentru a se finaliza urmărirea penală în cauză, mai sunt de efectuat următoarele acte:

- finalizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice dispuse în cauză; restituirea tuturor utilajelor agricole identificate şi indisponibilizate prin aplicarea sechestrului; obţinerea tuturor plângerilor necesare şi a constituirilor de parte civilă atât din partea părţilor vătămate, cât şi a societăţilor de asigurare; finalizarea întocmirii proceselor-verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat în cauză;

- după primirea dosarului prin transfer de procedură din Ungaria, urmează a se pronunţa cu privire la suma de 39.000 euro ridicată de la inculpaţi, în sensul confiscării speciale ori a restituirii către cumpărătorul maghiar al utilajeor provenite din furt, în funcţie de soluţia dată faţă de acesta de autorităţile judiciare maghiare;

- se impune reaudierea mai multor persoane: inculpaţi, învinuiţi, făptuitori şi martori, unii dintre cei din urmă fiind propuşi în apărare şi, având în vedere şi aspectele noi rezultate din ancheta efectuată până în prezent;

- conexarea dosarului aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova şi având ca obiect sustragerea autoturismul.;

- aplicarea sechestrului pe utilajele ridicate în vederea recuperării prejudiciului în natură, sau pe bunurile aparţinând inculpaţilor, în vederea recuperării prejudiciului, în cazul utilajelor care nu au mai fost găsite.

Până la finalizarea activităţilor menţionate mai sus, nu poate fi terminată urmărirea penală în cauză, astfel că s-a apreciat de către parchet că se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, existând în continuare temeiurile care au determinat arestarea iniţială, respectiv cel prev.de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., reţinut de către instanţa de judecată la arestarea preventivă iniţială.

S-a mai motivat că prejudiciul stabilit până în prezent din plângerile primite de la părţile vătămate din Franţa şi Olanda depăşeşte suma de 1.700.000 de euro, faţă de multitudinea actelor materiale şi de valoarea mare a bunurilor sustrase, fiind plauzibil faptul că, aflaţi în libertate, inculpaţii ar continua activităţile infracţionale, în vederea obţinerii relativ uşoare de venituri substanţiale. De altfel, inculpaţii A.D., zis „L.”, O.V., M.M.I. şi N.I. se sustrag deja de la urmărirea penală, părăsind teritoriul României încă din luna martie 2011, deplasându-se împreună în Franţa, Anglia şi Spania, unde se afla şi în prezent şi comit acelaşi gen de infracţiuni, astfel cum rezultă din probele administrate până în prezent în cauză.

Având în vedere pregătirile pe care inculpaţii din prezentul dosar le-au iniţiat în vederea găsirii mijloacelor care să dea o aparenţă de legalitate a acţiunii lor, precum şi a persoanelor capabile să le ofere ajutorul cu transportul bunurilor sustrase şi cu înstrăinarea lor, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii ar fi continuat activitatea infracţională. De asemenea, există un risc substanţial ca inculpaţii, liberi fiind, să facă înţelegeri dăunătoare anchetei cu persoanele dispuse să le ofere sprijin.

Pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpaţii, nu poate fi disociat de natura şi gravitatea faptelor reţinute în sarcina lor, de interesul general care se impune a fi ocrotit şi de necesitatea reinstaurării ordinii de drept.

Examinând propunerea formulată în raport cu argumentele expuse de către D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Hunedoara, precum şi cu ansamblul actelor şi lucrărilor din dosarul de urmărire penală, instanţa de fond a constatat că aceasta este fondată pentru următoarele considerente:

1. Conform art. 136 alin. (1) C. proc. pen. în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei se poate lua faţă de acesta următoarele măsuri preventive:

a) reţinerea;

b) obligarea de a nu părăsi localitatea;

c) obligarea de a nu părăsi ţara;

d) arestarea preventivă.

Conform art. 136 alin. (8) C. proc. pen. alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.

2. Conform art. 155 alin. (1) C. proc. pen. arestarea inculpatului dispusă de instanţă poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat dacă temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuarea privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

3. Analiza efectivă a actelor şi lucrărilor esenţiale supuse aprecierii instanţei de fond a relevat că persistenţa unor suspiciuni rezonabile, plauzibile, verosimile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor infracţiuni grave, de un pericol social ridicat - pericol imprimat de numărul persoanelor implicate, a legăturilor dintre acestea, a prejudiciilor semnificative produse -, reprezintă motive pertinente şi suficiente care justifică în această fază a procedurilor continuarea plasării în detenţie.

