ICCJ. Decizia nr. 2648/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2648/2012

Dosar nr. 175/110/2011

Şedinţa publică din 04 septembrie 2012

Asupra recursului da faţă;

În baza actelor dosarului. Constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 18/D din 30 ianuarie 2012 a Tribunalului Bacău s-a dispus următoarele:

În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, a fost condamnat inculpatul A.V., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) din C. pen.;

S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) din C. pen., în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) din C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii.

S-a stabilit termen de încercare de 5 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii potrivit dispoziţiilor art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 din C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendări condiţionate a executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 14, 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. cu art. 1000 alin. (3) din C. civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N.G. SRL Moldova prin lichidator judiciar C.I. I.P.U.R.L. Bacău la plata sumei de 225.859 RON cu majorările, penalităţile şi dobânzile aferente debitului până la achitarea în totalitate a prejudiciului către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. Bucureşti.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, s-a dispus comunicarea acesteia la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău.

S-a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului.

S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu la instanţă în sumă de 200 RON către Baroul Bacău de av. Bacău - av. C.L.

În baza art. 191 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.500 RON.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul din 23 decembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti s-a dispus:

- punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului A.V., cetăţean român, studii 10 clase, stagiul militar satisfăcut, administrator, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că, în perioada 26 noiembrie 2007-30 decembrie 2008, în calitate de administrator al SC N.G. SRL P., a omis să evidenţieze în actele contabile ale societăţii operaţiunile comerciale efectuate şi veniturile realizate, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 225.859 RON din care 170.144 RON debit şi 55.715 RON accesorii, nerecuperat.

Scoaterea de sub urmărire penală a inc. A.V., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 4 şi art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor sub aspectul laturii obiective;

scoaterea de sub urmărire penală a învinuita T.N., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu a fost săvârşită de către acesta.

încetarea urmăririi penale faţă de învinuita T.D.I., domiciliată în com. P., sat P., jud. Bacău, cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;

neînceperea urmăririi penale faţă de numitul M.C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, întrucât fapta nu a fost săvârşită de către acesta.

neînceperea urmăririi penale faţă de numitul M.C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunea prev. de art. 288, art. 289, art. 290, art. 291, art. 215 şi art. 293 C. pen., întrucât faptele nu există,

aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ în sarcina înv. T.D.I., respectiv amendă în cuantum de 1.000 RON, care va fi înscrisă în cazierul judiciar.

Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:

SC N.G. SRL P. a fost înfiinţată la data de 09 august 2007, având ca administrator pe învinuita T.D.I. şi asociat pe învinuitul T.N., soţul acesteia.

La data de 26 noiembrie 2007 a fost încheiat actul adiţional la Biroul Notarului Public I.M.F. cu încheierea de dată certă prin care inculpatul A.V. a devenit unic acţionar al SC N.G. SRL P., iar conform cererii înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău din 27 noiembrie 2007, inculpatul a preluat şi administrarea persoanei juridice.

Cu ocazia cesionării părţilor sociale, sediul social declarat al societăţii a rămas ia aceiaşi adresă, necunoscută noului administrator.

Inculpatul A.V. a derulat în calitate de administrator al SC N.G. SRL P., relaţii comerciale cu mai mulţi parteneri de afaceri, constând în livrarea de cherestea răşinoase şi alte produse, fără a evidenţia în actele contabile ale societăţii aceste operaţiuni şi veniturile realizate.

Astfel, inculpatul a livrat cherestea către SC F.P. SRL C., SC M.W. SRL C., SC S. SRL B., A.D. F., SC R.M.C. SRL Miercurea Ciuc, SC M. SRL Tg. Ocna, SC M.F. SRL A. şi SC I.B. SRL C. Deasemenea, au fost livrate în perioada în care învinuitul a administrat societatea şi alte materiale, respectiv rulmenţi, uleriuri către SC U. SRL Ploieşti, SC P. SRL C. şi SC U.C.E. Dolj.

