ICCJ. Decizia nr. 1581/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1581/2012

Dosar nr. 2320/109/2009

Şedinţa publică din 15 mai 2012

Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti şi de recurenta H.C.M. împotriva Deciziei penale nr. III/R din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Argeş s-au respins cererile inculpaţilor V.F., C.M., V.Gh.G., C.D.A., M.M. (fost G.), C.O. şi C.D., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2)C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au respins cererile inculpaţilor A.D.L., P.C.A.M., B.G.M. şi B.I. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au respins cererile inculpatului C.O. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de aplicarea art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

S-au respins cererile inculpaţilor A.D.L., B.G.E., C.Gh.F. şi C.A. de aplicare a disp. art. 320¹ C. proc. pen.

S-au respins cererile inculpaţilor C.N.F., I.N. şi C.A. de aplicarea art. 74 C. pen. şi inculpaţilor G.N., P.C.A.M. şi C.Gh.F. de aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.

1. A fost condamnat inculpatul V.F., fără antecedente penale, la:

- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 33, 34 şi 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

2. A fost condamnată inculpata C.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru săvârşirea infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 22 octombrie 2010.

A fost condamnat inculpatul V.GH.G., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infr. prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.N.F., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 08 octombrie 2010.

A fost condamnată inculpata C.D.A., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la 22 octombrie 2010.

A fost condamnat inculpatul G.N.A., fără antecedente penale la:

- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. .

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul A.D.L., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. .

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul M.M. (fost G.), fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b C. pen. pentru săvârşirea infr. prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul B.G.E., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infr. prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. .

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.Gh.F., fără antecedente penale, la:

- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infr. prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 noiembrie 2010 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.A., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infr. prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

S-a constatat, că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.

A fost condamnată inculpata C.D., fără antecedente penale, la:

- 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnată inculpata B.G.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infr. prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul B.I., fără antecedente penale, la:

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul I.N., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. .

S-a constatat, că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.

A fost condamnat inculpatul C.O., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 iulie 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul S.E.R., cu antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul C.A., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnată inculpata P.C.A.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-a contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul I.P., cu antecedente penale, la:

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea 39/2003, în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen, în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 şi 34 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen.

În baza disp. art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 401 zile, neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 806 din 07 martie 2005, pronunţată de Judecătoria Giurgiu şi contopeşte acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă; dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie prev. de art. 273 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 297/2004, constând în interzicerea activităţilor şi serviciilor ce cad sub incidenţa acestei legi.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul R.I., cu antecedente penale, pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 293 C. pen în cond. art. 37 lit. b) C. pen, prin decesul inculpatului la data de 20 octombrie 2009, trecut în registrul stării civile de la Primăria comunei Călugăreni judeţul Giurgiu la nr. 81 din 21 octombrie 2009.

S-a constatat că potrivit Adresei nr. 3654 din 18 iunie 2010, emisă de Primăria comunei Călugăreni judeţul Giurgiu nu se cunosc moştenitorii inculpatului.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocat din oficiu, în sumă de 400 lei, s-a dispus a se suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

A fost condamnat inculpatul I.M., cu antecedente penale, la:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 293 C. pen.

În baza disp. art. 33 şi 34 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza disp. art. 86² C. pen., s-a fixat termen de încercare de 5 ani.

S-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86³ alin. (1) C. pen., iar cu privire la cea prev.la lit. a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu, conform programului ce va fi stabilit de acest serviciu.

S-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 86⁴ C. pen.

În baza disp. art. 170 şi art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false.

În baza disp. art. 163 C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.Gh.G.

În baza disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:

- 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.;

- 7.170,33 RON de la inculpata C.M.;

- 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.;

- 9.118,36 RON de la inculpatul V.Gh.G.;

- 21.042,93 RON de la inculpatul C.Gh.F.;

- 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 744,48 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.;

- 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.;

- 21.042,93 RON de la inculpatul G.N.;

- 1.189,93 RON de la inculpatul M.M. (fost G.);

- 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.;

- 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.;

- 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.;

- 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.;

- 348,41 RON de la inculpatul C.A..

În baza disp. art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 şi art. 1003 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, în limita sumelor de: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.Gh.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.A.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.M. (fost G.); 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.Gh.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. şi cu partea responsabilă civilmente SC D.C. SA Bucureşti la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- 36.279,90 RON către partea civilă T.I. domiciliat în judeţul Ilfov.

- 1.865,81 RON către partea civilă T.N. domiciliat în judeţul Ialomiţa.

- 2.590,28 RON către partea civilă T.M. domiciliată în judeţul Ialomiţa.

- 2.673.15 RON către partea civilă S.N. domiciliat în judeţul Ialomiţa.

- 2.673.15 RON către partea civilă S.S. domiciliată în judeţul Ialomiţa.

- 1.895,81 RON către partea civilă T.R. domiciliată în judeţul Ialomiţa.

- 3.077,03 RON către partea civilă G.S. domiciliată în judeţul Ialomiţa.

- 2.968,07 RON către partea civilă S.N. domiciliat în judeţul Călăraşi.

- 2.293,62 RON către partea civilă G.V. domiciliat în judeţul Călăraşi.

- 320,74 RON către partea civilă R.G. domiciliat în judeţul Ialomiţa.

- 677,70 RON către partea civilă P.M. domiciliată în Bucureşti.

- 678,01 RON către partea civilă M.P. domiciliat în Bucureşti.

- 1.966,97 RON către partea civilă D.E. domiciliată în Bucureşti.

- 2.731,06 RON către partea civilă D.M.A. domiciliată în judeţul Tulcea.

- 2.731,06 RON către partea civilă D.V.E. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 490,00 RON către partea civilă D.C. domiciliat în Bucureşti.

- 2.618,40 RON către partea civilă G.F. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.568,40 RON către partea civilă T.N. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.417,76 RON către partea civilă D.P. domiciliată în judeţul Tulcea.

- 2.918.40 RON către partea civilă F.S. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.417,76 RON către partea civilă S.A. domiciliată în judeţul Tulcea.

- 2.717,76 RON către partea civilă G.G. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.467,76 RON către partea civilă M.I. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 3.131,06 RON către partea civilă I.M.C. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.417,76 RON către partea civilă B.C. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.418,40 RON către partea civilă P.P.V. domiciliată în judeţul Tulcea.

- 2.918,40 RON către partea civilă B.I. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 2.618,40 RON către partea civilă M.I.A. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 3.131,06 RON către partea civilă T.P. domiciliată în Bucureşti.

- 2.534,75 RON către partea civilă L.O. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 1.904,00 RON către partea civilă N.T.C. domiciliat în judeţul Olt.

- 2.554,50 RON către partea civilă P.M. domiciliată în judeţul Olt.

- 2.595,37 RON către partea civilă B.G. domiciliată în judeţul Olt.

- 2.045,94 RON către partea civilă S.B. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 2.883,20 RON către partea civilă P.I. domiciliat în judeţul Tulcea.

- 780,19 RON, către partea civilă C.M. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 1.783,50 RON către partea civilă G.I. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 2.407,47 RON către partea civilă S.M. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 1.983,50 RON către partea civilă D.O. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 1.983,50 RON către partea civilă Gh.T. domiciliat în judeţul Teleorman.

- 48,70 RON către partea civilă C.N. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 136,43 RON către partea civilă C.M. domiciliată în judeţul Giurgiu.

- 854,63 RON către partea civilă C.I. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 2.631,06 RON către partea civilă G.I. domiciliat în judeţul Teleorman.

- 2.442,21 RON către partea civilă R.R. domiciliată în judeţul Argeş.

- 661,45 RON către partea civilă F.Z. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 3.183,20 RON către partea civilă D.Gh. domiciliat în judeţul Argeş.

- 2.230,00 RON către partea civilă C.N. domiciliată în Judeţul Teleorman.

- 780,19 RON către partea civilă C.M. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 1.015,18 RON către partea civilă D.F., domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 511.015,18 RON către partea civilă D.F. domiciliată în judeţul Giurgiu.

- 1.015,18 RON către partea civilă D.S. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 958,60 RON către partea civilă N.A. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 540,09 RON către partea civilă V.V. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 868,25 RON către partea civilă I.Ş. domiciliat în municipiul Bucureşti.

- 540,09 RON către partea civilă V.I. domiciliat în judeţul Teleorman.

- 459,45 RON către partea civilă P.I. domiciliat în municipiul Bucureşti.

- 459,45 RON către partea civilă P.A. domiciliată în municipiul Bucureşti.

- 4.886,60 RON către partea civilă M.M. domiciliat în judeţul Teleorman.

- 1.967,85 RON către partea civilă S.V. domiciliată în judeţul Teleorman.

- 1.967,77 RON către partea civilă S.I. domiciliat în judeţul Teleorman.

- 3.513,80 RON către partea civilă M.D.I. domiciliată în Giurgiu.

- 2.499,52 RON către partea civilă S.M. domiciliat în judeţul Buzău.

- 2.499,52 RON către partea civilă S.M. domiciliată în judeţul Buzău.

- 2.528,48 RON către partea civilă P.F. domiciliat în judeţul Ialomiţa.

- 2.908,33 RON către partea civilă C.T.E. domiciliată în Comuna Scurtu Mare.

- 2.886,00 RON către partea civilă R.V. domiciliat în comuna Tătărăştii de Jos.

- 177.12 RON către partea civilă T.I.I. domiciliată în comuna Grădinari.

- 266.405 RON către partea civilă D.Gh. domiciliat în comuna Găneasa.

- 3.782.79 RON către partea civilă B.Ş. domiciliată în judeţul Olt.

- 167.90 RON către partea civilă S.C. domiciliat în Bucureşti.

- 3.782.69 RON către partea civilă D.O. domiciliat în judeţul Dolj.

- 3.782.69 RON către partea civilă T.M. domiciliat în municipiul Bucureşti.

- 3.782.61 RON către partea civilă l.M. domiciliat în judeţul Dolj.

- 3.782.61 RON către partea civilă D.I. domiciliat în judeţul Dolj.

- 3.520.62 RON către partea civilă O.G. domiciliată în judeţul Buzău.

- 3.520.62 RON către partea civilă P.M. domiciliată în judeţul Dolj.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.F. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.M. domiciliată în judeţul Dolj.

- 3.448.83 RON către partea civilă P.E. domiciliată în judeţul Olt.

- 3.448.83 RON către partea civilă D.E. domiciliată în judeţul Prahova.

- 3.601.38 RON către partea civilă C.I. domiciliată în judeţul Vrancea.

- 3.448.93 RON către partea civilă P.D. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.448.93 RON către partea civilă P.S. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.448.93 RON către partea civilă V.M. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă D.S.E. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă P.F. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă S.D. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.210.24 RON către partea civilă C.N. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.155.52 RON către partea civilă A.G. domiciliată în judeţul Vrancea.

- 3.155.52 RON către partea civilă P.I. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 3.389.25 RON către partea civilă B.M. domiciliată în judeţul Vrancea.

- 3.081.00 RON către partea civilă P.V. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 3.434.94 RON către partea civilă T.D.C. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 7.019.71 RON către partea civilă I.A. domiciliată în judeţul Vrancea.

- 434.509,26 RON către partea civilă V.V. domiciliată în comuna Bogdan.

- 3.876.71 RON către partea civilă T.V. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă T.Vi. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă B.O. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă C.M. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă A.V. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă H.M. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă P.V. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă C.E. domiciliată în judeţul Botoşani.

- 3.356.16 RON către partea civilă D.V. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă D.A. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă C.V. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă M.S. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă R.V. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă P.I. domiciliată în judeţul Tulcea.

- 4.122.22 RON către partea civilă B.N. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 838.64 RON către partea civilă D.I. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 4.122.23 RON către partea civilă B.M. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 4.464.81 RON către partea civilă M.Gh. domiciliat în judeţul Prahova.

- 4.176.96 RON către partea civilă V.Gh. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 4.176.96 RON către partea civilă H.M. domiciliată în Bucureşti.

- 4.176.96 RON către partea civilă T.C.C. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 4.176.96 RON către partea civilă V.E. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 4.176.96 RON către partea civilă S.S. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 4.464.81 RON către partea civilă D.G. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 4.464.81 RON către partea civilă L.G. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 4.464.81 RON către partea civilă N.R. domiciliată în Bucureşti.

- 4.176.96 RON către partea civilă H.C. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 4.176.96 RON către partea civilă B.A. domiciliată în judeţul Botoşani.

- 4.176.96 RON către partea civilă L.T. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă B.I. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.477.87 RON către partea civilă M.Gh. domiciliat în judeţul Olt.

- 4.221.79 RON către partea civilă C.E. domiciliată în judeţul Braşov.

- 4.946.46 RON către partea civilă C.C. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 4.443.57 RON către partea civilă D.M. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 4.343.57 RON către partea civilă D.C. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 1.398.24 RON către partea civilă P.T. domiciliat în judeţul Prahova.

- 3.987.24 RON către partea civilă C.Z. domiciliată în judeţul Ilfov.

- 2.899.80 RON către partea civilă A.M. domiciliată în Bucureşti.

- 2.577.26 RON către partea civilă A.I. domiciliat în Bucureşti.

- 2.961.57 RON către partea civilă A.E. domiciliată în judeţul Botoşani.

- 4.578.24 RON către partea civilă A.I. domiciliat în judeţul Bacău.

- 3.130.75 RON către partea civilă A.N. domiciliat în judeţul Botoşani.

- 4.231.68 RON către partea civilă B.Gh. domiciliat în judeţul Bacău.

- 2.668.40 RON către partea civilă T.M. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 4.030.22 RON către partea civilă I.M. domiciliată în judeţul Vrancea.

- 2.091.10 RON către partea civilă M.V. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 4.003.20 RON către partea civilă F.I. domiciliat în judeţul Bacău.

- 3.447.07 RON către partea civilă M.D. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.144.96 RON către partea civilă I.F. domiciliată în judeţul Constanţa.

- 3.375.82 RON către partea civilă P.F. domiciliată în judeţul Constanţa.

- 3.110.24 RON către partea civilă M.I. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.429.12 RON către partea civilă P.I. domiciliat în judeţul Călăraşi.

- 2.617.76 RON către partea civilă M.O. domiciliată în judeţul Olt.

- 3.119.24 RON către partea civilă M.E. domiciliată în judeţul Olt.

- 1.210.24 RON către partea civilă B.M. domiciliată în judeţul Olt.

- 3.206.02 RON către partea civilă N.I. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.500.50 RON către partea civilă C.M. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.500.50 RON către partea civilă C.P. reprezentată de C.M. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.179.12 RON către partea civilă B.O. domiciliată în judeţul Olt.

- 3.255.82 RON către partea civilă M.L. domiciliată în judeţul Constanţa.

- 3.009.00 RON către partea civilă N.I. domiciliat în judeţul Ilfov.

- 3.676.96 RON către partea civilă O.M. domiciliată în judeţul Prahova.

- 3.153.51 RON către partea civilă R.E. domiciliată în comuna Drăganu.

- 4.303.20 RON către partea civilă C.T.F. domiciliat în comuna Bârla.

- 4.152.64 RON către partea civilă G.F. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.553.92 RON către partea civilă B.P. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.254.60 RON către partea civilă I.I. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.004.80 RON către partea civilă F.V. în judeţul Argeş.

- 3.475.68 RON către partea civilă T.E. domiciliat în judeţul Argeş.

- 3.001.44 RON către partea civilă A.C. domiciliată în judeţul Argeş.

- 2.973.76 RON către partea civilă G.F. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.607.44 RON către partea civilă C.Z. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.744.51 RON către partea civilă S.R.T. domiciliat în judeţul Argeş.

- 3.848.64 RON către partea civilă M.M. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.054.60 RON către partea civilă R.Gh. în judeţul Argeş.

- 3.753.36 RON către partea civilă D.T.D. domiciliat în judeţul Argeş.

- 3.257.44 RON către partea civilă B.S. domiciliat în judeţul Argeş.

- 3.157.24 RON către partea civilă B.V. domiciliată în judeţul Argeş.

- 3.703.36 RON către partea civilă G.V. domiciliat în judeţul Argeş.

- 3.853.36 RON către partea civilă M.C.R. domiciliat în judeţul Argeş.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.E. domiciliată în judeţul Alba.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.N. domiciliat în judeţul Alba.

- 3.720.96 RON către partea civilă S.A.I. domiciliat în judeţul Alba.

- 3.720.96 RON către partea civilă N.C.L. domiciliat în judeţul Alba.

- 3.718.14 RON către partea civilă B.N.N. domiciliat în judeţul Alba.

- 3.450.39 RON către partea civilă C.S. domiciliată în judeţul Suceava.

- 3.158.75 RON către partea civilă C.P. domiciliat în judeţul Suceava.

- 2.342.25 RON către partea civilă S.A. domiciliată în judeţul Vaslui.

- 2.142.25 RON către partea civilă C.V. domiciliat în judeţul Vaslui.

- 3.450.39 RON către partea civilă M.E. domiciliată în judeţul Suceava.

- 2.850.39 RON către partea civilă P.V. domiciliată în judeţul Suceava.

- 3.450.39 RON către partea civilă M.V. domiciliat în judeţul Suceava.

- 2.787.28 RON către partea civilă S.E. domiciliat în judeţul Botoşani.

- 3.336.88 RON către partea civilă Z.M. domiciliată în judeţul Botoşani.

- 5.022.78 RON către partea civilă B.E. domiciliată în judeţul Vaslui.

- 18.513.39 RON către partea civilă C.Gh. domiciliat în judeţul Botoşani.

- 22.060.00 RON către partea civilă S.Gh. domiciliat în judeţul Vaslui.

- 3.068.58 RON către partea civilă G.T.N. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 2.887.28 RON către partea civilă Z.V. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 3.068.58 RON către partea civilă C.E. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.068.58 RON către partea civilă C.T.E. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.068.58 RON către partea civilă B.D. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 2.887.28 RON către partea civilă Z.M. domiciliat în judeţul Galaţi.

- 2.849.00 RON către partea civilă R.E. domiciliat în judeţul Suceava.

- 3.094.00 RON către partea civilă J.M. domiciliată în judeţul Suceava.

- 3.757.28 RON către partea civilă R.A. domiciliată în judeţul Suceava.

- 3.293.25 RON către partea civilă A.M.C. domiciliat în judeţul Suceava.

- 3.720.96 RON către partea civilă M.E. domiciliat în judeţul Suceava.

- 4.410.03 RON către partea civilă B.E. domiciliată în judeţul Cluj.

- 3.156.25 RON către partea civilă I.V. domiciliat în judeţul Brăila.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.T. domiciliat în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.M. domiciliată în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă O.C. domiciliat în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă C.N. domiciliat în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.I. domiciliată în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă S.A. domiciliat în judeţul Cluj.

- 3.453.11 RON către partea civilă M.Gh. domiciliat în judeţul Brăila.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.V. domiciliată în judeţul Cluj.

- 3.720.96 RON către partea civilă I.V. domiciliat în judeţul Cluj.

- 4.000.95 RON către partea civilă R.N. domiciliat în judeţul Cluj.

- 3.392.64 RON către partea civilă U.T. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.912.78 RON către partea civilă D.V. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 2.892.64 RON către partea civilă E.N. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.392.64 RON către partea civilă U.M. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 136.89 RON către partea civilă R.Ş. domiciliat în judeţul Botoşani.

- 869.93 RON către partea civilă D.D. domiciliată în judeţul Bacău.

- 529.59 RON către partea civilă S.C. domiciliată în judeţul Botoşani.

- 250.94 RON către partea civilă D.V. domiciliat în judeţul Bacău.

- 511.28 RON către partea civilă M.E. domiciliat în judeţul Bacău.

- 223.64 RON către partea civilă B.E. domiciliată în judeţul Vaslui.

- 363.603,17 RON RON către partea civilă J.I. domiciliat în municipiul Bacău.

- 798.61 RON către partea civilă N.E. domiciliată în comuna Adunaţi.

- 3.388.48 RON către partea civilă T.M. domiciliată în judeţul Prahova.

- 3.845.92 RON către partea civilă R.C. domiciliat în judeţul Suceava.

- 125,82 RON către partea civilă N.R. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.M. domiciliată judeţul Gorj.

- 2.070.88 RON către partea civilă S.P.Gh. reprezentat de S.N. domiciliat în judeţul Giurgiu.

- 3.782.79 RON către partea civilă T.E. reprezentată de T.F. domiciliat în judeţul Galaţi

- 3.782.61 RON către partea civilă N.A. reprezentată de N.D. şi N.N. domiciliaţi în judeţul Vrancea.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.E. reprezentată de C.N. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.I. reprezentată de C.N. domiciliat în judeţul Olt.

- 3.520.62 RON către partea civilă B.V. reprezentat de B.I. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.520.62 RON către partea civilă I.Gh. reprezentat de Primăria comunei Daneţi, judeţul Dolj - Administraţia Financiară.

- 3.520.62 RON către partea civilă P.I. reprezentat de P.M. domiciliată în judeţul Dolj.

- 3.448.93 RON către partea civilă M.M. reprezentat de M.N. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.448.93 RON către partea civilă C.Ş. reprezentată de C.C. domiciliat în judeţul Vrancea.

- 3.448.93 RON către partea civilă M.N. reprezentat de M.N. domiciliat în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă A.N. reprezentat de F.A. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă B.T. reprezentat de B.I. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.210.24 RON către partea civilă C.F. reprezentată de M.C., domiciliată în judeţul Vâlcea.

- 3.389.25 RON către partea civilă B.M. reprezentat de B.A. căsătorită H., domiciliată în judeţul Vrancea.

- 3.389.25 RON către partea civilă N.E. reprezentată de N.N. domiciliată în judeţul Dâmboviţa.

- 3.615.57 RON către partea civilă N.S. reprezentat de M.C. şi N.M., domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.615.57 RON către partea civilă T.I. reprezentat de T.M., domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă M.C. reprezentat de M.S. domiciliată în judeţul Galaţi.

- 3.356.16 RON către partea civilă C.C. reprezentată de P.V. şi P.P. domiciliaţi în judeţul Galaţi.

- 3.720.96 RON către partea civilă A.E. reprezentat de A.I. domiciliat în judeţul Alba.

- 520.84 RON către partea civilă K.M. reprezentat de C.A. domiciliat în Galaţi.

- 520.84 RON către partea civilă K.H., reprezentat de C.A. domiciliat în Galaţi.

- 708.83 RON către partea civilă P.R. reprezentată de P.V. domiciliat în judeţul Botoşani.

- 557.94 RON către partea civilă P.E. reprezentată de C.L. - domiciliată în judeţul Iaşi, C.T. - domiciliat în judeţul Vaslui, C.P. - domiciliat în judeţul Bacău şi M.V. - domiciliată în judeţul Vaslui

- 3.782.69 RON către partea civilă S.E., reprezentat de S.F., domiciliat în judeţul Dolj.

S-a luat act că celelalte părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile.

S-a constatat că, SSIF R.B. SA - cu sediul în judeţul Suceava, SSIF S.G.I. SA Piteşti, cu sediul în judeţul Argeş, şi SSIF C.I. SA, cu sediul în Bucureşti nu au calitatea de părţi responsabile civilmente.

S-a luat act că s-au consemnat la CEC B - Sucursala Piteşti, la dispoziţia Tribunalului Argeş, următoarele sume:

- 348 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.209,30 RON şi respectiv 744,48 RON de la numitul C.M. pentru inculpatul C.A.,

- 4.071,05 RON şi respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 1.616,03 RON şi respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.

În baza disp. art. 191 alin. (2) şi 3 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- pe inculpaţii V.F., C.M., V.Gh.G., C.N.F., A.D.L., M.M. (fost G.), B.G.E., C.A., C.D., C.Gh.F., I.N., C.O., C.A., P.C.A.M., la câte 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocaţiale nr. 3178 din 26 august 2009, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei;

- pe inculpaţii I.P., S.E.R., I.M., B.G.M., B.I. la câte 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocaţiale nr. 3178 din 26 august 2009 care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei;

- pe inculpatul G.N.A. la 3.400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 300 RON onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirilor avocaţiale nr. 1961 din 06 mai 2010 (100 RON) şi nr. 1962 din 06 mai 2010 (200 RON) care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei;

- pe inculpata C.D.A. la 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care 400 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocaţiale nr. 4843 din 29 noiembrie 2010 care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei;

În baza disp. art. 193 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii A.D., B.G., B.G., B.I., C.Gh.F., G.N., M.M. (fost G.), P.C.A.M., V.F. în solidar cu partea responsabilă civilmente la câte 400 RON fiecare cheltuieli judiciare către partea civilă C.I. şi pe inculpaţii C.Gh.F., G.N., S.E. şi V.F. la câte 316 RON fiecare cheltuieli judiciare către părţile civile C.L., C.P. şi C.T.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 37D/P/2007 din 18 iunie 2009, Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti a dispus următoarele:

- Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor: 1. V.F., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen;

2. C.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. V.GH.G., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. C.N.F., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. C.D.A., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. G.N.A., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. A.D.L., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

8. M.M. (fost G.), pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

9. B.G.E., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor: 1. C.Gh.F., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1)din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. C.D., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. B.G.M., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. B.I., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. I.N., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. C.O. pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:

1. S.E.R., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. P.C.A.M., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. I.P., pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. R.I., pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 293 C.pen în cond. art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. I.M., pentru infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 291 Cod pen., art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor:

1. C.Gh., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen., art. 23 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 Republicata, art. 279 alin. (1) şi (2) raportat la art. 245 alin. (1) şi (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 şi art. 291 din C. pen.,art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

2. D.G.A., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen., art. 23 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 republicată, art. 279 alin. (1) şi (2) raportat la art. 245 alin. (1) şi (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 şi art. 291 din C. pen.,art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

3. A.G., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen., art. 23 lit. a) şi b din Legea nr. 656/2002 republicată, art. 279 alin. (1) şi (2) raportat la art. 245 alin. (1) şi (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 şi art. 291 din C. pen., art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003

4. I.C.D., pentru infracţiunea prev. de art. 279 raportat la art. 248, comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 298 alin. (1) din C. pen. şi art. 291 C. pen.

5. C.S.R., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., art. 279 alin. (1), (2) raportat la art. 245 alin. (1), (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004

- Neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului M.C., pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., art. 279 alin. (1), (2) raportat la art. 245 alin. (1), (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004

- Disjungerea cauzei şi declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, ca organ competent să efectueze urmărirea penală pentru infracţiunile prev. de art. 254 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 255 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. raportat la art. 254 comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., împotriva numiţilor G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M., P.C.A.M. şi respectiv, V.F., C.Gh.F., T.N. şi P.M. În esenţă, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut: Inculpaţii V.F., C.Gh.F. şi G.N.A. au constituit un grup infracţional, structurat, care a funcţionat în perioada 2006 - 2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă deosebită de gravă şi manipularea pieţei de capital, cu ajutorul unor acte false, iar inculpaţii C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A., C.N.F., S.E.R., C.A., P.C.A.M. au aderat la grupul infracţional organizat; inculpaţii V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A. şi C.D., au realizat cu acte false tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate, la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul unor Societăţi de Servicii şi Investiţii Financiare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. şi S.E.R., au sprijinit inculpaţii arătaţi mai sus, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti; inculpaţii V.F., C.Gh.F., C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., C.D. şi C.O., au acţionat în consens, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi şi-au însuşit banii rezultaţi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acţionarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON RON, iar inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I. şi P.C.A.M., i-au ajuta la săvârşirea acestei infracţiuni, în mod continuu în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii C.N.F., I.N., C.A., C.A. şi S.E.R., au ajutat grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON RON; inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., au determinat autori necunoscuţi să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpaţii I.N., C.A., M.M., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., au folosit în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false; inculpaţii V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A., C.D., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. şi S.E.R., au completat cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la Societăţile de Servicii şi Investiţii Financiare, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul A.D.L., a completat cereri şi a le semna în fals, în numele unor acţionari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpaţii A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., au accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul A.D.L. a pătruns fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi a modificat date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul G.N.A. a accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006 - februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inc. G.N.A. a determinat pe inculpaţii B.I. şi B.G.M., a accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, inculpaţii V.F. şi C.Gh.F. l-au determinat pe inc. A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale.

Inculpaţii I.P., R.I. şi I.M. s-au asociat într-un grup, în vederea săvârşirii de fapte penale; inculpatul I.P. a tranzacţionat cu acte false, în mod ilegal acţiunile unor investitori, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, iar inculpatul R.I. l-a ajutat la săvârşirea acestei fapte penale; inculpatul I.P. a tranzacţionat în mod ilegal acţiunile unor persoane şi a-şi însuşi fără drept contravaloarea acestora, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, iar R.I. de a-l ajuta la săvârşirea acestei fapte penale.

Inculpaţii I.P. şi R.I. au completat la o Societate de Servicii şi Investiţii Financiare şi respectiv la o unitate bancară, documentele necesare pentru tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane şi pentru deschiderea unor conturi, cu date nereale, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii I.P., R.I. şi I.M. au folosit acte de identitate false şi procuri notariale false, pentru săvârşirea faptelor penale anterior menţionate, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii R.I. şi I.M. s-au prezentat în faţa unui notar public cu identitate falsă.

Pentru inculpaţii trimişi în judecată în stare de libertate, C.Gh.F., C.O., I.N., C.A. s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din 21 iulie 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1921/109/2010 dar măsura a fost pusă în aplicare pentru inculpatul C.O. la 23 iulie 2009 şi pentru inculpatul C.Gh.F. la 23 noiembrie 2010; pentru ceilalţi doi inculpaţi măsura arestării preventive nu a fost pusă în executare deoarece se sustrag.

Prin Încheierea nr. 43/CC din 27 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor C.D.A., C.M., V.Gh.G., V.F., M.M. (fost G.), C.N.F., B.G.E., pe termen de 29 de zile, începând cu data de 27 mai 2009, iar prin Încheierea nr. 48R din 29 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor: A.D.L. şi G.N.A., pe termen de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de către organele de poliţie - 29 mai 2009.

Prin încheierile pronunţate de Curtea de Apel Piteşti la 22 octombrie 2010, au fost puse în libertate inculpatele C.M. şi C.D.A. şi la data de 08 octombrie 2010 a fost pus în libertate inculpatul C.N.F., aceşti inculpaţi fiind trimişi în judecată în stare de arest preventiv. La urmărirea penală au fost luate măsuri asigurătorii cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.Gh.G.