4. Prima instanţa a apreciat că gradul ridicat de complexitate al cauzei a impus organului de urmărire penală o activitate de strângere a probelor elaborată şi extinsă ce a determinat în mod firesc prelungirea timpului necesar desfăşurării şi finalizării anchetei.

5. A constatat, contrar susţinerilor majorităţii inculpaţilor, că activitatea D.I.I.C.O.T. nu a fost caracterizată de perioade lungi de pasivitate, fiind evidentă preocuparea acestei autorităţi pentru strângerea elementelor şi datelor necesare lămuririi sau dimpotrivă a înlăturării suspiciunilor grave de vinovăţie a inculpaţilor în raport cu acuzaţiile aduse. În acest sens, prima instanţă a remarcat faptul că, aspectele de conexitate ivite în cauză au amplificat necesitatea şi complexitatea cercetărilor care au trebuit extinse cu privire la un număr semnificativ de persoane, astfel încât nu se poate reţine şi nu poate fi imputabil organului de urmărire penală faptul că în speţă au fost efectuate acte de urmărire vizând doar pe anumiţi inculpaţi.

Acest aspect trebuie interpretat prin prisma datelor de la dosar care relevă gradul de contribuţie al fiecărui inculpat în activitatea grupului şi implicarea acestora în desfăşurarea presupuselor activităţi de manieră penală reţinute până în acest moment.

6. Instanţa fondului a mai reţinut că perioada scursă de la arestarea inculpaţilor V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş. şi B.I.I. (11 decembrie 2010), deşi semnificativă, nu poate fi interpretată în sensul depăşirii unui termen rezonabil, tocmai având în vedere complexitatea deosebită a cauzei.

S-a apreciat, aspect relevat şi de către jurisprudenţa C.E.D.O., că cel puţin în perioada iniţială existenţa unei bănuieli legitime poate justifica detenţia, dar după un timp nu mai este suficientă. Cu privire la chestiunea de a şti dacă perioada de detenţie este rezonabilă, aceasta nu poate fi apreciată în abstract ci trebuie apreciată în fiecare caz, conform circumstanţelor speciale.

7. Prima instanţă a apreciat că în speţa de faţă existenţa unui risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale a inculpaţilor, acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni de criminalitate organizată (V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., L.A.I., S.L.L., O.C.C., S.M.), poate fi acceptată ca o bază pentru detenţie în stadiul iniţial al procedurii şi chiar pentru prelungirile ulterioare (a se vedea Celejewski vs. Polonia).

Curtea Europeană a acceptat de asemenea faptul că în cazurile privind crima organizată, care implică numeroşi acuzaţi, procesul adunării probelor este adesea o sarcină dificilă. Mai mult, în asemenea cazuri privind criminalitatea organizată, riscul ca un deţinut odată eliberat să încerce să obstrucţioneze desfăşurarea anchetei (prin influenţarea martorilor sau în alte moduri este adesea foarte mare). Toţi aceşti factori pot justifica o perioadă de detenţie relativ mai lungă, totuşi ei nu acordă autorităţilor o putere nelimitată să prelungească măsura preventivă, pierzându-şi din importanţă pe măsură ce ancheta progresează şi martorii sunt audiaţi. Se acceptă în acest caz nevoia de a obţine numeroase dovezi din mai multe surse care, împreună cu complexitatea anchetei, constituie motive relevante şi suficiente pentru a justifica detenţia pe timpul urmăririi penale până la terminarea acesteia, redactarea rechizitoriului şi luarea declaraţiilor celor acuzaţi (Kancowski contra Poloniei).

8. În acest sens, prima instanţă a apreciat ca justificate şi raţionale motivele expuse de către D.I.I.C.O.T. privind necesitatea efectuării unor acte de urmărire constând în: finalizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice dispuse în cauză, restituirea utilajelor agricole identificate şi indisponibilizate prin aplicarea sechestrului, obţinerea tuturor plângerilor necesare şi a constituirii de parte civilă, atât din partea părţilor vătămate, cât şi a societăţilor de asigurare, finalizarea întocmirii proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat în cauză, primirea dosarului prin transfer de procedură din Ungaria, reaudierea anumitor inculpaţi, învinuiţi, făptuitori şi martori propuşi în apărare de către inculpaţi.

9. De asemenea, a constatat ca necesară lămurirea tuturor aspectelor cauzei şi din punctul de vedere al indisponibilizării bunurilor în vederea recuperării pagubelor.