Fiind audiaţi în calitate de martori în prezenta cauză, reprezentanţii societăţilor comerciale enumerate mai sus, au confirmat realitatea operaţiunilor înscrise în facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfurilor, însă doar o parte dintre aceştia au declarat că au discutat ori îl cunosc pe inculpatul A.V. în calitate de administrator al SC N.G. SRL P.

Astfel, martorul M.C.E., administrator al SC U.C.E. Dolj a declarat faptul că a avut relaţii comerciale, cu inculpatul pe care 1-a cunoscut prin intermediul martorului M.C.

Martorul M.C. a precizat faptul că a intermediat o serie de colaborări pentru inculpatul A.V. şi că în jurul acestuia erau mai multe persoane care îl ajutau în administrarea de fapt a societăţii. Acest din urmă aspect este confirmat şi de către învinuiţii T.N. şi T.D.I., care au relatat faptul că, după preluarea societăţii de către inculpatul A.V., acesta le-a solicitat ajutorul în sensul completării unor documente fiscale (facturi, avize) şi indicării unor potenţiali parteneri de afaceri.

Pentru stabilirea prejudiciului cert creat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă, părţile neavând de formulat obiecţiuni cu privire la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală. Inculpatul nu a solicitat expert parte, iar D.G.F.P. Bacău a desemnat un expert parte care să participe la efectuarea expertizei dispusă în cauză.

Conform raportului final al expertizei contabile, după formularea obiecţiunilor şi întocmirea suplimentului la raport şi a completărilor solicitate, prejudiciul creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obţinute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, perioadă în care inculpatul A.V. a fost administrator al SC N.G. SRL P., este de 225.859 RON din care 170.144 RON debit şi 55.715 RON accesorii.

Fiind audiat la urmărire penală, inculpatul a recunoscut o parte din operaţiunile comerciale desfăşurate, faptul că a completat facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfii, cu precizarea că unele dintre acestea nu îi sunt cunoscute, deşi sunt ştampilate cu ştampila societăţii.

Prima instanţă a apreciat că inculpatul a fost nesincer cu privire la aceste aspecte, având în vedere că toate documentele contabile ale SC N.G. SRL -P. au fost predate de către acesta organele de cercetare penală, odată cu ştampila societăţii pe care a avut-o asupra sa.

În instanţă deşi citat, inculpatul nu s-a prezentat.

Situaţia de fapt a fost stabilită în baza probelor administrate în cauză şi anume: procesul - verbal de sesizare din oficiu şi plângerile penale formulate de D.G.F.P. Bacău, Garda Financiară - secţia Judeţeană Bacău şi SC U.C.E.Dolj.; actele contabile ale SC N.G. SRL P.; adresa Oficiului Registrului Comerţului din 08 octombrie 2008; încheierea de dată certă din 26 noiembrie 2007 ; raportul de expertiză contabilă judiciară şi supliment; declaraţiile martorilor M.C., T.N., T.D.I., P.D., B.V., K.M., D.F., C.F., M.O.M., D.T., M.C.E., U.O.A., N.M., G.P., R.B.

Având în vedere că activitatea infracţională a inculpatului s-a desfăşurat în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, fapta fiind săvârşită la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cauză s-a dispus schimbarea încadrării juridice fiind reţinute în sarcina inculpatului şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) lit. b) C. pen.

Prima instanţă a apreciat că în drept, fapta inculpatului A.V. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii pre. de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 - text de lege în baza căruia se va dispune condamnarea sa.

La individualizarea pedepsei aplicate, prima instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare cuprinse în art. 72 din C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, condiţiile şi împrejurările concrete în care a fost comisă infracţiunea, valoarea prejudiciului, faptul că acesta nu a fost recuperat precum şi datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o poziţie oscilantă în cursul urmăririi penale iar la instanţă deşi legal citat nu s-a prezentat.

Faţă de aceste date instanţa a apreciat că scopul educativ al pedepsei aplicate poate fi atins şi fără executare într-un loc de detenţie, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 din C. pen. privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilindu-se termen de încercare în baza art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 din C. pen.

S-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen.

În ceea ce priveşte latura civilă s-a constatat că partea civilă în cursul judecăţii s-a constituit parte civilă cu suma de 357,554 RON solicitând în acelaşi timp acordarea şi de majorări, penalităţi şi dobânzi aferente debitului până la achitarea în totalitate a prejudiciului.

