ICCJ. Decizia nr. 3445/2011. Penal
Comentarii |
|
Prin decizia penală nr. 110/ A din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpata R.S. împotriva sentinței penale nr. 4195/122/2010 a Tribunalului Giurgiu, secția penală.
A fost computată prevenția de la 29 noiembrie 2010 la zi și s-a menținut starea de arest.
Pentru a pronunța această hotărâre Curtea a reținut că prin sentința penală nr. 4195/122/2010 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția penală, cauze generale, în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată) cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata R.S. la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 4 ani - pedeapsă complementară.
în baza art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată) cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la 4 ani și 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 4 (patru) ani - pedeapsă complementară.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani și 8 luni închisoare și, în baza art. 35 alin. (3) C. pen. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II-a și lit. b) C. pen. pe durata de 4 ani.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost computată din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și arestării preventive de la 29 noiembrie 2010 la zi.
în baza art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale i s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă a inculpatei.
în baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 (modificată și completată) s-a dispus confiscarea de la inculpată a cantității de 165,50 grame pulbere ce conține heroină în amestec cu cafeină și paracetamol, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, ambalată și sigilată cu sigiliul tip MI cu nr. DD, aflată la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R.
în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligată inculpata să plătească statului cheltuieli judiciare avansate.
S-a reținut în fapt că la data de 29 noiembrie 2010, lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție de Frontieră al Județului Giurgiu împreună cu lucrători din cadrul S.C.C.O. Giurgiu, au efectuat un control asupra pasagerilor din autocarul firmei de transport "L.T.E.", care se deplasa pe ruta Atena (Grecia) - Iași (România).
Controlul a fost efectuat, urmare a unei informații că unul dintre pasageri ar deține asupra sa droguri.
în timpul efectuării controlului, profitând de faptul că fiul său, în vârstă de 3 ani, plângea din cauza oboselii și a frigului, inculpata R.S., a apelat la agentul principal de poliție C.D. pentru a o găzdui provizoriu într-un birou pe toată perioada efectuării controlului.
Agentul principal C.D., a condus-o pe inculpată și pe fiul acesteia într-o încăpere anexă a hanganului unde fusese parcat autocarul și a invitat-o să se așeze pe o canapea.
Inculpata R.S. a profitat de un moment de neatenție a polițistului și a aruncat un pachet pe care îl avea ascuns în hainele pe care le purta.
Agentul principal C.D. și-a dat însă seama de gestul acesteia, a identificat pachetul respectiv și în prezența acesteia a fost deschis, constatându-se că în interior se afla o substanță solidă de culoare bej, aflată într-o pungă și învelită cu o folie de staniol.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. AA/2010, a rezultat că proba în cauză este constituită din 176,19 grame heroină în amestec cu cofeină și paracetamol.
Sentința a fost apelată de inculpata R.S. pe considerentul acordării unei eficiențe mai mari circumstanțelor atenuante și coborârii pedepsei față de cea aplicată de instanța fondului.
Analizând sentința prin prisma criticii formulate și din oficiu, în baza propriei evaluări a cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 372 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat - față de datele ce o caracterizează pe inculpată și care atestă existența unei mentalități și deprinderi antisociale reliefată de faptul că aceasta nu are loc de muncă, încercând obținerea unor venituri facile din vânzarea drogurilor, nepregetând să se folosească de propriul copil de 3 ani în încercarea de a scăpa de vigilența organelor de control - că pedeapsa aplicată de judecătorul fondului este just cuantificată atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, fiind aptă să realizeze scopul pedepsei instituit de dispozițiile art. 52 C. pen., educativ și punitiv, obligând inculpata să se convingă de necesitatea respectării legii și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, astfel că nu se impune modificarea pedepsei sub niciun aspect.
De aceea, Curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată.
împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpata criticând soluția ca netemeinică și solicitând reindividualizarea pedepsei.
A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
înalta Curte, analizând cele două hotărâri prin prisma criticilor formulate cât și prin prisma cazurilor de casare care, conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen. se pot lua în discuție din oficiu, constată că recursul este nefondat.
Inculpatei i-au fost aplicate, ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 3201C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. pedepse situate mult sub minimul special al pedepselor prevăzute pentru infracțiunile de trafic de droguri și trafic internațional de droguri, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani și 8 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a II-a lit. b) C. pen.
înalta Curte apreciază că o reindividualizare a pedepsei în sensul reducerii cuantumului ar înfrânge finalitățile prevenției speciale și a celei generale.
Pedepsele aplicate sunt reduse în raport cu gravitatea faptelor săvârșite și sunt adecvate circumstanțelor personale ale inculpatei, motiv pentru care nu se impune modificarea lor.
De aceea, înalta Curte a respins ca nefondat recursul inculpatei, conform dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) și în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat-o la cheltuieli judiciare către stat.
← ICCJ. Decizia nr. 3459/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2733/2011. Penal → |
---|