10. Din perspectiva celor expuse mai sus, instanţa de fond a considerat că în cauză sunt întrunite exigenţele art. 155 alin. (1) C. proc. pen.

11. În ce priveşte apărările formulate de către inculpatul I.C.D. vizând încălcarea termenului de 8 zile statuat de art. 156 alin. (2) C. proc. pen. pentru formularea propunerii de prelungire, instanţa a constatat că acesta este un termen de recomandare şi nu unul de decădere, astfel încât nu poate fi vorba despre existenţa vreunei nulităţi absolute.

12. A mai constatat că prelungirea detenţiei provizorii a inculpaţilor este impusă de raţiuni plauzibile, raţiuni care ţin atât de natura şi gravitatea faptelor ce formează obiectul acuzaţiilor, cât şi de pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta aceştia lăsaţi în libertate.

Pericolul concret pentru ordinea publică al fiecărui inculpat în această cauză nu poate fi disociat de gravitatea deosebită a faptelor, gravitate imprimată, aşa cum s-a arătat mai sus, de caracterul organizat al activităţilor de manieră penală, de anvergura acestora, de implicarea unui număr semnificativ de persoane şi de cuantumul de aproximativ 1.700.000 euro a prejudiciului.

13. A reţinut că prin gravitatea lor particulară şi reacţia publicului la săvârşirea lor, faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii au provocat o alarmă reală în cadrul conştiinţei sociale, de natură a justifica la acest moment al anchetei o detenţie provizorie, cel puţin până la finalizarea ei.

Raportat la datele dosarului, instanţa de fond a apreciat că detenţia este legitimă întrucât ordinea publică continuă să fie efectiv ameninţată.

14. Vizând pe inculpatul V.A., instanţa de fond a reţinut că datele strânse în dosar întăresc presupunerea rezonabilă că acesta este liderul grupului infracţional organizat, astfel încât este de la sine înţeles că activităţile sale de anvergură privind coordonarea actelor de sustragere pot convinge un observator obiectiv asupra pericolului real pe care acesta l-ar prezenta în condiţiile în care ar fi lăsat în libertate.

15. Referitor la inculpatul L.F., poziţia sa în cadrul grupării îl caracterizează de asemenea ca o persoană ce prezintă un pericol real pentru interesul de ordine publică şi care nu trebuie apreciat doar în cazurile săvârşirii unor infracţiuni de violenţă.

Aspectele ce denotă întreaga sa activitate de coordonare şi control a celorlalţi inculpaţi justifică pe deplin plasarea sa în detenţie provizorie, cel puţin până în momentul finalizării anchetei, neprezentând relevanţă în contextul actual al procedurii că actele recente de urmărire penală nu îl vizează.

Fără a nega sau minimaliza aspectele de ordin personal invocate de către inculpat (este căsătorit, are 2 copii minori, este încadrat în muncă, nu are antecedente penale), instanţa a apreciat că necesitatea protejări interesului de ordine publică primează ocrotirii celui privat al inculpatului, astfel încât starea actuală a probelor impun prelungirea măsurii preventive.

16. Vizând pe inculpaţii B.D. şi B.I., prima instanţa a reţinut că existenţa unor indicii grave de vinovăţie cu privire la săvârşirea de către aceştia a unor infracţiuni de un pericol social ridicat, gradul lor major de implicare în activităţile de anvergură ale grupului impun plasarea în detenţie provizorie.

În contextul circumstanţelor cauzei, perioada plasării în detenţie provizorie nu a depăşit un termen rezonabil, iar necesitatea strângerii unor probe suficiente în vederea formulării unor acuzaţii justifică prelungirea măsurii arestării preventive. Nu prezintă relevanţă în contextul circumstanţelor concrete ale cauzei faptul că inculpaţii au recunoscut faptele, această conduită urmând a fi valorificată ulterior, pe parcursul procesului penal.

17. Vizând pe inculpatul B.I., prima instanţă a constatat că există indicii temeinice, atât cu privire la aderarea la grupul infracţional organizat, cât şi cu privire la complicitatea la săvârşirea infracţiunilor de furt de utilaje, aspecte ce conving asupra necesităţii plasării sale în detenţie provizorie cel puţin până la sfârşitul anchetei.

18. În ce-l priveşte pe inculpatul B.F., s-a reţinut că prin transportul membrilor grupării în vederea sustragerii utilajelor din străinătate, acesta a avut un rol important în reuşita activităţilor grupului, astfel încât plasarea sa în detenţie provizorie este legitimă.

