ICCJ. Decizia nr. 1298/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1298/2012
Dosar nr. 830/90/2011
Şedinţa publică din 25 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa penală nr. 248 din 9 noiembrie 2011 a condamnat pe inculpatul M.R.R. (născut la 4 februarie 1973, recidivist), la 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunile de omor calificat şi omor deosebit de grav, prevăzute de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. i), art. 176 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei (părţi vătămate D.P.E. şi S.B.), la 7 luni închisoare pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. şi la câte 6 luni închisoare (două pedepse) pentru infracţiunea de port ilegal de cuţit, prevăzută de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 [actual, art. 2 alin. (1) pct. 1], cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.(două fapte).
În baza art. 33 lit. a), a art. 34 lit. b) şi a) art. 35 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor şi executarea pedepsei cea mai grea, 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate a restului de 600 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată sus-numitului inculpat prin sentinţa penală nr. 106 din 16 iulie 2003 a Tribunalului Vâlcea, contopirea acestuia cu pedeapsa aplicată în cauză, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 118 alin. (4) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 10 RON, contravaloarea cuţitului folosit la săvârşirea infracţiunilor, sumă ce se va plăti către stat.
Pe latură civilă, în baza art. 14 şi a art. 346 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească părţilor civile Serviciul de Ambulanţă Vâlcea şi Spitalul Judeţean de Urgentă Vâlcea, sumele de 903,30 RON şi 1.336,35 RON.
Totodată, s-a luat act că părţile vătămate D.P.E., S.B. şi C.I.L. nu s-au constituit părţi civile.
În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpat a unui telefon mobil marca N., 4 cuţite, o lamă cutter, două cuttere, ridicate la 8 iulie 2010.
Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa a reţinut următoarele:
În noaptea de 24 iunie 2010, D.P.E. şi S.B. se aflau în barul SC D. SRL din localitatea Băbeni, spre orele 3:00 dimineaţa venind acolo şi inculpatul, cunoscut din vedere de către barmanul R.A.M.
Atunci când D.P.E. s-a adresat barmanului pentru o comandă, inculpatul l-a întrebat de unde este şi a afirmat că „dă bine cu pumnul”. Bărbatul nu i-a răspuns, imediat el stând liniştit la masa unde rămăsese S.B. La un moment dat, D.P.E. şi un consumator M.A., au părăsit încăperea, inculpatul urmându-i. Când D.P.E. a încercat să reintre în bar, în faţa uşii de acces, inculpatul l-a împins şi instantaneu l-a lovit cu un obiect tăietor-înţepător în hemitoracele drept, tăietura având aproximativ 25 cm. Victima, nereacţionând în vreun fel, s-a lăsat pe capota unui autoturism, sprijinindu-se cu o mână.
Inculpatul a reintrat în bar, a înaintat puţin şi ameninţător, s-a adresat celor prezenţi cu expresiile „ce mă, aveţi ceva cu prietenul vostru?”. Iritat, B.L.C. s-a ridicat de la masa ocupată şi a intenţionat să părăsească localul.
În continuare, inculpatul s-a adresat lui S.B., spunându-i tăios şi ridicat „te tai şi pe tine ca şi pe prietenul tău”. De teama figurii agresive avută de inculpat, chiar înainte ca acesta să i se adreseze, S.B. s-a deplasat de la masă, a intenţionat să plece, dar inculpatul i-a blocat calea spre ieşire. Fiind convins că va fi lovit, pentru a scăpa, bărbatul a luat de pe masă o sticlă şi a lovit inculpatul în cap. Sesizând intenţia, instantaneu lovirii de către el, S.B. a simţit că a fost tăiat sub coaste, în zona dreaptă, dar a reuşit să-l împingă pe inculpat şi astfel să fugă.
Ambele victime s-au întâlnit în afara localului şi au fugit. După parcurgerea a 50-60 m, cei doi s-au prăbuşit la sol, fiecare afirmând că au fost tăiaţi cu cuţitul.
B.L.C., plecat în ajutorarea victimelor, a observat că inculpatul i-a urmărit 15-20 m, dar a renunţat şi s-a reîntors în bar. M.A. observând şi el ceea ce se petrecuse, a mers la victime şi Ie-a transportat cu autoturismul său la Poliţia Băbeni. De aici, victimele au fost duse cu ambulanţa la spital.