În cursul urmării penale a fost efectuat un raport de expertiză contabilă, iar după formularea obiectivelor şi întocmirea unui supliment la raportul de expertiză s-a constatat că prejudiciul creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obţinute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008 perioadă în care inculpatul A.V. a fost administrator la SC N.G. SRL P. este de 225.859 RON din care 170,144 RON debit şi 55.715 RON accesorii.

În consecinţă, în baza art. 14, 346 C. proc. pen., şi art. 998 C. civ., cu art. 1000 alin. (3) C. proc. civ., a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prejudiciului stabilit prin expertiză respectiv la plata sumei de 225.859 RON cu majorările, penalităţile şi dobânzile aferente debitului către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin A.N.A.F. Bucureşti.

De asemenea, instanţa a respins cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului.

S-a dispus comunicare hotărârii de condamnare la rămânerea definitivă către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău.

S-a dispus plata din fondurile M.J. a onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu către Baroul de avocaţi Bacău.

Împotriva sentinţei penale mai sus menţionată a declarat recurs în cadrul termenului legal, S.R. - M.F.P.- A.N.A.F. - D.G.F.P. Bacău, invocând soluţionarea laturii civile a cauzei ca urmare a acoperirii prejudiciului într-un cuantum mai mic decât cel efectiv dovedit.

Prin decizia penală nr. 56 din data de 17 aprilie .2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins, ca nefundat, apelul declarat de apelanta Statul Român prin A.N.A.F. şi D.G.F.P. Bacău, împotriva sentinţei penale nr. 18/D din 30 ianuarie 2012 a Tribunalului Bacău.

S-a constatat că inculpatul intimat a fost asistat de apărător desemnat din oficiu.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Analizând sentinţa penală atacată, atât sub aspectul motivelor invocate, dar şi din oficiu sub aspectele de fapt şi de drept existente, instanţa de apel a constatat că apelul declarat este neîntemeiat.

Instanţa de apel a apreciat că, reţinând în sarcina inculpatului infracţiunea de evaziune fiscală constând în omisiunea în tot sau în parte, a evidenţierii în actele contabile a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, faptă prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, prima instanţă a dispus în mod corect condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii şi obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile solicitate, în limita celor efectiv dovedite prin probele administrate în cauză, inclusiv prin raportul de expertiză tehnică contabilă efectuat şi în prezenţa unui expert parte a părţii civile apelante.

Raportat la criticile formulate, instanţa de prim control judiciar a reţinut că ceea ce a fundamentat declanşarea cercetărilor împotriva inculpatului, reprezintă constatările A.N.A.F. şi D.G.F.P. Bacău cu ocazia controlului efectuat la SC N.G. SRL P., cu obiect de activitate şi comercializare cherestea de răşinoase şi alte produse, unde inculpatul avea calitatea de administrator.

Cu ocazia verificărilor efectuate, pe perioada 13 august 2007 – 30 septembrie 2008, s-a constatat că inculpatul s-a sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, iar pentru stabilirea prejudiciului cert cauzat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă, cu privire la care părţile nu au avut de formulat obiectiuni.

D.G.F.P. Bacău a numit expert parte I.M.

Concluziile raportului de expertiză au fost apreciate de către D.G.F.P. Bacău ca fiind pertinente, însă inculpatul a considerat că prejudiciul (342.744 RON) reţinut în sarcina sa de către experţi este mai mare decât cel real, deoarece a omis să prezinte experţilor o serie de documente contabile de care să se ţină cont la efectuarea expertizei, solicitând dispunerea unui supliment de expertiză.

Pentru efectuarea suplimentului la expertiza contabilă inculpatul a prezentat experţilor facturile fiscale din 05 septembrie 2007, emisă de către SC S.C. SRL şi din 19 octombrie 2007, emisă de către SC M.I. SRL, cu privire la care, datorită suspiciunilor, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico ştiinţifice grafice.