Fără a minimaliza statutul de infractor primar al inculpaţilor B. şi B. s-a apreciat că privarea de libertate este în acest moment necesară în vederea desfăşurării optime a procedurilor şi a finalizării anchetei.

19. Vizând pe inculpatul D.A., s-a reţinut că existenţa unor indicii puternice cu privire la calitatea acestuia de lider al grupului, la implicarea sa majoră în acţiunile de natură penală ce au avut ca finalitate sustragerea unor utilaje de pe teritoriul altor state, justifică pe deplin în această fază a procedurii prelungirea măsurii preventive a arestării, indiferent de poziţia procesuală adoptată.

20. În ce-l priveşte pe inculpatul O.M., s-a apreciat, de asemenea, că participarea efectivă a acestuia la sustragerea utilajelor, evidenţiată de actele dosarului şi recunoaşterea faptelor nu reprezintă un motiv suficient pentru încetarea detenţiei provizorii, cu atât mai mult cu cât sunt necesare strângerea datelor şi informaţiilor în vederea finalizării urmăririi penale.

21. Referitor la inculpatul S.C.M., există date suficiente care să determine bănuieli vizând implicarea sa atât în activităţile grupului organizat, cât şi în furtul utilajelor agricole. Gradul său ridicat de participare, prin efectuarea transportului utilajelor, încercarea de valorificare şi ascundere a acestora imprimă o gravitate deosebită a acuzaţiilor şi care justifică în acest moment plasarea în detenţie provizorie.

22. Într-o situaţie similară se află şi inculpatul L.A.I. şi în privinţa căruia există indicii grave că ar fi contribuit la transportul utilajelor, găsirea unei posibile pieţe de desfacere şi ascunderea acestora, aspecte ce imprimă o anvergură deosebită activităţii sale de manieră penală şi care justifică la acest moment procesual prelungirea măsurii preventive.

23. Vizând pe inculpatul S.L., s-a apreciat că prelungirea măsurii preventive este justificată în ce-l priveşte, atât prin prisma importanţei sprijinului dat grupului, prin contrafacerea seriilor de identificare a utilajelor, cât şi prin conduita sa anterioară de sustragere de la urmărire penală.

Fără a nega conduita procesuală adecvată a inculpatului S.L., care a recunoscut în totalitate faptele ce reprezintă obiectul acuzaţiilor, prima instanţă a precizat că faza incipientă a procedurilor în ceea ce-l priveşte necesită privarea de libertate în vederea desfăşurării optime a anchetei.

24. Referitor la inculpatul S.M., ansamblul datelor şi elementelor de la dosar relevă existenţa unor indicii grave cu privire la complicitatea sa la săvârşirea infracţiunilor de furt prin achiziţionarea repetată de utilaje agricole ştiind că sunt sustrase, atât pentru folos propriu, cât şi în vederea înstrăinării.

De asemenea, sunt de remarcat eforturile inculpatului de a da o aparenţă de legalitate tranzacţiilor cu utilaje agricole prin uzarea de acte false, aspecte ce imprimă o gravitate deosebită faptelor. Nu în ultimul rând, analiza actelor de la dosar relevă fără îndoială că există riscuri majore ca acesta, lăsat în libertate, să influenţeze administrarea justiţiei, precum şi desfăşurarea oprimă a procedurilor.

În acest sens, au fost remarcate încercările de a se sustrage procedurilor, prin apelarea la instituţii sanitare de specialitate.

Fără a nega posibilitatea existenţei unor afecţiuni, prima instanţă a reţinut că în această fază a procedurilor plasarea sa în detenţie provizorie este pe deplin justificată, cel puţin până la finalizarea urmăririi penale.

A mai reţinut, de asemenea, că profilul său social adecvat reliefat de încrederea de care se bucură în comunitate, de calitatea sa de administrator al unei societăţi comerciale cu 30 de angajaţi, nu este şi suficient pentru a justifica la acest moment încetarea plasării în detenţie provizorie.

25. Referitor la inculpatul O.C., suspiciunile rezonabile cu privire la săvârşirea de către acesta a unor infracţiuni grave, de un pericol social ridicat, în condiţiile în care acesta este implicat şi în alte activităţi de grup (fiind pus în libertate de către aceeaşi instanţă la data de 15 februarie 2011), impun în această fază a procedurii şi în raport cu starea actuală a lucrărilor, prelungirea detenţiei provizorii.