D.P.E. a prezentat leziuni traumatice produse prin lovire cu corp tăietor-înţepător, plagă tăiată de 25 cm în hemitoracele drept, prescriindu-se 12 zile de îngrijiri medicale. S.B. la internare în spital s-a reţinut că prezenta plagă penetrantă hemitorace drept prin înjunghiere. Acesta a fost operat de urgenţă şi spitalizat în perioada 24 iunie 2010-30 iunie 2010, pentru vindecare având nevoie de 25-30 zile de îngrijiri medicale. Acestuia i-a fost pusă în pericol viaţa. Raportul de constatare medico-legală din 30 iunie 2010 a înscris că urmare agresiunii, el a rămas cu infirmitate fizică permanentă prin lipsă de vezică biliară.
S-a mai reţinut că la 2 iulie 2010, după ora 15:00, în barul E.M. aparţinând aceluiaşi SRL, situat în zona Tătărani, acolo aflându-se inculpatul şi prietenul lui, G.M., când C.I.L. a intrat, deşi nu-l cunoştea, inculpatul I-a înjurat, s-a postat în faţa lui, I-a prins de umeri şi I-a întrbat dacă este „M.”. Retrăgându-se, C.I.L. s-a apropiat de mobila barului, s-a prins cu mâna, însă inculpatul, instantaneu, cu mâna dreaptă a scos din buzunar un cuţit cu lamă încastrată, a acţionat deschiderea şi lama a ieşit din mâner. Fiind sigur că va fi lovit, C.I.L. s-a aplecat şi a ridicat braţul drept spre cap, astfel lovitura îndreptată de inculpat de sus în jos i-a provocat tăierea feţei dorsale a mâinii drepte. Imediat, victima a reuşit să se elibereze şi a fugit.
Raportul de constatare medico-legală din 7 iulie 2010 a înscris că C.I.L. a prezentat leziuni care s-au produs prin lovire cu un corp tăietor-înţepător şi a necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Privind fapta din 24 iunie 2010, de agresare a părţii vătămate S.B., instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (2) C. pen., în tentativă la infracţiunea de de omor calificat şi deosebit de grav, acţiunea inculpatului denotând intenţia de ucidere.
Inculpatul, la cercetarea judecătorească a recunoscut parţial faptele îndreptate asupra părţilor vătămate D.P.E. şi S.B., dar Ie-a motivat pe legitimă apărare.
În ce priveşte fapta în contra părţii vătămate Cebuc loan Lucian, aceasta a fost recunoscută.
Judecătorul fondului, referitor încadrării juridice a faptelor îndreptate asupra părţilor vătămate D.P.E. şi S.B. a reţinut că lovirea a avut loc în aceleaşi împrejurări, aproape concomitent, cu acelaşi cuţit, în aceeaşi zonă anatomică, intensitatea lor nu a fost mult diferită, consecinţa diferită a fost cauzată întâmplării, unor împrejurări străine de intenţia inculpatului, el acţionând cu intenţia de a ucide şi, ca atare, fapta constituie tentativă la infracţiunea de omor calificat (loc public) şi omor deosebit de grav (asupra a două persoane, de către o persoană care a mai săvârşit un omor), prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. i), art. 176 lit. b) şi c) C. pen., în antecedenţă inculpatul având o condamnare pentru tentativă la infracţiunea de omor (sentinţa penală nr. 22 din 8 iunie 1993, 7 ani închisoare).
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepselor aplicate, greşita nereţinere a circumstanţelor atenuante privind datele ce caracterizează persoana sa, iar în ultimul cuvânt, inculpatul a reiterat reţinerea stării de provocare în care a acţionat asupra părţilor vătămate.
Curtea de Apel Ploieşti prin decizia penală nr. 2.A din 12 ianuarie 2012 a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
Nemulţumit şi de hotărârea pronunţată în apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cale de atac nemotivată în scris.
La termenul de judecată 24 aprilie 2012, inculpatul recurent a solicitat, în ce-l priveşte, judecata prin pledarea vinovăţiei, sens în care, în scris, a recunoscut în întregime faptele descrise în rechizitoriu, nu a contestat nicio probă şi, şi-a asumat vinovăţia pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată (declaraţie de inculpat).
Apărătorul desemnat din oficiu pentru asistarea inculpatului recurent a indicat ca fiind caz de casare art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul declarat de inculpat este fondat, pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Referitor cererii inculpatului de aplicare a art. 3201 C. proc. pen. introdus prin Legea nr. 202/2010 astfel cum a fost modificat prin art. V cu referire la art. XI din O.U.G. nr. 121/2011 publicată în M. Of., partea I , nr. 931/29.12.2011, aceasta nu este întemeiată.
Potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., dispoziţiile alin. (1)-(6) ale textului nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă. Ca atare, procedura judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei nu este aplicabilă dacă acţiunea penală priveşte infracţiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 176 C. pen., infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani.
În ce-l priveşte pe inculpat, acţiunea penală vizează şi o tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav [art. 176 lit. b) şi c) C. pen.], iar art. 141 C. pen. prevede că prin pedeapsa prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută de textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma consumată.
Alin. (7) al art. 3201 C. proc. pen. prevede că instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii, textul continuând cu prevederea că dispoziţiile art. 3201 alin. (1)-(6) nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă, cum este cazul în ce-l priveşte pe inculpat, astfel cum s-a mai arătat.
Dar, având în vedere că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaştere, aceasta constituie o împrejurare ce-l caracterizează favorabil, în sensul că alături de pericolul social grav al faptelor, acestea fiind îndreptate în contra vieţii, integrităţii fizice a părţilor vătămate, împrejurărilor în care s-au săvârşit (loc public, asupra a două persoane în aceleaşi împrejurări, fără o provocare sau atitudine violentă a celor agresaţi), persoana inculpatului, recidivist, la acest moment procesual sincer însă, se va da valenţă unei componente a criteriilor generale de individualizare dintre cele prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv acestei recunoaşteri şi pedepsele pentru faptele săvârşite, precum şi pedeapsa rezultantă în urma aplicării concursului de infracţiuni, vor fi stabilite în cuantumuri mai reduse.
În altă ordine de idei, pedeapsa neconstituind o răzbunare a legii împotriva celui care a încălcat-o, ci o ripostă necesară atingerii scopului, astfel cum prevede art. 52 C. pen., se apreciază că 8 ani şi 6 luni închisoare pentru tentativa la infracţiunea de omor calificat şi omor deosebit de grav, 4 luni închisoare pentru infracţiunea de loviri sau alte violenţe şi câte 3 luni închisoare pentru infracţiunea de port ilegal de cuţit, rezultanta 8 ani şi 6 luni închisoare executabilă prin privare de libertate, constituie o justă individualizare.
Pentru considerentele arătate, recursul declarat de inculpat va fi admis ca fondat, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi se va proceda corespunzător dispozitivului prezentei.
Potrivit art. 192 alin. (3), cu referire la art. 189 alin. (1) acelaşi Cod, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea formulată de inculpatul M.R.R. de aplicare a dispoziţiilor art. XI raportat la art. V din O.U.G. nr. 121/2011 cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Admite recursul declarat de inculpatul M.R.R. împotriva deciziei penale nr. 2/A din 12 ianuarie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează decizia penală sus-menţionată şi sentinţa penală nr. 248 din 9 noiembrie 2011 a Tribunalului Vâlcea numai cu privire la individualizarea pedepselor.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor:
- 9 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de omor deosebit de grav în formă de tentativă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) şi art. 176 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi lit. b) C. pen.;
- 7 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru infracţiunea de port ilegal de cuţit prevăzută de art. 11 din Legea nr. 61/1991 [redevenit art. 2 alin. (1) pct. 1] cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. (două fapte).
Reduce pedepsele aplicate inculpatului, după cum urmează:
- de la 9 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de omor deosebit de grav în formă de tentativă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-art. 175 alin. (1) lit. i) şi art. 176 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. la 8 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.;
- de la 7 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. la 4 luni închisoare;
- de la câte 6 luni închisoare pentru infracţiunea de port ilegal de cuţit prevăzută de art. 11 din Legea nr. 61/1991 [redevenit art. 2 alin. (1) pct. 1] cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen. (două fapte) la câte 3 luni închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 lit. c) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul M.R.R. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 8 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Menţine revocarea restului de 600 de zile, rămas neexecutat, din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 106 din 16 iulie 2003 a Tribunalului Vâlcea, pe care îl contopeşte cu pedeapsa nou aplicată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 iunie 2010 la 25 aprilie 2012.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 25 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1521/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1288/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