Concluziile expertului criminalist sunt că semnăturile de pe facturi aparţin lui T.N., însă referitor la scris, acesta se pronunţă cu „a fost executat probabil".

Referitor la obiectivul „E" din suplimentul de expertiză, s-a concluzionat că prejudiciul reţinut în sarcina inculpatului este de 225.859 RON.

De asemenea, instanţa de apel a apreciat că, că toate aceste elemente de probă, care conturează existenţa unui prejudiciu cert şi deosebit de mare creat bugetului statului, cât şi circumstanţele în care inculpatul a acţionat, prin neînregistrarea în contabilitate a unor facturi fiscale, reprezintă aspecte care se găsesc într-o explicaţie plauzibilă în contextul împrejurărilor cauzei, însă critica privind calculul greşit al prejudiciului nu poate fi primită ca întemeiată, fiind infirmată de raportul de expertiză efectuat în cauză, act doveditor, până la proba contrară, în justificarea cuantumului prejudiciului.

împotriva acestei hotărâri a formulat recurs A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău, solicitând admiterea căii de arac exercitate, casarea în parte a hotărârilor pronunţate în cauză, sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile şi să se constate că prejudiciul cauzat de activitatea infracţională desfăşurată de inculpat este în valoare de 258 612 RON.

Înalta Curte, examinând recursul declarat în raport de motivul invocat, care se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., precum şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, se reţine că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au soluţionat în mod corect atât latura penală, cât şi latura civilă a cauzei, în conformitate cu materialul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reţinută de instanţa de fond şi de instanţa de apel -constând în aceea că inculpatul A.V. administrator al SC N.G. SRL P. în perioada 26 noiembrie 2007 – 30 septembrie 2008 a efectuat operaţiuni comerciale şi a realizat venituri, pe care a omis în tot, sau în parte să le evidenţieze în actele contabile cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale - este corectă.

De asemenea, încadrarea juridică a faptei, în infracţiunile de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. este legală.

Probele administrate dovedesc vinovăţia inculpatului, care, de altfel, nu a exercitat căile de atac prevăzute de lege, iar sub aspectul laturii civile instanţele au obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile dovedite.

Sub acest aspect se impune a se reţine, pe de o parte că nu ne aflăm în prezenţa unei cauze în care instanţa este obligată să exercite din oficiu acţiunea civilă, conform dispoziţiilor art. 17 C. proc. pen., iar pe de altă parte, inculpatul nu poate fi obligat decât la plata despăgubirilor civile probate.

Reglementând dreptul la reparaţie materială, prin art. 14 şi 346 C. proc. pen., legiuitorul nu a stabilit şi modul de determinare a daunelor materiale şi daunelor morale.

Ca atare şi în procesul penal sunt aplicabile normele C. civ., cu referire la art. 998 şi 999, conform cărora, „orice faptă a omului prin care se produce un prejudiciu altuia, îl obligă pe cel din a cărui vină s-a cauzat, la despăgubiri către persoana vătămată".

Ca instituţie de procedură penală, acţiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Acţiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispoziţiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularităţi ce derivă din săvârşirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu faţă de acţiunea penală. Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite următoarele condiţii: infracţiunea să producă un prejudiciu material sau moral; între infracţiunea săvârşită şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate; prejudiciul trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat şi să existe o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal. în cadrul procesului penal, acţiunea civilă se pune în mişcare prin constituirea de parte civilă.

Sub aspectul întinderii prejudiciului suferit, este de reţinut că prejudiciul material poate fi cuantificat potrivit dispoziţiilor art. 1084 C. civ., care prevede că, daunele materiale sunt formate din pierderea efectiv suferită şi beneficiul de care partea a fost lipsită.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că, A.N.A.F. Bacău D.G.F.P. Bacău, efectuând verificări la SC N.G. SRL P. pe perioada 13 august 2007 – 30 septembrie 2008, care avea ca obiect de activitate, între altele şi comercializare cherestea de răşinoase şi alte produse, unde inculpatul avea calitatea de administrator, a constatat că acesta s-a sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat. Pentru stabilirea prejudiciului cert cauzat bugetului de stat, în cauză a fost dispusă o expertiză contabilă la participarea căreia D.G.F.P. Bacău a numit un expert parte, iar cu privire la concluziile acestuia, părţile nu au avut de formulat obiecţiuni.

Concluziile raportului de expertiză au fost apreciate de către D.G.F.P. Bacău ca fiind pertinente, însă inculpatul a considerat că prejudiciul în valoare de 342.744 RON reţinut în sarcina sa de către experţi este mai mare decât cel real, deoarece a omis să prezinte acestora o serie de documente contabile de care să se ţină cont la efectuarea expertizei, solicitând dispunerea unui supliment de expertiză.

Pentru efectuarea suplimentului la expertiza contabilă inculpatul a prezentat experţilor facturile fiscale din 05 septembrie 2007, emisă de către SC S.C. SRL şi din 19 octombrie 2007, emisă de către SC M.I. SRL, cu privire la care, datorită suspiciunilor, a fost dispusă efectuarea unei constatări teh.rs.ico ştiinţifice grafice.

Referitor la obiectivul „E" din suplimentul de expertiză, s-a concluzionat că prejudiciul reţinut în sarcina inculpatului este de 225.859 RON.

Concluziile expertului criminalist au fost în sensul că semnăturile de pe facturi aparţin lui T.N., însă referitor la scris, acesta se pronunţă cu „a fost executat probabil".

Aşadar, valoarea totală a prejudiciului creat bugetului de stat prin nedeclararea veniturilor obţinute în perioada 26 noiembrie 2007-30 septembrie 2008, perioadă în care inculpatul a fost administrator al SC N.G. SRL P. stabilit prin raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză este de 225.859 RON, din care 170.144 RON debit şi 55 715 RON accesorii.

Din înscrisurile ataşate la dosarul cauzei, respectiv adresa de furnizare de informaţii emisă de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bacău, rezultă că în perioada 09 august 2007-26 noiembrie 2007 administratorul SC N.G. SRL P. a fost numitul T.N., iar începând cu data de 26 noiembrie 2007 funcţia de administrator a fost preluată de inculpat.

În raportul de expertiză contabilă judiciară efectuată în faza de urmărire penală, s-a stabilit că, bugetul de stat, în perioada în care a fost administrator al societăţii menţionate numitul T.N. a fost de prejudiciat cu suma de 116 885 RON. Deducând din valoarea totală a prejudiciului de 342 744 RON, prejudiciul creat de numitul T.N., prin raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în cauză s-a stabilit că, în sarcina administratorului A.V. rămâne numai un prejudiciu total de 225 859 RON.

Din examinarea actelor dosarului, se reţine că partea civilă nu a formulat obiecţiuni cu privire la valoarea prejudiciului stabilit prin raportul de expertiză contabilă şi nici la suplimentul de expertiză efectuat în cauză.

Relativ la obiecţiunile la raportul de expertiză - la care se face referire partea civilă în motivele de recurs - Înalta Curte constată, acestea sunt nefondate, întrucât expertul desemnat în cauză a răspuns integral la obiectivele stabilite de organul de cercetare penală, iar partea civilă care a numit şi un expert parte care să participe la efectuarea acestei expertize, nu a avut obiecţiuni cu privire la concluziile acestui raport de expertiză.

Aşa fiind, se constată că inculpatul A.V. a fost obligat la acoperirea prejudiciului cert, estimat în mod corect prin raportul de expertiză contabilă judiciară şi suplimentul la acest raport, la valoarea de 225.859 RON, cauzat prin activitatea sa infracţională şi cum existenţa unui alt prejudiciu nu a fost dovedit, acesta nu poate fi obligat la plata sumei solicitate de partea civilă.

Cum nici în apel şi nici în recurs, partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău nu a depus alte înscrisuri care să justifice majorarea pretenţiilor, Înalta Curte constată că decizia pronunţată în cauză este legală şi temeinică.

Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3859 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Bacău împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 17 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de Familie.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. BACĂU împotriva deciziei penale nr. 56 din data de 17 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe intimatul inculpat A.V.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 04 septembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 1184/2012. Penal  ICCJ. Decizia nr. 3811/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2648/2012. Penal