ICCJ. Decizia nr. 3999/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3999/2011
Dosar nr. 8911/1/2011
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 octombrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive, printre alţii, şi a inculpatului I.F.A. şi a menţinut această măsură.
La termenul din 4 octombrie 2011 când pe rolul acestei curţi se afla în recurs cauza penală privind pe inculpatul I.F.A., condamnat de instanţele de fond şi apel la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c), art. 208, 209 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, s-a solicitat de către inculpat, personal şi prin apărător, revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea sa în stare de libertate.
În motivarea soluţiei de menţinere a măsurii arestării preventive, instanţa de recurs a reţinut că din materialul dosarului rezultă că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă şi în prezent impunându-se în continuare privarea de libertate, acesta prezentând un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere faptele comise, modalitatea săvârşirii lor, dar şi gravitatea acestora.
Împotriva încheierii prin care s-a menţinut măsura arestării preventive, inculpatul I.F.A. a declarat recurs fără a fi motivat în scris.
Examinarea hotărârii atacate se va face conform art. 3856 C. proc. pen., constatându-se însă că pentru considerentele ce se vor arăta recursul este inadmisibil.
Astfel, potrivit principiului legalităţii şi oficialităţii înscris în art. 2 C. proc. pen. procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cât şi al judecăţii potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. În sensul acestor prevederi exercitarea unei căi de atac ordinare se face în condiţiile şi termenele arătate de norma procesual penală.
Ori dispoziţiile art. 141 C. proc. pen. referitoare la calea de atac împotriva încheierii pronunţată de instanţă în cursul judecăţii privind măsurile preventive stabilesc care sunt încheierile supuse recursului, după cum şi soluţiile dispuse prin acestea.
Din examinarea textului de lege sus-menţionat, per a contrario, raportat la cauza de faţă, rezultă că încheierea pronunţată în recurs prin care se dispune menţinerea arestării preventive nu poate fi atacată cu recurs.
În cauză, inculpatul I.F.A., exercitând o cale de atac neprevăzută de lege împotriva încheierii dată în recurs prin care s-a menţinut măsura arestării preventive, a formulat un recurs inadmisibil care va fi respins conform dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul I.F.A. împotriva Încheierii din 4 octombrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. 623/186/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 4031/2011. Penal. Rejudecarea după extrădare... | ICCJ. Decizia nr. 3982/2011. Penal → |
---|