26. Vizând pe inculpaţii R.Ş.F. şi K.C.P., prima instanţă a reţinut că implicarea reală a acestora în intermedierea şi vânzarea utilajelor furate, cunoscând pe deplin activitatea infracţională a grupului şi provenienţa utilajelor, reprezintă motive suficiente şi relevante în această fază a procedurilor pentru prelungirea detenţiei provizorii. Necesitatea protejării interesului precumpănitor general al societăţii primează necesităţii ocrotirii interesului privat al inculpatului R.Ş.F. (acela de a-şi continua studiile), desfăşurarea anchetei impunând punerea inculpaţilor la dispoziţia autorităţii judiciare.

27. Referitor la critica adusă de toţi inculpaţii, vizând pericolul social pentru ordinea publică, prima instanţă a subliniat, aşa cum rezultă din ansamblul actelor şi lucrărilor de urmărire penală efectuate până în acest moment, că acesta este real, actual şi suficient de puternic pentru un interes fundamental al societăţii.

28. Prima instanţă a aratat că imperativele realizării unei protecţii reale şi eficiente a ordinii de drept impun cu necesitate plasarea în detenţie provizorie a inculpaţilor, astfel încât aceasta este indispensabilă în momentul de faţă, pe baza circumstanţelor.

29. Deşi a analizat posibilitatea instituirii faţă de inculpaţi a unor măsuri preventive alternative, mai puţin restrictive, prima instanţă le-a apreciat la acest moment şi în raport cu complexitatea deosebită a cauzei insuficiente pentru protejarea interesului de ordine publică.

30. Prima instanţă a considerat însă că în virtutea dispoziţiilor art. 156 al. 5 C. proc. pen. perioadele pentru care s-a solicitat prelungirea arestării preventive nu sunt în măsură să contribuie la atingerea scopului statuat de acest text de lege.

Astfel, în cazul inculpaţilor D.A., I.C., O.M., S.C., B.F. şi L.A. s-a solicitat prelungirea arestării începând cu 23 mai 2011 la 21 iunie 2011; în cazul inculpatului S.L.L. începând cu 21 mai 2011 la 19 iunie 2011; în cazul inculpatului R.Ş.F. începând cu 19 mai 2011 până la 17 iunie 2011; în cazul inculpaţilor O.C.C., S.M. şi K.C. începând de la 14 mai 2011 la 12 iunie 2011.

31. În aceste circumstanţe, a apreciat justificată necesitatea reducerii duratei de prelungire, astfel ca acesta să expire pentru toţi inculpaţii la aceeaşi dată, respectiv 07 iunie 2011.

32. A argumentat că din pricina posibilităţii schimbării circumstanţelor controlul judecătoresc cu privire la necesitatea menţinerii detenţiei, trebuie să poată interveni la intervale regulate şi scurte, ceea ce nu putea fi realizat în cauza de faţă în condiţiile expuse în propunerea formulată de D.I.I.C.O.T.

B. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., L.A.I., O.C.C., S.M., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., S.L.L., R.Ş.F. şi K.C.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie şi solicitând, în esenţă, prin intermediul apărătorilor, respingerea propunerii pe prelungire a arestării preventive şi judecarea în stare de libertate, ca urmare a revocării măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile avute iniţial în vedere nu mai subzistă, lăsarea în libertate a inculpaţilor nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar până la soluţionarea definitivă a cauzei beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile sunt nefondate.

Faţă de inculpaţi s-a dispus în cauză arestarea preventivă pentru o multitudine de fapte grave, numărul mare al participanţilor şi activităţile concrete desfăşurate de aceştia, prejudiciile semnificative produse constituind argumente ce pledează pentru un pericol social ridicat al faptelor.

În încheierea recurată, prima instanţa a analizat detaliat atât susţinerile personale ale fiecărui inculpat cât şi cele comune, apreciind motivat că persistenţa unor suspiciuni rezonabile, plauzibile, verosimile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor infracţiuni grave, de un pericol social ridicat - pericol imprimat de numărul persoanelor implicate, a legăturilor dintre acestea, a prejudiciilor semnificative produse, reprezintă motive pertinente şi suficiente care justifică în această fază a procedurilor continuarea plasării în detenţie.

De asemenea, prima instanţa a apreciat în mod obiectiv că gradul ridicat de complexitate al cauzei a impus organului de urmărire penală o activitate de strângere a probelor elaborată şi extinsă, ce a determinat în mod firesc prelungirea timpului necesar desfăşurării şi finalizării anchetei, fiind necesară conexarea altor sesizări şi extinderea cercetărilor cu privire la un număr semnificativ de persoane.