S-au consemnat la CEC B - Sucursala Piteşti, la dispoziţia Tribunalului Argeş, următoarele sume:

- 348 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.209,30 RON şi respectiv 744,48 RON de la numitul C.M. pentru inculpatul C.A.,

- 4.071,05 RON şi respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 1.616,03 RON şi respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.

Pe timpul cercetării judecătoreşti a survenit decesul inculpatului R.I. la data de 20 octombrie 2009, trecut în registrul stării civile de la Primăria comunei Călugăreni judeţul Giurgiu la nr. 81 din 21 octombrie 2009, iar potrivit Adresei nr. 3654 din 18 iunie 2010, emisă de Primăria comunei Călugăreni judeţul Giurgiu prima instanţă arată că nu se cunosc moştenitorii inculpatului.

În cauză s-au constituit părţi civile 258 părţi vătămate, unele dintre acestea fiind reprezentate de moştenitori.

În această fază de cercetare judecătorească au fost audiaţi inculpaţii şi martorii şi a fost efectuată o expertiză contabilă de către expert contabil S.M.L., din care se reţin constatările făcute în suplimentul I şi suplimentul II la raportul de expertiză aflat în vol. 20 şi 21 ale instanţei de fond prin care s-au consemnat argumentat prejudiciile cauzate de inculpaţi; în raportul de expertiză şi ultimul supliment experta nu a argumentat ştiinţific elementele constatate; de asemenea aceste concluzii nu se coroborează în totalitate cu actele şi lucrările cauzei.

Din partea părţii responsabile civilmente SC D.C. SA a fost recomandat expert contabil judiciar E.I., care a concluzionat atât în raport cât şi în suplimentele de expertiză că această unitate nu are calitate de parte responsabilă civilmente. De asemenea, de către inculpaţii C.N.F. şi A.L. a fost recomandat expert judiciar contabil M.M., care a constatat un prejudiciu mai mic decât cel stabilit de organele de urmărire penală, dar acest aspect este neargumentat şi nu se coroborează cu toate probele administrate în cauză.

În apărarea inculpaţilor, la dezbaterile pe fond, s-au solicitat următoarele:

- pentru inculpaţii V.F., C.M., V.Gh.G., C.D.A., M.M. (fost G.), C.O. şi C.D., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpaţii A.D.L., P.C.A.M., B.G.M. şi B.I., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul C.O., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de aplicare a disp. art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- pentru inculpaţii A.D.L., B.G.E., C.Gh.F. şi C.A., aplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen.

- pentru inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A., aplicarea disp. art. 74¹ C. pen. şi pentru inculpaţii G.N., P.C.A.M. şi C.Gh.F. aplicarea disp. art. 74 şi art. 76 C. pen.

Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată în continuare următoarele:

Prin Legea nr. 15/1990 s-au reorganizat fostele întreprinderi de stat în societăţi comerciale pe acţiuni şi regii autonome.

Ulterior, prin Legea nr. 58 din 14 august 1991, drepturile de proprietate ale societăţilor comerciale au fost delegate celor două noi organizaţii create: Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) - 70% şi unuia dintre cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private (FPP) - 30%.

Fondul Proprietăţii Private era un holding convenţional de stat creat pentru a înlesni privatizarea în masă (Programul de Privatizare în Masă - cunoscut sub numele de cuponiadă), care în ţara noastră s-a materializat prin eliberarea cu titlu gratuit către fiecare cetăţean major, a unor carnete cu certificate de proprietate.

Beneficiarul unor astfel de titluri avea posibilitatea să le preschimbe la orice societate comercială din România, primind în contul lor un număr de acţiuni.

Legiuitorul, luând act că o mare masă de cetăţeni nu aveau instruirea necesară pentru a lucra cu titluri de genul celor menţionate mai sus şi că vânduseră certificatele de proprietate cu preţuri derizorii unor speculatori, a edictat Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, potrivit căreia se reducea valoarea carnetelor cu certificate de proprietate la valoarea unică de schimb de 25.000 RON şi se transfera cu titlu gratuit, către cetăţenii îndreptăţiţi, al acţiunilor aferente cotei de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991, sub forma unor cupoane nominative de privatizare.

Prin urmare, în baza acestei legi, se puteau schimba, contra acţiuni, carnete cu certificate de proprietate şi/sau cupoane nominative de privatizare, fie la societăţi comerciale, fie la cele cinci FPP-uri.

Prin Legea nr. 113/1196, cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private s-au reorganizat în Societăţi de Investiţii Financiare, cu denumirile Banat-Crişana, Moldova, Transilvania, Muntenia şi Oltenia, care funcţionează ca societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii nr. 31/1990.

Potrivit art. 2 alin. (4) din legea amintită, Societăţile de Investiţii Financiare încredinţează pentru păstrare, pe baze contractuale, valorile mobiliare corespunzătoare participaţiilor sale, unei societăţi depozitare autorizată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), care în ţara noastră este SC D.C. SA, fost SC R. SA. Toată baza de date este ţinută numai în format electronic.

Deţinătorii de acţiuni le pot tranzacţiona la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), dar nu direct, ci prin intermediul unor firme de brokeraj denumite Societăţi de Servicii şi Investiţii Financiare (SSIF).

Persoanele doritoare să-şi vândă acţiunile deţinute la SIF-uri, până la data de 27 mai 2007, trebuiau să se adreseze la SC D.C. SA cu o cerere prin care solicitau să li se emită „extrasul de cont, care evidenţia numărul acţiunilor deţinute la fiecare din cele cinci SIF-uri, „lista de coduri confidenţiale", în baza cărora Societăţile de Servicii şi Investiţii Financiare puteau accesa baza de date electronică a unităţii depozitare şi facultativ, se putea solicita şi „istoricul de cont", care releva mişcarea acţiunilor în timp (achiziţia iniţială, eventualele tranzacţii, etc).

De la data menţionată mai sus, SC D.C. SA a permis şi firmelor de brokeraj (SSIF-uri), pe bază de contract, să acceseze baza de date a depozitarului, în baza unei „semnături electronice", prestabilite şi să elibereze la cererea clienţilor, documentele evidenţiate mai sus.

Prin urmare, un investitor al celor cinci SIF-uri, putea intra în posesia documentelor ce îi erau necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor sale, solicitându-le direct la SC D.C. SA, în baza unei cereri şi plata unei taxe, prin expedierea prin poştă a unei cereri la care trebuia anexată chitanţa cu care a plătit taxa impusă şi prin adresarea în acelaşi scop la o Societate de Servicii şi Investiţii Financiare.

Tranzacţionarea acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti se putea realiza de către un investitor, numai prin intermediul unui SSIF, unde se prezenta personal ori împuternicea cu procură specială o altă persoană.

La firma de brokeraj clientul încheia cu aceasta un contract de tranzacţionare a valorilor mobiliare deţinute, care avea patru anexe: cerere de deschidere de cont (SSIF-ul îi deschidea solicitantului un cont în care BVB, după executarea tranzacţiei, expedia contravaloarea acţiunilor vândute), Anexa 2 - privind comisionul perceput pentru tranzacţia ce urma să se deruleze şi care era un anumit procent, variabil, din valoarea sumei încasate, Anexa 3 - era o declaraţie pe propria răspundere a investitorului cum că acţiunile nu sunt grevate de sarcini şi o Declaraţie a investitorului conform art. 46 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, cu privire la persoanele exceptate de la compensările anuale prin SC F.C.I. SA, în anumite condiţii stabilite de lege.

După încheierea contractului, acţionarul mai completa un „Formular de vânzare integrală", în care solicita expres să i se vândă acţiunile în totalitate sau parţial şi la ce SIF şi o „Cerere de plată", în care indica dacă plata doreşte să i se efectueze într-un cont bancar şi, în caz afirmativ, îl menţiona împreună cu numele băncii, ori prin mandat poştal. După încheierea formalităţilor evidenţiate mai sus, brokerul emite un „Ordin de bursă", care declanşează vânzarea acţiunilor, iar după finalizarea operaţiunii SSIF-ul implicat comunică în scris, prin poştă, titularului, documentul intitulat „Raport de confirmare a vânzării". Vânzătorul, dacă doreşte poate să ridice şi direct acest act, luând la cunoştinţă de modul în care a decurs tranzacţia şi suma dobândită.

Aşa cum s-a evidenţiat mai sus, încă de la emiterea carnetului cu certificate de proprietate, legiuitorul a anticipat că o mare categorie de oameni nu vor înţelege exact rostul acestora, astfel că a procedat la emiterea unei noi Legi nr. 5/1995.

Evaluarea a fost corectă, în sensul că majoritatea celor ce au devenit acţionari la cele cinci FPP-uri, nu aveau instruirea necesară pentru a înţelege situaţia lor juridică rezultată din transformarea în investitori pe piaţa valorilor mobiliare, astfel că nu s-au interesat şi nu au ştiut niciodată de numărul acţiunilor avute în portofoliul şi valoarea lor, pe care le deţin la SIF-uri (fostele FPP).

Cei în discuţie sunt oameni în vârstă, cu un grad de şcolarizare scăzut, trăind de regulă în mediul rural, unde informaţiile privind tranzacţionarea de acţiuni pătrund mai greu, iar după încheierea procesului de privatizare au rămas în pasivitate, unii dintre ei necunoscând pur şi simplu că deţin nişte valori mobiliare.

Din prezentarea făcută mai sus, a rezultat cu prisosinţă că tranzacţionarea unor acţiuni pe Bursă este destul de alambicată şi presupune cât de cât o instruire şi un grad de cunoştinţe cel puţin medii.

Este adevărat că au existat, în număr redus şi cetăţeni care au intuit că dobândirea de acţiuni la cele cinci SIF-uri poate fi o investiţie profitabilă, astfel că în timp, au adăugat la portofoliul lor preexistent, noi titluri obţinute prin tranzacţii la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul firmelor de brokeraj.

Despre faptul că o mare masă de cetăţeni trăiesc în ignoranţă faţă de valorile mobiliare ce le posedă ca urmare a Programului de Privatizare în Masă, au avut informaţii şi funcţionarii inculpaţi de la SC D.C. SA, unde se păstrează evidenţa electronică a valorilor mobiliare şi inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., care au luat hotărârea să procedeze la dobândirea ilegală a contravalorii acţiunilor unor investitori, prin tranzacţionarea titlurilor de valoare, cu acte false la Bursa de Valori Bucureşti.

Inculpaţii V.F., C.Gh.F., V.Gh.G., C.N.F., C.A., I.N. şi învinuiţii S.E.R., I.P., I.M. şi C.A. fac parte din categoria cetăţenilor rromi, iar apartenenţa la această etnie, cât şi faptul că sunt rude între ei şi locuiesc cu toţii în oraşul Bolintin Vale, judeţul Giurgiu, ori localităţi apropiate, a creat între ei un sentiment de solidaritate şi comuniune a facturii psihice.

Cu toţii trăiesc din expediente, situaţie care le-a permis să ducă o viaţă opulentă, fiecare posedând locuinţă, autoturisme ale unor renumite mărci, dar înmatriculate pe numele altora, de regulă al copiilor, ori păstrându-se înmatricularea din ţara occidentală de unde a fost procurat autovehiculul şi, de asemenea, îşi permit să întreţină amante din afara etniei lor, ca de exemplu inc. V.F. o întreţine pe inc. C.M., iar inc. C.Gh.F. o întreţine pe inc. C.D.A.

Începând cu anul 2006, inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., care erau purtători de autoritate în raport cu ceilalţi, le-au propus un plan ingenios, în care ei aveau rolul de lideri, pentru a procura fraudulos sume importante de bani într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acţiuni cu ajutorul unor mijloace frauduloase.

Activitatea infracţională a debutat sub conducerea inculpaţilor V.F. şi C.Gh.F., prin deplasarea acestora prin diferite localităţi rurale din ţară, împreună cu unii din membri grupului infracţional: inc. C.M., V.Gh.G. (care acţiona atât singur, dar şi folosea încă două persoane, ce nu au putut fi identificate, C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., C.A., folosind ca şoferi, pe autoturismele proprietatea liderilor grupului, pe învinuiţii D.G.A. şi A.G., iar la destinaţiile ţintă, abordau cetăţenii vizaţi şi sub diverse pretexte: cum că sunt funcţionari la Bursa de Valori Bucureşti, că se desfiinţează instituţia acţionariatului şi că vor să vadă dacă investitorul abordat mai are acţiuni şi câţi bani trebuie să primească etc, le cerea o copie de pe actul de identitate, iar dacă nu i se putea da aşa ceva, solicitau actul în original, după care ei făceau copii şi, de asemenea, cereau dovezi scrise, în cazul în care existau, cum că ar fi acţionari. Alte tipuri de prezentare ca adevărate a unor fapte mincinoase ar fi: - să semneze pentru încasarea unor bani pentru acţiunea deţinută (părţile vătămate B.M., M.L.) să semneze pentru încasarea dividendelor (părţile vătămate B.O., C.Z., D.D.), să meargă la notar să semneze pentru clarificarea situaţiei acţiunilor (partea vătămată I.I.), că s-a terminat cu acţiunile şi că le vor pierde dacă nu le transferă inculpaţilor (părţile vătămate B.S., B.V.) că patroana care i-a trimis nu-i poate da dividendele dacă nu semnează că vinde acţiunile (părţile vătămate M.M., C.T.F.), că FPP Muntenia este în faliment şi că ei sunt trimişi să le facă transferul la alt FPP (partea vătămată C.V.), mod de operare a inc. C.D.A., care s-a recomandat a fi N.A. şi tot această inculpată a indus ca acţiunile cetăţenilor au fost vândute către un patron din Ungaria, că este posibil ca acesta să intre în faliment şi că dacă nu se primeşte suma oferită de ea, nu vor mai primi nimic (părţile vătămate C.S., C.P.)

Alteori, când discutau cu partea vătămată prin telefon se recomandau a fi reprezentanţii unui broker din Bucureşti, pe care îl interesează acţiunile, cum este cazul inc. V.Gh.G. în convorbirea avută la data de 20 februarie 2008, iar acelaşi inculpat, la data de 14 ianuarie 2001, preciza unei părţi vătămate, tot la telefon, că el ar fi de fapt „R.", deci îşi atribuia o identitate falsă.

În marea majoritate a cazurilor, cetăţeanul contactat dădea actul de identitate pentru realizarea unei copii şi chiar câte un cupon de la cei care nu îl depuseseră (S.V., S.I., R.V., M.I.). În alte situaţii, când oamenii erau mai circumspecţi, li se spunea că trebuie să le plătească dividende, dar că pentru aceasta trebuie să-i însoţească la cel mai apropiat notar public şi să semneze că au primit o anumită sumă de bani. Ei înmânau notarului public un anumit model de procură în care se scria că partea vătămată îl împuterniceşte pe inculpat să-i ridice de la SC D.C. SA documentele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor, să tranzacţioneze aceste titluri prin intermediul unui SSIF, să deschidă conturi bancare şi să ridice ei banii dobândiţi prin tranzacţionarea acţiunilor. La cetăţenii care au reuşit să ia pur şi simplu numai actul de identitate, după care au făcut copie, au întocmit procuri false de împuternicire, în numele unui birou notarial, iar cu acestea au obţinut documentele necesare de la SC D.C. SA, iar apoi au tranzacţionat titlurile de valoare şi şi-au însuşit banii.

Oricum ar încerca inculpaţii să se apere, invocând în principal faptul că păgubiţii au mers cu ei la notarii publici unde au avut posibilitatea să citească ceea ce s-a scris în procură şi că le-a şi dat o anumită sumă de bani, ei nu pot fi exoneraţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, pentru că notarii, în bunul lor simţ juridic, au înscris în fiecare act, că după ridicarea extrasului de cont şi până la încasarea contravalorii acţiunilor, va trebui să remită titularului copia extrasului de cont. Ei nu au făcut acest lucru, pentru că dacă îl realizau, investitorul ar fi văzut valoarea reală a acţiunilor sale şi sigur nu ar mai fi mandatat nici un inculpat să-i facă tranzacţia.

De altfel, pe parcursul urmăririi penale, inc. V.F., unul dintre organizatorii grupului infracţional, a şi încercat să se apere în acest sens, spunând că are datorii la câteva sute de oameni, pentru că nu le-a dat banii părţilor vătămate în echivalentul sumelor ce a rezultat din tranzacţii.

Inculpaţii nu au avut niciodată de gând să remită părţilor vătămate banii rezultaţi din vânzarea acţiunilor lor, pentru că de la început au uzat de manopere frauduloase, au interpus persoane pe circuitul tranzacţiilor ca ei să nu poată fi recunoscuţi, iar pe de altă parte nici la 2 - 3 ani după ce au amăgit cetăţeni înşelaţi nu au mai trecut pe la ei să le comunice rezultatul afacerii lor.

Inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., după ce obţineau cu ajutorul persoanelor folosite în grupul său infracţional datele de identitate ale investitorilor, furnizau inc. G.N.A. CNP-urile acţionarilor, iar acesta personal, cât a lucrat ca salariat la SC D.C. SA (luna februarie 2007), ori cu ajutorul inculpaţilor B.I. (care la rândul său a racolat-o pe inculpata P.C.A.M., salariată la aceeaşi unitate) şi B.G.M., accesau baza de date a unităţii depozitare, iar de acolo aflau numărul de acţiuni deţinute de persoana vizată şi valoarea de înregistrare a acestora.

Menţionăm că valoarea acţiunilor SIF-urilor, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, de la început şi până în anul 2008 inclusiv, au fost în continuă creştere, astfel că valoarea de piaţă a acestora era enorm de mare în raport cu valoarea de înregistrare.

Se explora baza de date a depozitarului, pentru a selecta acţionarii care aveau titluri de la 18 - 20 milioane ROL în sus, neîncurcându-se cu valori mai mici. După ce se aflau datele ce îi interesau, cu acte de identitate false, ori cu copii ale actelor de identitate false, ridicau documentele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor şi de asemenea, pentru deschiderea de conturi în bănci foloseau alte persoane impostoare, cu procuri de împuternicire false, indivizi care ridicau efectiv şi banii rezultaţi din activitatea frauduloasă.

Acest mod de a înşela cetăţenii presupunea unele eforturi, care constau în deplasarea în ţară şi lămurirea prin diferite malversaţiuni a persoanelor acţionare să le dea acte de identitate ori copii ale acestora, aşa cum s-a arătat mai sus şi atunci inculpaţii V.F., C.Gh.F. şi G.N.A. au găsit un alt mod de operare prin care puteau devaliza oamenii cu mai multă uşurinţă.

Inc. V.F. prin intermediul martorului P.M. a aflat că juristul SIF M.I. SA poseda pe suporţi de stocate tip CD, toată baza de date cu investitorii SIF M. SA.

Într-adevăr, în anul 2005 avusese loc Adunarea Generală a Investitorilor, iar pentru convocarea acestora, s-au format centre în diferite puncte ale ţării unde funcţionarii delegaţi primeau câte un CD, cu acţionarii din judeţele respective (aşa numite zone administrative), în baza cărora urmau să îi convoace pe cei în cauză, spre a se evita întocmirea unor liste cu mii de persoane.

După ce s-a închis acţiunea despre care am arătat, delegaţii au restituit suporţii de stocare consilierului juridic T.N. Acestuia, propunându-i-se de către inc. V.F. prin intermediul martorului P.M., să-i vândă copii de pe acei suporţi de stocare, a fost de acord.

Martorul T.N. a declarat că sus-numitul i-a precizat că doreşte să afle din suporţii de stocare numai numele acţionarilor, spre a trata cu ei o eventuală tranzacţie de vânzare-cumpărare a titlurilor lor. Consilierul juridic nedecelând vreun pericol din ceea ce i-a înfăţişat inc. V.F., i-a vândut copii de pe 22 suporţi de stocare, dar nu i s-au furnizat toate CD-urile o dată, ci în timp, pe o perioadă de 2 - 3 luni.

Suporţii de stocare au fost predaţi de către inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., inculpatului G.N., care avea studii superioare, lucrase în domeniu şi, prin urmare poseda cunoştinţele necesare de a decripta CD-urile.

Inc. G.N.A. scria liste cu acţionarii care figurau pe CD-uri, pentru că nu le putea printa direct, întrucât mediile de stocare foloseau un soft pe care nu l-a putut decripta, iar aceste liste le înmâna inculpaţilor B.I., B.G.M. şi A.D.L., pe care îi determinase să adere la grupul infracţional organizat, aceştia accesau baza de date şi stabileau pentru fiecare acţionar dacă deţine ori nu acţiuni, iar în caz afirmativ, era precizat numărul acestora.

Pentru fiecare acţionar decriptat din CD-uri de inc. G.N.A. şi identificat în baza de date a depozitarului de inculpaţii anterior menţionaţi, fiecare dintre ei erau plătiţi de inculpaţii V.F. şi C.Gh.F. cu o anumită sumă de bani, care varia între 30.000 - 50.000 ROL pentru fiecare acţionar, în raport de numărul titlurilor de valoare descoperite în baza de date.

După această fază, inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., cu sprijinul celor pe care îi atrăseseră în grupul infracţional organizat, tranzacţionau cu acte false acţiunile cetăţenilor vizaţi şi îşi încasau contravaloarea acestora.

Aşa cum s-a arătat, liderii grupului infracţional C.Gh.F. şi V.F., trebuiau să producă o multitudine de acte false cu care să scoată de la SC D.C. SA extrasele de cont şi lista cu coduri confidenţiale, dar lucrul cel mai costisitor era ca pentru fiecare investitor să producă un act de identitate fals, în care să figureze datele părţii vătămate, dar cu fotografia unei persoane care urma să se prezinte la ghişeu şi să ridice actele necesare.

Actele de identitate false le produceau relativ uşor, dar dificultatea consta în faptul de a găsi o multitudine de persoane care să accepte să li se producă carte de identitate falsă şi să se prezinte la ghişeele SC D.C. SA pentru ridicarea documentelor de tranzacţionare. Nu trebuie să facem abstracţie de faptul că organizatorii grupului infracţional trebuiau să facă rost, pe de altă parte, de alte persoane care să accepte în baza unor procuri false să deschidă conturi bancare şi să ridice banii intraţi în acestea.

Pentru a înlătura această dificultate, inculpaţii V.F. şi C.Gh.F. l-au determinat pe inc. A.D.L. să fie de acord să primească de la ei copii false ale actelor de identitate ale acţionarilor cărora urma să le tranzacţioneze acţiunile, în sensul că tuturor acestora li se schimbase adresa la domiciliul inc. M.M. (fost G.), în Bucureşti, la fam. L., vecinii acestuia, să întocmească el cereri în numele aparenţilor solicitanţi, cum că vor să li se schimbe adresa în baza de date, în Municipiul Bucureşti, la cele două adrese şi că de asemenea, doresc să li se expedieze prin poştă, la noua locaţie, extrasul de cont şi lista de coduri confidenţiale.

Inc. A.D.L. a făcut cereri false în numele unui număr de 82 acţionari, a plătit taxa de eliberare a documentelor cu banii primiţi de la inculpaţii V.F. şi C.Gh.F. şi a ataşat chitanţa la cerere, împreună cu documentele de tranzacţionare, după care a operat în baza de date modificările de adresă în mod direct pentru un număr de 23 persoane.

Conform uzanţelor de la SC D.C. SA, în perioadele aglomerate, cei care lucrau la expedierea documentelor de tranzacţionare prin poştă, erau ajutaţi de către ceilalţi operatori calculator, care lucrau direct cu publicul la ghişee. Acest lucru se întâmpla de regulă după orele 15:00. Documentaţiile se puneau în nişte cutii de carton de către salariaţii care lucrau la emiterea actelor prin poştă, iar dintre acestea fiecare operator, îşi lua câte o cutie cu documente de operat. De cele mai multe ori, chiar cei de la Serviciul expediţie scrisori, le puneau în faţa ghişeului, operatorilor, cutii cu corespondenţă în vederea operării.

Inc. A.D.L. i-a aşezat în faţă martorului D.M.C., coleg cu el la aceeaşi unitate, cutii cu corespondenţa întocmită în fals de el, în modul arătat mai sus, spre a fi operată şi expediată în Bucureşti. Aşa se face, că acest operator, a accesat baza de date pentru 59 persoane înşelate, lucrând fără să ştie de frauda pusă la cale de către inc. A.D.L.

Iniţial, inc. A.D.L. a declarat că şi colegul său D.M.C. a ştiut de acest lucru, că a primit de la inculpaţii C.Gh.F. şi V.F., câte 600.000 ROL, iar din aceştia reţinea pentru el jumătate, iar 300.000 ROL îi dădea martorului precizat. Fiind confruntaţi, inc. A.D. a recunoscut în faţa martorului D.M.C. că operaţiunile le-a făcut numai el, că el singur a primit câte 600.000 ROL pentru fiecare fraudă realizată, iar colegul său nu a ştiut despre faptele ce le-a săvârşit.

Trebuie arătat că salariaţii încadraţi la SC D.C. SA şi inculpaţii în prezenta cauză penală, dăduseră angajamente de confidenţialitate la angajator, fiind avertizaţi că le este interzis să divulge date dintre cele cu care veneau în contact prin natura funcţiei ce o exercitau.

Aşa cum s-a descris mai sus, organizatorii grupului infracţional au fost inculpaţii G.N.A., V.F. şi C.Gh.F., care şi-au împărţit între ei banii dobândiţi din tranzacţionarea ilegală la Bursa de Valori Bucureşti, a acţiunilor persoanelor înşelate şi au plătit la rândul lor, persoanele pe care le-au determinat să adere la gruparea infracţională şi să colaboreze la săvârşirea faptelor penale.

Primul a avut misiunea să decripteze suporţii de stocare procuraţi de inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., să obţină singur date de la instituţia depozitară, unde a lucrat în perioada 2006 - februarie 2007 şi să racoleze la grupul infracţional organizat, pentru a aduce la îndeplinire activitatea frauduloasă, pe inculpaţii B.I., B.G.M. şi A.D.L., din cadrul SC D.C. SA, pentru a accesa baza de date a acestei unităţi şi a stabili numărul acţiunilor deţinute de către investitorii ce urmau a fi înşelaţi. La această activitate, inc. B.I. a racolat-o şi pe colega sa, inculpata P.C.A.M.

Inculpatul G.N.A., atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi cu ocazia audierilor sale în faţa instanţei de judecată, şi-a recunoscut în totalitate faptele şi a menţionat că, la un moment dat, inculpaţii de etnie rromă au exercitat presiuni psihice asupra sa şi ameninţări, încât nu a mai reuşit să se detaşeze de aceştia. Acesta a relatat că nucleul grupării persoanelor de etnie rromă, care îl contactau, era format din inculpaţii V.F., V.Gh.G., C.M. şi C.Gh.F. De asemenea, inculpatul B.I. a declarat că a aflat de la inc. G.N.A. „că lucrează cu o reţea de ţigani" şi că acelaşi lucru l-a aflat şi de la inc. A.D.L. Tot el a relatat că la un moment dat a fost schimbat din funcţia pe care o avea, la ghişeul de relaţii cu publicul şi pentru că nu mai putea accesa baza de date, a rugat-o să facă acest lucru pe sora sa, inc. B.G.M. şi pe colega sa, inc. P.C.A.M., cărora le înmâna listele cu acţionari primite de la inc. G.N.A.. Cele două şi-au recunoscut faptele. Inculpata B.G.M. a mai declarat că a luat cunoştinţă de la fratele său, de la inculpaţii G.N.A. şi A.D.L. că „lucrează cu nişte reţele de ţigani, cărora le dă informaţiile necesare şi aceştia tranzacţionează ilegal acţiunile cetăţenilor, ale căror CNP-uri mi le dădea şi după aceea îşi însuşeau banii prin diverse bănci". Atât ea, cât şi fratele ei au relatat că în afară de ţiganii din gruparea din care făcea parte inc. G.N.A., au mai lucrat în modul arătat mai sus şi pentru altă grupare de ţigani, din cartierul Bucureşti - Progresul, cu care intrase în contact separat inc. B.I.

Pe parcursul urmăririi penale, cu autorizaţia Tribunalului Argeş, au fost interceptate şi înregistrate convorbirile telefonice ale persoanelor ce au făcut parte din grupul infracţional organizat, iar legăturile dintre inculpaţii ce au lucrat la SC D.C. SA, pe linia tranzacţionării ilegale a acţiunilor unor cetăţeni, rezultă cu prisosinţă din notele de redare. Numai lecturarea documentaţiei de interceptare a convorbirilor telefonice, ar fi suficientă pentru probarea iscusinţei şi a modului de operare a tuturor membrilor grupului infracţional, în înşelarea unor posesori de acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

De altfel, toţi cei anterior menţionaţi, cu ocazia primelor declaraţii au încercat să ascundă adevărul, însă în faţa probelor de nesurmontat au trebuit să-şi recunoască faptele.

Inc. P.C.A.M. a declarat că inc. B.I. îi dădea liste scrise la calculator cu persoane şi cu circa 50 de CNP-uri o dată, că şi-a dat seama că „B.I. e-n legătură cu mai multe persoane pentru care lucrează şi că primeşte bani pentru aceasta", că ea a primit de la acesta numai o singură dată suma de 100 RON, adăugând că „Sus-numitul, la un moment dat, mă presa cu o multitudine de CNP-uri pe care să le verific, dar totuşi eu mi-am dat seama că ceea ce fac este un lucru periculos, pentru că realizam că ţiganii folosesc datele pe care le furnizam prin B.I., pentru tranzacţionarea ilegală a acţiunilor cetăţenilor, despre care am luat cunoştinţă". Tot aceasta a continuat, spunând „Repet că mi-am dat seama că cetăţenii rromi înşală cu acele informaţii cetăţenii în cauză, pentru că, în caz contrar, ar fi venit chiar oamenii care erau investitori la SIF-uri să-şi ridice acele documente, ori, cum se mai întâmpla, dădea procură de împuternicire la apropiaţi ai lor. Îmi era clar că ţiganii vor frauda pe cetăţenii pe care îi verificam în baza de date, pentru că ei ofereau bani pentru acest lucru şi deci nu aveau de ce să facă aşa ceva, decât dacă la mijloc era vorba de vreo fraudă". Aceasta a mai spus că „B.I. .. se văita că ţiganii fac presiuni asupra lui, să-i verifice în continuare în bazele de date ale SC D.C. SA, acţiunile deţinute de anumiţi cetăţeni şi părea cam stresat de acest lucru, el spunând că s-ar opri şi el să facă astfel de fapte, cu care amândoi eram de acord că se produc înşelăciuni mari la adresa acţionarilor". „Am întrebat-o pe B.G. dacă într-adevăr a făcut aceleaşi fapte ca şi mine, ea mi-a confirmat că s-a ocupat şi se ocupă de aşa ceva. Spre uimirea mea, părea degajată".

Inc. A.D.L. şi-a recunoscut parţial faptele atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească; a precizat că a verificat informaţii cu privire la diverşi acţionari, pe baza CNP-urilor, la cererea periodică a membrilor care conduceau grupul infracţional organizat, inc. G.N.A., C.Gh.F. şi V.F. Sus-numitul i-a recunoscut în planşele fotografice puse la dispoziţie pe inc. C.Gh.F., care i s-a prezentat sub prenumele de „C.", cât şi pe inc. V.F., care i s-a prezentat sub numele de „F.". Este adevărat că acesta se prezenta cu acest prenume şi este cunoscut în oraşul Bolintin Vale, unde domiciliază, sub porecla de „F.B.". Acesta i-a făcut cunoştinţă cu inc. C.M., despre care a aflat mai târziu că este amanta sa, cât şi cu fiul său - V.Gh.G., cu care venea la SC D.C. SA în scopul arătat mai sus, recunoscându-i pe toţi în planşa fotografică nr. 2. în repetate rânduri, inculpaţii C.M. şi V.Gh.G. au venit împreună, ori fiecare separat, la el, în sediul SC D.C. SA, unde i-au adus fie liste cu CNP-urile unor cetăţeni pe care trebuia să-i verifice în baza de date fie acte false şi cereri, pentru a schimba domiciliul acţionarilor în baza de date şi a elibera documentele necesare pentru tranzacţionare.

Ceea ce a relatat inc. A.D.L. este adevărat pentru că din Raportul întocmit de specialiştii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, avansat organelor de urmărire penală sub nr. CC/27810 din 15 noiembrie 2007, rezultă că acesta a accesat baza de date informatică şi modificat adresele în Bucureşti, pentru un număr de 82 investitori, această cifră înglobând şi pe cei pentru care i-a indus fără să ştie cereri, colegului său, martorul D.M.C. în Anexa nr. 5 şi în Raport se vorbeşte de modificarea adreselor pentru 91 acţionari, lucru real, dar tranzacţionarea acţiunilor în mod fraudulos, s-a reuşit numai pentru 82 de persoane, pentru restul existând anumite inadvertenţe în actele false create, iar sistemele de calcul au respins operaţiunile, sau cum este cazul acţionarilor S.L. şi N.Gh., nu au reuşit decât să deschidă conturi bancare şi nu au mai putut continua săvârşirea fraudei, pentru că între timp organele de urmărire penală declanşaseră anchetele şi au stopat intenţiile celor în cauză. Tot în anexa menţionată, se va constata că dintre documentele de tranzacţionare realizate cu sprijinul inc. A.D.L., operarea sistemului de calcul s-a făcut de către un alt salariat, la care în mod întâmplător a au ajuns actele.

Actele de tranzacţionare produse fraudulos şi trimise prin poştă în Bucureşti, în mâinile inc. M.M. (fost G.), au ajuns la liderii rromi - inc. V.F. şi C.Gh.F., cei care trataseră direct cu inc. A.D.L., iar aceştia le-au tranzacţionat direct la SSIF R.B. SA, folosind procuri false şi întocmind documentele de tranzacţionare, despre care s-a vorbit la începutul părţii expozitive a rechizitoriului, cu date false.

Se constată de către tribunal că activitatea infracţională a cuprins trei etape:

Prima etapă în care inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., împreună cu cei racolaţi de ei: C.M., V.Gh.G., C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., D.A., A.G., C.A., fie pe căi ilegale, fie prin uzarea de diverse manopere frauduloase, aflau datele de identitate ale acţionarilor, iar pe unii dintre aceştia îi şi determinau să le dea procură notarială, rămânând ca după obţinerea extraselor de cont să le prezinte documentele şi să hotărască dacă le vor permite să le tranzacţioneze acţiunile sau nu. Pentru cei care obţinuseră datele de identitate, nu a mai fost nevoie să îi lămurească să îi mandateze pentru înstrăinarea titlurilor de valoare, pentru că au produs procuri false, în numele unor birouri notariale. în general, organizatorii grupului infracţional încercau să se ferească să fie trecuţi ei în procurile notariale întocmite, ori pe cei apropiaţi lor, cum este cazul inc. V.Gh.G., pentru ca în cazul în care li se vor depista faptele, ei să apară cât mai puţin în documente. De exemplu, partea vătămată D.M. a declarat că a fost contactat la domiciliul de către inculpatul V.Gh.G. şi şoferul acestuia, martorul D.M.V., primul l-a informat că ar fi deţinător de acţiuni şi l-a invitat la un notar public ca să-i dea bani pe ele şi să semneze că i-a primit. I-a ascuns valoarea titlurilor imobiliare, numărul lor, cât şi faptul că ar avea de încasat şi dividende. La notar, a constatat că s-a făcut o procură prin care împuternicea pe inc. C.M. să facă operaţiuni în numele său, însă pe aceasta nu a văzut-o la faţa locului. Iată cum inculpaţii încercau ca cel înscris în acte să nu fie văzut, spre a nu fi recunoscut ulterior, iar autorul adevărat al manoperelor frauduloase nu figura în documentele notariale. Acelaşi mod de operare l-au folosit inculpaţii V.Gh.G. şi C.M., faţă de partea vătămată D.C. Tot la fel au procedat inculpaţii V.Gh.G. şi C.M. pentru părţile vătămate racolate şi conduse la notarii publici: C.E.D., cu sediul în comuna Bascov, judeţul Argeş (părţi vătămate: R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., A.C., M.C., G.F., C.Z., R.Gh., B.S., B.V., F.E., M.M., Gh.C.) şi C.G., cu sediul în oraşul Costeşti, judeţul Argeş (părţi vătămate: G.V., D.D., Ş.T., M.C.R., Gh.Z., C.T.F.). Cei doi notari publici iau recunoscut pe inculpaţii V.Gh.G. şi C.M., ba mai mult, în procura întocmită pentru partea vătămată C.T.F., în actul notarial primul a fost trecut ca martor asistent, pentru a certifica identitatea mandantului. Notarul C.E.D. ia oprit inculpatului V.Gh.G., care a spus că nu are actul de identitate asupra sa, o copie a permisului de conducere, spre a avea dovada că acesta a însoţit părţile vătămate la sediul biroului ei notarial. În ciuda acestor grave evidenţe, inc. V.Gh.G. a negat că ar fi participat la activităţile anterior relatate.

Martorul D.M.V. a declarat că inculpaţii V.F., C.M. şi V.Gh.G. acţionau împreună la inducerea în eroare a părţilor vătămate, spre a le tranzacţiona acţiunile şi ştie acest lucru pentru că el îi transporta prin diferite localităţi din ţară cu un autoturism pus la dispoziţie de inc. V.F. Când îi transporta numai pe inc. C.M. şi V.Gh.G., iar aceştia rămâneau fără bani, îl contactau telefonic pe inc. V.F., iar acesta le alimenta conturile de card. Chiar şi lui îi făcuse acesta un card, în care îi plătea contravaloarea zilelor lucrate pentru el sau pentru membrii grupului infracţional.

Tot acest martor a relatat că cei trei aveau pe nişte liste numele cetăţenilor, pe care urma să-i abordeze, spre a le achiziţiona acţiunile.

Înv. A.G. a relatat că el îi transporta în teren pentru achiziţionarea de acţiuni, pe inculpaţii C.Gh.F. şi C.D.A., amanta sa, cu un autoturism M, pus la dispoziţie de primul. Cei doi locuiau la diferite hoteluri, iar acolo, înainte de a pleca în teren, consultau o listă scrisă la calculator şi alegeau câte 2 - 3 cetăţeni pentru ziua următoare, pe care urma să-i tragă în cursă. Când ajungeau într-un anumit sat, unul dintre ei îl chema pe acţionar la poartă unde se prezentau ca fiind reprezentanţi ai Societăţii de Investiţii Financiare şi îi spunea că firma este în faliment, că ei au venit să-i despăgubească cu o anumită sumă, iar dacă nu acceptă acest lucru, vor pierde toţi banii. A mai relatat că învinuitul se îmbrăca într-un costum în dungi, purta cravată şi pantofi foarte scumpi, spre a da impresia că este o persoană importantă şi a fi convingător.

Tot acest învinuit care a fost audiat în instanţă în calitate de martor, a declarat că a fost şoferul celor doi, că oamenii abordaţi, în special cei din Moldova, erau săraci, „iar o ofertă de 2 - 3 milioane ROL îi satisfăcea material". Persoanele care erau înşelate, prin prezentarea mincinoasă pe care o făcea C.Gh.F., erau solicitaţi să meargă la notar, iar acolo se făcea procură, pe care uneori l-a împuternicit chiar pe el să tranzacţioneze acţiunile şi să ridice banii obţinuţi. Inc. C.Gh.F. îi cerea să apară el în actele notariale, motivându-i că el ar fi făcut puşcărie, că nu ştie carte, deşi nu este real acest lucru, având 4 clase, iar din motivele arătate, ar putea părea suspect. Tot această persoană a fost condusă de inc. C.Gh.F. la un SSIF din municipiul Suceava şi acolo a tranzacţionat acţiunile pentru care se întocmise procuri în numele lui.

Învinuitul A.G. a mai precizat că, în toamna anului 2007, aflându-se cu inc. C.Gh.F. în centrul oraşului Bolintin Vale, a venit la ei inc. V.F., care i-a reproşat celui cu care era că nu trebuia să îl aleagă pe el şi să-l folosească în operaţiunile ilegale anterior precizate, pentru că el ar fi „stropitoare", în sensul că îi va „da în primire". Această persoană, despre ceea ce s-a întâmplat, i-a relatat şi tatălui său - A.V., iar acesta, care primise între timp şi o citaţie ca fiul său să se prezinte la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Piteşti, a luat legătura cu inc. C.Gh.F. şi l-a chemat la domiciliul său din Bucureşti. A venit la domiciliul său inc. C.Gh.F. însoţit de inc. V.F., zis „F al lui B.". Primul le-a dat asigurări că fiul său, înv. A.G., nu va avea nici o problemă, pentru că va rezolva el totul angajându-i avocat. Şi în faţa lui, inc. V.F. i-a reproşat inv. C.Gh.F. că nu trebuia să îl racoleze pe A.G. în grupul infracţional, din modul de exprimare înţelegându-se că nu avea încredere în el.

Învinuitul D.G.A. a declarat că a fost folosit ca şofer în scopurile arătate mai sus, atât de inc. V.F., V.Gh.G., C.M., cât şi de inc. C.Gh.F., iar acesta era sprijinit în activitatea infracţională de inc. I.N. Primii trei aveau asupra lor nişte liste după care căutau cetăţenii vizaţi, iar când ajungea la domiciliul lor, încerca să-i determine, sub diverse pretexte să le spună dacă au acţiuni, să le vândă lor şi le oferea câte 1 - 3 milioane ROL.

Inculpatul C.Gh.F. l-a folosit pe el să deschidă conturi la BP Militari, motivându-i că el nu are actul de identitate asupra sa. A deschis conturi bancare şi inc. I.N., poreclit „V.", cu care conlucra în realizarea activităţii infracţionale.

Inculpatul C.Gh.F. l-a solicitat pe înv. D.G.A., la datele de 07 iulie 2007 şi 10 august 2007, să meargă la SSIF R.B. SA din Suceava să depună nişte bani, pentru că a ieşit scandal, depistându-se că a tranzacţionat ilegal acţiunile unor oameni, pentru care făcuse procuri de împuternicire pe numele său. I-a cerut lui C.Gh.F. să-i dea lui chitanţele spre păstrare, pentru a nu rămâne dator faţă de cei în cauză şi a dovedi plata făcută, iar pe parcursul anchetei a depus la dosar acele acte.

Inculpatul C.A. a declarat că a fost racolat în grupul infracţional de către inc. C.Gh.F., care avea liste cu acţionarii de la S.M. şi că în baza acestora, cu documente false, le tranzacţiona acţiunile. A fost rugat de acesta să îl ajute la săvârşirea faptelor penale, iar în schimb, i-a promis că va fi părtaş la câştigurile realizate. Întrucât i-a dat asigurări că nu i se poate întâmpla nimic, a acceptat să adere la grupul infracţional, iar pentru ajutorul dat i-a plătit suma de 10 milioane ROL. Inculpatul C.Gh.F. i-a dat liste cu adresele unor cetăţeni din zona Moldovei, i-a spus să meargă la aceştia acasă şi, prin diverse discuţii, să încerce să obţină de la ei copii de pe actele de identitate. A izbutit acest lucru cu părţile vătămate S.E. şi Z.M., copiile actelor de identitate le-a înmânat inc. C.Gh.F., acesta a întocmit două procuri false, potrivit cărora părţile vătămate îl împuterniceau pe el să ridice documentele necesare de la SC D.C. SA, să tranzacţioneze acţiunile şi să ridice banii din contul ce urma să-1 deschidă la o bancă. A făcut acest lucru împreună cu inc. C.Gh.F. Învinuitul a mai declarat că inc. C.Gh.F. lucra cu inc. V.F. şi M.M. (fost G.) în săvârşirea faptelor penale, primindu-se la domiciliul acestuia extrase de cont şi că s-au întâlnit împreună atât în Bucureşti, cât şi în oraşul Bolintin Vale, judeţul Giurgiu. După un timp, inc. C.Gh.F. i-a relatat că s-au depistat tranzacţiile lor ilegale şi i-a solicitat să meargă împreună la SSIF I.B. SA pentru a depune banii pe care i-au dobândit prin înşelarea celor două persoane. Într-adevăr, din documentele SSIF-ului menţionat rezultă că faptele s-au produs întocmai cum le-a relatat inc. C.A.

În cea de-a doua etapă, avea loc tranzacţionarea acţiunilor la o societate de Servicii şi Investiţii Financiare, realizată direct de organizatorii grupului infracţional, inculpaţii C.Gh.F. şi V.F., ori de către cei atraşi în grup de către aceştia: C.M., C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., învinuiţii D.A., A.G., ultimii doi fiind folosiţi ca şoferi şi cerându-li-se să semneze anumite acte notariale şi de deschidere conturi, sub pretextul că autorii şi-au uitat actele de identitate acasă şi fără să cunoască faptele infracţionale care se comiseseră sau erau în curs de derulare.

La tranzacţionare se foloseau atât procurile realizate prin amăgirea părţilor vătămate, în diverse moduri, dar şi procuri notariale întocmite în fals, în care erau contrafăcute numerele de înregistrare, timbrul sec, numele, semnătura şi ştampila notarului, dând o aparenţă totală de înscris veridic, nimeni neputând bănui că actul este plăsmuit, după cum urmează: în numele notarului public D.E. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părţile vătămate: S.P.Gh., B.Ş., S.C., D.O., Ş.E., T.M., I.M., D.I., C.E., C.I., I.Gh., P.M., C.M., P.I., C.M., în numele notarului public G.C. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părţile vătămate: T.E., N.A., O.G., B.V., C.F., P.E., M.M., C.Ş., C.I., S.D., C.F., C.N., A.G., B.M., B.M., T.D.C., I.A., O.S., M.C., B.I., B.M., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M., M.S., C.V., D.I., H.M., T.I., N.S., C.C. în numele notarului public C.A.R. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părţile vătămate: D.E., M.N., P.D., P.S., V.M., D.S.E., P.F., A.N., B.T., P.I., N.E., P.V., în numele notarului public B.D. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părţile vătămate: S.L., în numele notarului public B.V. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părţile vătămate: N.Gh.; în numele notarului public B.D. - inc. M.M., fost G. -procura falsă pentru partea vătămată: V.V.; în numele notarului public D.M. - inc. M.M., fost G. - procura falsă pentru partea vătămată: D.Gh.; în numele notarului public F.N. - inc. C.A. - procuri false pentru părţile vătămate: S.E., Z.M.; - inc. C.A. - procuri false pentru părţile vătămate: C.E., B.D., Z.M., Z.V.; în numele notarului public O.C. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părţile vătămate: T.V., N.I., T.V., B.O., C.M., T.I., A.V., H.M., P.V., C.E., M.C., C.C., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V., P.I., B.N., D.I., B.M., B.I.; în numele notarului public C.H. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părţile vătămate: M.G., V.G., H.M., T.C.C., V.E., Ş.S., D.G., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., în numele notarului public D.M. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părţile vătămate: M.Gh.; în numele notarului public Ş.F. - inc. I.N. - procuri false pentru părţile vătămate: M.E., B.E., B.T., P.M., O.C., C.N., P.I., S.A., P.V., I.V., R.N., B.M., P.P., R.A., T.R., T.A., în numele notarului public V.B. - inc. S.E.R. - procuri false pentru părţile vătămate: M.N., P.E., D.M., V.D., C.L., D.D., S.C., P.R., B.E., G.C.T., C.Gh., R.V., R.Ş., R.V., O.A., V.V., B.G., Ş.D., S.Gh., în numele notarului public F.N. - inc. S.E.R. - procuri false pentru părţile vătămate: M.I., L.V., U.C., K.M., B.E., D.V., P.E., M.E., C.T., C.H., C.C., R.Ş., Ş.D., în numele notarului public V.M. - inc. S.E.R. - procuri false pentru părţile vătămate: C.C., în numele notarului public V.B. - inc. I.P. - procuri false pentru părţile vătămate: B.E., C.Gh., S.Gh., în numele notarului public O.T. - inc. I.P. - procuri false pentru părţile vătămate: B.E., C.Gh., S.Gh., în numele notarului public T.L. - fapt. M.C. - procuri false pentru partea vătămată: R.V.C., în numele notarului public M.P. - fapt. M.C. - procuri false pentru partea vătămată: S.M.I., în numele notarului public P.R.G. - înv. D.G.A. - procuri false pentru părţile vătămate: B.E., A.E., B.N., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M., P.Z., B.E., A.V.P.T., P.R., în numele notarului public R.U. - inc. C.O. - procuri false pentru partea vătămată: J.I., în numele notarului public P.R.G. - înv. A.G. - procuri false pentru partea vătămată: P.R., în numele notarului public D.F. - inc. C.N.F. - procuri false pentru părţile vătămate: S.V.; S.I.; R.V.; M.D.I.; în numele notarului public D.F. - inc. C.G.F. - procuri false pentru părţile vătămate: C.M.; C.N., B.M.; F.Z.

Din Adresa nr. 2231876/2007 a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date Privind Evidenţa Persoanelor şi anexele la aceasta rezultă că grupul infracţional a folosit un număr de 91 de copii ale unor acte de identitate false, atribuite unor persoane ce aveau acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică nr. 54632/2008 întocmit de Serviciul Criminalistic al IPJ Argeş, rezultă că procurile speciale, având ca mandatari persoanele sus-menţionate, sunt false.

De precizat că inculpaţii au produs procuri false de împuternicire şi în numele unor persoane, care la acea dată erau decedate, după cum urmează: K.H. - decedat 01 ianuarie 1996, S.P.Gh. -decedat, T.E. - decedat, N.A. - decedat, C.E. - decedat, C.I. - decedat, B.V. - decedat, I.Gh. - decedat, P.I. - decedat, M.M. - decedat, C.S. - decedat, M.N. - decedat, A.N. - decedat, B.T. - decedat, C.F. - decedat, B.M. - decedat, N.E. - decedat, N.S. - decedat, T.I. - decedat, M.C. - decedat 31 decembrie 2000, C.C. - decedat, A.E. - decedat, K.M. - decedat 22 septembrie 2000, P.R. - decedat, P.E. - decedat 02 septembrie 2003, S.E. - decedată la 09 martie 2002.

Deşi inculpaţii M.M. (fost G.) şi B.G.E. au încercat pe parcursul urmăririi penale să estompeze legăturile dintre ei, din derularea activităţii infracţionale a rezultat cu certitudine că cei doi au lucrat atât împreună, cât şi separat, sub coordonarea liderilor grupului infracţional, inculpaţii V.F. şi C.Gh.F.

La data de 13 martie 2007, inc. M.M. (fost G.), a fost prins în flagrant de către organele de poliţie la BT - Sucursala Piteşti, la sesizarea funcţionarilor bancari, când completa formulare pentru deschiderea de conturi, cu procuri false şi copii ale actelor de identitate false, pentru acţionarii pentru care se întocmiseră actele de mandatare ilegale, după cum urmează: M.C., B.I., B.M., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M., M.S., C.V., D.I., H.M., T.I., N.S., C.C. Cu acel prilej, procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin Ordonanţa nr. 1657/P/2007 a luat împotriva inc. G.M. măsura preventivă a obligări de a nu părăsi ţara, punându-i-se în vedere, prin procesul-verbal de prezentare a învinuirii că orice schimbare a locuinţei trebuie anunţată organului de urmărire penală în termen de 3 zile. Inculpatul a sfidat aceste dispoziţii, timp de peste 1,6 ani nu a mai fost găsit la domiciliu, ba mai mult, a continuat cu grupul infracţional să devalizeze şi alţi acţionari (părţile vătămate D.Gh. şi V.V.). Grupul infracţional, având deja produse acte de identitate false pentru cei indicaţi anterior, au confecţionat noi procuri notariale false, în numele notarului public O.C., pentru toţi acţionarii pentru care inculpatul M.M. (fost G.) încercase să deschidă conturi la BT - Sucursala Piteşti, trecându-l ca mandatar pe inc. B.G.E. Acesta a deschis conturi bancare la BCR - Sucursala Iuliu Maniu Bucureşti, de unde a ridicat sumele rezultate din tranzacţionarea ilegală a titlurilor de valoare ce aparţineau acţionarilor menţionaţi mai sus.

La urmărirea penală s-a constatat că sus-numitul fusese adus în municipiul Piteşti, la BT, de către inc. C.Gh.F., unul din liderii grupului infracţional. Ar fi de precizat că inculpatul C.Gh.F. a fost localizat în: zona Suceava cu inc. C.D.A., înv. D.G.A., inc. I.N., inc. C.A. (pentru ultimii trei a şi restituit la SC R.B. SA banii rezultaţi din înşelarea unor acţionari, care aflaseră despre acest lucru şi îl reclamaseră la această firmă), la notarul public D.F.C., judeţul Ilfov, în municipiul Rădăuţi, împreună cu inc. C.D.A. şi înv. A.G..

S-au făcut aceste exemplificări spre a se decela că inculpatul, care a avut rol de conducere în grupul infracţional, s-a aflat totdeauna în momente importante pentru producerea fraudelor, alături de cei pe care i-a folosit şi în care nu avea o încredere totală, fiind nevoit să-i supravegheze îndeaproape.

Atât inc. C.N.F., vărul inc. C.Gh.F., B.G.E., cât şi inc. C.A., au încercat prin depoziţiile lor să se plaseze în afara grupului infracţional, primul declarând că a acţionat singur, deşi din interceptarea convorbirii telefonice a rezultat că a fost folosit pentru tranzacţionarea de acţiuni la brokeri, iar secunzii, că nu cunosc persoana care le-a propus să înşele pe piaţa de capital anumiţi acţionari, aruncând un anumit prenume sub care l-ar fi cunoscut pe individul care i-ar fi atras în afacere, ca de exemplu J., în cazul primului inculpat, dar până la urmă C.A. l-a recunoscut în planşa fotografică pe inc. M.M. (fost G.) cu care a conlucrat.

De asemenea, inc. C.A. a relatat că un cetăţean oarecare i-a cerut să meargă cu el la BCR, Agenţia din zona str. CA Bucureşti, că acolo i-a cerut să deschidă nişte conturi bancare, pentru şase persoane care aveau procuri de împuternicire pe numele lui şi că a ridicat pentru fiecare diverse sume de bani, primind şi el în schimb câte 18 - 20 milioane ROL, pentru fiecare din cele şase conturi deschise. A continuat că, de fapt, cel pentru care a lucrat ar fi inc. M.M., pe care l-a şi recunoscut în planşa fotografică. Inculpatul este parţial nesincer, deoarece persoanele pentru care s-a făcut tranzacţionarea acţiunilor lor sunt din lotul acelora realizate de inc. A.D.L. şi expediate prin poştă în Bucureşti, pe str. D, fraudele s-au comis de către acesta la solicitarea inculpaţilor V.F. şi C.Gh.F., iar la Agenţia Bancară din str. CA i-a condus pe inculpaţii care au deschis conturi bancare, acesta din urmă. O persoană anonimă nu avea cum să-i dea sus-numitului procuri notariale false, întocmite pe numele lui, pentru că nu avea cum să le realizeze, necunoscându-l şi neştiindu-i datele de stare civilă, ale lui, dar şi ale persoanei păgubite. Ba mai mult, inculpatul a participat alături de inc. C.D.A. la înşelarea părţii vătămate C.S.

La prezentarea materialului de urmărire penală, inc. C.A. a recunoscut că a fost racolat în grupul infracţional de către inc. M. (fost G.) M. şi C.Gh.F., că a acţionat conform îndrumărilor acestora, dar că nu a relatat adevărul până la acel moment, întrucât ultimul l-a ameninţat cu violenţe asupra sa şi a familiei, în cazul în care va relata exact modul cum s-au petrecut faptele la organele de urmărire penală. A mai precizat că inc. C.Gh.F. i-a proferat ameninţări de genul celor menţionate, ori de câte ori s-au întâlnit, dar şi la telefon, chiar şi în timpul anchetei penale.

Aceeaşi tactică, a escamotării adevărului şi a încercării de a conduce organele de urmărire penală pe piste false, specifică inculpaţilor de etnie rromă cercetaţi în prezenta cauză, a adoptat-o şi inc. I.N., spunând că lui i-a dat procurile un cetăţean care l-a abordat într-o piaţă din municipiul Cluj. Ulterior, cu ocazia audierii din 15 iunie 2009 a adoptat o altă variantă, declarând că în Piaţa Obor din Bucureşti, pe la sfârşitul anului 2007 a întâlnit un cetăţean din municipiul Cluj şi că acesta i-a promis că-i va aduce procuri şi copii de pe actele de identitate ale unor cetăţeni care doresc să îşi vândă acţiunile, lucru care s-a şi realizat şi că i-a plătit pentru fiecare procură ce s-a dovedit ulterior a fi falsă, câte 25.000 ROL. A mai relatat că în baza procurilor primite de la cetăţeanul anonim din Cluj, a deschis conturi bancare la BP Militari Bucureşti, că nu a completat el formularele şi că i-a făcut acest serviciu un cetăţean pe care l-a numit „N." din Bolintin Vale, căreia nu-i ştie datele pentru a fi identificat. A tranzacţionat acţiunile la SSIF R.B. SA Suceava şi a dobândit suma totală de 280 - 300 milioane ROL.

Inculpatul este total nesincer, întrucât cu cele 24 procuri, a deschis conturi bancare nu numai la BP Militari Bucureşti, ci şi la BCR Izvor, BP Alexandriei, BP Unirea, BCR Rahova, ridicând în numerar suma totală de 720.048.200 ROL şi nu cea precizată de el. De asemenea, a încercat să ascundă adevărul, relatând că, după ce a fost ascultat de către un ofiţer de poliţie, a aflat că procurile primite de la cetăţeanul din Cluj ar fi false, că acţionarii înscrişi în ele au fost înşelaţi şi că din proprie iniţiativă, a încercat să acopere prejudiciul, dând banii spre a fi restituiţi la broker (150 - 160 milioane ROL) martorului C.M. Acest martor a negat că el ar fi primit bani de la inculpat pentru a-i depune la SSIF R.B., iar martorul I.V., poreclit „V." sau „V.", a declarat că banii pentru el au fost duşi la broker de către inc. I.N., vărul lor M.D., şi că i-a însoţit şi el acolo. Predarea sumelor datorate a făcut-o efectiv M.D. (părţi vătămate: P.M., P.V. şi I.V.) în legătură cu activitatea infracţională a sus-numiţilor şi prezentarea lor la firma de brokeraj arătată, face declaraţii complete martorul F.D.

Nesinceritatea inculpatului este dovedită şi de faptul că el nu putea să realizeze singur, fără ajutorul grupului infracţional, tranzacţii bursiere de genul celor în discuţie, care presupune un anumit nivel de studii şi cunoştinţe în domeniu, întrucât este aproape analfabet, neputându-se exprima în scris, iar cititul îl realizează cu mare greutate, dar nereţinând conţinutul de idei al textului, după cum singur a declarat.

Eforturile inculpaţilor C.A., C.N.F., I.N. şi B.G.E., de a încerca să denatureze adevărul, în sensul că nu îi cunosc pe iniţiatorii şi organizatorii grupului infracţional organizat, sunt demontate cu explicaţiile şi situaţiile anterior învederate, dar şi cu faptul că absolut toate părţile vătămate înşelate de întreg grupul infracţional şi de cei patru, au fost găsite cu ocazia percheziţiei informatice ce s-a efectuat în calculatorul ridicat de la domiciliul inc. G.N.A. Prin urmare, circuitul înşelăciunii a plecat de la identificarea acţionarilor pe cele 22 CD achiziţionate de inc. V.F. şi C.Gh.F. de la martorul T.N., transferarea datelor în calculatorul personal al inc. G.N.A., verificarea acţionarilor selectaţi în baza de date a SC D.C. SA, de către funcţionarii acestei unităţi, inculpaţi în prezenta cauză, reîntoarcerea datelor la inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., producerea de acte de tranzacţionare false, distribuirea informaţiilor şi documentelor de către cei doi inculpaţi către acoliţii lor şi declanşarea procedurilor deja enunţate, pentru înşelarea investitorilor şi obţinerea banilor din vânzarea acţiunilor. Prin urmare, datele concentrate la organizatorii grupului infracţional - inc. V.F., C.Gh.F. şi G.N.A. au ajuns la ceilalţi inculpaţi folosiţi la săvârşirea infracţiunilor, iar aderenţii la grupul infracţional nu aveau cum să deţină informaţii şi date despre acţionari, dacă nu le primeau de la cei trei. Din moment ce datele despre acţionarii S.M. erau stocate în calculatorul inc. G.N.A., aderenţii la grupul infracţional nu aveau altă sursă de dobândire a acestora, decât de la cei care îi racolaseră.

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate de organele de urmărire penală, rezultă cu prisosinţă legăturile dintre membrii grupului infracţional din care nu vom spicui decât câteva aspecte.

În convorbirile telefonice din perioada 06 - 24 septembrie 2007 inc. G.N.A., C.D. şi V.F. plănuiau acoperirea înşelăciunii produse în paguba părţii vătămate J.I., prin întocmirea unei procuri false în numele titularului, pe care să o depună la banca unde s-au ridicat o parte din bani, spre a se induce că inc. M.M. (fost G.), cel care a deschis conturi bancare, a fost şi cel care a tranzacţionat acţiunile, pentru că această operaţiune fusese realizată de inc. C.D., prin producerea de înscrisuri sub semnătură privată false, în numele păgubitului. Toate conversaţiile purtate de inculpaţi prin telefon la acel moment, dovedesc preocuparea acestora de a da aparenţa că inc. M.M. (fost G.) a făcut toată tranzacţia şi a ridicat banii, iar partea vătămată J.I. să fie canalizată să-l caute pe acesta şi să se judece cu el.

În convorbirea telefonică din data de 25 septembrie 2007 dintre inc. G.N.A. şi inc. V.F. se discuta despre procurarea bazei de date despre acţionari, realizarea de procuri false, despre ridicarea ilegală de extrase de cont, despre verificarea acţionarilor la SC D.C. SA de către B.I. şi pretenţiile băneşti ale acestuia, cât şi despre legăturile lor cu inc. C.Gh.F., despre procurarea CD-urilor cu date informatice despre investitorii în acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

În perioada 02 octombrie 2007 - 18 octombrie 2007 sunt înregistrate nenumărate convorbiri între inc. G.N. şi V.Gh.G. cu privire la verificarea datelor a sute de acţionari, despre întâlnirile lor pentru a primi listele cu investitorii verificaţi, despre banii pe care al doilea inculpat trebuia să-i dea primului pentru datele furnizate.

Interceptările din intervalul de timp cuprins între 04 octombrie 2007 - 16 octombrie 2007 relevă legăturile pentru săvârşirea faptelor penale între inc. G.N.A., V.Gh.G., C.Gh.F., C.M., S.E.R., B.I. şi B.G.

Din convorbirile telefonice purtate în perioada 11-. 10.2007-22 noiembrie 2007 între inculpaţii B.G.M. şi B.I. cu membrii grupului infracţional rezultă că s-a făcut verificarea a sute de acţionari în baza de date a SC D.C. SA, pe baza CNP-urilor primite de la cei ce realizau tranzacţiile ilegale, în special cu medierea inc. G.N.A. şi despre sumele de bani ce urmau să le primească.

Din notele de redare a convorbirilor telefonice rezultă discuţiile purtate între inculpaţii V.F., V.Gh.G., C.M., în legătură cu tranzacţionarea ilegală de acţiuni şi folosirea inc. B.G.E. pentru retragerea banilor rezultaţi din fraudele săvârşite.

Legăturile dintre inc. V.F., C.Gh.F. şi S.R., este demonstrată atât cu declaraţia ultimului, dar şi cu înregistrarea convorbirilor telefonice din data de 27 noiembrie 2007, care relevă faptul că organizatorul grupului infracţional îi comunica amantei sale, inc. C.M., că el se află cu S.R. pentru anumite tranzacţii, iar la data de 09 ianuarie 2008, îi transmitea aceleiaşi persoane că l-a pus şi pe C.Gh.F. să sune la un broker care să fie de acord să tranzacţioneze acţiunile prin el.

Convorbirile telefonice dintre cei doi, din ziua de 30 noiembrie 2007, evidenţiază că inc. V.F. se confesa inc. C.M. că a cumpărat un CD cu date informatice despre acţionari, cu suma de 15 milioane RON, pe care l-a dat lui G.N. pentru transcriere, în aceeaşi zi cei doi discutau despre confecţionarea unor procuri false, iar în nota de redare pentru ziua de 06 decembrie 2007 se relevă că cei doi se certau, că inculpata îi cerea să „ne împărţim averea" învederându-i că „în schimb câte ţi-am făcut, mii! Pe numele meu! Şi nu vreau decât un milion la acţiune, atât!".

Se observă detaliat cum inculpaţii procurau CD-uri cu baza de date a acţionarilor, cum tocmeau plata pentru decriptare, cum se verificau acţionarii în baza de date a SC D.C. SA şi cum discutau despre scoaterea la imprimantă a acţionarilor şi a CNP-urilor acestora.

Inc. V.F., care până atunci negase constant că ar fi participat la tranzacţionarea frauduloasă de acţiuni, a încercat să se apere, spunând că nu el este autorul procurilor false, ci inc. C.Gh.F., că acesta a conlucrat cu inculpaţii A.D.L. şi M.M. (fost G.) şi că extrasele de cont şi listele cu coduri confidenţiale, au fost trimise prin poştă de la SC D.C. SA, la domiciliile inculpaţilor M.M. (fost G.) şi C.M.. Inculpatul este parţial nesincer, pentru că inc. A.D.L. a declarat că a fost solicitat pe bază de procuri şi copii ale unor acte de identitate false, să ridice extrase de cont şi să le expedieze pe str. D, din Bucureşti, de către inc. V.F. şi C.Gh.F.

Pe de altă parte, inc. V.F. ajutat de cei din gruparea lui, a tranzacţionat acţiunile persoanelor pentru care s-au expediat extrasele de cont şi listele cu coduri confidenţiale în Bucureşti, pe str. D. Acelaşi inculpat, a menţionat că pentru fiecare verificare în baza de date a SC D.C. SA, cu privire la anumiţi acţionari, ca urmare a folosirii informaţiilor din CD-urile despre care s-a făcut vorbire anterior, îi dădea inc. G.N. suma de 100 euro, iar dacă informaţia era mai preţioasă îl plătea cu 6.000.000 ROL. Şi inc. G.N.A., cât şi inculpaţii B.I. şi B.G.M. au recunoscut că au primit bani de la grupul de rromi, dar au menţionat sume mai mici. Pentru un număr redus de părţi vătămate, sunt întocmite câte două rânduri de procuri false; aceasta se datorează faptului că în baza primei procuri false, grupul infracţional a ridicat părţilor vătămate dividendele, iar cu cea de-a doua i-a tranzacţionat acţiunile şi a ridicat sumele rezultate din acestea.

În cea de-a treia etapă a activităţii infracţionale, din grupul infracţional erau selectaţi inculpaţii de încredere, care aveau menirea, în baza procurilor obţinute în modurile arătate mai sus, să deschidă conturi bancare şi după alimentarea acestora cu banii rezultaţi din tranzacţiile ilegale, să ridice în cash sumele rezultate. Bunăoară, conturile bancare au fost deschise şi debitate de inculpaţii: V.F. - BCR Suceava (1 cont), BCR - Sucursala Sector 5 Bucureşti (6 conturi), RB - Agenţia Apusului Bucureşti (7 conturi), C.Gh.F. - BCR Bolintin Vale (54 conturi), C.M. - BCR - Sucursala Plevnei Bucureşti (6 conturi), BCR - Sucursala Şerban Vodă Bucureşti (5 conturi), BCR - Sucursala Sector 5 Bucureşti (6 conturi), RB Bucureşti (15 conturi), AB Bucureşti - Sucursala Apusului (14 conturi), BCR - Sucursala Slatina, judeţul Olt (7 conturi), BCR - Sucursala Mihai Bravu Bucureşti (6 conturi), BCR - Sucursala Iuliu Maniu Bucureşti (19 conturi), M.M. fost G.) - BP Militari (3 conturi), BCR - Sucursala Iuliu Maniu Bucureşti (22 conturi), BCR - Sucursala Şerban Vodă (13 conturi), BCR - Sucursala Unirea Bucureşti (7 conturi), BCR Sector 5 Bucureşti (1 cont), BT Piteşti (13 conturi), C.O. - BP - Sucursala Militari Bucureşti (1 cont), B.G.E. - BCR - Sucursala Iuliu Maniu Bucureşti (35 conturi), C.N.F. - BCR Bolintin Vale (10 conturi), C.D.A. - BRD Suceava (5 conturi), BC Bucureşti (2 conturi), C.A. - BCR - Sucursala Şerban Vodă Bucureşti (6 conturi), zona Cuţitul de Argint, I.N. - BP - Agenţia Militari Bucureşti (18 conturi), BP - Sucursala Alexandriei Bucureşti (1 cont), BCR - Sucursala Rahova Bucureşti (1 cont), BCR - Sucursala Unirea Bucureşti (2 conturi), BCR - Sucursala Izvor Bucureşti (4 conturi), S.E. - BCR - Sucursala Plevnei Bucureşti (20 conturi), PC - Agenţia Militari Bucureşti (11 conturi), I.P. - BCR - Sucursala Unirea Bucureşti (1 cont), PB - Sucursala Bucureşti (2 conturi), I.M. - PC - Agenţia Militari Bucureşti (1 cont), R.I. - PB - Sucursala Bucureşti (1 cont), înv. D.G.A. - BP - Agenţia Militari Bucureşti (13 conturi), înv. A.G. - RB - Sucursala Suceava (10 conturi), RB - Sucursala Găeşti, judeţul Dâmboviţa (1 cont), inc. CA - BCR Sector 6 Bucureşti (2 conturi).

În cazul în care organizatorii grupului infracţional organizat, inculpaţii G.N.A., V.F. şi C.Gh.F., în urma verificării în baza de date a SC D.C. SA, în modul descris anterior, constatau că anumiţi investitori, deţineau un portofoliu mare de acţiuni, din a căror tranzacţionare puteau dobândi sume considerabile de bani, hotărau ca tranzacţia ilegală să o realizeze împreună, fără ştirea celorlalţi şi să-şi împartă banii între ei.

La data de 04 iunie 2007, după ce în prealabil obţinuseră datele de identificare şi cu privire la portofoliul de acţiuni deţinut de partea vătămată V.V. inc. G.N.A. a obţinut prin intermediul inc. B.G.M. extrasul de cont şi lista de coduri confidenţiale, după care acelaşi inculpat a racolat-o pe inc. C.D., care în acel timp era broker la SSIF C.I. SA, pentru a realiza tranzacţia ilegală. Această inculpată, în calitate de broker, a întocmit Contractul de intermediere a tranzacţiei bursiere, Ordinul de transfer al acţiunilor, către SSIF-ul parte în tranzacţie, Situaţia de portofoliu după vânzarea acţiunilor, Extrasul de cont al firmei de brokeraj, Ordinele de vânzare definitivă a acţiunilor, Actul de confirmare a executării ordinelor. Pe toate aceste documente, inc. C.D. a semnat-o în fals pe partea vătămată Vida Veronica, iar pe Confirmarea executării ordinelor de efectuare a tranzacţiilor cu acţiuni a înscris tot în numele păgubitei „Vă rog a-mi vira suma de 434.509,26 RON, în contul deschis la BCR Mihai Bravu .................", imitând semnătura titularei. Contul la banca menţionată a fost deschis de către inc. V.F., prin intermediul inc. M.M. (fost G.), folosind procură de împuternicire falsă întocmită în numele Biroului Notarului Public B.D. din Satu Mare, cât şi o copie falsă a buletinului de identitate al titularei.

Pentru tranzacţiile de acţiuni într-o valoare foarte mare, cum este cazul părţii vătămate Vida Veronica, conducerea SSIF C.I. SA, avea practica de a contacta vânzătorul, spre a avea încă o dată confirmarea acestuia că într-adevăr a dorit să-şi vândă acţiunile pe Bursă. Inc. C.D. l-a informat despre acest lucru pe inc. G.N.A., iar acesta i-a cerut inc. V.F. să -i aducă o persoană de sex feminin, care posedă telefon mobil, pe care să o instruiască cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le dea în numele părţii vătămate V.V., în cazul în care vreun reprezentant al brokerului va cere să vorbească cu cea care era în situaţia de înşelată, din punct de vedere pecuniar.

Reprezentantul brokerului, martorul S.C., după numărul de telefon al victimei înscris de inc. C.D., pe documentele de tranzacţionare, a sunat să se intereseze dacă într-adevăr titulara acţiunilor a dorit să le înstrăineze. A răspuns inc. C.M., care şi-a declinat identitatea în persoana păgubitei V.V., a confirmat că a dorit tranzacţionarea acţiunilor la Bursă, menţinând că fiind în vârstă, a lăsat o rudă a ei din Bucureşti să urmărească operaţiunea. Martorul precizat a avut inspiraţia să înregistreze convorbirea telefonică pe CD. Inculpaţii au deschis iniţial cont la PB Bucureşti, însă transferul bănesc nu s-a putut realiza din unele vicii în datele de înregistrare al deschizătorului de cont, realizat pe numele cetăţeanului D.T., care în declaraţia sa a relatat că l-ar fi dus la acea bancă o persoană necunoscută, care i-a cerut să semneze nişte documente, spunându-i că va primi un comision. Unitatea bancară arătată, a restituit banii în contul firmei de brokeraj pentru neconcordanţă între titularul acţiunilor şi titularul contului, iar după aceea inculpaţii au apelat la inc. M.M. (fost G.) şi s-a deschis contul la BCR Mihai Bravu Bucureşti.

Organizatorii grupului infracţional au ales-o pentru realizarea fraudei pe inc. C.D. în circuitul arătat, spre a evita ca ceilalţi membri, pe care îi foloseau la săvârşirea faptei penale, să afle despre suma enormă pe care o însuşeau necuvenit.

Prin această tranzacţie, partea vătămată a fost păgubită cu suma de 434.509,2 RON. Inculpata C.D., pentru contribuţia sa la săvârşirea faptei penale, a primit de la inc. G.N.A. 2.500 euro. La data de 26 iunie 2007, inculpaţii V.F., C.Gh.F. şi G.N.A., prin intermediul ultimului, au abordat-o din nou pe inc. C.D. pentru a tranzacţiona ilegal acţiunile părţii vătămate D.Gh.. Inculpata, fiind în bune relaţii cu I.C. - operator calculator la SC D.C. SA, i-a cerut acestuia să-i elibereze extrasul de cont şi lista cu coduri confidenţiale, pentru cel în cauză, spunându-i că este o cunoştinţă bună a sa, care nu se poate deplasa acolo.

Pentru a nu părea suspectă la SSIF C.I. SRL, unde lucra, întrucât repeta o tranzacţie foarte mare, a apelat la colegul ei de branşă C.S.R., care presta servicii pentru SSIF S.G.I. SA Piteşti, să o sprijine în tranzacţie. Acesta l-a abordat pe directorul firmei de brokeraj, pe care l-a rugat să-i declanşeze tranzacţia, spunând că-i va trimite documentaţia prin poştă şi să-i remită documentele produse în acelaşi mod la o firmă din Bucureşti (SVM G.I.G. SA), unde lucrase anterior, aceasta îşi încetase activitatea, însă el mai folosea sediul. Tranzacţia s-a produs, brokerul din Piteşti a expediat actele acolo unde i se ceruse, iar banii rezultaţi din tranzacţie au fost expediaţi la BP - Sucursala Militari, într-un cont deschis pe numele lui M.M. (fost G.), în baza unei procuri false şi unei cărţi de identitate falsă.

Prin această tranzacţie, partea vătămată D.Gh. a fost înşelată cu suma de 266.390 RON. Inculpata C.D., pentru contribuţia sa la săvârşirea faptei penale, a primit de la inc. G.N.A. 2.000 euro.

Inculpaţii V.F., C.Gh.F. şi G.N.A. au selectat în continuare, pentru a fi înşelat pe partea vătămată J.I., extrasul de cont şi lista cu coduri confidenţiale au fost ridicate de către inc. B.I. la solicitarea inc. G.N.A., actele au fost predate de către ultimul inculpatei C.D., iar aceasta a repetat modul de tranzacţionare, aşa cum o făcuse şi pentru înşelarea părţii vătămate D.Gh. Inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., pentru a deschide cont bancar la BP - Sucursala Militari, l-au racolat pe inc. C.O., pe care l-au trimis în unitatea bancară spre a acorda îndrumări la completarea actelor împreună cu inc. M.M. (fost G.). Sus-numitul, cu act de identitate fals şi procură notarială falsă, întocmită în numele Notarului Public R.U. din Bacău, a deschis cont, pe care figura ca împuternicit, şi la data de 26 iulie 2007 a retras suma de 127.800 RON, pe care i-a transformat în 40.000 euro, spre a nu ieşi din bancă cu un volum mare de masă monetară, iar la data de 30 iulie 2007 a retras suma de 35.080 RON.

La data de 01 august 2007, SSIF S.G.I. SA Piteşti a virat în contul bancar deschis în numele titularului, suma de 199.660 RON, rezultaţi din ultima vânzare de acţiuni (vânzarea s-a produs efectiv la Bursa de Valori Bucureşti în tranşe).

De precizat că, după realizarea primei tranşe de vânzare, SSIF S.G.I. SA Piteşti a comunicat prin poştă, părţii vătămate J.I. că s-a realizat ordinul său de tranzacţionare a titlurilor de valoare. Păgubitul a fost surprins de acest lucru, a contactat telefonic pe directorul societăţii de brokeraj - O.M.N., acesta şi-a dat seama că la mijloc este vorba de săvârşirea unei infracţiuni şi a contactat banca arătată, cerându-i să stopeze eliberarea banilor către impostori.

Chiar inc. C.O. a declarat că, în momentul în care a mers a treia oară în bancă să ridice banii intraţi în cont, a fost condus de către o funcţionară la directorul V.S., iar acesta i-a spus să plece şi să renunţe la fapte de genul celor comise, pentru că la mijloc sunt nereguli mari.

După comiterea faptelor, a încercat să simuleze că ar dori să denunţe anumite fapte penale procurorilor, trimiţând la data de 04 august 2007, prin e-mail o comunicare în acest sens la Biroul de presă al DGPMB, sub pretextul că nu poate merge la secţia de poliţie, întrucât „aceşti indivizi au relaţii acolo". Ca urmare a e-mail-ului trimis, un ofiţer al Poliţiei Române i-a trimis în acelaşi mod confirmarea primirii mesajului, oferindu-i coordonatele de contact, învederându-i să comunice date detaliate Inculpatul, la data de 07 august 2007, a trimis poliţistului persoană de contact, prin poşta electronică, o comunicare în care învedera că un cetăţean cu numele de M.F. i-ar fi împrumutat în urmă cu 4 - 5 luni, 6 - 7 mii euro, că trebuia să returneze pentru ei 27 - 30 mii euro, că nu a putut acoperi creanţa şi că acesta i-ar fi cerut să meargă la bancă şi să deschidă conturi, în baza unei procuri false pentru partea vătămată J.I. El nu a vrut să dea curs solicitării, dar cel care l-a abordat şi cu un grup de indivizi din anturajul lui, l-au forţat să deschidă contul bancar şi să ridice numerarul cu care acesta fusese alimentat.

În cauză nu se poate reţine apărarea formulată de inculpat, în sensul aplicării disp. art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, acest text neexistând, art. 9 având doar două aliniate, dar apărarea formulată este în sensul alin. (2) şi se solicită reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prev. de lege, dar pentru a face acest lucru dispoziţiile legale impun ca în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, persoana care a săvârşit una din faptele prev.la art. 7 alin. (1) sau 3 să denunţe şi să faciliteze identificarea şi tragerea la răspunderea penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat.

Nu s-a facilitat identificarea şi nici nu s-a realizat tragerea la răspundere penală a vreunei persoane care ar fi săvârşit o faptă prev. de art. 7 alin. (1) sau 3 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

Conform declaraţiei martorei N.I., funcţionar bancar la BP - Sucursala Militari, pentru deschiderea contului cu procură falsă, în numele părţii vătămate J.I., s-a prezentat inc. C.O. la data de 07 iulie 2007, însoţit de inc. M.M. (fost G.), care anterior deschisese şi el conturi cu procuri de împuternicire. După ce inc. C.O. a deschis contul în numele părţii vătămate menţionate, s-a prezentat la unitatea bancară în două rânduri, pentru a ridica sumele cu care acesta fusese alimentat (la 26 iulie 2007 a ridicat 127.800 RON, cerând ca suma să-i fie remisă în euro, lucru care s-a şi întâmplat, iar la data de 30 iulie 2007 a ridicat 35.080 RON).

Întrucât inculpatul C.O. ridica sume mari de bani şi pe de altă parte suna pe telefon la modul enervant de des, spre a se interesa dacă au mai intrat bani în contul deschis de el, a părut suspect, astfel că funcţionara bancară amintită împreună cu funcţionarul bancar R.I.L., care la rândul lui fusese apelat la telefon de mai multe ori de acelaşi ins, l-au anunţat pe directorul băncii V.S., iar acesta le-a cerut celor doi, ca la proxima prezentare la ghişeu a celui în cauză, să-l conducă la el la birou. La data de 03 august 2007, inc. C.O. s-a prezentat la bancă şi a fost condus de către funcţionara bancară N.I. în biroul directorului, care a început să-l investigheze în legătură cu relaţia sa cu J.I. şi în ce condiţii a fost împuternicit. Surpriza a fost mare, astfel că inculpatul a recunoscut că nu-l cunoaşte pe J.I. şi că a fost angrenat în acea activitate de către un grup de oameni periculoşi. A fost întrebat unde se află aceia în acel moment, el a spus că îl aşteaptă afară, i-a cerut să meargă amândoi ca să-i identifice pe cei în cauză, la care el a pretextat că îi este teamă de ei şi că de fapt grupul îl aşteaptă undeva mai departe, dar că nu este cazul ca directorul să dezvolte activităţi de identificare a lor, pentru că el deja i-a reclamat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Conducătorul băncii l-a crezut, i-a dat drumul să plece, învederându-i să înceteze cu astfel de practici şi a refuzat să mai elibereze banii pe care îi cerea din contul deschis.

În urma acestui episod, după 4 zile, inculpatul a trimis e-mailul despre care s-a vorbit mai sus.

Martorul V.S., directorul BP Militari, a declarat că inc. C.O. a fost adus la unitatea bancară cu un autoturism D, înmatriculat sub nr. ........... Acest autoturism fusese închiriat de către inc. V.F. de la martorul T.C., pentru o perioadă mai mare de timp, pe bază de contract, iar cu acesta se deplasa în ţară pentru înşelarea posesorilor de acţiuni împreună cu inc. C.M. şi V.Gh.G., situaţie confirmată şi de partea vătămată Ţ.I. Prin urmare este cert că cel care l-a condus la BP Militari pe inc. C.O., cu autoturismul arătat, a fost inc. V.F. Cercetările întreprinse au relevat că inc. C.O. are o datorie la numitul M.F., colegul său din copilărie, acesta l-a tot tergiversat cu banii, iar din cauza datoriei, părţile au intrat într-o stare conflictuală. Prin denunţul trimis pe e-mail organelor de poliţie, inc. C.O. rezolva două lucruri: ascundea apartenenţa sa la grupul infracţional condus de inc. V.F. şi îl demobiliza şi pe M.F. să-i mai ceară datoria.

Directorul SSIF S.G.I. SA Piteşti a sesizat organele de poliţie şi de la acest moment s-au declanşat cercetările împotriva grupului de infractori.

Inc. C.D. a fost abordată de către martorul O.M.N., aflând că ea este implicată în tranzacţie de la înv. C.S.R., spre a afla date în legătură cu frauda produsă, iar această situaţie sus-numita a încercat să o speculeze în favoarea sa, invocând că ea a oprit frauda împotriva părţii vătămate J.I. şi că aceasta nu s-a produs în totalitate. Frauda s-a produs în totalitate, însă intervenţia martorului O.M.N. a stopat ridicarea în totalitate a banilor rezultaţi din tranzacţia ilegală, din unitatea bancară menţionată mai sus.

Inculpata este nesinceră, pentru că lucrurile sunt probate fără putere de tăgadă, iar adevărul este cel relevat.

Partea vătămată J.I. a fost păgubit efectiv cu suma de 163.905 RON, pentru că din banii stopaţi în bancă, brokerul i-a răscumpărat acţiunile.

Este de relevat că dintre toţi inculpaţii implicaţi în fraudarea părţilor vătămate V.V., D.Gh. şi J.I., singurul care a fost totalmente sincer a fost inc. G.N.A.. Unul din membrii grupului infracţional racolat de inc. V.F. şi C.Gh.F., este inc. S.E.R.. Acesta a fost folosit să tranzacţioneze acţiuni la SSIF I.C.I. SA Cluj, dar şi pentru deschiderea cu procuri şi acte de identitate false, pentru ridicarea banilor rezultaţi din însuşirea dividendelor ce se cuveneau unor acţionari, dar şi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor lor.

La SSIF I.C.I. SA Cluj, inc. S.E.R. a fost condus de către inc. V.F., C.Gh.F. şi C.M., însă brokerul nu a trecut la tranzacţionarea operaţiunilor, până nu a operat unele verificări prin Oficiul juridic al firmei, fapt ce a condus la stabilirea unui termen la care trebuiau să se prezinte din nou cei patru. În sediul firmei de brokeraj au intrat cu toţii, însă inc. S.E.R. împreună cu C.M., au cerut tranzacţionarea unor acţiuni, cei doi fiind recunoscuţi de salariatul B.O.V. Tot acest martor l-a recunoscut că i-a însoţit pe cei doi acolo pe inc. V.F.

Inculpatul a fost sincer, şi-a recunoscut faptele, a cooperat cu organele de urmărire penală, are în îngrijire 8 copii minori şi acesta a fost motivul pentru care procurorul nu l-a reţinut şi nu a propus instanţei de judecată arestarea sa preventivă

La data de 15 octombrie 2007, inc. S.E.R. a fost prins şi reţinut pentru 24 de ore de către Secţia 3 de Poliţie Bucureşti în incinta BCR - Sucursala Plevnei când încerca să deschidă cu procuri false conturi în numele acţionarilor S.Gh., R.V., R.Ş., P.E., C.Gh., D.M., V.V. şi G.C.T.. Acelaşi inculpat, cu procuri false, în numele BNP F.N. - Bucureşti a deschis conturi bancare şi a încasat dividende pentru părţile vătămate C.C., B.E., P.E., K.H., K.M., P.R., S.C., C.T., Ş.D., D.V., M.E. şi D.D. La toate aceste persoane, învinuitul le-a ridicat dividendele ce li se cuveneau, în mod ilegal, bani pe care i-a remis inc. V.F. şi C.Gh.F., care l-au însoţit la bancă şi l-au urmărit ce face. Din suma de 47 milioane ROL, iau lăsat şi lui 2.000.000 ROL, despre care învinuitul a relatat că a folosit-o pentru întreţinerea familiei.

Tot la cererea inc. V.F. şi C.Gh.F., însoţit de aceştia inc. S.E.R. a deschis conturi bancare la PRO C.B. SA Bucureşti, pentru a ridica banii ce urmau a rezulta din tranzacţionarea acţiunilor investitorilor: B.E., C.C., C.T., D.D., D.V., K.H., K.M., M.E., P.R., P.E., S.C. şi Ş.D.. Pentru că organele de poliţie au fost sesizate cu ceea ce se întâmplă, inculpaţii nu au mai reuşit să tranzacţioneze acţiunile acestora.

Inc. S.E.R. a recunoscut că a comis fraudele în discuţie, la cererea inc. V.F. şi C.Gh.F., dar că a şi acţionat împreună cu aceştia, cât şi cu inc. C.M. şi V.Gh.G., iar în diferite locaţii au fost conduşi cu un autoturism la volanul căreia s-a aflat D.M.V.

Legăturile strânse dintre cei indicaţi de inc. S.E.R. sunt dovedite şi de faptul că în telefonul mobil al acestuia au fost găsite CNP-urile părţilor vătămate C.E., C.C., C.N., I.S.L., D.M., D.C., coduri care se foloseau pentru ridicarea actelor de tranzacţionare a celor vizaţi de la SC D.C. SA, dar la toţi aceştia dividendele au fost ridicate de către inc. C.M., şi tot aceasta a realizat şi tranzacţionarea ilegală. Telefonul folosit de inc. S.E.R. a fost primit de la inc. V.F. şi care fusese folosit anterior de către inculpatul V.Gh.G.

Mai mult, în telefonul inc. S.E.R. a fost găsit CNP-ul cetăţeanului D.M. din comuna Dobra, sat Mărceşti, judeţul Dâmboviţa, în baza căruia s-au ridicat ilegal extrasul de cont şi lista de coduri confidenţiale, dar în procura întocmită la BNP B.I.I. din Ploieşti, apare împuternicită inc. C.M., ca să tranzacţioneze acţiunile titularului şi se face menţiunea că investitorul, care nu avea acte de identitate, a fost recunoscut ca el fiind persoana în cauză de către inc. V.Gh.G. şi şoferul acestora D.M.V. Tot inc. C.M. a ridicat şi dividendele ce se cuveneau acestei persoane vătămate, iar la percheziţia domiciliară ce s-a realizat la sus-numita la data de 14 martie 2008 s-a găsit un Ordin de încasare numerar, pentru persoana arătată. Tot la percheziţie s-au găsit ordine de încasare în numele altor persoane şi file de acte de identitate pe care le îmbina prin decupare, pentru falsificare, dar şi formulare de deschidere de cont, procuri notariale, liste cu CNP-urile unor persoane .

Faptul că la un moment dat inc. S.E.R. ducea o viaţă destul de opulentă, faţă de condiţia sa materială, a luat la cunoştinţă inc. I.P., unchiul său. Chiar învinuitul a recunoscut că a fost dus de către inculpaţii V.F. şi C.Gh.F. la magazinul U din Bucureşti, de unde i-au cumpărat lenjerie de corp, cămăşi, costum A şi pantofi G, pentru a fi prezentabil şi a nu da de bănuit funcţionarilor bancari că ar fi autorul unor fraude. Pentru că acesta a văzut la el la un moment dat o sumă de peste 250 milioane ROL, a realizat că este ceva în neregulă cu el şi pentru a-i afla sursa de venituri, s-a oferit să-l transporte el cu autoturismul în diferite locaţii.

Inc. I.P. a declarat că a izbutit să îl aducă în stare de ebrietate pe inc. S.E.R., într-un restaurant din comuna Jilava, judeţul Ilfov, şi în momentul în care acesta a plecat de la masă pentru un timp, i-a controlat telefonul mobil şi a observat nişte numere şi numele inc. V.F. Cât fusese în preajma inc. S.E.R., auzise dese convorbiri telefonice între cei doi în legătură cu tranzacţionarea de acţiuni şi a realizat că aceasta este persoana care îl interesează.

L-a abordat pe acest inculpat şi s-au întâlnit ulterior, obţinând oferta lui de a-l sprijini în tranzacţionarea ilegală a acţiunilor deţinute de anumiţi cetăţeni.

De fapt, este o altă modalitate a inc. V.F. de a dobândi venituri ilicite, constând în aceea că vindea liste cu CNP-uri, dar şi documente de tranzacţionare (liste cu coduri confidenţiale şi extrase de cont), unei alte grupări de etnie rromă care săvârşea acelaşi gen de fapte, condusă de numitul C.M., (pentru care Serviciul Teritorial Piteşti al D.I.I.C.O.T. a fost sesizat în Dosarul nr. 37D/P/2008, în care prin Ordonanţa cu acelaşi număr din 16 septembrie 2008 s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Serviciului Teritorial Bucureşti al D.I.I.C.O.T.), dar şi inc. rrom I.P.

În ziua convenită, în luna octombrie 2007, inc. I.P., fiind însoţit de inc. S.E.R. şi de martorul I.P., s-a deplasat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, la restaurantul cu numele „LD" şi acolo l-a întâlnit pe inc. V.F., care a sosit la faţa locului cu un autoturism de tipul A, condus de o persoană pe care cei de faţă nu au cunoscut-o. în restaurant, inc. V.F. a scos un teanc de extrase de cont, care conform declaraţiei lui I.P., avea grosimea de circa 20 cm şi i-a cerut să aleagă câte extrase de cont doreşte, pentru că el îl taxează după suma pe care o reprezintă acţiunile din acele acte. Inculpatul a ales un număr de 6 extrase de cont, care conţineau acţiuni în valoare de peste 500 milioane ROL, pe care i-a plătit, aşa cum i s-a cerut, suma de 180 milioane ROL. I-a precizat că în ziua următoare trebuie să se întâlnească din nou, să îi aducă 6 fotografii ale unor cunoştinţe ale sale, dintre care 3 să fie bărbaţi şi 3 femei (după sexul acţionarilor ce figurau în documente), pentru că el îi va face cărţi de identitate cu fotografiile acelora, dar cu datele de stare civilă ale persoanelor care figurau ca acţionari în extrasele de cont.

A racolat 6 persoane, rugându-l pe I.P. să-i fotografieze cu telefonul mobil. În ziua următoare, aşa cum s-a stabilit, după ce i-a predat fotografiile, inc. V.F. i-a adus 6 cărţi de identitate. Una dintre fotografii era a mamei sale F.D., iar poza sa a fost aplicată pe cartea de identitate ce s-a realizat pe numele acţionarei B.E. din Vaslui. Poza numitei S.I. a fost aplicată pe cartea de identitate falsă în numele părţii vătămate D.D. din Bacău. Această persoană a fost prinsă de către organele de poliţie, având asupra sa acest act de identitate fals.

Ca bărbaţi au fost folosiţi inc. I.M., a cărui fotografie a fost lipită pe cartea de identitate falsă în numele lui C.C. din Botoşani, inc. R.I., a cărui fotografie a fost folosită la confecţionarea cărţii de identitate în numele acţionarului C.Gh. din Botoşani, iar la a treia carte de identitate a folosit fotografia unui ţigan din Bariera Progresului Bucureşti, boschetar, racolat întâmplător, care nu a putut fi identificat.

După ce a primit cărţile de identitate false, inc. V.F. l-a şi instruit cum trebuie să acţioneze în continuare. A mers la notarul public O.T. din comuna Vidra, judeţul Ilfov, cu persoanele cărora li se confecţionaseră cărţi de identitate false, iar acolo acestea au dat procuri cum că îl împuternicesc pe el să le tranzacţioneze acţiunile, să deschidă conturi bancare şi să ridice banii rezultaţi. învinuitul a deschis conturi bancare la PB şi BCR Unirea. A tranzacţionat ilegal acţiunile cetăţenilor C.Gh. - 18.513 RON, S.Gh. - 21.949 RON şi B.E. - 5.022 RON.

Pentru C.C., substituit de către inc. I.M., nu a putut face procură falsă, pentru că inculpatul V.F. îi produsese actul de identitate trecând în seria cărţii de identitate numai cinci cifre, în loc de şase, lucru observat de notarul public, care a refuzat întocmirea actului.

Pentru ceilalţi nu a mai reuşit tranzacţionarea, pentru că mergând să realizeze procuri notariale pentru ei la BNP M.V. din judeţul Ilfov, acesta şi-a dat seama că sus-numiţii pun la cale o fraudă, astfel că a anunţat în secret organele de poliţie, care i-au interceptat şi le-au ridicat şi acte ce le aveau asupra lor, printre care se afla şi cartea de identitate falsă găsită asupra numitei S.I., aşa cum s-a relatat mai sus.

Inc. I.P. a relatat că i-a văzut în repetate rânduri împreună, în autoturismul A despre care s-a vorbit, pe inculpaţii V.F. şi C.Gh.F.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpaţii I.M. şi R.I. au recunoscut că inc. I.P. le-a relatat că urmează să înşele anumiţi acţionari prin tranzacţionarea ilegală a acţiunilor acestora, că o să le facă lor cărţi de identitate false în care să figureze numele acţionarilor, dar fotografia să fie a lor, după care vor merge la notar să se prezinte cu identitatea acţionarilor ce urmau a fi înşelaţi şi să-l împuternicească pe cel care i-a abordat să tranzacţioneze titlurile de valoare. Au precizat că ei se cunosc de mult timp cu inc. I.P., cu toţii au făcut închisoare pentru înşelăciuni şi că s-au asociat cu el din cauza situaţiei materiale precare, inc. R.I. primind suma de 6.000.000 ROL, iar inc. I.M. urma să primească suma de 5.000.000 ROL.

Acesta din urmă a relatat că el a acţionat pentru a i se face carte de identitate falsă concubinei sale S.I., lucru ce s-a şi realizat, dar aceasta nu a ştiut despre ce este vorba, crezând pur şi simplu în el şi urmându-i sfaturile.

Chiar şi după începerea urmăririi penale, inc. V.F. a continuat să încerce înşelarea unor posesori de acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti, de o valoare foarte mare, cum este cazul părţilor vătămate R.V.C. şi S.M.I. Pentru a-l înşela pe primul acţionar, inc. V.F. a realizat o carte de identitate falsă, cu datele titularului, dar cu o fotografie a unei persoane ce nu a putut fi identificată. Cu acest cetăţean neidentificat s-a prezentat la notarul public T.L. din Focşani şi a realizat o procură potrivit căreia titularul îl împuternicea pe M.C. să tranzacţioneze acţiunile, să ridice banii rezultaţi din această operaţiune şi să deschidă conturi bancare. Pentru tranzacţionarea acţiunilor la SSIF R.B., a fost făcută o nouă carte de identitate cu datele de stare civilă acele acţionarului R.V.C., dar cu fotografia unei alte persoane, identificat a fi numitul R.G. din judeţul Ialomiţa. Acest cetăţean a declarat că nu ştie în ce context a ajuns fotografia sa pe actul de identitate menţionat, cum şi faptul că el nu a fost niciodată la SSIF R.B. SA. A emis ipoteza că e posibil ca toate aceste lucruri să le fi realizat inc. V.F., pe care l-a recunoscut în planşele fotografice şi căruia, în anul 2006, i-a vândut acţiunile ce le deţinea el, pentru o sumă derizorie, el fiind om simplu, fără carte şi necunoscând procedurile de tranzacţionare a titlurilor de valoare. Pentru tranzacţionarea ilegală a acţiunilor părţii vătămate S.M.I., inc. V.F. a realizat o carte de identitate falsă, cu datele acestuia, dar cu fotografia unei persoane neidentificate, iar după aceea cu acel ins a mers la notarul M.P. din Bucureşti, unde sa realizat o procură prin care era împuternicit M.C. să tranzacţioneze acţiunile, să deschidă conturi bancare şi să ridice banii. Cu documentele false s-a prezentat la SSIF R.B. o altă persoană neidentificată, cu act de identitate fals, ce purta datele de stare civilă ale titularului, dar fotografia aceluia.

Întrucât era vorba de persoane care aveau un număr mare de acţiuni, SC D.C. SA, cunoscând de la organele de urmărire penală ceea ce se petrecuse anterior, a stopat cele două tranzacţii, a făcut verificări, a constatat modul fraudulos în care se încerca tranzacţia şi a interzis desfăşurarea acesteia.

Brokerul F.D. de la SSIF R.B. SA a declarat că s-a prezentat la societate pentru tranzacţionarea frauduloasă, două persoane necunoscute, în numele acţionarilor precizaţi mai sus, dar în prealabil a fost abordat la telefon de către inc. V.F., care i-a spus că este împuternicit de acţionarul R.C. să-i tranzacţioneze acţiunile. Spre sfârşitul lunii martie 2008, inc. V.F. l-a contactat din nou telefonic pe brokerul F.D., relatându-i că va trimite la el pe M.C., ca să depună actele de tranzacţionare şi pentru partea vătămată S.M.I.. A sosit la Societatea de Servicii şi Investiţii Financiare, M.C. însoţit de inc. V.Gh.G., care încerca să se poziţioneze în autoturism în aşa fel încât să nu fie recunoscut de personalul firmei arătate. Pentru că asupra sa făcea presiuni inc. V.F. ca să dea drumul sub orice formă la cele două tranzacţii ilegale, a înregistrat convorbirile pe telefonul mobil, pe care le-a tras pe un suport de stocare tip CD şi l-a depus la organele de poliţie, după care s-au făcut notele de redare. Inc. V.F. nu a încetat cu ameninţările şi presiunile asupra martorului F.D., astfel că la data de 27 februarie 2009 organele de poliţie l-au depistat pe acesta pe raza municipiul Suceava împreună cu D.M.V., insinuând că martorul are să le dea o sumă importantă de bani, când de fapt venise să facă presiuni asupra acestuia, pentru a le permite să continue activitatea infracţională şi să nu declare împotriva lor organelor de urmărire penală.

Din Raportul întocmit de Garda Financiară Argeş nr. 503360/AG din 17 februarie 2009, rezultă că grupul infracţional organizat a adus un prejudiciu total celor 298 părţi vătămate, în sumă de 1.851.557,91 RON, iar din raportul de expertiză contabilă rezultă un prejudiciu total de 2.060.481,72 RON.

În afară de cele 298 părţi vătămate, inculpaţii au încercat să înşele încă 49 acţionari, conform documentelor ridicate din bănci, unde ei izbutiseră să deschidă conturi, însă din motive independente de voinţa lor (declanşarea cercetărilor de către organele de poliţie sesizate şi colaborării cu firmele de brokeraj şi SC D.C. SA), nu au putut saşi finalizeze rezoluţia infracţională.

De precizat că, din cele 298 părţi vătămate, un număr de 31 nu s-au constituit părţi civile (G.M., G.E., S.C., D.S., D.E., N.I., P.M., P.S., C.N., I.S.L., T.I., T.M., M.T., D.Gh., S.M., P.I., M.Gh., N.F., E.A., M.C., M.D., I.P., I.S., P.M.A., M.P., C.M., T.Mh., R.E., S.Gh., C. (C.) A., C.Mr.), suma totală de 85.815,67 RON, cu care acestea au fost păgubite. Prejudiciul cauzat în cauză prin faptele ilicite ale inculpaţilor, este cel reţinut la urmărirea penală, în sumă de 1.851.559,91 RON. Inculpaţii au contribuit la producerea prejudiciului după cum urmează: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.Gh.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.A.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.M. (fost G.); 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.Gh.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. şi 19.887,14 RON inculpat R.I., care reprezintă prejudicii nerecuperate la care pentru unii dintre inculpaţi se mai adaugă sumele ce urmează a fi confiscate, sume ce reprezintă contravaloarea prejudiciilor cauzate părţilor vătămate care nu s-au constituit părţi civile, după cum urmează: - 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.; - 7.170,33 RON de la inculpata C.M.; - 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.; - 9.118,36 RON de la inculpatul V.Gh.G.; - 21.042,93 RON de la inculpatul C.Gh.F.; - 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.; - 744,48 RON de la inculpatul C.A.; - 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.; - 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.; - 21.042,93 RON de la inculpatul G.N.; - 1.189,93 RON de la inculpatul M.M. (fost G.); - 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.; - 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.; - 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.; - 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.; - 348,41 RON de la inculpatul C.A.

Contribuţiile inculpaţilor la păgubirea părţilor vătămate şi la stabilirea întregului prejudiciu se au în vedere în funcţie de toată activitatea infracţională desfăşurată în cele trei etape aşa cum au fost descrise şi nu numai activităţile ce constau în retrageri de sume de bani. Situaţia de fapt a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:: actele de sesizare, denunţul numitului N.M.O. împotriva numitului C.S.R., documente ridicate de la SC S.G.I. SA Piteşti, Dosar penal nr. 40D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 44D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 39D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 41D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, acte de începere a urmăririi penale şi extindere a cercetărilor (expertiză C.N.A.B.D.E. Bucureşti, verificări D.C. SA, verificări SIF M. SA, verificări domicilii învinuiţi şi inculpaţi, verificări SIF M. SA, sechestre asigurătorii, verificări servicii prestate de unităţi hoteliere din municipiul Suceava pentru inv. din dosar, verificări studii, ordonanţe de extindere şi schimbare a încadrării juridice, ordonanţe de delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară privind efectuarea de acte de urmărire penală în numele procurorului, verificări la O.N.P.C.S.B. Bucureşti, referat cu propunere de arestare preventiva a inculpaţilor şi documentele anexe, proces-verbal de confruntare a inculpaţilor, declaraţiile inc. G.N.A., declaraţiile inc. V.F., declaraţiile inc. M. (G.) M., declaraţiile inc. C.M., declaraţiile inc. V.Gh.G., declaraţiile inc. C.N.F., declaraţiile inc. C.D.A., declaraţiile inc. B.G.E., declaraţiile inc. C.D., declaraţiile inc. A.D.L., declaraţiile inc. B.G.M., declaraţiile inc. B.I., declaraţiile inc. C.F., declaraţiile inc. C.A., declaraţiile inc. I.N., declaraţiile inc. C.O., declaraţiile inc. P.C.A.M., declaraţiile inc. S.E.R., declaraţiile inc. I.P., declaraţiile inc. I.M., declaraţiile inc. R.I., declaraţiile inc. C.A., declaraţiile inv. A.G., declaraţiile inv. D.G.A., declaraţiile inv. I.C.D., declaraţiile inv. C.S.R., planşe foto, declaraţie martor F.D.C. şi documente anexate, declaraţie martor J.A., declaraţie martor F.I.F., declaraţie martor B.O.V., declaraţie martor N.M.O. şi documente anexate, declaraţie martor C.M.A.), declaraţie martor G.N., declaraţie martor C.L.G., declaraţie martor C.S., declaraţie martor P.Gh., declaraţie martor D.M., declaraţie martor M.T.H., declaraţie martor V.S., declaraţie martor R.I.L., declaraţie martor N.I., declaraţie martor L.L.I. şi documente anexate, declaraţie olograf Z.F. şi documente anexate, declaraţie martor T.N. şi documentele anexate, declaraţie martor P.M., declaraţie martor C.A., declaraţie martor D.M.V., declaraţie martor A.V., declaraţie martor I.P., declaraţie olograf S.I., declaraţie olograf A.G., declaraţie olograf I.V., declaraţie olograf C.M., declaraţie martor D.M.C., declaraţie martor D.T., declaraţie martor D.M., declaraţie martor M.F., declaraţie martor P.A.L., declaraţie martor G.N. şi documentele anexate, declaraţie martor C.C. şi documentele anexate, declaraţie martor A.T.R. şi documentele anexate, declaraţie martor V.M., declaraţie martor M.C., declaraţie martor L.E., declaraţie martor D.F., declaraţie martor D.G.E., declaraţie martor T.C.V. şi documentele anexate, declaraţie martor T.F. şi documentele anexate, declaraţie martor S.M.I. şi documente anexate, declaraţie martor B.I., declaraţie martor A.D.L., declaraţie martor C.D.A., declaraţie martor C.M., declaraţie martor I.C.D., declaraţie martor P.E., documente C.N.V.M., documente D.C., raport de constatare tehnico-ştiinţifică grafică, percheziţii G.N., percheziţii C.D., percheziţii C.M., percheziţii domiciliare, documente B.V.B., verificare Garda Financiara Argeş, interceptări convorbiri telefonice C.D., interceptări convorbiri telefonice C.S.R., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.F., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice A.G., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice G.P., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., analize comparative baze de date, parte vătămată J.I., parte vătămată D.Gh., parte vătămată V.V., părţi vătămate Ţ.I., T.N., T.M., S.N., S.S., T.R., părţi vătămate G.S., S.N., G.M., G.V., G.E., S.C., R.G., verificări RB, verificări bănci, verificări D.C. SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări BNP G.C.C., verificări părţi vătămate, percheziţii V.F., V.Gh.G., C.M., părţi vătămate M.P., T.V., M.P., D.E., D.A., D.E., D.C., G.F., T.N., D.P., F.S., S.A., G.G., părţi vătămate M.I., I.C., B.C., P.V., M.A., D.S., T.P., D.E., L.O., N.C., P.M., B.G., N.I., S.B., N.R., părţi vătămate C.M., Gh.I., D.O., Gh.T., C.N., C.M., C.I., P.M., D.Gh., C.N., părţi vătămate D.I., D.F., D.S., N.A., V.V., I.Ş., V.I., P.I., P.A., M.M., părţi vătămate B.I., S.M., B.M., P.V., P.I., G.I., R.R., F.Z., verificări bănci, verificări D.C. SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări notari, verificări părţi vătămate, verificări bănci, verificări D.C. SA, verificări SSIF-uri, verificări părţi vătămate, părţi vătămate C.E., C.C., C.N., I.S.L., D.M., D.C., T.I., T.M., M.T., părţi vătămate N.E., P.T., C.Z., A.M., A.I., A.E., A.I., A.N., B.Gh., T.M., părţi vătămate D.Gh., I.M., S.M., M.V., P.I., F.I., M.Gh., M.D., părţi vătămate N.F., E.A., M.N., M.D., I.F., P.F., M.E., părţi vătămate I.P., P.I., M.O., B.M., N.I., părţi vătămate P.M.A., M.P., R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., părţi vătămate A.C., M.C., Gh.F., T.M., C.Z., R.Gh., B.S., B.V., părţi vătămate C.M., C.P., B.O., M.L., N.I., I.S., O.M., părţi vătămate G.V., D.D., S.T., F.E., M.R., Gh.Z., M.M., C.T.F., Gh.C., T.M., Dosar penal nr. 49 D/P/2007 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 17 D/P/2008 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 27D/P/2008 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37/D/P/2007, părţi vătămate S.Gh., B.Ş., S.C., T.E., D.O., S.E., T.M., I.M., D.I., N.A., O.G., C.E., C.I., B.V., părţi vătămate I.Gh., P.M., C.F., C.M., P.I., C.M., P.E., M.M., D.E., C.Ş., C.I., M.N., P.D., părţi vătămate P.S., V.M., D.S.E., P.F., S.D., A.N., B.T., C.F., C.N., A.G., părţi vătămate P.I., B.M., B.M., N.E., P.V., T.D.C., I.A., S.L., N.Gh., O.S., verificări bănci, verificări părţi vătămate, verificări D.C. SA, verificări D.C. SA, verificări D.C. SA, verificări BCR, Dosar penal nr. 7D/P/2008 privind pe B.G.E. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, părţi vătămate T.C.C., V.E., Ş.S., D.G., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., B.I., M.Gh., părţi vătămate C.C., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V., P.I., B.N., D.I., B.M., M.Gh., V.Gh., H.M., părţi vătămate T.V., N.S., T.V., B.O., C.M., T.I., A.V., H.M., P.V., C.E., M.C., verificări BCR, verificări D.C. SA, verificări părţi vătămate, verificări D.C. SA, verificări D.C. SA, părţi vătămate S.V., S.I., S.M., S.M., P.F., C.E., R.V., T.I., M.I., P.C., părţi vătămate C.S., C.P., S.A., C.V., M.E., P.V., M.V., părţi vătămate G.N., C.E., C.E., B.D., Z.M., Z.V., Dosar penal nr. 352/P/2007 înregistrat la S.I.F. Suceava conexat la dosarul penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 40D/P/2008 privind pe D.G.A. şi C.F. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, părţi vătămate M.E., B.E., I.V., C. (C.) A., B.T., P.M., O.C., C.N., C.Mr., P.I., S.A., părţi vătămate M.Gh., P.V., I.V., R.N., B.M., D.V., E.N., U.M., U.T., P.P., R.A., T.R., T.A., verificări BP, verificări părţi vătămate, părţi vătămate B.E., C.Gh., S.Gh., C.C., părţi vătămate M.N., M.I., P.E., D.M., L.V., V.D., C.L., U.C., K.M., D.D., părţi vătămate S.C., P.R., B.E., D.V., P.E., M.E., C.T., K.H., părţi vătămate G.C.T., C.Gh., R.V., C.C., R.Ş., R.V., O.A., V.V., B.G., Ş.D., S.Gh., Dosar penal nr. 53 D/P/2008 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 9 D/P/2009 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părţi vătămate B.E., A.E., B.N., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M., P.Z., B.E., A.V., P.T., P.R., părţi vătămate T.A., R.E., J.M., R.C., R.A., C.M., T.Mh., P.R., A.M.C., R.E., Ş.Gh., părţi vătămate R.C., S.M.I., părţi vătămate B.M., B. (M.) L., E.C., raportul Gărzii Financiare şi rapoartele de expertiză contabilă.

În drept, a considerat tribunalul, fapta inculpaţilor V.F., C.Gh.F. şi G.N.A. de a constitui un grup infracţional, structurat, care a funcţionat în perioada 2006 - 2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital, cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaţilor C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A., C.N.F., cât şi a învinuiţilor S.E.R., C.A., P.C.A.M. de a adera la grupul infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpaţilor V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A. şi C.D., de a realiza cu acte false tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate, la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul unor Societăţi de Servicii şi Investiţii Financiare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. şi S.E.R., de a sprijini inculpaţii arătaţi mai sus, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor V.F., C.Gh.F., C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., C.D. şi C.O., de a acţiona în consens, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi de a-şi însuţi banii rezultaţi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acţionarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar cea a inculpaţilor G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I. şi P.C.A.M., de a-i ajuta la săvârşirea acestei infracţiuni, în mod continuu în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor C.N.F., I.N., C.A. şi a inculpaţilor C.A. şi S.E.R., de a ajuta grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor V.F. şi C.Gh.F., de a determina autori necunoscuţi să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. . cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar aceea de a folosi în mod continuu astfel de acte oficiale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor, I.N., C.A., M.M., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., de a folosi în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A., C.D., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O. şi C.A. şi S.E.R., de a completa cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la Societăţile de Servicii şi Investiţii Financiare, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inc. A.D.L., de a completa cereri şi a le semna în fals, în numele unor acţionari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în Bucureşti, sector 6, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor A.D.L., B.I., B.G.M. şi a inc. P.C.A.M., de a accesa fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului A.D.L. de a pătrunde fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi de a modifica date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului G.N.A. de a accesa fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006 - februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inc. G.N.A. de a-i determina pe inculpaţii B.I. şi B.G.M., să acceseze fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor V.F. şi C.Gh.F. de a-l determina pe inc. A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor I.P., R.I. şi I.M. de a se asocia într-un grup, în vederea săvârşirii de fapte penale, întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpaţilor I.P. de a tranzacţiona cu acte false, în mod ilegal acţiunile unor investitori, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar fapta inc. R.I. de a-l ajuta la săvârşirea acestei fapte penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului I.P. de a tranzacţiona în mod ilegal acţiunile unor persoane şi a-şi însuşi fără drept contravaloarea acestora, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar fapta inc. R.I. de a-l ajuta la săvârşirea acestei fapte penale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor I.P. şi R.I. de a completa la o Societate de Servicii şi Investiţii Financiare şi respectiv la o unitate bancară, documentele necesare pentru tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane şi pentru deschiderea unor conturi, cu date nereale, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor I.P., R.I. şi I.M. de a folosi acte de identitate false şi procuri notariale false, pentru săvârşirea faptelor penale anterior menţionate, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaţilor R.I. şi I.M. de a se prezenta în faţa unui notar public cu identitate falsă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 293 C. pen.

Întrucât inculpaţii menţionaţi mai sus au săvârşit mai multe infracţiuni, înainte de a fi condamnaţi pentru vreuna dintre ele, instanţa urmează a face aplicarea disp. art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul R.I. este recidivist postcondamnatoriu, astfel că se va face aplicarea disp. art. 37 lit. b) C. pen., iar inculpatul I.P. este recidivist postcondamnatoriu, urmând a se face aplicarea disp. art. 37 lit. a) C. proc. pen., în raport de restul de pedeapsă de 401 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 806 din 07 martie 2005 pronunţată de Judecătoria Giurgiu.

Încadrarea juridică a faptelor reţinută în sarcina inculpaţilor a fost în mod corect stabilită prin actul de sesizare al instanţei, având în vedere activitatea infracţională în întregul ei desfăşurată de inculpaţi, inclusiv pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, cu sau fără consecinţe deosebit de grave, şi pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Nu se poate dispune în cauză, schimbarea încadrării juridice aşa cum s-a solicitat în apărarea unora dintre inculpaţi.

De asemenea, s-a reţinut în mod corect în sarcina celor mai mulţi inculpaţi săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, având în vedere rolul bine stabilit în cadrul grupului infracţional organizat şi faptul că inculpaţii au acţionat coordonat în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv tranzacţionarea ilegală cu acte false a acţiunilor părţilor vătămate, iar prin activitatea infracţională desfăşurată s-au produs în ansamblu consecinţe deosebit de grave în sensul art. 2 pct. 5 din Legea nr. 39/2003, acesta fiind de altfel scopul organizării şi funcţionării grupului organizat.

Atât infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât şi infracţiunea prev. de art. 8 din acelaşi act normativ pot fi săvârşite atât în concurs cu alte infracţiuni şi pot constitui şi infracţiuni autonome dacă în cauză s-a realizat scopul urmărit, respectiv producerea prin activitatea desfăşurată de toţi membrii grupului infracţional constituit, a unor consecinţe deosebit de grave în legătură cu infracţiunea săvârşită contra patrimoniului.

Pentru inculpaţii V.F., G.N.A. şi C.Gh.F. s-a reţinut în mod corect şi activitatea de organizare a grupului infracţional, în raport de alţi inculpaţi care au aderat la grupul constituit. Pentru inculpatul I.M., având în vedere activitatea materială desfăşurată s-a reţinut în mod corect săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 şi nu a infracţiunii prev. de art. 7 din acelaşi text de lege. Deoarece în sarcina inculpatului nu se reţine săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, acesta nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

S-a făcut în cauză dovada săvârşirii de către inculpaţi a infracţiunilor de înşelăciune şi organizare sau participare la un grup organizat, precum şi a celorlalte infracţiuni cu care a fost sesizată instanţa. Din probele administrate rezultă de asemenea vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost acuzaţi.

Pentru aceste motive, tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora, cu excepţia inculpatului R.I., pentru care va dispune încetarea procesului penal, ca urmare a decesului inculpatului şi va constata că acesta nu are moştenitori şi nu se cunoaşte dacă de pe urma defunctului au rămas bunuri; astfel nu se poate dispune nici obligarea inculpatului la despăgubiri civile sau confiscarea.

Nu s-a făcut aplicarea în cauză a disp. art. 320¹ C. proc. pen., având în vedere faptul că inculpaţii nu au recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în sarcina acestora, iar recunoaşterile inculpaţilor au fost parţiale, aceasta avându-se în vedere la individualizarea pedepselor.

De asemenea, în cauză nu s-au identificat circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, ci numai elemente de individualizare a pedepselor. Instanţa de fond a apreciat, că nu sunt întrunite nici condiţiile prev. de art. 74¹ C. pen., text introdus prin Legea nr. 202/2010, deoarece aceste dispoziţii legale impun achitarea integrală a prejudiciului cauzat de inculpaţi şi nu achitarea parţială a prejudiciului, aşa cum au procedat inculpaţii care au solicitat reţinerea în cauză a acestei circumstanţe atenuante.

Aşa fiind, sau respins şi cererile de aplicare în cauză a disp. art. 74¹ şi art. 74 şi 76 C. pen.

La individualizarea pedepselor principale ce le-au fost aplicate inculpaţilor, pentru care urmează a se dispune condamnarea, se vor avea în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv natura şi gravitatea faptelor săvârşite, gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, împrejurările în care au fost săvârşite faptele şi consecinţele produse, în special prejudiciul în cuantum ridicat care a fost produs prin activitatea ilicită desfăşurată de inculpaţi şi numărul mare al părţilor vătămate care au suferit prejudicii în cauză.

S-au avut în vedere, de asemenea, elementele personale ale inculpaţilor, lipsa antecedentelor penale pentru majoritatea inculpaţilor, dar şi gradul de participaţie al fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor.

Astfel, pentru organizatorii grupului infracţional, inculpaţii V.F., G.N. şi C.Gh.F. s-a avut în vedere un grad foarte ridicat de participare la săvârşirea infracţiunilor.

Pentru inculpatul I.P., tribunalul a avut în vedere starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. şi a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa care constituie primul termen al recidivei şi contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, fără aplicarea unui spor de pedeapsă.

În cauză, tribunalul a apreciat că în raport de pedepsele ce au fost aplicate inculpaţilor şi de elementele personale ale acestora, la contopirea pedepselor nu s-a impus aplicarea unui spor de pedeapsă.

Pentru inculpatul I.M., având în vedere faptele săvârşite de acesta, mijloacele folosite şi elementele ce caracterizează persoana inculpatului, s-a constatat că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără executarea acesteia, iar condamnarea inculpatului constituie un avertisment serios în sensul de a nu mai săvârşi alte infracţiuni.

Pentru inculpat, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, cu fixarea unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, dispunându-se ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 86³ alin. (1) C. pen.

Pentru ceilalţi inculpaţi, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea în condiţii de detenţie a pedepselor rezultante aplicate fiecăruia.

Pentru inculpaţii faţă de care s-a luat măsura arestării preventive, s-au dedus perioadele de reţinere şi arest preventiv.

Pentru cei mai mulţi dintre inculpaţi s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., iar pentru inculpaţii care au avut şi calitatea de salariat la partea responsabilă civilmente SC D. SA - B.G.M., A.D.L., G.N. şi P.C.A.M., s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.

De asemenea, s-au aplicat inculpaţilor condamnaţi în condiţiile art. 57 C. pen. şi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condiţiile arătate în alin. precedent.

Totodată, pentru inculpaţii în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 din Legea nr. 297/2004, s-a aplicat şi pedeapsa accesorie prev. de art. 273 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege, constând în interzicerea activităţii şi serviciilor ce cad sub incidenţa acestora.

În ce priveşte pe inculpaţii aflaţi în stare de arest preventiv, tribunalul a constatat, că în cauză subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar pentru fiecare inculpat în parte, lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura şi gravitatea faptelor săvârşite, urmările produse, numărul foarte mare al persoanelor înşelate şi a prejudiciului cauzat.

Lăsarea în libertate a inculpaţilor aflaţi în arest preventiv este de natură să lezeze valorile şi relaţiile sociale specifice unei societăţi democratice în sensul dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

La soluţionarea laturii civile, s-au avut în vedere prejudiciile cauzate părţilor vătămate, contribuţia inculpaţilor la producerea prejudiciului total nerecuperat şi a prejudiciilor cauzate fiecărei părţi vătămate, precum şi răspunderea solidară a acestora.

S-a reţinut şi răspunderea solidară a părţii responsabile civilmente SC D. SA pentru prejudiciul total cauzat şi nerecuperat, având în vedere activitatea materială desfăşurată de inculpaţii G.N., A.D.L., B.G. şi P.C.A.M., care au fost salariaţii părţii responsabile civilmente, fiind astfel întrunite condiţiile răspunderii solidare a comitentului pentru faptele prepuşilor săi. Celelalte unităţi, respectiv SIF-urile nu au calitatea de părţi responsabile civilmente, chiar dacă au reprezentat un factor ce a contribuit la activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi.

În cauză nu sunt întrunite condiţiile prev. de art. 1000 C. civ., pentru răspunderea solidară a comitentului în raport de fapta săvârşită de prepus şi nici nu există alte reglementări speciale în materie care să justifice răspunderea solidară pentru acoperirea prejudiciului produs părţilor vătămate, constituite părţi civile.

Faţă de cele arătate în considerentele expuse pe larg mai înainte, tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor, conform dispozitivului enunţat la început, şi anume:

- V.F. - 15 închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.M. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- V.Gh.G. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.N.F. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.D.A. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- G.N.A. - 15 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- A.D.L. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- M.M. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- B.G.E. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.Gh.F. - 15 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.A. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.D. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- B.G.M. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- B.I. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- I.N. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.O. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- Z.E.R. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- C.A. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- P.C.A.M. - 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- I.P. - 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.;

- R.I. - încetat procesul penal în baza art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., ca urmare a decesului acestuia;

- I.M. - 3 ani închisoare, în condiţiile art. 86¹ C. pen.

Alături de aceste condamnări, instanţa a dispus obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor civile, conform dispozitivului enunţat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Piteşti, inculpaţii G.N.A., V.F., M.M., V.Gh.G., B.G.E., A.D.L., C.Gh.F., C.O., I.N., părţile civile C.I., D.C., de moştenitorii C.L., C.P. şi C.T. ai părţii civile P.E. şi de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA.

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie critică hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, în esenţă, următoarele motive:

- Instanţa nu a dedus perioada reţinerii în ceea ce priveşte pe inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. şi C.D., reţinere dispusă prin Ordonanţele procurorului nr. 37/D/P/2009 din 26 mai 2009.

- Nu s-a dispus obligarea inculpatei C.D. la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare faţă de stat, în ceea ce priveşte pe părţile civile V.V., D.Gh. şi J.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SSIF C.I. S.A. Bucureşti, în calitate de comitent al prepusului său, inculpata C.D..

- Se impunea obligarea S.C. D.C. S.A., ca parte responsabilă civilmente, în solidar, la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare faţă de părţile civile, cu inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., prepuşi ai acesteia.

- În mod greşit prima instanţă nu a dispus, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., confiscarea specială a hard-disk-ului drive S 160 GB, ridicat de la inculpatul G.N. şi 21 suporţi de stocare tip CD ridicaţi de la făptuitorul T.N., care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor, instanţa de judecată dispunând, în baza art. 163 C. proc. pen., doar menţinerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.Gh.G.

În ceea ce priveşte celelalte bunuri ridicate şi înaintate instanţei, instanţa trebuia să dispună restituirea către posesorii lor.

2. Inculpatul G.N., în motivele invocate în scris cât şi oral, critică hotărârea, de asemenea, pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- În cauză operează nulitatea absolută prevăzută de art. 297 alin. (2) C. pen., întrucât coinculpaţii B.I. şi B.G.M., la termenul când s-a instrumentat cauza în fond, nu a avut parte de o apărare calificată, deoarece cauza a fost luată în pronunţare, cu apărătorul din oficiu, care nu avea delegaţie pentru aceşti inculpaţi, apărătorii aleşi lipsind justificat la acel termen.

- Completul de judecată nu era legal constituit, întrucât s-a formulat o cerere de recuzare, trimisă prin fax, înainte de dezbateri, din partea inculpaţilor B.I. şi B.G.M., prin apărătorul ales, cerere care nu a fost soluţionată, situaţie care atrage nulitatea absolută a hotărârii care poate să fie invocată de orice parte în cauză, la fel cum poate să fie invocată şi cealaltă nulitate absolută, vizând lipsa de apărare calificată.

- Se impunea achitarea sa, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, vizând constituirea unui grup infracţional organizat, deoarece nu a avut astfel de legături cu celelalte persoane implicate în cauză, care să caracterizeze un astfel de grup, numai 3 persoane cunoscându-l, respectiv inculpatul A. şi inculpaţii V., în mod greşit fiind perceput ca drept organizator de grup, numai pentru faptul că a dat declaraţii detaliate cu privire la pretinsa sa activitate infracţională.

- De asemenea, se impunea achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., şi pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., deoarece nu a avut cunoştinţă de infracţiunile săvârşite de ceilalţi inculpaţi, activitatea sa infracţională limitându-se numai în a procura C.N.P.-uri pe câteva CD-uri, pe care le-a verificat, date pe care le putea obţine de la societatea unde era angajat.

- În legătură cu infracţiunea de manipulare a pieţei de capital, solicită achitarea sa în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există.

- Cu referire la celelalte două infracţiuni reţinute, constând în utilizarea pe nedrept a bazelor de date de la SC D.C. SA, pe care le-a accesat, unitate la care era angajat, apreciază că se impune reducerea pedepsei.

Faţă de cele arătate, se concluzionează ca motiv principal, desfiinţarea cu trimitere, având în vedere excepţiile de nulitate absolută invocate, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei de către instanţa de apel, în sensul criticilor formulate.

3. Inculpaţii V.F., V.Gh.G. şi C.M. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impunea achitarea acestora pentru infracţiunea de constituire de grup criminal organizat, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât lipseşte elementul material, vizând constituirea unui asemenea grup, deoarece un astfel de grup infracţional incriminat de lege nu poate fi limitat numai la rudele de familie, cum sunt aceştia, tată şi fiu, iar C.M., concubină.

- De asemenea, se impunea achitarea şi pentru în fracţiunea de înşelăciune pentru care au fost condamnaţi, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei asemenea infracţiuni.

- Se impunea achitarea, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., şi pentru infracţiunile prevăzute în legile speciale, cum ar fi manipularea pieţei de capital sau accesarea fără drept de sisteme informatice, întrucât inculpaţii, datorită pregătirii lor, neavând cultura necesară, nu pot fi subiecţi ai unor asemenea infracţiuni.

- În subsidiar, solicită reducerea pedepselor, având în vedere poziţia sinceră a acestora.

4. Inculpatul M.M. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea cu trimitere, având în vedere motivele de nulitate absolută în ceea ce priveşte nelegal compunere a completului de judecată, deoarece nu a fost soluţionată cererea de recuzare formulată în această cauză, la care adaugă şi nelegala citare a părţilor civile.

- În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, întrucât pedeapsa de 10 ani este prea mare, în raport de contribuţia sa la săvârşirea activităţii infracţionale reţinute în cauză, luând în considerare, totodată, şi circumstanţele personale, în sensul că nu are antecedente penale şi are în întreţinere doi copii minori.

5. Inculpatul B.G.E. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare, având în vedere nulitatea absolută ce trebuie reţinută în cauză, vizând nelegal compunere a completului de judecată, întrucât nu a soluţionat cererea de recuzare formulată, lipsa de apărare pentru inculpaţii B., cauza fiind judecată în lipsa apărătorilor aleşi, precum şi judecarea cauzei cu procedura nelegală, având în vedere că a fost o lipsă de procedură cu 56 de părţi civile.

- Se impunea achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat şi de înşelăciune, întrucât nu are nicio legătură cu un astfel de grup, nefiind recunoscut şi necolaborând cu nicio persoană dintr-un astfel de grup.

- Cu referire la celelalte infracţiuni reţinute în sarcina sa, se impunea achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunile prevăzute de art. 279, raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, şi în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunile prevăzute de art. 290 şi 291 C. pen.

- Întrucât a recunoscut că a deschis conturi şi a retras bani numerar de 35 de ori, faţă de această situaţie de fapt, consideră că pedeapsa aplicată de 10 ani închisoare este exagerată.

6. Inculpaţii C.N.F., A.D.L., C.A. şi I.N. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea cu trimitere, ca şi critică principală formulată, deoarece hotărârea primei instanţe este nulă, având în vedere dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., privind compunerea instanţei.

În acest sens, se arată că la termenul din 20 ianuarie 2011, la orele 15:00, s-a depus la dosar o cerere sosită prin faxul instanţei, prin care apărătorii inculpaţilor B.G.M. şi B.I. au solicitat strigarea cauzei după ora 16:00, şi cum aceasta nu a fost acceptată, s-a transmis prin fax la orele 15:04, o cerere de recuzare formulată de apărătorii aleşi ai inculpaţilor menţionaţi, cerere care, ulterior, s-a şi formulat verbal de către aceşti inculpaţi.

În această situaţie, conform art. 52 alin. (2) C. proc. pen., se impunea examinarea cererii de recuzare de către un alt complet de judecată, soluţionare care se face de îndată, nefiind relevant momentul în care se formulează o astfel de cerere înainte de intrarea în dezbateri sau în timpul acestora, esenţial fiind soluţionarea acestei cereri cu consecinţa suspendării şedinţei de judecată şi chiar a dezbaterilor, dacă aceasta este formulată după intrarea în dezbateri, ce se impuneau a fi reluate după soluţionarea cererii de recuzare.

Continuând judecata, magistratul fondului a pronunţat o hotărâre lovită de nulitate absolută.

- Casarea cu trimitere se impune şi pentru faptul că deşi s-a invocat la prima instanţă lipsa de procedură cu 50 de părţi civile şi neintroducerea în cauză a moştenitorilor pentru 5 părţi civile decedate, instanţa de fond a luat cauza în pronunţare cu această lipsă de procedură, ceea ce atrage conform legii casarea cu trimitere.

- În ceea ce priveşte pe inculpatul A.D.L., tribunalul nu a motivat hotărârea faţă de cererea formulată de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., susţinând în acest sens că prejudiciul de recuperat reţinut în sarcina inculpatului, conform completării raportului de expertiză din data de 8 octombrie 2010, necontestat de către D.I.I.C.O.T., este în total de 149.685,73 RON, ceea ce atrage schimbarea calificării juridice în sensul înlăturării alin. (5), deoarece, pentru a avea consecinţe deosebit de grave potrivit art. 146 C. pen., prejudiciul cauzat trebuie să fie mai mare de 200.000 RON, ceea ce nu este în cauză, cu referire la inculpatul A.D.L.

În acest sens, susţine că nu poate fi primită răspunderea colectivă în detrimentul răspunderii penale individuale, nefiind just ca toţi inculpaţii să fie vinovaţi pentru tot prejudiciul creat, cu consecinţa obligării la un asemenea prejudiciu total, şi nu defalcat pe fiecare inculpat, în funcţie de activitatea infracţională a fiecăruia, în cauză activitatea materială a inculpatului A.D.L. limitându-se la 24 de postări pe internet şi nu 89 cât reţine D.I.I.C.O.T.-ul, ceea ce antrenează crearea unui prejudiciu de 80.098 RON, conform opiniei expertului M.N., sau în condiţiile în care nu se aplică principiul in dubio pro reo reţinerea prejudiciului de 149.685,73 RON, conform expertului cauzei.

- Faţă de recunoaşterea şi regretul manifestat pe parcursul întregului proces penale, ţinând cont de vârsta, lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională cât şi de situaţia familială grea, toate acestea se impun a fi apreciate ca circumstanţe atenuante şi ca suport al aplicării prevederile art. 320¹ C. proc. pen., cu consecinţa unei pedepse orientate spre minimul special în condiţiile art. 86¹ C. pen.

- În ceea ce priveşte pe inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A. se solicită achitarea pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 290 C. pen., în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., în principal, şi în subsidiar, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., vizând lipsa elementelor constitutive a acestor infracţiuni.

În acest sens, arată că în cauză nu s-a făcut dovada nici a aderării sau sprijinirii vreunui grup infracţional şi nici a manipulării pieţei de capital sau a realizării unor falsuri, aşa cum sunt reţinute în cauză.

- Mai mult, susţine că şi în privinţa acestor inculpaţi se impune calcularea prejudiciului în funcţie de contribuţia avută de fiecare şi nu un prejudiciu global la care s-a făcut referire în obligarea acestora pe latura civilă a cauzei.

- Întrucât inculpaţii C.N.F., C.A. şi I.N. au acoperit prejudiciul stabilit de experţii cauzei, aşa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză dispusă în această cauză, necontestată şi însuşită de D.I.I.C.O.T., prejudicii care au fost stabilite în sumă de 4.484,83 RON - C.N.F., 6.122,36 RON - I.N., 1.953,78 RON - C.A., se impunea aplicarea art. 74¹ C. pen., cu consecinţa încetării procesului penal, în baza art. 10 lit. i¹) C. proc. pen., întrucât subzistă o cauză de nepedepsire, sau, în subsidiar, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen..

7. Inculpatul C.O. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impune casarea cu trimitere, având în vedere judecarea cauzei de către prima instanţă cu lipsă de procedură cu părţile civile, nelegala compunere a completului de judecată şi lipsa de apărare a inculpaţilor B.G.M. şi B.I.

În legătură cu lipsa de apărare, arată că nu au fost respectate dispoziţiile legale, întrucât avocatul din oficiu a solicitat un termen pentru a face o apărare calificată, însă instanţa nu a acceptat o asemenea solicitare, încălcându-se, astfel, prevederile art. 6 parag. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu art. 6 alin. (1) şi 4 C. proc. pen., raportat la art. 171 alin. (4¹) C. proc. pen.

În acest sens arată, că şi în timpul judecăţii, după începerea dezbaterii, asistenţa juridică este obligatorie, iar dacă apărătorul lipseşte nejustificat de la termenul de judecată şi nici nu asigură substituirea, instanţa este obligată să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, acordând un termen minim în vederea pregătirii apărării.

- Hotărârea atacată este totalmente nemotivată în ceea ce priveşte pe inculpatul C.O., motivarea fiind copiată identic din rechizitoriu, cercetarea judecătorească rezumându-se la o asemenea copiere, nefăcându-se nicio referire la probele administrate în faza de judecată, vizând activitatea sa infracţională, cu excepţia luării în considerare a raportului de expertiză contabilă şi a raportului Gărzii Financiare, dar şi sub acest aspect instanţa nu a motivat de ce a optat în susţinerea învinuirii pentru concluziile din completarea raportului de expertiză şi nu cele din raportul de expertiză iniţial, judecătorul fondului având în vedere completarea raportului de expertiză în ideea creării unei situaţii mai grele, deşi probele demonstrau contrariul, concluziile expertului la completarea raportului de expertiză fiind vădit netemeinice.

S-au încălcat, astfel, prevederile art. 356 C. proc. pen., raportat la art. 63 alin. (2) C. proc. pen.

- Cu toate că, în faţa instanţei de fond a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) şi f) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv aderare la un grup infracţional organizat, instanţa nu a analizat o atare solicitare, deşi din probele administrate a rezultat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reţinerea unei astfel de infracţiuni, deoarece nu a avut reprezentarea existenţei vreunei asemenea grupări, persoanele din pretinsul grup necunoscându-l, aşa cum declară coinculpaţii V., C. şi M.

În legătură cu această infracţiune, instanţa trebuia să facă aplicarea, în măsura în care o reţinea, a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă la jumătate, având în vedere denunţul făcut de inculpat în cauză, cu privire la persoana care l-a racolat.

- Se impunea achitarea, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., întrucât în cauză nu subzistă latura obiectivă a acestei infracţiuni de a induce în eroare brokerul SSIF G.I., deoarece în momentul în care a înţeles că este vorba de o tranzacţie ilicită, a refuzat să mai facă o extragere de numerar din cont, a anunţat directorul băncii şi, ulterior, organele de anchetă.

În legătură cu această infracţiune, în măsura în care s-ar reţine în sarcina sa, arată că încadrarea juridică nu este corespunzătoare, impunându-se schimbarea acestei încadrări în prevederile art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât din probele administrate în cauză, precum şi din concluziile expertize dispuse iniţial de instanţă, rezultă că paguba materială pe care a provocat-o este mai mică de 200.000 RON, în mod greşit instanţa, luând în considerare completarea raportului de expertiză judiciară din data de 28 mai 2010, când expertul a stabilit un prejudiciu total de 386.569 RON, aceasta fiind contravaloarea totală a acţiunilor tranzacţionate, cu referire şi la ceilalţi inculpaţi, şi nu cu referire la persoana sa, cu atât mai mult cu cât a participat la două extrageri din contul părţii civile J.I., infracţiunea consumându-se în momentul în care, cu ocazia celei de-a treia vizite la bancă a refuzat să extragă suma de bani aflată în contul titularilor acţiunilor, anunţând pe directorul acesteia şi ulterior poliţia.

- În ceea ce priveşte falsul şi uzul de fals reţinut în sarcina sa, se impunea, de asemenea, achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea de fals, întrucât nu a falsificat înscrisul prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod a acestuia, deoarece procura falsă întocmită la notarul public a fost făcută de o altă persoană, neavând nicio participare la întocmirea înscrisului, iar ca o consecinţă a achitării pentru infracţiunea de fals se impune achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de uz de fals, deoarece nu ştia că procura este falsă.

- În măsura în care totuşi se va considera că este vinovat de săvârşirea faptelor pentru care este trimis în judecată, se impune aplicarea în cauză a prevederilor art. 76 raportat la art. 74 C. pen., având în vedere circumstanţele sale personale, în sensul că nu are antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, contribuind în mod esenţial la aflarea adevărului şi la tragerea la răspundere a celorlalte persoane, prin desistarea sa, precum şi ca urmare a denunţurilor formulate poliţiei după momentul consumării faptelor reţinute în sarcina sa.

8. Inculpata C.D. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impune casarea cu trimitere, având în vedere nulitatea absolută a sentinţei pentru nelegala compunere a completului de judecată, întrucât nu a fost soluţionată cererea de recuzare, de asemenea pentru lipsa apărătorului ales, pentru inculpaţii B., la care adaugă şi lipsa de procedură cu multe părţi din această cauză, mai exact neintroducerea în proces în cadrul acţiunii civile ce se judecă împreună cu acţiunea penală a mai multor moştenitori ai părţilor civile, vătămate ori inculpaţi decedaţi.

În acest sens, arată că dacă nu sunt introduşi în cauză toţi moştenitorii părţilor civile decedate, cu referire la inculpaţii decedaţi, nu se mai poate exercita dreptul de regres, astfel că inculpaţii sunt obligaţi să plătească şi pentru ceilalţi debitori, fiind apoi în imposibilitate să recupereze o atare plată, fapt ce le afectează grav interesele, dreptul de proprietate.

Cu referire la această susţinere, se arată că, potrivit art. 21 C. proc. pen., care reglementează exercitarea acţiunii civile de către sau faţă de succesiunea, se prevede obligativitatea introducerii în cauză a moştenitorilor, în caz de deces a uneia dintre părţi, inclusiv a statului, ca moştenitori, în cazul în care lipsesc moştenitorii legitimi sau naturali sau soţul supravieţuitor.

În această ultimă situaţie, impunându-se obţinerea unui certificat de vacanţă succesorală sau să se constate de către instanţa de fond că succesiunea este vacantă, trebuia a se introduce în cauză reprezentantul legal al statului, pentru a răspunde civil, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor.

De altfel, susţine recurenta, nu s-a făcut nici un demers pentru a se afla dacă au fost dezbătute succesiunile părţilor decedate, pentru a se introduce în proces moştenitorii acestora, persoane fizice sau statul în caz de vacanţă succesorală, instanţa mulţumindu-se, de exemplu, în cazul inculpatului R.I., să constate că pe latură civilă nu se cunosc moştenitorii acestuia, aşa cum rezultă din adresa eliberată de primărie, astfel că hotărârea este nelegală şi netemeinică.

Ca atare, şi sub acest aspect se impune anularea hotărârii pronunţate de prima instanţă, pentru încălcarea dispoziţiilor imperative sus menţionate, pe latura civilă a cauzei, conform art. 197 C. pen., deoarece vătămarea gravă a dreptului său de proprietate nu poate fi acoperită în nici un alt mod, decât prin rejudecarea cauzei de către tribunal.

- Se impunea achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât în mod greşit instanţa a constatat că a aderat la grupul infracţional constituit din inculpaţii V.F., C.Gh.F. şi G.N.A., deoarece din declaraţia acest ora nu rezultă că o cunoşteau, iar faptul că inculpatul G. a rugat-o să-l ajute să tranzacţioneze acţiunile părţilor civile V.V., J.I. şi D.Gh., nu înseamnă că a aderat la acest grup, deoarece a tranzacţionat aceste acţiuni doar pentru aceste trei părţi vătămate şi a făcut-o în calitate de broker şi nu de aderat la grupul infracţional.

În acest sens, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât lipseşte latura obiectivă a acesteia, cu referire la aderare, iniţiere, constituire la un grup infracţional organizat, aderarea la un grup urmând a fi demonstrată, ceea ce nu rezultă în cauză, întrucât nu a acţionat într-un mod din care să rezulte că era membru sau să se considere membru a unui astfel de grup, pentru a săvârşi infracţiuni, neavând cunoştinţă de existenţa unui asemenea grup, fiind aleasă de inculpatul G.N. pentru a fi înşelată, singura sa vină fiind aceea că s-a gândit la obţinerea unor comisioane mai mari în calitatea sa de broker şi nu a analizat consecinţele faptei sale de a falsifica contractul de tranzacţionare şi de a semna în fals alte acte ce au fost folosite la tranzacţionarea acţiunilor celor trei părţi civile.

Mai mult, motivarea instanţei sub aspectul reţinerii acestei infracţiuni şi nu numai, este copie fidelă a rechizitoriului, ceea ce demonstrează că instanţa de fond nu a analizat în nici un mod probatoriul administrat în faza de judecată, exercitând o judecată superficială, fără a cerceta care este adevărul în prezenta cauză, încălcându-se grav dreptul la apărare şi la un proces echitabil garantat şi de art. 6 din Convenţie.

- În mod greşit a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 279 alin. (1), raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, ce reglementează piaţa de capital, impunându-se achitarea sa în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., singura sa activitate infracţională ce cade sub influenţa legii penale, mai exact a dispoziţiilor art. 290 C. pen., fiind numai a semnării în fals a anumitor acte, care au dus la tranzacţionarea acţiunilor celor 3 părţi civile menţionate.

Cu referire la această susţinere, arată că instanţa a procedat, de asemenea, numai la reproducerea conţinutului actului de sesizare, neanalizând conţinutul acestei infracţiuni, cum este cel al manipulării pieţei de capital, care poate să fie realizată numai dacă deţii informaţii privilegiate care trebuie analizate prin prisma definirii acestei noţiuni de informaţie privilegiată potrivit dispoziţiilor art. 244 pct. 1 din Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital.

Instanţa trebuia să analizeze această infracţiune de manipulare a pieţei de capital, care se distinge de activităţile contravenţionale pentru care a fost cercetată şi sancţionată de C.N.V.M., conform art. 5, unde a efectuat servicii de investiţii financiare, din nicio probă administrată în cauză nerezultând că a deţinut astfel de informaţii privilegiate sau a folosit astfel de informaţii pentru a abuza piaţa de capital prin tranzacţionare sau ordine de tranzacţionare, fapte de care este acuzată pe nedrept, susţinând că singura sa activitate care cade sub incidenţa legii penale, a Codului penal, dar nu a legii speciale potrivit art. 279 din Legea nr. 297/2004, fiind prevăzută de art. 290 C. pen.

- Se impune achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., deoarece din întreg probatoriul administrat nu rezultă că a indus în eroare vreo persoană şi nu s-a folosit de nume sau de calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase pentru a obţine pentru ea sau pentru altcineva vreun folos material injust.

Cu referire la această apărare, arată că deşi a tranzacţionat acţiunile celor trei părţi civile V.V., J.I. şi D.Gh., nu a conştientizat în nici un moment că actele de identitate şi procurile existente erau false, întrucât inculpatul G.N. a fost acela care i-a dat aceste acte pe care le-a considerat în regulă, necunoscând că sunt false, astfel că nu este vinovată pentru infracţiunea de înşelăciune în formele reglementate de art. 215 C. pen.

- Considerându-se vinovată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată de art. 290 C. pen., arată că şi sub acest aspect condamnarea dispusă de către instanţă la pedeapsa închisorii şi în cuantumul stabilit, nu este temeinică, impunându-se, în principal, aplicarea unei amenzi penale, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse în modalitatea suspendării condiţionate, având în vedere faptul că nu are antecedente penale, a avut un comportament bun înainte de săvârşirea acestor fapte, are studii de masterat, a avut o cooperare bună pe parcursul întregului proces penal.

- În legătură cu latura civilă a cauzei, arată că o critică esenţială este aceea că instanţa nu a stabilit în mod concret contribuţia fiecărui inculpat la prejudiciul cauzat în funcţie de activitatea infracţională săvârşită, fiind obligaţi, în solidar, pe grupuri, ceea ce este nelegal, ceea ce a condus, printre altele, prin faptul că nu s-a defalcat prejudiciul pentru fiecare inculpat, la exercitarea de către ea, dar şi de către inculpaţi, a dreptului prevăzut în art. 74¹ C. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010.

De asemenea, în legătură tot cu repararea acestui prejudiciu, arată că expertiza cu toate suplimentele care sunt neargumentate ştiinţific, nu recurge şi la varianta calculului prejudiciului în raport de momentul vânzării acţiunilor la bursă, acţiuni care puteau să aibă o valoare foarte scăzută la momentul soluţionării cauzei datorită implicaţiilor crizei economice.

9. Inculpaţii B.G.M. şi B.I. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Prima instanţă a încălcat flagrant prevederile art. 6 C. proc. pen., întrucât a judecat cauza în lipsa apărătorilor aleşi şi nu a soluţionat cererile de recuzare introduse.

În legătură cu acest motiv, arată că, la data de 20 ianuarie 2011, când a avut loc şedinţa publică în care cauza a fost luată în pronunţare, la ora 15:00, a trimis prin fax o cerere, prin care a solicitat strigarea cauzei după ora 16:00, întrucât ambii apărători aleşi se aflau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar cu arestaţi, trimiţând pentru a face dovada sub acest aspect prin fax şi lista de şedinţă, alături de o copie de pe împuternicirea avocaţială.

Procurorul, cu privire la lipsa de apărare a inculpaţilor, a solicitat un termen, dar instanţa a respins o atare cerere de amânare a cauzei.

După respingerea cererii, fiind sunaţi de inculpaţi, cu privire la această hotărâre a instanţei, apărătorii aleşi au formulat o cerere de recuzare pe care a trimis-o tot prin fax la ora 15:04, cerere care nu a fost soluţionată.

Întrucât şi această cerere de recuzare nu a fost luată în considerare de către instanţă, în momentul în care reprezentantul parchetului punea concluzii, inculpata a intervenit şi a formulat personal o altă cerere de recuzare care nu a fost luată în seamă.

Ulterior, la ora 16:20, apărătorii inculpaţilor au mai formulat o cerere de recuzare care a transmis-o prin fax la ora 16:20.

Faţă de această situaţie, inculpaţii apreciază că în mod nelegal instanţa a dispus ca ei să fie asistaţi de apărător din oficiu, deoarece delegaţia apărătorului din oficiu G.M. încetase de drept odată cu depunerea delegaţiilor de apărătorii aleşi la primul termen de judecată din 3 septembrie 2009, mai mult apărătorul din oficiu G.M. nu era titularul delegaţiei dată în acest sens, având delegaţie de substituire numai pentru inculpaţii ce nu erau asistaţi de apărătorii aleşi, ci numai de apărătorii din oficiu.

Este evident că această hotărâre este lovită de nulitate, potrivit prevederilor art. 197 C. proc. pen.

Chiar dacă s-ar presupune că apărătorul din oficiu avea delegaţie de asistenţă din oficiu, valabil emisă, se arată că termenul de 20 ianuarie 2010 a fost primul termen la care apărătorul din oficiu i-a asistat pe inculpaţii B.I. şi B.G., şi este evident că apărarea asigurată de acesta a fost pur formală, având în vedere complexitatea şi volumul probator al cauzei, dosarul având peste 80 de volume la urmărirea penală.

În măsura în care nu vor fi primite aceste motive vizând desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, se solicită redozarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, având în vedere că implicarea lor în grupul criminal organizat a fost minimă, săvârşind numai 8 acte materiale, deşi în mod greşit au fost condamnaţi pentru 180 de astfel de acte, activitate constând în eliberarea doar de extrase de cont, fără a avea vreun rol în activitatea infracţională desfăşurată de grup, luând în considerare, de asemenea, şi conduita bună a acestora înainte de săvârşirea infracţiunii, recunoaşterea în totalitate a activităţii infracţionale şi colaborarea cu organele de anchetă, pregătirea acestora, inculpata B.M. urmând cursuri postuniversitare, impunându-se, în consecinţă, aplicarea prevederilor art. 74 şi 76 C. pen., şi aplicarea unei pedepse în condiţiile art. 86¹ C. pen., o pedeapsă orientată spre minimul special, mai mult, în cauza apreciind că se poate face aplicarea prevederilor art. 320¹ C. proc. pen.

10. Inculpata P.C.A.M. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând în esenţă următoarele motive:

- Instanţa de fond trebuia să dispună achitarea sa în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, în sensul aderării şi sprijinirii grupului infracţional, cu atât mai mult cu cât în declaraţiile date rezultă că în momentul în care a realizat că informaţiile date de inculpatul B.I. nu sunt folosite de acesta în interes personal şi că la rândul lui pune la dispoziţia unor persoane ce tranzacţionează ilegal acţiunile, a încetat să mai furnizeze informaţii, ceea ce demonstrează lipsa altor legături cu grupul infracţional de care se face vorbire în hotărârea instanţei.

- Se impunea achitarea tot în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., deoarece lipseşte latura subiectivă a acestei infracţiuni, în sensul că ar fi acţionat cu intenţie directă în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul un folos material injust, din nici o probă administrată nerezultând existenţa unui asemenea scop.

Pentru existenţa acestei infracţiuni, de asemenea trebuia să fie dovedite şi actele de sprijinire a autorilor infracţiunii, acte care să fi fost folosite efectiv acestora din urmă şi care să fie identificate în mod concret - număr, dată, oră, locaţie - ceea ce nu s-a realizat în cauză, astfel că nici sub acest aspect nu poate fi realizat conţinutul infracţiunii de complicitate la înşelăciune reţinută în sarcina sa.

- Se impunea achitarea şi pentru infracţiunea de accesare fără drept la un sistem informatic, deoarece în mod greşit prima instanţă a a apreciat că a săvârşit această infracţiune în formă continuată, întrucât din dosarul de urmărire penală ce vizează numai două înregistrări ale convorbirilor între inculpata P.C. şi inculpatul B.I. au în vedere două CNP-uri care nu se regăsesc între cele 258 de persoane vătămate sau părţi civile.

- În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei de capital consideră, de asemenea că se impunea achitarea sa, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, deoarece, pe de o parte nu sunt probe care să dovedească săvârşirea cu intenţie a faptei de manipulare a pieţei de capital, iar pe de altă parte, nu se dovedeşte că a avut loc o manipulare a pieţei de capital în formele prescrise de Legea nr. 279/2004 şi anume, prin fapte materiale identice sau asimilate celor enumerate exemplificativ de art. 244 alin. (7) din Legea pieţei de capital.

De altfel, în acest sens se susţine că potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnico ştiinţifică dispus a se efectua în rezoluţia parchetului din 09 octombrie 2007 sunt în sensul că, nu au fost efectuate astfel de operaţiuni şi tranzacţii în baza unor informaţii aşa cum sunt ele definite de lege.

- Se impune reaprecierea întregului material probator şi în special cu privire la raportul de expertiză contabilă efectuat la data de 28 mai 2010 pentru determinarea exactă a prejudiciului cauzat numai de ea, întrucât în cauză se face referire la prejudiciul cauzat unui număr de 184 de părţi civile cu o sumă totală de 1.765.742,24 RON în condiţiile în care, prin rechizitoriu, parchetul cercetează activitatea sa infracţională materializată numai pentru 7 acte materiale pentru care a fost trimis în judecată şi nu pentru 184 de acte materiale care au fost avute în vedere la pronunţarea sentinţei cu privire la persoana sa.

În această situaţie, calculându-se în mod exact prejudiciul pentru care s-ar face responsabilă penal, aceasta are influenţă asupra laturii penale a cauzei, asupra pedepsei ce se poate aplica prin orientarea spre minimul prevăzut de lege ca urmare a reţinerii şi de circumstanţe atenuante aplicabile în cauză.

De asemenea, raportat la acest prejudiciu mai mic şi nu global cu referire la toate părţile civile cum a stabilit instanţa, are posibilitatea să solicite aplicarea prevederilor art. 320¹ C. proc. pen., ceea ce a şi solicitat la instanţa de fond, cerere nesoluţionată de instanţă.

- Aşa cum rezultă din cele arătate şi mai înainte, soluţia pe latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatei în solidar la plata sumei de 1.765.742,24 RON este nelegală, întrucât instanţa fondului nu precizează motivat care sunt părţile civile din totalul celor 258 îndreptăţite la plata acestor despăgubiri, având în vedere şi faptul că prejudiciul cauzat pentru faptele tuturor inculpaţilor reţinut în motivare este mai mare şi anume de 1.851.559,91 RON.

Ca atare, se impune reformarea hotărârii sub aspectul laturii civile, în sensul obligării acesteia la plata despăgubirilor către 7 păţi civile prejudiciate, având în vedere cele 7 acte materiale pentru care a fost trimisă în judecată.

11. Inculpata C.D.A. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea cu trimitere spre rejudecare pentru nelegala compunere a completului de judecată, având în vedere că nu a fost soluţionată cererea de recuzare formulată în scris, cât şi oral în această cauză, astfel că magistratul nu era îndreptăţit să continue dezbaterea judecătorească fiind incidente prevederile art. 197 alin. (2) vizând nulitatea absolută.

- De asemenea, casarea cu trimitere e necesară şi pentru că în cauză operează alt motiv de nulitate legat de apărarea inculpaţilor B.G. şi B.I. care la ultimul termen de judecată nu a beneficiat de serviciile apărătorilor aleşi, ceea ce legea prevede imperativ, în mod nelegal în privinţa acestor inculpaţi apărarea fiind susţinută de avocatul din oficiu.

- Totodată, casarea cu trimitere se impune şi sub un alt motiv şi anume, faptul că această cauză a fost judecată de către în stanţa de fond cu lipsă de procedură cu o mare parte din părţile civile, lipsă de procedură peste care instanţa a trecut la mai multe termene de judecată, inclusiv la termenul la care a avut loc dezbaterile în fond, ceea ce atrage potrivit dispoziţiilor legale o atare casare cu trimitere.

- În măsura în care instanţa nu va proceda la casarea cu trimitere, având în vedere cele 3 motive arătate mai sus şi se va trece la rejudecarea pe fond a cauzei de către instanţa de apel, consideră că în mod greşit a fost reţinută în sarcina sa săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, întrucât nu a aderat şi cu atât mai mult nu a sprijinit, ceea ce legea defineşte un „grup infracţional organizat" întrucât relaţiile sale cu un astfel de grup s-a limitat numai la relaţia sa de concubinaj pe care a avut-o cu inculpatul C.Gh.F., perioadă în care acesta i-a solicitat să-l ajute la derularea unor afaceri pe care afirma că le are, neexplicând în nici un moment scopul în care urma să utilizeze înscrisurile pe care le obţinea de la diverse persoane şi nici nu i-a făcut cunoştinţă cu vreunul dintre inculpaţii care sunt trimişi în judecată în prezenta cauză.

- Pe acest considerent al faptului că activitatea sa s-a limitat numai la relaţia pe care a avut-o cu inculpatul C.Gh.F., care nu a menţionat nici când în ce constau "afacerile" sale şi nici nu a fost interesată de aceste activităţi, solicită a nu fi reţinute în sarcina sa infracţiunile reţinute de Legea 297/2004 şi de art. 215 C. pen.

- Având în vedere că a recunoscut săvârşirea actelor materiale pentru care este trimisă în judecată, iar acestea sunt într-un număr extrem de redus faţă de activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi solicită cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen., pentru care se consideră vinovată, stabilirea unui cuantum al pedepsei mai mic, având în vedere prejudiciul relativ mic cauzat faţă de prejudiciul global, atât de mare reţinut în cauză, cât şi circumstanţe personale şi anume, faptul că nu avea antecedente penale, are un minor în îngrijire, este încadrată în muncă, fiind o persoană cunoscută care a avut un comportament onest şi responsabil în societate înainte de săvârşirea unor asemenea fapte.

- În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, aşa cum rezultă şi din criticile exprimate pe latura penală, consideră că în mod neîntemeiat instanţa de fond i-a respins obiecţiunile pertinente la expertiza contabilă efectuată în cauză şi a reţinut în sarcina sa un prejudiciu extrem de mare fără a fi justificată în vreun fel modalitatea prin care s-a ajuns la această sumă, prejudiciul care nu are nici o legătură cu contribuţia sa extrem de limitată comparativ cu prejudiciul total reţinut în sarcina celorlalţi inculpaţi.

12. Inculpatul C.Gh.F. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea cu trimitere, având în vedere greşita compunere a completului de judecată, întrucât instanţa a trecut la dezbaterea pe fond cauzei fără a soluţiona cererea de recuzare formulată, la care adaugă şi critica vizând lipsa apărătorilor aleşi, cauza fiind luată în dezbatere în mod nelegal cu apărătorul din oficiu, precum şi lipsa de procedură cu multe dintre părţile civile din această cauză.

- Întrucât a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată se impunea ca instanţa să facă aplicarea prevederilor art. 320¹ C. proc. pen., apreciind că sunt întrunite toate condiţiile de a beneficia de dispoziţiile acestei legi.

- Pedeapsa aplicată de 15 ani este extrem de mare, impunându-se reducerea acesteia, având în vedere circumstanţe atenuante care pot fi reţinute în sarcina sa, în sensul că are copii în întreţinere şi sănătatea este afectată aşa cum rezultă din actele depuse în cauză.

13. Inculpatul C.A. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Se impune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare, având în vedere motivele invocate de ceilalţi inculpaţi, sub acest aspect, şi anume nelegala compunere a completului de judecată, ca urmare a nesoluţionării cererii de recuzare, lipsa apărătorilor aleşi, deşi exista delegaţie în cauză, instanţa procedând nelegal prin apărarea făcută de apărătorul din oficiu, precum şi lipsa de procedură cu multe părţi civile.

- Activitatea sa infracţională a fost neînsemnată, având în vedere că a deschis numai două conturi, neştiind că procura este falsă, neavând legătură nici cu grupul infracţional de care se face vorbire în actul de sesizare şi în motivarea instanţei, întrucât nu cunoaşte nicio persoană din acest grup, cu excepţia unei persoane cu care este verişor, astfel că nu poate fi reţinută vinovăţia sa sub aceste aspecte.

- Având în vedere că a achitat prejudiciul reţinut în sarcina sa, cu atât mai mult că acest prejudiciu vizează numai pe două persoane vătămate, S.E. şi Z.M., care nu s-au constituit părţi civile, consideră că se impunea a se face aplicarea în cauză a prevederilor art. 74¹ C. pen.

14. Inculpatul I.P. a declarat apel, precizând că motivele le va invoca oral în faţa instanţei, dar în cursul judecăţii în apel, a decedat.

15. Partea civilă C.I. a declarat apel, invocând faptul că, în mod greşit, prima instanţă nu i-a acordat cheltuielile de judecată, solicitând şi cheltuieli de judecată, conform chitanţei depuse la dosar în apel.

16. Moştenitorii părţii civile P.E., şi anume C.L., C.P. şi C.T., critică sentinţa sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.

- În mod greşit prima instanţă le-a acordat numai suma de 557,94 RON, reprezentând prejudiciu produs de către inculpaţi ca urmare a tranzacţionării ilegale a acţiunilor deţinute de partea vătămată P.E. pe care o moştenesc, întrucât se impunea acordarea şi de dividende ce ar rezulta din raportul de expertiză, precum şi reactualizarea sumei tranzacţionate ilegal.

- Instanţa de fond nu i-a acordat cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces, şi anume onorariu avocat în sumă de 3.000 RON, conform chitanţelor depuse în cauză de avocatul P.D.M. şi suma de 175,89 RON, reprezentând contravaloarea bonurilor de benzină, în total cheltuieli de judecată în sumă de 3.175,89 RON.

17. Partea civilă D.C. critică sentinţa sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Deşi inculpaţii V.F., V.Gh.G. şi C.M. au fost obligaţi să-i restituie suma de 434.357 RON, aceştia, cu rea-credinţă, nu i-a restituit bani în cuantumul de mai sus, primind suma de 4.000.000 RON, astfel că se impune a se dispune restituirea întregii sume, ca urmare a acţiunilor pe care le-a deţinut la FFF Oltenia.

18. Partea responsabilă civilmente S.C. D.C. S.A. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:

- Nu s-a indicat corect temeiul legal al atragerii răspunderii civile, ca şi parte responsabilă civilmente, în condiţiile în care prima instanţă a făcut referire la obligarea în solidar, potrivit art. 1000 şi art. 1003 C. civ., fără a specifica o anume răspundere pentru fapta altuia, care se regăseşte în prevederile art. 1000 C. civ. - art. 1003 în mod corect instituie răspunderea solidară - care vizează multiple astfel de forme ale răspunderii civile pentru fapta altuia, neindicate în hotărâre, dar şi care se regăsesc în cauza de faţă dedusă judecăţii.

- În mod netemeinic şi nelegal s-a dispus obligarea sa, în mod solidar cu toţi inculpaţii la plata despăgubirilor civile, urmând a se constata că instanţa fondului a dispus în mod greşit atragerea răspunderii civile ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu toţi inculpaţii, inclusiv cu cei care nu aveau calitatea de prepuşi ai săi, sau aveau calitatea de prepuşi a altor comitenţi.

În acest sens, se arată că în cauză o parte dintre inculpaţi aveau calitatea de prepuşi ai părţii responsabile civilmente - în speţă 21 de inculpaţi, dintre care unul a decedat pe parcursul procesului penal, iar prepuşi ai săi au fost indicaţi doar inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., situaţie în care survin două categorii de răspundere civilă solidară, în temeiul art. 1003 C. civ., şi anume, o răspundere solidară între inculpaţi, conform prevederilor art. 998 - 999 C. civ., prin raportare la prevederile art. 1003 C. civ., ceea ce înseamnă că toţi inculpaţii rămaşi în proces răspund solidar între ei pe latura civilă, şi o altă răspundere în solidar a părţii responsabile civilmente numai cu prepuşii proprii, prin raportare la prevederile art. 1000 alin. (3) şi art. 1003 C. civ., fiind lipsită de temei juridic susţinerea ca SC D.C. SA să răspundă pentru inculpata C.D., ca şi parte responsabilă civilmente, inculpată care este prepus al altui comitent, şi anume SSIF C.I. S.A., de asemenea, lipsită fiind de temei juridic răspunderea solidară pentru un inculpat care nu-i este prepus, cum ar fi I.N., S.E.R.

- În mod netemeinic şi nelegal, în condiţiile în care s-a dispus obligarea sa, în solidar cu inculpaţii G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., la plata despăgubirilor în sumă de 1.765.742,24 RON şi au fost condamnaţi la pedepse severe pentru acest prejudiciu, iar unora dintre inculpaţi, pentru acelaşi prejudiciu li s-a aplicat o pedeapsă într-un cuantum mai mic, nu s-a făcut o diferenţă a răspunderii civile a inculpaţilor, proporţional cu limitele de pedeapsă aplicate pe latura penală.

- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut calitatea de organizator al grupului infracţional a inculpatului G.N.A., alături de inculpaţii V.F. şi C.Gh.F., întrucât din declaraţiile părţilor, ale martorilor şi din întreg materialul probator administrat, a rezultat că acest grup infracţional a fost constituit la iniţiativa şi sub conducerea inculpaţilor V.F. şi C.Gh.F., care erau purtători de autoritate, în raport de celelalte persoane ale grupului, cu atât mai mult cu cât împotriva lui G.N.A. s-au exercitat presiuni psihice, ameninţări de către cei doi lideri ai grupului infracţional şi, ca atare, se impunea o pedeapsă mai mică acestuia şi, în acelaşi timp, obligarea sa pe latură civilă la o sumă mai mică decât suma la care a fost obligat de 1.765.742,24 RON, având în vedere contribuţia mai mică a acestuia la pretinsa activitate infracţională.

- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut calitatea de angajat al Depozitarului Central pentru inculpatul G.N.A., pentru actele săvârşite de acesta după data de la care nu mai era angajat.

Astfel, în condiţiile în care părţile vătămate V.V., D.Gh. şi J.I. au fost păgubite cu suma totală de 864.804,2 RON, din totalul prejudiciului reţinut de 1.851.559,91 RON, după momentul la care inculpatul G.N. părăsise serviciul părţii responsabile civilmente (februarie 2007), persoanele vătămate fiind păgubite în datele de 4 iunie 2007, 26 iunie 2007 şi, respectiv 26 iulie 2007 - 30 iulie 2007, nu se mai poate reţine existenţa în persoana acestuia a calităţii de prepus şi, în consecinţă, nu mai poate fi atrasă răspunderea civilă a sa pentru prepusul său G.N., pentru fapte săvârşite de acesta la data când nu mai avea această calitate de prepus.

Mai mult, s-a dispus obligarea sa ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu prepusul său G.N. şi ceilalţi, pentru cazuri în care inculpaţii de etnie rromă au înşelat părţile vătămate în teritoriu, fără nicio implicare a acestor prepuşi ai săi.

- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut răspunderea sa civilă pentru faptele prepuşilor G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., prin obligarea sa în solidar cu aceştia la plata despăgubirilor în limita maximă de 1.765.742,24 RON, deoarece nu au fost individualizate în concret actele materiale săvârşite de aceştia cauzatoare de prejudiciu, proporţia deţinută de aceste fapte, în economia activităţii infracţionale a grupului şi legătura de cauzalitate între faptele acestora şi prejudiciu.

- Motivarea instanţei, în ceea ce priveşte latura civilă, este extrem de sumară, ceea ce echivalează cu lipsa motivării, aspect care de sine-stătător este de natură să atragă casarea cu trimitere spre rejudecare la instanţa fondului.

O atare motivare, extrem de succintă, nu este de natură să sprijine raţionamentul logic care să fundamenteze hotărârea pronunţată pe latură civilă, în condiţiile în care activitatea infracţională a fost deosebit de complexă, s-a derulat în timp şi au participat un număr mare de persoane, dintre care unele nici nu au fost puse sub învinuire.

- În mod netemeinic şi nelegal, s-a reţinut răspunderea sa ca parte responsabilă civilmente pentru prejudicii care nu au rezultat din activitatea infracţională nemijlocită a angajaţilor săi, cum ar fi prejudicierea părţilor civile V.V., D.Gh. şi J.I., întrucât activitatea nemijlocită a prepuşilor arătaţi mai sus, în aceste trei cazuri este inexistentă sau de mică importanţă, aşa cum rezultă din întreg probatoriul al cauzei, în cauzarea efectivă a prejudiciului.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art. 378, art. 371 şi art. 372 C. proc. pen., Curtea de Apel Piteşti prin Decizia penală nr. III din 16 noiembrie 2011 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti şi de inculpaţii G.N.A., V.F., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.GH.F., C.O., I.N., toţi aflaţi în Penitenciarul Colibaşi, C.N.F., C.M., C.D., B.G.M., B.I., C.A., P.C.A.M., C.D.A., C.A., de părţile civile C.I., D.C., de moştenitorii C.L., C.P. şi C.T. ai părţii civile P.E. şi de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA Bucureşti, împotriva Sentinţei penale nr. 35 din 27 ianuarie 2011, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 2320/109/2009.

A desfiinţat în întregime sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Argeş.

A înlocuit măsura arestării preventive a inculpaţilor V.F., V.GH.G., G.N.A., A.D.L.,M.M. (fost G.), B.G.E., C.GH.F., C.O., şi I.N., toţi aflaţi în Penitenciarul Colibaşi, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, potrivit art. 145 C. pen.

A dispus punerea de îndată în libertate a acestora de sub puterea mandatelor de arestare, respectiv inculpatul A.D.L., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 8 din 29 mai 2009, emis de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul G.N.A., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 9 din 29 mai 2009, emis de Curtea de Apel Piteşti, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul B.G.E., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul M.M. (fost G.), de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul V.F., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, V.Gh.G., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, C.O., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul I.N., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009 şi C.Gh.F., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 1921/109/2009, dacă nu sunt reţinuţi şi arestaţi în alte cauze.

Pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, inculpaţii se vor supune obligaţiilor prev. de art. 145 alin. (1¹) şi art. 145 alin. (1²) C. proc. pen., după cum urmează:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la poliţia de domiciliu ca organ desemnat cu supravegherea, respectiv Poliţia Sectorului 6 din Municipiul Bucureşti pentru inculpaţii A.D.L., B.G.E., C.O., Poliţia Sectorului 2 din Municipiul Bucureşti pentru inculpatul M.M., Poliţia Sectorului 3 din Municipiul Bucureşti pentru inculpatul G.N.A. şi Poliţia Oraş Bolintin Vale, judeţul Giurgiu, pentru inculpaţii V.F., V.Gh.G., I.N. şi C.Gh.F.

- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;

- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie de părţile vătămate şi de părţile civile, membrii familiilor acestora, persoanele împreună cu care au comis faptele, martori, experţi şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

- să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta ca angajaţi la SC D.C. SA Bucureşti cu referire numai la inculpaţii G.N.A. şi A.D.L.

În baza art. 145 alin. (3) C. proc. pen., a atras atenţia inculpaţilor asupra încălcării cu rea credinţă a măsurii aplicate, sau a obligării de a nu părăsi localitatea, situaţie în care această măsură va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Instanţa a dispus comunicarea dispoziţia privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea instituţiilor prevăzute de art. 145 alin. (2¹) C. proc. pen. Onorariul avocatului din oficiu, respectiv F.D. pentru inculpaţii M.M., S.E. şi I.M., în sumă de 900 RON, precum şi onorariul parţial al avocaţilor din oficiu P.M. şi P.V. în sumă de câte 250 RON pentru ceilalţi inculpaţi până la prezentarea apărătorilor aleşi, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

De asemenea, onorariul avocatului din oficiu H.C., în sumă de 2.000 RON, pentru părţile vătămate şi părţile civile, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Astfel, curtea a analizat cu precădere acele critici sau motive invocate de părţi, ce vizează desfiinţarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Aceste critici ce se regăsesc aproape în întregime la toate părţile apelante în cauză, pot fi subsumate următoarelor aspecte, grupate, pe patru categorii:

1. Lipsa unor părţi nelegal citate de către instanţa de fond, atunci când cauza a fost luată în pronunţare şi anume, părţi vătămate, părţi civile, moştenitori ai acestora, moştenitori ai inculpaţilor decedaţi.

2. Omisiunea asistării inculpaţilor B.G.M. şi B.I. de către apărătorii aleşi, ce aveau împuternicire avocaţială şi desemnarea unui apărător din oficiu în locul apărătorilor aleşi, în această fază finală a dezbaterilor.

3. Nelegala compunere a completului de judecată, întrucât magistratul învestit cu judecarea fondului, deşi a fost recuzat atât scris cât şi oral, a trecut la începerea dezbaterilor după terminarea cercetării judecătoreşti, fără ca o astfel de cerere de recuzare să fie soluţionată.

4. Motivarea sentinţei este extrem de sumară, atât pe latura penală, dar mai ales pe latura civilă a cauzei, ceea ce echivalează cu lipsa motivării.

- În legătură cu prima critică formulată, şi anume necitarea unor părţi de către instanţa de fond pentru data în care cauza a fost luată în pronunţare, Curtea de Apel a constatat că o atare critică este întemeiată.

Astfel, potrivit art. 379 pct. 2 lit. b) teza I C. proc. pen., este atrasă desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, pe motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate.

Or, în cauză, verificând susţinerile apărării inculpaţilor, în sensul nelegalei citări a unor astfel de părţi, şi anume luarea cauzei în pronunţare, deşi era o lipsă de procedură cu peste 50 de părţi civile şi nu erau introduşi în cauză moştenitorii pentru alte părţi civile decedate, aşa cum rezultă din susţinerile acestora, reliefate de altfel, mai sus, Curtea de Apel a constatat că aceste susţineri sunt întemeiate.

Astfel, verificând volumul nr. XXIX dosar primă instanţă, filele 9344 - 9347, 9368 - 9373, 9525 - 9564, se constată că 49 de părţi civile şi părţi vătămate, dintre care cinci decedate, nu au fost citate pentru data de 20 ianuarie 2011 când cauza a fost luată în pronunţare şi nici nu au fost introduşi în cauză moştenitorii atunci când a survenit decesul unor asemenea părţi.

De altfel, aşa cum rezultă din încheierea instanţei din data de 20 ianuarie 2011. Pronunţarea a fost amânată pentru data de 27 ianuarie 2011, când s-a şi dat hotărârea atacată - pe lângă susţinerile apărătorilor inculpaţilor că trebuie citate părţile, pentru care nu era îndeplinită procedura de citare şi că trebuie introduşi în cauză moştenitorii părţilor vătămate şi civile decedate, şi reprezentantul parchetului a susţinut că se impune introducerea în cauză a moştenitorilor acestora, arătând că, se impunea efectuarea unei adrese la ultimul domiciliu cunoscut al acestora pentru a fi precizate numele lor pentru a fi citaţi ulterior în cauză.

Instanţa a apreciat însă că nu sunt date suficiente în sensul că unele părţi civile ar fi decedat, iar procedura este legal îndeplinită prin afişare la Consiliul Local al Municipiului Piteşti.

Curtea de Apel a considerat, însă, că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură cu aceste părţi civile, cu moştenitorii acestora în cazul părţilor civile decedate sau a inculpaţilor decedaţi, iar susţinerea că nu sunt suficiente date din care să rezulte că unele părţi civile ar fi decedat, nu poate fi primită, întrucât pentru o justă soluţionare a cauzei se impunea, în virtutea rolului său activ, menţionat de dispoziţiile art. 4 C. proc. pen., ca instanţa să exercite o diligentă sporită, mai ales cu privire la latura civilă a acesteia, la sumele de bani cu care urmau să fie despăgubite părţile vătămate prejudiciate prin ampla activitate infracţională a inculpaţilor, limitată nu numai la o anumită arie teritorială, dar şi în întreaga ţară, cuantumul acestora sub aspectul răspunderii civile având efecte directe sau implicite şi asupra răspunderii penale, prejudiciul cauzat fiind un criteriu important ce se impune a fi luat în considerare la individualizarea pedepsei, pentru fiecare participant la această activitate infracţională.

Curtea de Apel a constatat cu privire la lipsa de citare a moştenitorilor părţilor civile, rezultă că se impunea citarea următoarelor persoane: G.E., C.F., moştenitori ai părţii civile C.E., domiciliată în comuna D, sat Cărlăţeni, judeţul Botoşani, S.E., moştenitor al părţii civile B.E., domiciliată în Bucureşti, sector 3, C.I.R. şi C.G.F., moştenitori ai părţii civile C.E., primul domiciliat în Alba Iulia, secundul domiciliat în comuna V, judeţul Braşov, C.M. şi C.A.I., soţul defunctei, respectiv fiica defunctei C.P., ambii domiciliaţi în Drăgăneşti Olt, U.M., U.V. şi U.Gh., prima soţia iar ceilalţi doi fiii defunctului U.T., prima domiciliată în comuna T, judeţul Vrancea, iar ceilalţi doi domiciliaţi în Focşani, R.M.I., soţia defunctului R.I., domiciliată la mama sa în comuna C, judeţul Giurgiu, sau moştenitorii defuncţilor K.M. şi K.H., cu ultim domiciliu în Galaţi.

Rezultă, astfel, din cele verificate de curte, că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură pentru aceşti moştenitori care trebuiau să fie introduşi în cauză, aşa cum pretind în mod expres dispoziţiile art. 21 C. pen., vizând exercitarea acţiunii civile de către sau faţă de succesori.

De aceea, se impune desfiinţarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a fi introduşi în cauză aceşti moştenitori sau alţii, în urma verificărilor şi diligentelor pe care trebuie să le întreprindă instanţa de fond - în cursul judecării în apel a decedat şi inculpatul I.P. - în vederea justei soluţionări a cauzei, pe latura civilă, dar cu efecte, aşa cum s-a arătat şi asupra laturii penale, citarea acestora urmând a se face în condiţiile legii, prin toate formele prevăzute, fie chiar la ultimul domiciliu al defuncţilor, dacă instanţa consideră necesar.

De menţionat, în legătură cu această procedură de citare, pe care curtea o consideră nelegal îndeplinită, nu numai cu privire la succesori, dar şi la alte părţi civile, aşa cum s-a arătat mai înainte, că tribunalul a precizat, în încheierea arătată că, procedura a fost legal îndeplinită prin afişare la Consiliul Local Piteşti, dar, observând procesul-verbal de afişare curtea constată că o asemenea citare a fost făcută numai formal, neindicându-se care sunt părţile civile pentru care s-a procedat la afişare, enumerându-se numai inculpaţii I.N. şi C.A., precum şi părţile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş în data de 20 ianuarie 2011". Or, o atare formulă generală „şi alţii", nu poate suplini dovada că a fost afişată citaţia cu privire la toate părţile vătămate sau civile, atât de numeroase în această cauza, care să conducă la premiza că persoanele citate pot lua cunoştinţă de termenul de judecată fixat, aceasta fiind de fapt esenţa citării.

Desigur, această modalitate de citare prin afişare la consiliul local, care este reglementată şi pentru părţile civile conform prevederilor art. 177 alin. (9) teza I C. proc. pen., raportat la prevederile art. 174 alin. (4) teza ultimă C. proc. pen., care prevede afişarea citaţiei la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală, atunci când activitatea infracţională s-a desfăşurat în mai multe locuri, aşa cum este şi activitatea infracţională reţinută în această cauză, este o ultimă modalitate, după ce au fost epuizate celelalte forme ale citării prevăzute de lege, dar care nu trebuie să fie formală, aşa cum s-a procedat în cauza de faţă, ci efectivă pentru a fi atins scopul citării aşa cum s-a menţionat, acela de a încunoştinţa persoanele chemate la proces, de a se prezenta în vederea susţinerii drepturilor şi intereselor lor.

Curtea de Apel a menţionat că, legala procedură de citare poate fi analizată şi sub alt aspect. Astfel, în urma modificării Codului de procedură penală, prin Legea nr. 202/2010, în vederea accelerării judecăţii, au fost modificate prevederile legale vizând citarea părţilor la judecată şi cum la termenul la care s-a judecat această cauză - 20 ianuarie 2011 -era în vigoare această modificare, tribunalul trebuia să apeleze şi la modalităţile de citare prevăzute de acest text, în sensul desemnării a unei persoane reprezentant, avocat ales ori avocat din oficiu care să ia legătura cu partea reprezentată, în toate aceste situaţii acoperindu-se orice nelegalitate survenită în procedura de citare.

Curtea de Apel apreciază că tribunalul nu a procedat nici în acest mod şi procedura de citare cu numeroase părţi civile sau cu succesorii acestora sau a inculpaţilor decedaţi, nu a fost îndeplinită, procedură prin care sunt vătămate nu numai drepturile şi interesele părţilor civile necitate, dar şi interesele inculpaţilor şi a celorlalte părţi, având în vedere că răspunderea civilă are efecte şi asupra răspunderii penale. Curtea de Apel a arătat că în cauză sunt incidente prevederile menţionate ale art. 379 pct. 2 lit. b) teza I C. proc. pen., care atrag casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, când judecata a avut loc în lipsa unor părţi nelegal citate.

În consecinţă, apreciază Curtea de Apel, cu ocazia rejudecării urmează să fie citate toate părţilor civile, în această cauză, a succesorilor acestora, cât şi ai inculpaţilor decedaţi, urmând ca instanţa, în virtutea rolului activ, pe care trebuie să-l aibă în desfăşurarea procesului penal, potrivit art. 4 C. proc. pen., să depună diligenta necesară pentru îndeplinirea procedurii de citare în toate formele prevăzute de lege, în aşa fel încât procesul penal să fie finalizat în condiţiile legii, urmărindu-se justa soluţionare a cauzei deduse judecăţii, atât sub aspectul laturii penale cât şi sub aspectul laturii civile.

Curtea de Apel reţine că şi cel de-al doilea aspect menţionat mai sus, şi anume judecarea cauzei în lipsa apărătorilor aleşi pentru care inculpaţii B.G.M. şi B.I. aveau împuternicire avocaţială, în locul acestora apărarea fiind asigurată de un avocat din oficiu, este un motiv întemeiat ce vizează casarea cu trimitere.

Astfel, reţine Curtea de Apel, inculpaţii B.G.M. şi B.I., în exercitarea dreptului la apărare, şi-au ales ca avocaţi pe B.M. şi L.A., aşa cum rezultă expres din împuternicirea avocaţială depusă la dosar, începând cu termenul de judecată din data de 3 septembrie 2009, când a încetat delegaţia apărătorului din oficiu M.D., împuternicit să răspundă pentru toţi inculpaţii din această cauză, care nu aveau apărător ales.

La data de 20 ianuarie 2011, când în cauză a fost terminată cercetarea judecătorească, înainte de a se trece la dezbateri, inculpaţii B.G.M. şi B.I. au învederat faptul că aceştia au apărătorii aleşi menţionaţi, care se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în susţinerea unei alte cauze, solicitând lăsarea cauzei mai la urmă, când apărătorii lor vor fi prezenţi în instanţă, solicitare care a fost făcută oral de către inculpaţi, după care la ora 15:00, după apelul nominal făcut în şedinţă publică, a fost depusă o cerere sosită prin faxul instanţei, prin care apărătorii B.M. şi L.A. solicitau strigarea cauzei după ora 16:00, când urmau a fi prezenţi în instanţă pentru a susţine apărarea inculpaţilor menţionaţi, toate aceste situaţii sau împrejurări fiind consemnate în încheierea de şedinţă.

Totuşi, reţine Curtea de Apel, tribunalul nu a dat curs unei asemenea cereri şi, deşi inculpaţii nu au dorit să fie asistaţi de apărător din oficiu, desemnează ca apărător din oficiu pe avocata G.M. care substituia pe avocatul din oficiu M.D., împuternicit să răspundă pentru inculpaţii care nu aveau apărători aleşi, aceasta exercitând apărarea pentru inculpaţii ce nu-şi aleseseră apărător, la toate termenele, începând cu data de 14 ianuarie 2010.

De menţionat, că delegaţia apărătorului din oficiu cu privire la inculpaţii B.M. şi B.I., încetase la data de 3 septembrie 2009, odată cu prezentarea apărătorilor aleşi B.M. şi L.A.

În aceste condiţii, reţine Curtea de Apel, deşi inculpaţii aveau apărători aleşi, iar aceştia au şi trimis prin fax alături de cerere şi dovada că se află la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, totuşi tribunalul, a hotărât ca apărarea inculpaţilor Bucur să fie exercitată de avocatul din oficiu G.M.

Reprezentantul parchetului a solicitat, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă, amânarea cauzei şi acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare a inculpaţilor B.G.M. şi B.I., amânare solicitată de altfel şi pentru lipsa de procedură cu toate părţile civile, aşa cum rezultă din cele expuse mai sus.

Faţă de această situaţie, întrucât în cauză, deşi inculpaţii au avut apărători aleşi, aceasta a fost judecată cu apărător desemnat din oficiu, curtea de apel constată că au fost încălcate prevederile legale ale art. 171 alin. (4¹) C. proc. pen., vizând asistenţa juridică obligatorie de către apărătorul ales, ceea ce antrenează regimul unei nulităţi absolute a hotărârii şi sub acest aspect.

Este adevărat, că motivele invocate vizează numai pe inculpaţii B.G.M. şi B.I., dar cum o atare cauză, cum este cea de faţă, cu numeroşi inculpaţi, nu poate fi just soluţionată decât prin raportare şi la activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, alţii decât cei care invocă aceste motive, o atare nelegalitate operează asupra întregii cauze, conducând la desfiinţarea în întregime a hotărârii atacate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 171 alin. (4¹) C. proc. pen., organul judiciar ia măsuri, în cazul când asistenţa juridică este obligatorie, pentru desemnarea unui apărător din oficiu, care să înlocuiască pe apărătorul ales, atunci când acesta nu se prezintă nejustificat la termenul de judecată fixat şi nici nu asigură substituirea, pleacă sau refuză să efectueze apărarea.

Curtea de Apel observă astfel, că niciuna dintre cele patru situaţii menţionate expres de textul arătat, nu se regăsesc în speţa dată, întrucât lipsa la acel moment al luării în pronunţare a cauzei a apărătorilor aleşi, a fost justificată, întrucât erau plecaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă ierarhic superioară, aşa cum rezultă din lista de şedinţă transmisă prin fax, nu au plecat de la instanţa unde urma să asigure apărarea şi nici nu au refuzat să efectueze apărarea, mai mult, au solicitat lăsarea cauzei mai la urmă pentru a avea timpul necesar pentru a se prezenta la instanţă, pentru asigurarea apărării celor doi inculpaţi.

Procedând la desemnarea unui apărător din oficiu care nu era pregătit pentru acest moment al luării cauzei în pronunţare, pentru a exercita apărarea inculpaţilor pentru că nu aştepta ca apărătorii aleşi să nu fie prezenţi - delegaţia apărătorului din oficiu încetase la prezentarea apărătorilor aleşi cu aproape peste un an în urmă, la 3 septembrie 2009 - tribunalul, cel puţin trebuia să acorde timpul necesar pregătirii apărării, aşa cum pretind în mod expres dispoziţiile menţionate ale art. 171 alin. (4) teza I parag. final C. proc. pen., ceea ce instanţa nu a făcut.

Neprocedând în acest mod şi având în vedere complexitatea cauzei şi de numărul mare de inculpaţi, dosarul având peste 80 de volume la urmărirea penală, curtea constată că apărătorul desemnat din oficiu nu a asigurat o apărare efectivă, ea fiind mai mult formală, aşa cum rezultă, de altfel, şi din concluziile sumar prezentate, în condiţiile în care instanţa le-a aplicat inculpaţilor o pedeapsă de câte 10 ani închisoare, o atare situaţie fiind asimilată chiar cu o lipsă de apărare.

De altfel, potrivit art. 6 parag. 3 lit. b) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, una din garanţiile unui proces echitabil în materie penală este ca acuzatul „să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale", ceea ce înseamnă că şi sub acest aspect al prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului instanţa a procedat greşit, atunci când a acordat asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor care aveau apărători aleşi, fără a acorda un timp constând în amânarea cauzei pentru pregătirea apărării de către apărătorul desemnat din oficiu.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat într-o cauză în care pârât a fost statul român şi anume, cauza Samoilă şi Cionca împotriva României, în care se arăta, cu privire la apărarea din oficiu, că atunci când avocatul a fost desemnat pe loc, nu cunoştea nici dosarul şi nu a dispus de timpul necesar pentru pregătirea apărării, nu se poate considera că inculpaţii - în cauză reclamanţii - au beneficiat de o apărare efectivă, ceea ce a atras sancţionarea statului român.

Aşa fiind, şi pe acest considerent al lipsei de apărare cu privire la inculpaţii B.G.M. şi B.I., apărare care nu a fost exercitată de apărătorul ales ci de apărătorul din oficiu, curtea de apel constată că se impune casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, hotărârea dată fiind lovită de nulitate.

În ceea ce priveşte cea de-a treia critică formulată, şi anume nelegala compunere a completului de judecată, întrucât inculpaţii B.G.M. şi B.I., deşi au formulat cerere de recuzare oral şi scris, aceasta nu a fost soluţionată, tribunalul trecând în mod greşit la începerea dezbaterilor, la judecarea cauzei, o atare critică nu poate fi primită.

Astfel, curtea de apel constată că o astfel de cerere de recuzare, pe motivul că instanţa nu a dat dovadă de imparţialitate judecând cauza cu apărători din oficiu, deşi s-a făcut o cerere de lăsarea dosarului la sfârşitul şedinţei din data de 20 ianuarie 2011, la ora 16:00 - aspecte consemnate de altfel mai sus - a fost transmisă prin fax la ora 15:04, aşa cum rezultă din consemnarea electronică a acesteia. Totuşi, această cerere este înregistrată, primind dată certă sub nr. 271, în ziua următoare, şi anume în 21 ianuarie 2011, când a fost soluţionată, soluţionare care a avut loc după judecarea cauzei. Aşa fiind, curtea de apel consideră că potrivit prevederilor legale, data înregistrării este data primirii cererii şi nu data sau ora la care a fost transmisă prin fax, astfel că în mod corect judecătorul fondului a trecut la dezbateri fără a soluţiona această cerere, din moment ce aceasta nu fusese încă înregistrată la registratura instanţei.

Mai mult, chiar dacă o atare cerere de recuzare a fost făcută oral, imediat după intrarea în dezbateri, care a avut loc la ora 15:00, cerere repetată ulterior în cursul dezbaterilor, aşa cum susţin inculpaţii, o atare cerere nu s-ar fi impus în opinia curţii de apel - dată fiind situaţia analizată - să fie soluţionată de către completul de judecată.

În acest sens, curtea de apel consideră, că numai înainte de terminarea cercetării judecătoreşti, potrivit art. 339 C. proc. pen., mai este posibilă formularea de cereri noi sau de explicaţii, după care, considerându-se terminată cercetarea judecătorească, se trece la dezbateri, care nu pot fi întrerupte cu o singură excepţie prevăzută de art. 340 alin. (4) C. proc. pen, şi anume pentru „motive temeinice".

Formularea unor cereri de recuzare pe baza unor motive care nu atrag cazuri de incompatibilitate, ci eventual, greşeli de judecată ce pot fi îndreptate în căile de atac, cum este în speţa dată-inculpaţii au formulat cerere de recuzare pentru că instanţa a dispus judecarea cauzei cu apărătorul din oficiu, deşi aveau apărătorul ales-nu pot fi asimilate unor astfel „de motive temeinice" astfel că, nu poate fi primită o atare susţinere vizând nelegala compunere a completului de judecată, care să atragă nulitatea hotărârii conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Casarea cu trimitere, în opinia curţii de apel, se impune şi pentru insuficienta motivare a hotărârii judecătoreşti date în această cauză, aşa cum susţine apărarea.

Această cauză cu numeroşi inculpaţi, cu zeci sau sute de părţi civile, vizând o activitate infracţională desfăşurată nu numai pe o anume zonă teritorială, dar şi pe întreg cuprinsul ţării, se impunea a fi analizată nuanţat, pentru fiecare participant, grup infracţional din care a făcut parte, pentru fiecare infracţiune a fiecărui inculpat care a fost trimis în judecată, cu referire la multiplele aspecte vizând existenţa infracţiunilor, apărările inculpaţilor ce le contestă, cu privire la individualizarea pedepselor, constând în cuantumul acestora sau modalitatea de executare, dar mai ales prin raportare şi la răspunderea civilă antrenată în cauză, mai exact la soluţionarea corectă a laturii civile a acestei cauze penale.

Instanţa, însă, se rezumă la o motivare extrem de succintă, apreciată de altfel ca şi inexistentă de către unii apărători, întrucât a fost preluată aidoma din rechizitoriu, rezumare care se limitează numai la 5 aspecte sintetizate chiar de către instanţă în considerentele exprimate, situaţie care nu este exactă, întrucât s-au formulat multiple apărări sub diverse şi nuanţate aspecte, ce vizează elementele constitutive ale infracţiunilor care nu ar subzista, natura specifică a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, cum este mai ales aceea a manipulării pieţei de capital, infracţiune ale cărei condiţii sunt considerate de apărare că nu sunt îndeplinite, în acelaşi timp nu s-a stabilit în mod exact prejudiciul ce ar reveni fiecărui inculpat pentru activitatea infracţională întreprinsă, cu efecte asupra laturii penale, fiind stabilit numai un prejudiciu global, toate astfel de situaţii sau împrejurări cu caracter exemplificativ şi nu limitativ, multe dintre ele reliefate chiar în criticile adresate în apel, aşa cum au fost sintetizate în considerentele exprimate de curte, demonstrează că judecătorul nu a făcut o analiză concludentă şi pertinentă cu referire la aspectele esenţiale ale cauzei atât de complexe dedusă judecăţii.

De altfel, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în cauza Boldea împotriva României, obligaţia de motivare a hotărârilor judecătoreşti impusă instanţelor naţionale prin art. 6 parag. 1 din Convenţie, chiar dacă nu implică existenţa unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată, presupune să fie examinate în mod real problemele esenţiale care au fost supuse analizei instanţei, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunţarea acesteia.

În cauza de faţă, curtea observă, însă, că prima instanţă nu a argumentat existenţa unora din infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, prin prisma elementelor constitutive ale acestora ce se impuneau a fi analizate, contestate de altfel de apărare, nedemonstrând de ce sunt înlăturate susţinerile apărărilor, acestea fiind, în opinia curţii, probleme esenţiale ce se impuneau a fi lămurite.

Mai exact, neefectuând un examen propriu şi obiectiv al probelor şi mijloacelor de probă şi nerăspunzând convingător susţinerilor apărării în problemele de drept şi de fapt pe care instanţa le consideră relevante sub aspectul vinovăţiei, al autorilor şi al răspunderii atât penale cât şi civile, curtea consideră, în raport şi de jurisprudenţa Curţii Europene că hotărârea din prezenta cauză este insuficient motivată, nefiind suportul necesar al unui raţionament logico-juridic ce poate fundamenta o soluţie adoptată, cum este cea din prezenta cauză, o cauză atât de complexă, cu mulţi inculpaţi şi numeroase părţi civile.

Ca atare, cum motivarea unei asemenea hotărâri nu corespunde acestor exigenţe legale, curtea consideră că şi sub acest aspect se impune casarea cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, ocazie cu care prima instanţă urmează a avea în vedere atât criticile formulate în apel, prezentate de altfel în sinteză în considerentele curţii, cât şi alte critici ce pot fi formulate cu ocazia rejudecării, pentru a se pronunţa o soluţie legală şi temeinică în cauză.

Dispunându-se desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, curtea de apel potrivit art. 382 alin. (3) C. proc. pen., a apreciat asupra menţinerii arestării preventive, în cazul inculpaţilor arestaţi în această cauză, şi anume V.F., V.Gh.G., G.N.A., A.D.L., M.M. (fost G.), B.G.E., C.Gh.F., C.O. şi I.N. Curtea de apel a avut în vedere, în primul rând, durata arestării preventive a acestor inculpaţi.

Astfel, inculpatul V.F. este arestat începând cu data de 26 mai 2009, V.Gh.G. de la 26 mai 2009, G.N.A. de la 29 mai 2009, A.D.L. de la 29 mai 2009, M.M. (fost G.) de la 26 mai 2009, B.G.E. de la 26 mai 2009, C.Gh.F. de la 23 noiembrie 2010, C.O. de la 23 iulie 2009 şi I.N. de la 21 iulie 2009, măsura preventivă fiind executată ulterior.

Durata arestării preventive în cazul majorităţii inculpaţilor, până la momentul deciziei, respectiv 16 noiembrie 2011, este de aproximativ 2 ani şi jumătate, perioadă pe care curtea o apreciază ca fiind suficientă, ca şi durată rezonabilă cerută şi de dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Întrucât în urma casării cu trimitere judecata se reia, ceea ce înseamnă o mai mare perioadă de timp în vederea soluţionării acestei cauze, care poate urma din nou căile de atac prevăzute de lege, curtea consideră că o detenţie în continuare a inculpaţilor, pe o perioadă mai mare, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de inculpaţi şi de părţi civile, ar anticipa o eventuală pedeapsă, ceea ce contravine scopului măsurilor preventive, care nu este altul decât buna desfăşurare a procesului penal.

În acelaşi timp, curtea constată că pentru a împiedica o eventuală sustragere de la judecată, cu efecte negative asupra bunei desfăşurări a procesului penal, se impune nu revocarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, ci înlocuirea măsurii preventive a arestării dispusă împotriva acestora, menţinută de prima instanţă, cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, cum este aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.

Aceasta este măsura alternativă pe care curtea de apel a considerat-o oportună la acest moment al finalizării judecării cauzei în apel, luând în considerare în alegerea acestei măsuri şi celelalte criterii vizate de dispoziţiile art. 136 alin. (8) C. proc. pen., ce ţin nu numai de interesul public, identificat cu gradul de pericol social al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, dar şi cu interesul personal justificat de multiple situaţii invocate de apărare, vizând persoana inculpaţilor, de a fi judecaţi în stare de libertate.

De altfel, reţine Curtea de Apel obligaţiile dispuse pe care inculpaţii trebuie să le respecte, conform dispozitivului de mai jos, obligaţii care sunt menţionate în dispoziţiile art. 145 alin. (1¹) lit. a) - d) C. proc. pen., dar şi în art. 145 alin. (1²) C. proc. pen., cu referire numai la obligaţia prevăzută la lit. c), cu privire la toţi inculpaţii, sau cu referire la obligaţia prevăzută la lit. f), în ceea ce priveşte pe G.N.A. şi A.D.L., sunt garanţia că procesul penal poate continua, odată cu rejudecarea cauzei de către prima instanţă, cu inculpaţii în stare de libertate, fără ca desfăşurarea acestuia să fie afectată.

Curtea de apel a apreciat că se impune a fi acordat onorariul avocatului din oficiu H.C., pentru părţile vătămate şi părţile civile în sumă de 2.000 RON, ce a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei, acest cuantum fiind apreciat ca rezonabil faţă de munca depusă, nefiind excesiv, cuantum apreciat de instanţă, chiar dacă avocatul din oficiu a solicitat o sumă mult mai mare, invocând protocolul încheiat, aşa cum rezultă de altfel şi din încheierea pronunţată ulterior, prin care s-a respins cererea apărătorului din oficiu de îndreptare a omisiunii vădite, cu privire la acordarea acestui onorariu.

Împotriva Deciziei penale nr. III din 16 noiembrie 2011 au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti şi avocatul părţilor civile, H.C.M.

În recursul Ministerului Public se critică decizia recurată pentru greşita desfiinţare a hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeş.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Piteşti, numai în ceea ce priveşte cel de al doilea motiv, casarea deciziei penale recurate şi trimiterea cauzei, în vederea continuării judecăţii, Curţii de Apel Piteşti.

S-a susţinut că procedura de citare cu părţile civile a fost îndeplinită existând la dosar dovezile de citare. Ministerul Public apreciază că discuţii ar putea comporta modul în care a fost respectat dreptul la apărare pentru inculpaţii B.G.M. şi B.I. Cauza a fost lăsată la final, pentru ca apărătorii aleşi să fie prezenţi şi, întrucât aceştia nu au fost prezenţi pronunţarea deciziei a fost amânată tocmai pentru a se da posibilitatea depunerii concluziilor scrise, concluzii care au fost avute în vedere la pronunţarea hotărârii. S-a mai arătat ca hotărârea Tribunalului Argeş este motivată, instanţa de fond expunându-şi părerea asupra pricinii deduse judecăţii.

Recurenta H.C.M. a solicitat admiterea recursului declarat, casarea deciziei penale şi rejudecând să se admită cererea de acordare a onorariului pentru asistenţa juridică acordata părţilor civile. A susţinut că la instanţa de apel i s-a pus în vedere să îndeplinească procedura de citare cu fiecare din cele 280 de părţi civile, fie prin înştiinţare telefonică fie prin poştă, toate aceste demersuri suportându-le din resurse proprii. S-a considerat că, nelegal instanţa de apel a respins cererea de acordare a onorariului precum şi cererea de îndreptare a erorii materiale. Onorariul stabilit conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R. prevede ca, în astfel de situaţii, onorariul acordat pentru fiecare parte civilă este de 150 RON astfel că, trebuia să i se acorde un onorariu de 150 RON x 280 = 42.000 RON.

Analizând decizia recurată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursurile promovate pentru următoarele considerente:

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. a fost invocat atât de către Ministerul Public cât şi de către avocatul părţilor civile.

Motivele de recurs au avut în vedere greşita aplicare a legii decurgând din greşita trimitere a cauzei pentru reluarea judecăţii la Tribunal (Ministerul Public) şi greşita soluţionare a cererii de acordare a onorariului (doamna avocat H.).

În ceea ce priveşte trimitere cauzei la instanţa de fond, instanţa de apel a apreciat că desfiinţarea sentinţei Tribunalului Argeş se impune pentru:

1. Omisiunea citării părţilor vătămate şi soluţionarea cauzei în lipsa acestora;

2. Încălcarea dreptului la apărare şi soluţionarea cauzei fără ca doi inculpaţi, B.I. şi B.G.M., să beneficieze de o apărare efectivă;

3. Lipsa motivării hotărârii Tribunalului.

Analizând modul în care s-a desfăşurat procesul în faţa Tribunalului Piteşti, instanţa de recurs apreciază procedura în ansamblul său ca fiind echitabilă, iar criticile formulate ca nefondate.

1. Procedura de citare conform art. 291 C. proc. pen., judecata poate avea loc numai dacă părţile sunt legal citate şi procedura este îndeplinită. Neprezentarea părţilor citate nu împiedică judecarea cauzei. Tribunalul a soluţionat cauza cu legala citare a părţilor care au lipsit la data de 20 ianuarie 2011. Procedura de citare a fost legal îndeplinită la judecata în fond, prin afişare la uşa Consiliului Local. Curtea de Apel a cerut instanţei de fond să facă mai mult decât impune legea. La soluţionarea cauzei de către Tribunal, Curtea de Apel a observat procesul-verbal de afişare şi a constatat că citarea a fost făcută numai formal, neindicându-se care sunt părţile civile pentru care s-a procedat la afişare, enumerându-se numai inculpaţii I.N. şi C.A., precum şi părţile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş în data de 20 ianuarie 2011".

Contrar celor menţionate de Curtea de Apel, au fost emise citaţii de către Tribunal pentru fiecare dintre părţi cu indicarea numelui părţii citate şi nu a existat un singur proces-verbal care să ateste formal citarea părţilor din dosar. Conţinutul citaţiei afişate pentru fiecare dintre părţile din proces corespundea cu cerinţa art. 176 C. proc. pen.. Fiecare citaţie cuprindea menţiunile prevăzute de lege inclusiv numele persoanei citate. Fiecare citaţie are indicat numele persoanei care a făcut afişarea şi pe fiecare citaţie este aplicată ştampila Consiliului local, confirmându-se îndeplinirea procedurii de citare. Documentul la care se referă Curtea de Apel atunci când afirmă că ar cuprinde inculpaţii I.N. şi C.A., precum şi părţile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş în data de 20 ianuarie 2011" este înştiinţarea trimisă Tribunalului cu privire la îndeplinirea procedurii de citare de către Consiliul Local. Înştiinţarea ca efect notificarea instanţei cu privire la faptul că citaţiile emise de Tribunal au fost afişate. Înştiinţarea nu influenţează în nici un fel conţinutul citaţiei, emisă de altfel de Tribunal şi nu de Consiliul local.

Hotărârea instanţei de fond a fost atacată doar de către părţile civile C.I., D.C., precum şi C.L., C.P., C.T. (moştenitorii părţii civile P.E.). Faţă de celelalte părţi hotărârea are caracter definitiv prin neexercitarea căii de atac.

Caracterul devolutiv al căii de atac soluţionate de Curtea de Apel, faptul că părţile vătămate, respectiv părţile civile au un avocat desemnat de instanţă, lipsa unui apel declarat de către acestea oferă atât un caracter echitabil procedurii desfăşurate în ansamblu faţă de acestea precum şi posibilitatea exercitării efective a drepturilor.

2. Apărarea inculpaţilor

În ceea ce priveşte judecata cauzei în lipsa avocatului inculpaţilor B.G. şi B.I., Înalta Curte constată că în cauză părţile în discuţie au beneficiat în cursul procesului de avocat ales, iar la dezbateri de apărare din oficiu. Avocaţii aleşi au depus note scrise pe care instanţa le-a avut în vedere la pronunţarea din 27 ianuarie 2011.

În aplicarea regulilor privind dreptul la apărare pentru inculpaţii B.G.M. şi B.I., instanţa de fond a făcut aplicarea art. 171 C. proc. pen. Atunci când apărarea este obligatorie, în cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, dacă apărătorul ales lipseşte, nejustificat la termenul de judecată şi nici nu asigură substituirea instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să îl înlocuiască, acordând un termen de minimum trei zile pentru pregătirea apărării. Instanţa de apel, apreciind că nu a fost respectat termenul de trei zile prevăzut de lege nu a avut în vedere faptul că apărătorul din oficiu fusese numit în cauză la data de 14 ianuarie 2010, fiind prezent la termenele de la 14 ianuarie 2010, 11 februarie 2010, 11 martie 2010 etc., la audierea inculpaţilor şi administrarea de probe. Intervalul de trei zile la care se referă legea are în vedere doar situaţia în care apărătorul din oficiu este numit la termenul de dezbateri astfel încât în mod firesc este nevoie de un interval de timp pentru studierea dosarului. Tribunalul a solicitat avocatul din oficiu, prezent la proces, în sala de judecată, şi să formuleze concluzii faţă de lipsa ambilor avocaţi aleşi, care nu s-au prezentat la ora 16:00, indicată de avocaţi în cererea depusă prin fax. Concluziile cu privire la cei doi inculpaţi au fost ascultate de instanţă după ora solicitată de avocaţi, fără ca aceştia să se mai prezinte în şedinţă. Astfel, concluziile cu privire la B.G. şi B.I. au fost formulate după ora 17:00. Instanţa a amânat pronunţarea pentru a da posibilitatea să depună note scrise, iar pentru cei doi inculpaţi au fost depuse note scrise de către avocaţii aleşi.

Instanţa de apel îşi fundamentează hotărârea pe considerentele deciziei Samoilă şi Cionca v. România. În privinţa apărării gratuite din partea diverşilor avocaţi numiţi din oficiu, Curtea de la Strasbourg a constatat că aceştia au fost desemnaţi pe loc, că nu cunoşteau nici dosarul, nici clienţii şi că în plus nu au avut la dispoziţie timpul necesar pentru a pregăti apărarea deoarece Curtea Supremă a soluţionat recursurile în aceeaşi zi, în lipsa recurenţilor, astfel încât dreptul la un proces echitabil a fost încălcat.

Situaţia din prezenta cauză este diferită. Avocatul din oficiu fusese numit în acest dosar la data de 14 ianuarie 2010, iar dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de 20 ianuarie 2011, în prezenţa inculpaţilor. Avocaţii din oficiu nu au fost schimbaţi pe parcursul desfăşurării procedurilor astfel încât să existe riscul ca aceştia să nu cunoască dosarul. Desemnarea avocatului din oficiu a fost consecinţa absenţei ambilor avocaţi aleşi. Instanţa de fond a amânat pronunţarea pentru termenul de la 27 ianuarie 2011, iar avocaţii aleşi au depus note scrise în apărarea clienţilor lor. Concluziile orale ale avocatului din oficiu şi concluziile scrise depuse de către avocaţii aleşi au fost concordante în sensul achitării celor doi inculpaţi. Instanţa de recurs constată că în cauză prezenţa avocatului din oficiu a avut loc doar la formularea de concluzii orale (în acelaşi sens ca şi concluziile ulterioare ale avocaţilor aleşi), fiind determinată de lipsa avocaţilor aleşi în sala de judecată la ora stabilită de instanţă conform cererii avocaţilor aleşi. Nu se poate susţine lipsa de apărare a inculpaţilor având în vedere că pe de o parte avocatul din oficiu a fost prezent alături de aceştia la dezbateri, iar pe de altă parte avocaţii aleşi au depus note scrise în apărarea clienţilor lor, între dezbateri şi deliberarea instanţei de fond.

3. Motivarea sentinţei în ceea ce priveşte omisiunea instanţei de fond de a motiva hotărârea, înalta Curte constată că nu au fost identificate în apel chestiunile pe care Tribunalul nu le-a motivat. Hotărârea instanţei de fond este motivată cu privire la vinovăţia inculpaţilor şi elementele esenţiale ale infracţiunii, sancţiunile ce urmează a fi aplicate, aprecierea asupra incidenţei art. 74¹ C. pen., latura civilă.

Referitor a recursul doamnei avocat H., instanţa de recurs apreciază că reluarea judecării cauzei în apel presupune şi reluarea rolului doamnei avocat, astfel încât Curtea de apel urmează să aprecieze la sfârşitul cercetării judecătoreşti asupra cuantumului onorariului cu luarea în considerare şi a perioadei anterioare casării cu trimitere.

Referitor la inculpatul C.A., instanţa apreciază că natura faptei de care este acuzat (tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate la bursa de valori, folosirea de procuri notariale false), emiterea unui mandat de arestare preventivă în anul 2009, (mandatul 1921/109/2009), depistarea inculpatului abia în anul 2012, faptul că avocatul acestuia a indicat, cu ocazia punerii în executare a arestării, în anul 2012, că inculpatul ştia de mandat, dar i-a fost frică de poliţie, determină menţinerea arestării preventive.

Măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara, luată de instanţa de apel faţă de ceilalţi inculpaţi, durează până la soluţionarea cauzei, dacă nu este revocată sau înlocuită.

Apreciind recursurile ca fondate, va trimite cauza spre continuarea judecăţii în apel. Va menţine măsura arestării preventive a intimatului inculpat C.A. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Piteşti şi de H.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 111/R din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează decizia penală recurată şi trimite cauza în vederea continuării judecării apelurilor la Curtea de Apel Piteşti.

Menţine măsura arestării preventive a intimatului inculpat C.A.

Cheltuielile avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariile pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi G.N.A., V.F., M.M., V.Gh.G., C.O., C.M., I.P., C.D.A., S.E.R., I.M. şi R.I., în sumă de câte 500 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile parţiale pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi C.F., A.D.L., C.Gh.F., C.D., B.G.M., B.I., I.N., P.C.A.M. şi C.A., în sumă de câte 125 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 15 mai 2012.

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 324/2012. Penal. Strămutare (art. 55 CPP...		ICCJ. Decizia nr. 3096/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 1581/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1581/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs