ICCJ. Decizia nr. 2312/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2312/2012
Dosar nr. 4664/108/2011
Şedinţa publică din 28 iunie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 489 din 28 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Arad, în Dosarul nr. 4664/108/2011, în baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) teza II, raportat la art. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.V., la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în stare de recidivă mare postcondamnatorie.
În baza art. 65 C. pen., i-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. e) C. pen., pe durata a 5 (cinci) ani.
Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. e) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1066 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Arad, definitivă prin decizia penală nr. 165/ A din 29 mai 2008 a Tribunalului Arad, şi s-a dispus executarea acesteia pe lângă pedeapsa de 10 ani închisoare, aplicată prin prezenta sentinţă.
În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului C.V., durata reţinerii din data de 23 august 2011 şi durata arestării preventive de la data de 24 august 2011 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului C.V.
În baza art. 13 alin (1), (2) şi (3) teza a II-a, raportat la art. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, a fost condamnată inculpata A.F., la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.
În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. e) C. pen., pe durata a 5 (cinci) ani.
Pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatei A.F., durata reţinerii din data de 23 august 2011 şi durata arestării preventive de la data de 24 august 2011 la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A.F.
În baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 17 C. proc. pen., s-a admis în parte acţiunea civilă exercitată de partea vătămată M.A., în cadrul procesului penal şi au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, să plătească acesteia suma de 20.000 lei, cu titlu de daune morale.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001, s-a confiscat de la inculpatul C.V. suma de 1500 lei, iar de la inculpata A.F. suma de 1.500 lei.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 1900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în contul BA Arad a sumei de 750 lei, onorarii avocaţi din oficiu.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, în cursul lunii iulie 2011, prin înşelăciune, inculpaţii C.V. şi A.F. au recrutat-o pe victima M.A.G. (minoră în vârstă de 14 ani), au cazat-o în municipiul Arad şi ulterior, în cursul lunilor iulie-august 2011, prin ameninţări şi violenţe, au exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituţiei, obţinând foloase materiale de pe urma acestei activităţi.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv în cursul urmăririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de constatare; fişa intervenţiei la eveniment; declaraţie parte vătămată M.A.G.; fişa de anunţare a sosirii şi plecării; declaraţii martor B.G.; declaraţie martor R.P.I.; declaraţii martor V.C.R.; declaraţii martor B.A.N.; declaraţii martor D.C.O.; declaraţii martor G.G.; proces-verbal de ridicare; adrese bunuri mobile şi imobile inculpaţi; proces-verbal de citire a agendelor telefonice; declaraţii inculpat C.V.; declaraţii inculpat A.F.
Probele administrate în cauză în cursul cercetării judecătoreşti au fost: declaraţie parte vătămată; declaraţii inculpaţi; declaraţii martori T.L., V.C.R., B.A.N., G.G., C.L.A., D.C.O., R.P.I., S.M., B.G.
Inculpatul C.V. a recunoscut în prima sa declaraţie atât determinarea părţii vătămate la practicarea prostituţiei cât şi cazarea acesteia timp de aproximativ o lună, agresarea părţii vătămate rezultând atât din declaraţia părţii vătămate, cât şi din declaraţia martorului B.D. care a relatat despre urmele agresiunii.
Inculpata A.F. nu a recunoscut obligarea părţii vătămate la practicarea raporturilor sexuale pentru a încasa sume de bani, susţinând că doar o caza ocazional, la cererea părţii vătămate.
Curtea de Apel Timişoara, prin decizia penală nr. 63/ A din 2 apr. 12, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii C.V. şi A.F., împotriva sentinţei penale nr. 489 din 28 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 4664/108/2011. În baza art. 383 alin. (1) raportat la art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpaţilor, iar în baza art. 381 C. proc. pen., raportat la art. 88 C. pen., a dedus în continuare perioada arestării preventive a inculpaţilor de la data de 28 noiembrie 2011.
Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs inculpatul C.V., invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei prin reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea pronunţată prin prisma motivului de recurs invocat, respectiv a greşitei individualizări judiciare a pedepsei, Înalta Curte constată că decizia instanţei de control judiciar, prin care s-a menţinut sentinţa primei instanţe, este legală şi temeinică, pedeapsa aplicată fiind just individualizată.
Astfel, verificând motivul de recurs invocat de inculpat, Curtea constată că acesta a fost reiterat şi în faţa instanţei de apel, care a făcut o analiza temeinică şi a motivat amplu si pertinent respingerea lui.
În această succesiune juridică, Înalta Curte constată că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului C.V. s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, recrudescenţa lor, precum si atitudinea inculpatului.
Totodată, instanţa a ţinut seama de starea de minoritate a părţii vătămate si de urmările produse prin săvârşirea infracţiunii.
Nu în ultimul rând, la stabilirea pedepsei s-au avut în vedre circumstanţele personale ale inculpatului C.V. care este recidivist, săvârşind infracţiunea în cursul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 83 C. pen., în sensul revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1066 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Arad, definitivă prin decizia penală nr. 165/ A din 29 mai 2008 a Tribunalului Arad, şi dispunând executarea acesteia pe lângă pedeapsa de 10 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză.
Faţă de toate aceste aspecte se apreciază ca pedeapsa aplicata a fost just individualizata, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia, şi nici reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 74 - art. 76 C. pen.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pe. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V. împotriva deciziei penale nr. 63/ A din 02 aprilie 2012 a Curţii de Apel Timişoara.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 august 2011 la 28 iunie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2293/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2315/2012. Penal. Infracţiuni privind... → |
|---|