În aceste condiţii, nu se poate susţine cu temei că s-a depăşit termenul rezonabil, complexitatea cauzei justificând o perioadă de detenţie relativ mai lungă, iar actele de urmărire ce urmează a fi efectuate în perioada de prelungire solicitată, respectiv: finalizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice dispuse în cauză, restituirea utilajelor agricole identificate şi indisponibilizate prin aplicarea sechestrului, obţinerea tuturor plângerilor necesare şi a constituirii de parte civilă, atât din partea părţilor vătămate, cât şi a societăţilor de asigurare, finalizarea întocmirii proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat în cauză, primirea dosarului prin transfer de procedură din Ungaria, reaudierea anumitor inculpaţi, învinuiţi, făptuitori şi martori propuşi în apărare de către inculpaţi, sunt necesare pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei şi finalizarea anchetei penale.

În ceea ce priveşte pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpaţii lăsaţi în libertate, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut în mod pertinent că pericolul concret pentru ordinea publică al fiecărui inculpat în această cauză nu poate fi disociat de gravitatea deosebită a faptelor, gravitate dată de caracterul organizat al activităţilor de manieră penală, de anvergura acestora, de implicarea unui număr semnificativ de persoane şi de cuantumul de aproximativ 1.700.000 euro a prejudiciului; totodată, prin gravitatea lor particulară şi reacţia publicului la săvârşirea lor, faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii au provocat o alarmă reală în cadrul conştiinţei sociale, de natură a justifica la acest moment al anchetei o detenţie provizorie, cel puţin până la finalizarea ei, detenţia fiind legitimă întrucât ordinea publică continuă să fie efectiv ameninţată.

Sub un alt aspect, prima instanţa a reţinut, în mod corect, că fără a nega sau minimaliza aspectele de ordin personal invocate de către fiecare inculpat, necesitatea protejării interesului de ordine publică primează ocrotirii celui privat al inculpaţilor, astfel încât necesitatea completării probatoriului şi desfăşurarea anchetei în condiţii optime impun prelungirea măsurii preventive.

De asemenea, Înalta Curte constată ca fiind justificată şi aprecierea primei instanţe referitor la pericolul social pentru ordinea publică, ce este real şi actual, astfel că imperativele realizării unei protecţii reale şi eficiente a ordinii de drept impun cu necesitate plasarea în detenţie provizorie a inculpaţilor, faţă de care instituirea altor măsuri preventive alternative, mai puţin restrictive ar fi insuficientă pentru protejarea interesului de ordine publică.

Concluzionând, Înalta Curte constată că temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor nu au încetat să existe; faţă de gravitatea faptelor, de împrejurările în care au fost comise, de importanţa valorilor sociale lezate, precum şi impactul negativ pe care l-ar avea asupra colectivităţii lipsa unei reacţii ferme a autorităţilor judiciare faţă de persoanele care săvârşesc acest gen de fapte, în mod corect, prima instanţă a apreciat că sunt probe certe, fiind întrunite condiţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen. şi art. 5 alin. (1) din C.E.D.O. - Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă o ameninţare efectivă pentru ordinea publică, iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat, astfel că, în mod justificat, a dispus prelungirea duratei arestării preventive pentru o perioadă apreciată ca rezonabilă, atât pentru efectuarea actelor de urmărire propuse cât şi pentru bunul mers al cauzei şi respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor.

În consecinţă, pentru aceste considerente, recursurile declarate de inculpaţi împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, urmează a fi respinse ca nefondate, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii - inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.Ş., B.I.I., L.A.I., O.C.C., S.M., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., S.L.L., R.Ş.F. şi K.C.P.împotriva încheierii nr. 5/MP/2011 din 3 mai 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 562/57/2011.

Obligă recurenţii inculpaţi B.I.Ş. şi O.C.C. la plata sumelor de câte 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 lei, reprezentând onorariile pentru apărătorul desemnat din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi V.A., L.F.R., B.D.I., B.I.I., L.A.I., S.M., D.A.V., I.C.D., O.M.F., S.C.M., B.F.B., S.L.L., R.Ş.F. şi K.C.P.la plata sumelor de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorii desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limba italiană pentru recurentul inculpat V.A. se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 mai 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 3516/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 1554/2011. Penal. Luare de mită (art. 254... →

Vezi şi alte speţe de drept penal: