ICCJ. Decizia nr. 2654/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2654 /20 13
Dosar nr. 4686/113/2012
Şedinţa publică din 9 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., respingerea, ca nefondată, a cererii formulate de inculpatul G.C.C., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui; grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a), cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept. În fine, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept. în temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale de 7 ani închisoare, 5 ani închisoare şi 7 ani închisoare, precum şi a pedepselor complementare, de 5 ani, 3 ani şi 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul G.C.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită la 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale. în baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen., din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dispus executarea pedepsei aplicate prin privare de libertate. în baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului G.C.C., durata reţinerii şi arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ş. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 11 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept. în baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale de 11 ani închisoare şi 10 ani închisoare, precum şi a pedepselor complementare de 5 ani şi 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul G.Ş. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită la 12 ani, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dispus executarea pedepsei aplicate prin privare de libertate. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului G.Ş., durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 06 iulie 2012 la zi. În fine, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., în referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 5 ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept. Totodată, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă de 11 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 10 ani închisoare, 5 ani închisoare şi 11 ani închisoare, precum şi a celor complementare, de 5 ani, 3 ani şi 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul S.D.G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare sporită la 12 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale. În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dispus executarea pedepsei aplicate acestuia prin privare de libertate. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului S.D.G., durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi art. 66 C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.A.I. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare, precum şi a pedepselor complementare, de 3 ani şi 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul N.A.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. I lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila;
b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, al neexecutării obligaţiilor civile şi neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere.
În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului N.A.I., dacă nu este arestat în altă cauză ori sub puterea altui mandat. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi.
De asemenea, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul N.A.I.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi art. 66 C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 şi 66 C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) - (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 2 ani închisoare şi 3 ani închisoare, precum şi a pedepselor complementare, de 3 ani şi 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul R.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori pană la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila;
b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, al neexecutării obligaţiilor civile şi neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere. În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului R.F., dacă nu este arestat în altă cauză ori sub puterea altui mandat.
În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. De asemenea, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., în referire la art. 65 şi 66 C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.C. la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.
În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., în referire la art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., în referire la art. 65 şi 66 C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept.
În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 1 an închisoare şi 3 ani închisoare, precum şi a pedepselor complementare, de 3 ani şi 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul M.I.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila;
b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 şi art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, al neexecutării obligaţiilor civile şi neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere. Totodată, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.
În temeiul art. 118 lit. f) C. pen. şi art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea şi distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a diferite cantităţi de droguri de mare risc (1,2 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 31,9 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 57,0 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 0,5 grame pulbere cocaină cu levamisole; 3,0 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cafeina, toate depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 08 august 2012, precum şi a diferite cantităţi de droguri de risc (1,4 grame cannabis şi 0,6 grame cocaină în amestec cu fenatecină şi cafeina, depuse la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. din data de 20 august 2012.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, combinat cu art. 1182 alin. (1) lit. b) şi i) şi alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., s-a mai dispus confiscarea următoarelor bunuri şi sume:
- autoturismul marca A., bun aparţinând inculpatului G.C.C. şi aflat în custodia numitei A.M., conform Ordonanţei de aplicare a sechestrului asigurător din data de 06 august 2012, aflată la dosar sumele de 525 RON, 100 euro, 3 dolari SUA ridicate de la inculpatul G.C.C., indisponibilizate prin Ordonanţa din data de 20 august 2012 şi depuse la Banca C., Sucursala Brăila cu chitanţele din 21 august 2012 şi recipisele corespunzătoare;
- suma de 110 euro plătită la data de 23 iunie 2012 de investigatorul sub acoperire inculpatului G.C.C.;
- suma de 220 euro plătită la data de 07 iunie 2012 inculpatului G.Ş. şi predată de acesta inculpatului G.C.C.;
- suma de 200 RON plătită inculpatului S.D.G. la data de 04 aprilie 2012 de către investigatorul sub acoperire.
În fine, în baza art. 189 - 191 C. proc. pen., s-a constatat că în cauză s-au efectuat cheltuieli judiciare în cuantum de 40.000 RON, din care 33.150 RON la urmărirea penală. Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează:
- fiecare dintre inculpaţii G.C.C., G.Ş. şi S.D.G., la plata a câte 8.000 RON; fiecare dintre inculpaţii N.A.I. şi R.F. la plata a câte 5.500 RON; inculpatul M.I.C. la plata sumei de 5.000 RON.
De asemenea, s-a dispus virarea sumei de 1.600 RON din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Brăila, cu titlu de onorariu avocat din oficiu la urmărirea penală pentru inculpaţii N.A.I. şi R.F., conform delegaţiilor din oficiu din 06 iulie 2012.
Prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 19 aprilie 2013, s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinţei penale nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila, cu privire la încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului M.I.C., în sensul reţinerii în favoarea acestuia şi a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 35/D/P/2012 din 29 august 2012 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila, înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 4686/113/2012 din 29 august 2012, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. a) şi b) C. proc. pen., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, după cum urmează:
G.C.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
G.Ş., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
N.A.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
R.F., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
- S.D.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. , toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
- M.I.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpaţii au constituit un grup infracţional organizat având ca scop final distribuirea de droguri. Grupul era constituit din:
- G.C.C. - liderul grupului, cu rol de aprovizionare cu droguri, vânzare şi coordonarea activităţii celorlalţi membri ai grupului;
- G.Ş. - fratele liderului, depozitar şi distribuitor, fiind dirijat de către primul inculpat pentru a realiza tranzacţii cu droguri;
- S.D.G. - asigura legătura dintre M.I.C. şi G.C.C., conducea cumpărătorii la vânzători (fraţii G.), după ce verifica dacă aceştia pot reprezenta eventuale riscuri, primind pentru această activitate 10% din valoarea drogurilor vândute; la rândul său, realiza tranzacţii cu droguri primite direct de la G.C.C. sau prin intermediul lui G.Ş.;
- N.A.I. - cu rol de depozitar şi transportator al drogurilor de la locuinţa sa la inculpatul G.C.C.;
- R.F. - cu rol de intermediar şi transportator între locuinţa lui N.A.I. şi liderul grupului, G.C.C.
În legătură cu inculpatul S.D.G., dar fără să facă parte din grupul infracţional organizat, întrucât liderul grupului, inculpatul G.C.C., se temea de acesta, se afla inculpatul M.I.C., care l-a şi sprijinit pe primul în realizarea a două tranzacţii cu cannabis şi, respectiv, cocaină.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de prindere în flagrant; procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire; procese-verbale de investigaţii; procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare; declaraţii martori; declaraţii martori cu identitate protejată; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; rapoarte de constatare tehnico ştiinţifică; procese-verbale de descărcare a memoriilor telefoanelor deţinute de inculpaţi; declaraţii inculpaţi.
În faza cercetării judecătoreşti s-a procedat la audierea inculpaţilor şi a martorilor. De asemenea, au fost audiaţi investigatorul şi martorii cu identitate protejată, au fost ascultate, la cererea inculpaţilor, înregistrările audio solicitate de către aceştia şi s-au depus acte în circumstanţiere.
Din analiza şi interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut o situaţie de fapt asemănătoare cu cea avută în vedere prin rechizitoriu, în sensul că:
La data de 04 aprilie 2012, organele poliţiei judiciare s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul M.I.C., cunoscut ca fiind consumator de droguri, intermedia tranzacţii cu astfel de substanţe, între diverşi consumatori şi un distribuitor ce se recomanda sub numele de „D" sau „D.Ţ.", identificat ulterior ca fiind inculpatul S.D.G., care vindea cannabis contra sumei de 200 RON doza.
La rândul său, „D.Ţ." se aproviziona de la o persoană neidentificată iniţial, ce domiciliază în centrul istoric al municipiului Brăila şi care se părea că ar fi coordonat activitatea celor doi.
Din datele de anchetă a rezultat că, de fapt, activitatea de trafic de droguri era minuţios coordonată, în municipiul Brăila existând un grup infracţional organizat, al cărui scop era obţinerea de sume importante de bani din vânzarea de droguri de risc şi de mare risc.
Grupul infracţional organizat s-a constituit la începutul anului 2012, deşi inculpatul G.C.C., liderul grupului, potrivit susţinerilor organelor de urmărire penală, deţinea şi vindea droguri prin intermediul inculpatului S.D.G. încă din anul 2011.
S-a reţinut că, în anul 2011, numitul T.S. se afla în Penitenciarul Brăila, păstrând cu martora C.D. relaţii foarte apropiate şi un contact permanent, prin intermediul convorbirilor telefonice.
La sfârşitul lunii decembrie 2011, T.S. a determinat-o pe martora C.D. să îi procure o doză de cannabis, pe care urma să i-o predea cu ocazia vizitei la penitenciar.
La data de 27 decembrie 2011, C.D. a procurat cantitatea de 0,7 grame cannabis de la o persoană pe nume „D.Ţ.", fiind sfătuită de către T.S. cum să procedeze ca să-i predea drogurile. Apoi martora C.D. l-a vizitat pe T.S. la Penitenciarul Brăila,, unde i-a predat drogurile procurate de la „D.Ţ.".
Imediat după predarea drogurilor, lucrătorii penitenciarului au descoperit infracţiunea şi au sesizat organele poliţiei judiciare.
Substanţele respective au fost supuse analizei fizico-chimice, în conţinutul acestora fiind pusă în evidenţă substanţa activă denumită Tetrahidrocannabinol (THC), substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis, care face parte din Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 şi constituie drog de risc (R.C.T.S. nr. 2413701 din data de 13 aprilie 2012). Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
Persoana denumită „D.Ţ." a fost identificată ulterior ca fiind inculpatul S.D.G., fiind şi recunoscut de către martora C.D. la data de 10 iulie 2012.
Fiind audiat, inculpatul S.D.G. a recunoscut fapta comisă.
La data de 04 aprilie 2012, investigatorul sub acoperire solicitat de procuror s-a întâlnit cu inculpatul M.I.C., au discutat despre posibilitatea cumpărării de droguri, iar inculpatul l-a contactat pe inculpatul S.D.G. Inculpatul M.I.C., împreună cu investigatorul, au mers la cel de-al doilea inculpat.
Inculpatul S.D.G. i-a condus pe inculpatul M.I.C. şi pe investigatorul sub acoperire în zona centrului istoric al municipiului Brăila, s-a despărţit de aceştia şi s-a deplasat la imobilul situat pe str. D.H., unde locuieşte inculpatul G.C.C., iar de acolo a luat o cantitate de cannabis. Inculpatul S.D.G. s-a întors la investigatorul sub acoperire şi, în prezenţa inculpatului M.I.C., i-a înmânat doza de cannabis luată de la inculpatul G.C.C. (fragmente vegetale de culoare verde, ambalate într-o folie de staniol), contra sumei de 200 RON.
Cu acest prilej, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că, dacă doreşte să mai cumpere droguri, trebuie să ţină legătura prin intermediul inculpatului M.I.C.
Investigatorul sub acoperire nu avea legătura directă cu inculpatul S.D.G., nu cunoştea numărul de telefon al acestuia din urmă, putând comunica telefonic doar cu inculpatul M.I.C. care, la rândul său, comunica telefonic cu inculpatul S.D.G.
Cantitatea respectivă a fost trimisă Laboratorului de Analiză şi s-a stabilit că sunt fragmente vegetale de culoare verde oliv, respectiv cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
La data de 23 aprilie 2012, prin intermediul inculpatului M.I.C., investigatorul sub acoperire s-a întâlnit iarăşi cu inculpatul S.D.G., zis „D.Ţ.", pentru a cumpăra droguri.
De această dată, cei doi inculpaţi i-au comunicat investigatorului sub acoperire că pot vinde cocaină, iar inculpatul S.D.G. i-a mai spus că are o legătură cu o persoană care vinde cocaina cu suma de 110 euro/gram.
După această discuţie, inculpatul S.D.G. s-a urcat cu investigatorul sub acoperire într-un autoturism, fără a fi însoţiţi de inculpatul M.I.C., aşteptând persoana care deţinea cocaina.
Inculpatul S.D.G., însoţit de investigatorul sub acoperire, s-a deplasat pe mai multe străzi din municipiul Brăila, pentru a verifica dacă sunt urmăriţi, apoi în autoturismul acestuia s-a urcat inculpatul G.C.C., cu care s-au convenit termenii tranzacţiei.
Ulterior, cei trei s-au deplasat în zona Piaţa Dorobanţilor, zonă în care locuieşte inculpatul N.A.I. şi unde era depozitată cocaina; inculpatul G.C.C. a coborât din autoturism, revenind după aproximativ 10 minute şi înmânând investigatorului o doză de cocaină, contra sumei de 110 euro.
Totodată, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că pentru noi tranzacţii cu cocaină pot ţine direct legătura prin intermediul telefonului, lăsându-i investigatorului numărul său de post telefonic şi i-a mai precizat că pentru următoarele tranzacţii să aibă în vedere cantităţi mai mari de droguri.
După această tranzacţie, investigatorul sub acoperire a putut comunica direct cu inculpatul S.D.G., fără a mai fi necesară intermedierea pe care o realiza inculpatul M.I.C.
Cantitatea de droguri a fost trimisă Laboratorului de Analiză şi s-a comunicat faptul că proba înaintată este constituită din 0,8 grame cocaină, în amestec cu fenacetină şi cofeină, care face parte din Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000.
La data de 07 iunie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit din nou cu inculpatul S.D.G., care era însoţit de către inculpatul M.I.C.
Investigatorul sub acoperire a discutat cu inculpatul S.D.G. despre posibilitatea cumpărării a încă două grame de cocaină, contra sumei de 110 euro gramul. Discuţia s-a purtat în autoturismul utilizat de către inculpatul S.D.G., fără ca celălalt inculpat - M.I.C., să urce în respectivul autovehicul.
Imediat după aceasta, inculpatul S.D.G. l-a contactat telefonic pe inculpatul G.C.C. căruia i-a comunicat faptul că tânărul care mai cumpărase cocaină de la ei, dorea încă două grame.
Inculpatul G.C.C. a fost de acord să vândă, prin intermediul inculpatului S.D.G., încă două grame de cocaină investigatorului sub acoperire.
După această discuţie telefonică, inculpatul S.D.G. a fost sunat de către inculpatul G.Ş., care i-a dat de înţeles că el va fi cel care va aduce cocaina pentru vânzare.
În autovehiculul în care se aflau inculpatul S.D.G. şi investigatorul sub acoperire, a urcat ulterior şi inculpatul G.Ş., toţi trei deplasându-se în zona B.C. din municipiul Brăila, zonă în care locuieşte inculpatul N.A.I. şi unde erau depozitate drogurile de mare risc.
Inculpatul G.Ş. a coborât din autoturism şi s-a întors după aproximativ 10 minute, înmânându-i investigatorului două fragmente solide de culoare albă, ambalate fiecare într-o folie de plastic de culoare verde, contra sumei de 220 euro.
Înainte ca investigatorul sub acoperire să se despartă de cei doi inculpaţi, G.Ş. i-a comunicat că are o cantitate mai mare şi, dacă este interesat de cumpărare, îi poate face o ofertă. Cele două fragmente solide, vândute investigatorului sub acoperire, au constituit 2 grame cocaină.
La data de 05 iulie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit din nou cu inculpatul S.D.G. pentru a realiza o nouă tranzacţie cu cocaină.
Pentru cumpărarea a 5 grame de cocaină, inculpatul S.D.G. a solicitat suma de 550 euro.
Întrucât investigatorul sub acoperire primise suma de 2.500 RON, constând în 25 bancnote din cupiura de 100 RON (conform procesului verbal din data de 05 iulie 2012), investigatorul sub acoperire, însoţit şi supravegheat de către inculpatul S.D.G., s-a deplasat la casa de schimb valutar aparţinând SC E.E. SRL, aflată în incinta agenţiei de turism „A.T.", situată pe C.C., în zona modulelor, de unde a cumpărat suma de 550 euro (conform procesului verbal din data de 05 iulie 2012).
Această sumă a fost înmânată inculpatului S.D.G. în zona clădirii „P.", situată în municipiul Brăila, pe C.C.
După primirea banilor, inculpatul S.D.G. s-a deplasat în zona unui fast-food situat în apropiere, loc în care s-a întâlnit cu inculpatul G.Ş., căruia i-a dat suma de 500 euro, oprindu-şi pentru el suma de 50 de euro. Acest inculpat era însoţit de către inculpatul R.F.
Inculpatul G.Ş. s-a despărţit de inculpaţii S.D.G. şi R.F., s-a deplasat la imobilul situat în Brăila, str. D., imobil în care a rămas o perioadă scurtă de timp, după care s-a întors la locul în care îl aşteptau ceilalţi inculpaţi.
Inculpatul G.Ş. i-a dat un pacheţel inculpatului S.D.G., a luat de la el o sumă de bani, apoi s-a despărţit de acesta, părăsind zona, însoţit fiind de către inculpatul R.F.
Inculpatul S.D.G. s-a îndreptat către autoturismul în care se afla investigatorul sub acoperire şi i-a oferit acestuia 5 doze de cocaină, moment în care a intervenit echipa de prindere în flagrant a poliţiei judiciare.
Cele 5 doze au fost trimise la laborator şi s-a comunicat faptul că proba vândută de inculpatul S.D.G. este formată din 3,2 grame substanţă pulverulentă de culoare albă presată sub formă de bulgări care conţine cocaină, în amestec cu fenatecină şi cofeină.
Inculpaţii G.Ş. şi R.F. au fost urmăriţi, constatându-se că s-au deplasat la adresa situată în municipiul Brăila, str.P.M. (unde locuieşte inculpatul R.F.), adresă la care au fost prinşi de către organele poliţiei judiciare.
În locuinţa inculpatului R.F. se aflau mai multe persoane, după cum urmează: inculpaţii R.F., G.C.C. şi G.Ş., respectiv martorii M.M.H. şi A.I.
În temeiul autorizaţiei de percheziţie emisă de instanţă, s-a efectuat percheziţia imobilului situat la această adresă, fiind ridicate mai multe probe, după cum urmează:
- o doză cu substanţă albă solidă aflată într-o folie de culoare transparentă, găsită lângă inculpatul G.Ş.;
- o bancnotă din cupiura de 50 de RON, rulată în formă de tub, ce prezenta urme de praf cristalin, găsită asupra inculpatului G.C.C.;
- o cantitate mică de substanţă pulverulentă de culoare albă, găsită împrăştiată pe o masă pentru TV, pe care se mai afla şi o doză dintr-o substanţă asemănătoare aflată într-o folie de plastic de culoare neagră şi un ambalaj transparent din folie de plastic cu urme de substanţă pulverulentă de culoare albă.
Aceste probe au fost supuse analizelor de laborator, constatându-se că:
- proba nr. 1 este constituită din 0,6 grame substanţă pulverulentă de culoare albă presată sub formă de bulgăre, care conţine cocaină;
- proba nr. 2 (o bancnotă din cupiura de 50 de RON, rulată) prezintă urme de substanţă pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidenţă cocaină;
- proba nr. 3.a (o folie din material plastic de culoare albă) prezintă urme de substanţă pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidenţă cocaină;
- proba nr. 3.b este constituită din 0,2 grame substanţă pulverulentă de culoare albă, presată sub formă de bulgăre, ambalată în folie de material plastic de culoare neagră, care conţine cocaină;
- proba nr. 3.c (o punguţă din material plastic transparent) prezintă urme de substanţă pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidenţă cocaină (R.C.T.S. nr. 2413899 din data de 12 iulie 2012.
Totodată, asupra inculpatului G.Ş. a fost descoperită şi suma de 500 euro, primită de la inculpatul S.D.G., în urma efectuării tranzacţiei cu cocaină cu investigatorul sub acoperire.
Cu acest prilej, s-a constatat că martorului M.M.H. i se oferise cocaină pentru consum de către inculpatul R.F., iar în urma inhalării drogului, starea de sănătate a martorului s-a alterat, fiind necesară transportarea lui la spital. În urma analizelor efectuate, acesta a reacţionat pozitiv la cocaină.
S-a efectuat percheziţia domiciliară şi la imobilul de la care inculpatul G.Ş. a adus cele 5 doze cu cocaină vândute investigatorului sub acoperire, la această adresă descoperindu-se 42 doze din folie de plastic de culoare neagră, lipite la cald, cu un conţinut solid şi o pungă ce conţinea o substanţă solidă de culoare albă.
Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor Constanţa a comunicat faptul că probele înaintate sunt constituite din:
- proba nr. 1 - 32,1 grame substanţă pulverulentă de culoare albă presată sub formă de fragmente paralelipipedice, ambalată în 42 folii din material plastic de culoare neagră, care conţine cocaină;
- proba nr. 2 - 57,3 grame substanţă pulverulentă de culoare albă presată sub formă de fragmente paralelipipedice, ambalată într-o folie din material plastic transparent, care conţine cocaină.
A reţinut instanţa de fond că probele administrate la urmărirea penală au relevat faptul că, la locuinţa inculpatului N.A.I., inculpatul G.C.C. - unchiul său, a depozitat în perioada aprilie 2012 - iunie 2012 cantitatea de cocaină pe care o deţinea.
Iniţial, inculpatul N.A.I. nu a cunoscut acest lucru, conform propriei declaraţii, ulterior a aflat şi a permis depozitarea, efectuând personal transport şi livrări de cocaină, din dispoziţia inculpatului G.C.C., la mai multe adrese din municipiul Brăila.
A rezultat totodată şi faptul că pentru tranzacţiile din datele de 23 aprilie 2012 şi 07 iunie 2012, realizate de către inculpatul G.C.C., direct sau prin intermediul inculpatului S.D.G., cocaina vândută investigatorului sub acoperire a fost luată de la locuinţa inculpatului N.A.I.
La locuinţa acestui inculpat, tot din dispoziţia inculpatului G.C.C., s-au deplasat în mod repetat şi inculpaţii R.F. şi G.Ş., care au luat diferite cantităţi de cocaină, pe care au livrat-o la adresele indicate de liderul grupului sau le-au dus acestuia din urmă.
Aceleaşi probe relevă faptul că, în activitatea de coordonare a grupului, inculpatul G.C.C. discuta la telefon cu ceilalţi membri, îi trimitea pe R.F. şi G.Ş. acasă la inculpatul N.A.I., precizându-i acestuia cine va veni şi ce anume trebuie să-i dea ori deplasându-se singur în locuinţa în care se aflau drogurile, sub pretextul că merge să „facă o baie".
Inculpatul G.C.C. era preocupat de calitatea persoanelor cumpărătoare, întrebând în mod frecvent pe inculpatul S.D.G. dacă persoana care a cumpărat cocaina este de încredere.
S-a mai precizat faptul că, la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa folosită de către inculpatul G.Ş., drogurile de mare risc au fost descoperite fiind ascunse într-o minge. Această minge s-a aflat şi la domiciliul inculpatului N.A.I., el purtând discuţii cu inculpatul G.C.C., exprimându-şi dorinţa de a juca fotbal.
Atunci când dorea ca inculpatul N.A.I. să îi ducă diferite cantităţi din drogurile care erau depozitate în locuinţa acestuia, inculpatul G.C.C. îi solicita acestuia diferite sume de bani, acestea însemnând, de fapt, numărul de doze cu cocaină pe care le cerea.
Aceste aspecte rezultă atât din convorbirile telefonice interceptate, cât şi din procesele-verbale de investigaţii şi declaraţia inculpatului N.A.I.
Totodată, inculpatul G.C.C. îi solicita inculpatului N.A.I. să o trimită şi pe concubina sa, sub diferite pretexte, oferindu-se să îi plătească şi contravaloarea deplasării cu un taxi. Chiar dacă inculpatul G.C.C. plătea deplasarea, inculpatul N.A.I. Îi cerea, totuşi, să ia bani la ea, adică droguri.
Probele administrate la urmărirea penală au relevat şi alte situaţii în care inculpatul G.C.C. s-a comportat ca un adevărat lider, respectiv episodul din data de 20 iunie 2012, când i-a trimis pe inculpaţii N.A.I. şi G.Ş. să ducă o sumă de bani unei terţe persoane (C.S.), iar în urma unui conflict spontan, inculpatul G.C.C. a fost nevoit să îşi scoată subordonaţii din respectivul conflict, la cererea acestora (în acest sens, declaraţia dată de inculpatul N.A.I. la urmărirea penală).
A constatat prima instanţă că, în cursul urmăririi penale, inculpaţii au avut atitudini diferite faţă de faptele pentru care au fost cercetaţi:
1. Inculpatul G.C.C. a recunoscut că este consumator de droguri, începând cu substanţe etnobotanice, cannabis (marijuana) şi chiar cocaină, dar nu se ocupă cu vânzarea acestor substanţe. Chiar şi pentru consum propriu, a susţinut inculpatul, nu se ocupa personal, ci fratele său, inculpatul G.Ş. şi un prieten, S.D.G., se ocupau cu aprovizionarea. Inculpatul a mai susţinut că în ziua de 05 iulie 2012, zi în care s-a făcut flagrantul şi inculpaţii au fost reţinuţi, i-a dat fratelui său, Ş., suma de 200 euro pentru ca acesta să procure droguri. I-au fost procurate şi predate drogurile, dar nu a reuşit să consume din acestea întrucât au fost reţinuţi de organele de poliţie şi parchet, fiind depistaţi la domiciliul inculpatului R.F.
La urmărirea penală inculpatul G.C.C. a declarat că ultima dată a consumat droguri în ziua de 05 iulie 2012, împreună cu inculpatul G.Ş., cu inculpatul R.F. (la domiciliul acestuia) şi cu martorul A.I., în total „5 plicuri de „M." (substanţă etnobotanică) şi puţin dintr-o doză de cocaină".
Din probele administrate la urmărirea penală, în afară de membrii grupului infracţional organizat pe care îi dirija în scopul efectuării de tranzacţii cu droguri, inculpatul G.C.C. realiza şi personal asemenea acţiuni, aşa cum rezultă şi din discuţiile purtate cu diferiţi clienţi. Aceştia cooperau pentru cumpărarea de droguri, având un cerc de persoane cunoscute, cu preocupări în sfera traficului de droguri.
Despre aceeaşi împrejurare inculpatul, cu ocazia audierii la instanţă, a declarat că, la momentul reţinerii, se afla sub influenţa drogurilor consumate la domiciliul lui R.F., „stare specifică ce a ţinut 24 ore". Inculpatul G.C.C. a negat în mod constant comiterea faptelor.
După luarea măsurii arestării preventive, inculpaţii G.C.C., R.F. şi S.D.G. au încercat să influenţeze martorii audiaţi în cauză, prin intermediul concubinei inculpatului G.C.C., A.M., fratele acesteia, A.I., zis „N.", precum şi de alte persoane rămase neidentificate.
Pe timpul cât inculpaţii din prezenta cauză s-au aflat în Centrul de deţinere şi arest preventiv din cadrul I.P.J. Brăila, telefonul public aflat în incinta acestuia a fost interceptat, împrejurare în care s-au putut constata preocupările inculpaţilor privind probatoriul şi demersurile acestora privind influenţarea unor martori.
Discutând asupra probelor existente la dosarul cauzei, inculpatul G.C.C. şi concubina sa erau convinşi că singurul fapt incriminator aflat în materialul probator se referă la vânzarea unui gram de cocaină către investigatorul acoperit, vânzare efectuată împreună cu inculpaţii G.Ş. şi S.D.G. la data de 07 iunie 2012, această discuţie coroborându-se şi cu procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire la data respectivă şi cu declaraţiile inculpatului S.D.G.
Într-o altă discuţie, inculpatul G.C.C. i-a spus concubinei sale să discute cu o persoană denumită „bărbatul Iu" C.", despre care crede că este martor cu identitate protejată. Inculpatul i-a cerut concubinei sale să îl determine pe martorul respectiv să declare că vinovat de comiterea infracţiunii este inculpatul G.Ş. şi că declaraţiile date până în acel moment au fost consemnate în mod mincinos, deoarece martorii au fost loviţi de organele de urmărire penală.
Inculpatul G.C.C. a discutat iarăşi cu concubina sa, care i-a confirmat că martorii care vor fi audiaţi în instanţă îşi vor schimba declaraţiile, astfel încât el să nu poată fi considerat vinovat.
În faţa instanţei de fond, inculpatul G.C.C. şi-a păstrat atitudinea de nerecunoştere a faptelor, susţinând că toată activitatea de trafic de droguri a fost desfăşurată de fratele său G.Ş. şi de S.D.G. şi că el nu este decât un consumator de droguri.
Pe de altă parte, inculpatul G.C.C. a făcut un denunţ după sesizarea instanţei prin rechizitoriu cu privire la o persoană din Bucureşti, poreclită „P.", în sensul că aceasta ar distribui droguri, susţinând că, anterior arestării, a cumpărat droguri de la ea. Inculpatul a furnizat numărul de telefon pe baza căruia a fost găsită, contactată, s-a stabilit o întâlnire şi s-a reuşit cumpărarea a 0,30 grame, substanţă care avea în compoziţia sa şi heroină.
Ulterior procurării drogurilor, inculpatului i s-a cerut să identifice persoana poreclită „P.", dar nu a fost în măsură, deşi a susţinut că a cunoscut-o personal.
Pentru aceste considerente, cu adresa nr. S.778/2012 din 29 noiembrie 2012, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila a apreciat că inculpatul G.C.C. nu întruneşte condiţiile de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.
Instanţa de fond, analizând situaţia expusă de către organul de urmărire penală prin prisma datelor oferite de acesta, dar şi a dispoziţiilor legale în materie, a reţinut că, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 „persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, în sensul art. 2 lit. a) din lege, "martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
1. are calitatea de martor, potrivit C. proc. pen. şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;
2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.
A apreciat prima instanţă că, din coroborarea acestor texte de lege rezultă că inculpatul G.C.C. îndeplineşte şi condiţiile prevăzute la punctul 1 şi cele de la punctul 2.
S-a reţinut în acest sens că, împrejurarea că nu a fost în măsură să recunoască pe cel denunţat, poate fi şi efectul trecerii timpului, al faptului că tranzacţiile aveau loc pe timpul nopţii şi în timp scurt, aspecte care pot afecta reţinerea ulterioară a fizionomiei unei persoane. Instanţa de fond a mai avut în vedere şi faptul că, urmare a denunţului său, s-a reuşit identificarea persoanei, procurarea drogurilor, restul de activităţi privind tragerea la răspundere penală căzând în sarcina organului de urmărire.
Faţă de cele expuse, instanţa de fond a reţinut în favoarea inculpatului G.C.C. prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.
2. Inculpatul G.Ş., cunoscut în cercul său infracţional sub numele de „F.", în cursul urmăririi penale nu a recunoscut nimic din activitatea infracţională care a făcut obiectul cercetării penale. A susţinut că el obişnuieşte să plece din ţară pentru a lucra în străinătate şi nu cunoaşte nimic din activitatea infracţională a coinculpaţilor S.D.G. şi a fratelui său C. Întrebat de instanţă în ce perioade a fost plecat din ţară, a răspuns că a fost plecat "în perioada paştelui.”
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul G.Ş. a recunoscut atât faptele reţinute în sarcina sa, cât şi faptele comise de către inculpatul G.C.C., din dorinţa de a-l disculpa pe acesta din urmă.
3. Inculpatul S.D.G. a desfăşurat o intensă activitate de distribuire a drogurilor, convorbirile telefonice purtate relevând şi alţi consumatori în afara inculpaţilor, precum martorii V.B. ori Ş.L.C.
Inculpatul S.D.G., fiind audiat în cursul urmăririi penale, a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa şi a dat relaţii cu privire la faptele celorlalţi inculpaţi.
În faţa instanţei de fond, însă, inculpatul S.D.G. a declarat că menţine în parte declaraţiile date la urmărirea penală, susţinând că drogurile pe care le-a vândut proveneau nu de la inculpatul G.C.C., ci de la fratele acestuia, inculpatul G.Ş. Totodată, inculpatul a susţinut că, de fiecare dată, a vândut droguri la solicitarea coinculpatului M.I.C. ori a investigatorului sub acoperire.
A apreciat prima instanţă că aceste susţineri ale inculpatului nu sunt adevărate, pentru că el a vândut droguri mult înainte de a se sesiza organele judiciare, martorei C.D., precum şi altor persoane. Dacă nu ar fi desfăşurat o activitate infracţională de trafic, organele judiciare nu s-ar fi sesizat în cauză. Este adevărat că investigatorul a insistat să-i fie predată o anumită cantitate de droguri, într-o anumită zi şi la o anumită oră, dar aceasta a ţinut de organizarea flagrantului şi era la a patra cumpărare din partea investigatorului. Astfel fiind, susţinerile inculpatului în sensul că a fost provocat au fost considerate ca nefondate, cu atât mai mult cu cât la momentul efectuării flagrantului, inculpatul G.C.C. avea aprovizionată o cantitate de 89,4 grame cocaină, în afară de cantitatea vândută cu ocazia flagrantului şi în perioada anterioară.
4. Inculpatul R.F. a avut în faza de urmărire penală o atitudine sinceră, declarând că se cunoaşte cu fraţii G., cu inculpatul N.A.I., precum şi cu inculpatul S.D.G.; că aceştia sunt şi consumatori de droguri, dar şi traficanţi; că activitatea de vânzare a drogurilor s-a desfăşurat sub coordonarea inculpatului G.C.C.; că el personal a desfăşurat diferite activităţi la solicitarea inculpatului G.C.C., în sensul că transporta droguri de la locuinţa lui N.A.I. la locuinţa liderului; că a transportat de la locuinţa lui N.A.I. la locuinţa lui G.C.C. o minge dezumflată şi aflată într-o sacoşă.
A reţinut prima instanţă că susţinerile inculpatului R.F. din cursul urmăririi penale se coroborează cu probele administrate în această fază procesuală, inclusiv cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de acest inculpat.
În faţa instanţei de fond inculpatul nu şi-a mai recunoscut faptele, susţinând că el nu a transportat niciodată droguri de la locuinţa lui N.A.I. la locuinţa lui G.C.C. şi că nu i-a făcut niciodată servicii lui G.C.C. A justificat schimbarea declaraţiilor prin aceea că declaraţiile date la urmărirea penală au fost luate când el se afla sub influenţa drogurilor, stare care s-a menţinut din ziua de 5 iulie până în ziua de 6 iulie seara, respectiv mai mult de 24 ore.
Din înregistrările audio efectuate după arestarea inculpaţilor rezultă că inculpatul R.F. a purtat, la rândul său, convorbiri telefonice cu persoane care nu au fost identificate, pe care le-a dirijat către posibili martori, care urmau să fie sfătuiţi să declare în mod mincinos.
La rândul său, inculpatul a fost sfătuit de o persoană neidentificată să îşi schimbe declaraţiile date iniţial, existând o înţelegere între inculpaţii arestaţi preventiv în acest sens, discuţii care s-au purtat în zilele de 23 şi 26 iulie 2012, dar şi în zilele de 2 şi 6 august 2012. În ultimele convorbiri i s-a confirmat inculpatului R.F. că fuseseră purtate discuţii cu martorii din dosar, pentru ca aceştia „să schimbe declaraţia în faţa procurorului.
Încercările de influenţare a martorilor au fost confirmate şi de martorii V.B. şi Ş.L.C., declaraţiile lor coroborându-se cu convorbirile telefonice înregistrate la Centrul de reţinere şi arestare preventivă.
5. Inculpatul N.A.I. a avut o atitudine sinceră la urmărirea penală, recunoscând faptul că în locuinţa sa aveau depozitate drogurile inculpaţii G.C.C. şi G.Ş.; că din dispoziţiile lui G.C.C., în mod repetat a transportat droguri la diferite adrese fără a primi personal banii; aceştia erau primiţi de către G.C.C. A mai susţinut inculpatul că fraţii G., unchi ai săi, îl vizitau la ore dintre cele mai diverse pentru a-şi lua drogurile în scop de valorificare; că pentru a face un serviciu lui G.C.C., acesta îi trimitea un mesaj codificat, în loc de un gram de cocaină, spunea un milion.
La instanţa de fond inculpatul N.A.I. nu şi-a menţinut declaraţiile date la urmărirea penală susţinând că asupra sa s-au exercitat presiuni de către lucrătorii de poliţie. A declarat că nu îl cunoaşte pe inculpatul R.F., că unchii săi, fraţii G., nu au avut depozitate la el niciodată droguri. Cu privire la minge, obiect în care au fost depozitate drogurile, a declarat că nu are cunoştinţă acest aspect. A susţinut că are la domiciliu o minge pe care a folosit-o uneori când a jucat fotbal cu unchiul său C.
6. Inculpatul M.I.C. a avut o comportare sinceră în cursul urmăririi penale, dar şi în cursul judecăţii el a solicitat judecarea în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele reţinute în sarcina sa.
S-a reţinut că inculpatul este student în anul I la Institutul de Marină, acesta furnizând date şi informaţii organului de urmărire penală, astfel că, pe baza acestora, au putut fi identificate şi trase la răspundere penală alte persoane, întrunind astfel condiţiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.
În baza acestor elemente de fapt, a apreciat prima instanţă că, în drept:
- faptele inculpaţilor G.C.C., G.Ş., S.D.G. (zis „D.Ţ.") şi N.A.I. care, în cursul anului 2012, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, sub coordonarea primului inculpat, în scopul obţinerii de venituri materiale din comercializarea de droguri de risc (cannabis) şi de mare risc (cocaină) în municipiul Brăila, realizând activităţi de procurare, transport, deţinere, depozitare, oferire şi vânzare de astfel de substanţe supuse controlului naţional, în perioada aprilie - iulie 2012, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- fapta inculpatului G.C.C. care, în cursul lunii aprilie 2012, a deţinut şi vândut droguri de risc -cannabis (fapta din data de 04 aprilie 2012), în municipiul Brăila, prin intermediul inculpatului S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;
- faptele inculpatului G.C.C. care, în perioada aprilie - iulie 2012, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut şi vândut, în mod repetat, direct sau prin intermediul inculpaţilor S.D.G., G.Ş., R.F. şi N.A.I., droguri de mare risc - cocaină (faptele din datele de 23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 şi 05 iulie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- faptele inculpatului G.Ş. care, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 07 iunie 2012, prin intermediul inculpatului S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., din dispoziţia inculpatului G.C.C., a deţinut şi vândut droguri de mare risc - cocaină, iar la data de 05 iulie 2012, împreună cu inculpatul S.D.G., a deţinut şi vândut droguri de mare risc - cocaină, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- faptele inculpatului S.D.G. (zis „D.Ţ.") care, în perioada decembrie 2011 - aprilie 2012, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut şi vândut, în mod repetat, droguri de risc (cannabis) în municipiul Brăila (faptele din datele de 27 decembrie 2011 şi 04 aprilie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- faptele inculpatului S.D.G. (zis „D.Ţ.") care, în perioada aprilie 2012 - 05 iulie 2012, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, a deţinut, oferit, vândut şi efectuat operaţiuni privind circulaţia de droguri de mare risc, intermediind, cu ajutorul inculpatului M.I.C., vânzarea unor cantităţi de cocaină de către G.C.C. şi G.Ş. (faptele din datele de 23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 şi 05 iulie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- faptele inculpatului N.A.I. care, în perioada aprilie 2012 - iunie 2012, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut, depozitat şi livrat (sub coordonarea inculpatului G.C.C.), în mod repetat, droguri de mare risc (cocaină), vândute ulterior de către G.C.C., direct sau prin intermediul inculpaţilor G.Ş., R.F. şi S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fapta inculpatului R.F. care, în cursul primăverii anului 2012, a aderat la un grup infracţional format din inculpaţii G.C.C., G.Ş., S.D.G. (zis „D.Ţ.") şi N.A.I., grup infracţional organizat care a fost constituit în scopul obţinerii de venituri materiale din comercializarea de droguri de risc şi de mare risc în municipiul Brăila, inculpatul realizând, în perioada aprilie 2012 - iulie 2012, activităţi de deţinere şi transport de astfel de substanţe supuse controlului naţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- faptele inculpatului R.F. care, în perioada aprilie 2012 - iulie 2012, din dispoziţia lui G.C.C., în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a deţinut şi transportat diferite cantităţi de droguri de mare risc (cocaină) în municipiul Brăila, de la locuinţa lui N.A.I. la diferite adrese indicate de către G.C.C., iar la data de 05 iulie 2012 a deţinut şi i-a oferit cocaină, pentru consum propriu, martorului M.M.H., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fapta inculpatului M.I.C. care, la data de 04 aprilie 2012, l-a ajutat pe inculpatul S.D.G. să vândă o cantitate de droguri de risc (cannabis) deţinută şi oferită spre vânzare de către G.C.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;
- fapta inculpatului M.I.C. care, la data de 23 aprilie 2012, l-a ajutat pe inculpatul S.D.G. să vândă o cantitate de droguri de mare risc (cocaină) deţinută şi oferită spre vânzare de către G.C.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
A reţinut instanţa de fond că, din punct de vedere subiectiv, toţi inculpaţii au săvârşit faptele cu intenţie directă.
Apreciind săvârşirea infracţiunilor şi vinovăţia inculpaţilor ca fiind dovedite, instanţa de fond a dispus condamnarea acestora, proporţional cu gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise, persoana şi conduita procesuală a inculpaţilor.
La alegerea pedepselor, precum şi la individualizarea cuantumului acestora, instanţa, conform art. 72 C. pen., a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei şi anume: dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate de normele speciale incriminatoare, gradul de pericol social concret al faptelor comise, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale afectate.
S-a reţinut în acest sens că faptele săvârşite sunt prin natura lor periculoase, afectând un fascicul de relaţii sociale privind sănătatea populaţiei. De asemenea, s-au avut în vedere şi datele personale ale inculpaţilor, lipsa unor ocupaţii concrete şi a mijloacelor de existenţă.
Prima instanţă a mai avut în vedere, de asemenea, faptul că inculpaţii G.C.C., G.Ş. şi R.F., deşi nu se află la primul conflict cu legea penală, nu sunt recidivişti, fie pentru că au săvârşit faptele în minorat, fie pentru că s-a împlinit termenul de reabilitare.
Totodată, prima instanţă a ţinut seama şi de poziţia procesuală a inculpaţilor.
Astfel, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii N.A.I., R.F. şi M.I.C., instanţa de fond - având în vedere atitudinea sinceră a acestora (în cazul primilor doi, numai la urmărirea penală, iar a celui de al treilea, pe tot parcursul procesului penal) şi lipsa antecedentelor penale - a reţinut în favoarea lor circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor sub limita minimului textului de incriminare.
În privinţa inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G., prima instanţă a reţinut că aceştia au săvârşit faptele în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, împrejurare care trebuie să se constituie într-o puternică circumstanţă agravantă, precum şi că pe tot parcursul procesului penal primii doi au avut o atitudine nesinceră, inculpatul G.Ş. fiind nesincer şi atunci când a recunoscut faptele întrucât a urmărit astfel să îl absolve de răspundere penală pe inculpatul G.C.C.
De asemenea, a apreciat prima instanţă că inculpatul S.D.G. a fost nesincer atunci când a susţinut că în întreaga activitate infracţională G.C.C. nu a avut nicio contribuţie, încercând să ascundă adevărul, pentru a-l absolvi pe acesta din urmă de răspundere penală.
Faţă de numărul repetat de acte materiale, de conduita nesinceră şi îndreptată în mod vădit împotriva aflării adevărului, în contradicţie cu probele existente în dosarul cauzei, instanţa de fond a constatat că nu poate reţine în favoarea inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G. circumstanţe atenuante, astfel încât s-a orientat către pedepse cuprinse în limitele textelor de incriminare. În cazul inculpatului G.C.C., au fost avute în vedere şi prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Instanţa de fond a mai reţinut că săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum şi a infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, atrage - pe lângă aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea - şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, potrivit aceluiaşi text de incriminare, enumerarea drepturilor care pot şi trebuie să fie interzise, precum şi durata şi condiţiile în care se poate face fiind prevăzute de art. 64-67 C. pen.
Faţă de conţinutul dispoziţiilor menţionate, prima instanţă a constatat că, atunci când textul de incriminare prevede aplicarea pedepselor complementare, această dispoziţie are caracter imperativ, în condiţiile în care pedeapsa aplicată este de cel puţin 2 ani închisoare.
În ceea ce priveşte aplicarea pedepselor accesorii, a reţinut prima instanţă că aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.
Astfel, s-a reţinut că, în cauza Hirst contra Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat aspectul interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii" şi s-a concluzionat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.
În acelaşi sens, în cauza Sabou şi Pîrcălab contra României (hotărârea din 28 septembrie 2004), Curtea a subliniat că, în dreptul roman, interzicerea exercitării drepturilor părinteşti se aplică în mod automat şi într-o formă absolută cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută pedeapsa cu închisoarea, fără nici un control din partea instanţelor şi fără a lua în considerare tipul de infracţiune.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 C. pen., ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, acestea se impun faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpaţilor.
Faţă de circumstanţele personale ale inculpaţilor, respectiv vârsta acestora, precum şi faţă de natura faptelor săvârşite şi circumstanţele producerii acestora, instanţa de fond a apreciat că se impune faţă de toţi inculpaţii aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., motiv pentru care, în baza art. 71 C. pen., a interzis tuturor inculpaţilor dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei principale.
În privinţa inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G., instanţa de fond a apreciat că este oportună şi interzicerea dreptului de a alege, prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., aceştia aflându-se într-o situaţie de profundă nedemnitate electorală, având în vedere natura relaţiilor sociale afectate prin săvârşirea infracţiunilor şi nivelul de afectare a acestora.
De asemenea, în privinţa aceloraşi inculpaţi (G.C.C., G.Ş. şi S.D.G.), instanţa de fond a apreciat că se impune, cu titlu de pedeapsă accesorie, dar şi complementară, şi interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator (prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen.), având în vedere că, prin faptele lor cu un înalt grad de pericol social, au afectat relaţii sociale privind sănătatea populaţiei, iar drogurile erau destinate unui segment al populaţiei tinere.
În ceea ce priveşte modalitatea concretă de executare a pedepselor aplicate, instanţa a apreciat, în contextul celor deja menţionate, că scopul pedepselor poate fi atins în condiţii şi modalităţi diferite de executare.
Astfel, referitor la inculpaţii G.C.C., G.Ş. şi S.D.G. s-a reţinut că, faţă de circumstanţele personale ale acestora, executarea efectivă a pedepselor se impune cu necesitate.
În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii N.A.I., R.F. şi M.I.C., instanţa de fond a apreciat că nu este necesară executarea efectivă a pedepselor, primii doi având în cursul urmăririi penale o poziţie sinceră, contribuind la stabilirea adevărului în cauză, iar cel de al treilea, pe toată durata procesului penal, dând dovadă în mod constant în cursul procesului penal de sinceritate, recunoaştere şi regret a faptei comise.
Având în vedere aspectele de mai sus, instanţa a dispus, în baza art. 861 C. pen., suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, pe o durată stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., în referire la art. 82 alin. (3) C. pen. pentru inculpaţii N.A.I., R.F. şi M.I.C.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
S-a stabilit în sarcina inculpaţilor, în baza art. 863 C. pen., ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de textul invocat, respectiv:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Brăila;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a le putea fi controlate mijloacele de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., instanţa de fond a atras atenţia inculpaţilor asupra nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 şi art. 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni, al neexecutării obligaţiilor civile şi neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere.
În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor N.A.I. şi R.F. de sub puterea mandatelor de arestare preventivă, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză sau în executarea altei pedepse.
În baza art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dispus ca din pedeapsa principală cu închisoare aplicată inculpaţilor G.C.C., G.Ş., S.D.G., N.A.I. şi R.F. să se deducă durata reţinerii de 24 ore şi durata arestării preventive, de la data de 06 iulie 2012 la zi.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la toţi inculpaţii din prezenta cauză.
Instanţa de fond a mai reţinut că se impune luarea şi a măsurilor de siguranţă prevăzute de art. 118 lit. f) C. pen. şi art. 17 din Legea nr. 143/2000, sens în care a dispus confiscarea şi distrugerea mai multor cantităţi de droguri, cu păstrarea de contraprobe (1,2 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 31,9 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 57,0 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cofeină; 0,5 grame pulbere cocaină cu levamisole; 3,0 grame pulbere cocaină, fenacetină şi cafeina, toate depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. / D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 8 august 2012, respectiv 1,4 grame cannabis şi 0,6 grame cocaină în amestec cu fenatecină şi cafeina, depuse la I.G.P.R. / D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 20 august 2012.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 1182 alin. (1) lit. b) şi i) şi alin. (2) lit. a) şi b) C. pen., instanţa de fond a mai dispus confiscarea autoturismului marca A. având numărul de înmatriculare XX, bun ce aparţine inculpatului G.C.C. şi aflat în custodia numitei A.M., conform Ordonanţei de aplicare a sechestrului asigurător din 06 august 2012, având în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art. 1182 C. pen., cu denumire marginală „Confiscarea extinsă”, introdus prin Legea nr. 63/2012 din data de 22 aprilie 2012: „Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 118, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare: a) proxenetism; b) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori; [...]; h) asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni;[...]. Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;
b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. l.
Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terţ unui membru, de familie, persoanelor cu care persoana condamnată a stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi ori dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc cu acesta, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deţine controlul.
Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţeleg şi sumele de bani.
La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, persoanele prevăzute la alin. (3).
Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.
Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării.
Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate."
Din conţinutul textului citat, a rezultat - în opinia instanţei de fond - că, pentru a se dispune confiscarea specială, trebuie îndeplinite mai multe condiţii, implicite, respectiv cu privire la natura infracţiunii, în cazul de faţă trafic de droguri şi asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni [lit. b) şi h)], posibilitatea ca fapta comisă să asigure un folos material, cuantumul pedepsei aplicate să fie de 5 ani sau mai mare, precum şi condiţii explicite, enumerate de legiuitor, respectiv valoarea bunurilor pe o perioadă de 5 ani să depăşească valoarea veniturilor şi instanţa să aibă convingerea că bunurile provin din activităţi ilicite de natura celor săvârşite de inculpat.
Verificând probele aflate în dosarul cauzei, prin prisma dispoziţiilor care reglementează instituţia confiscării extinse, instanţa de fond a reţinut că sunt îndeplinite atât condiţiile implicite, cât şi cele explicite prevăzute, respectiv natura infracţiunii, folosul material, cuantumul pedepsei, lipsa totală a veniturilor licite, în condiţiile dobândirii unui autoturism marca A. de către inculpatul G.C.C. la data de 21 mai 2012, conform facturii, cu suma de 57.730,40 RON. Inculpatul a dobândit autoturismul în perioada în care a săvârşit faptele deduse judecăţii, deşi potrivit raportului Inspectoratului Teritorial de Muncă al Judeţului Brăila din data de 30 iulie 2012, nu a avut niciodată contract de muncă ori altă sursă de venituri licite. În lipsa oricăror venituri licite, instanţa de fond şi-a format convingerea că autoturismul dobândit de inculpatul G.C.C. este rodul activităţii sale infracţionale şi, în baza textelor mai sus menţionate, a dispus confiscarea acestuia.
Pe de altă parte, prima instanţă a mai dispus confiscarea şi a sumelor de 525 RON, 100 euro, 3 dolari SUA ridicate de la inculpatul G.C.C., indisponibilizate prin Ordonanţa din 20 august 2012 şi depuse la Banca C., Sucursala Brăila cu chitanţele din 21 august 2012 şi recipisele corespunzătoare. De asemenea, de la inculpatul G.C.C. au mai fost confiscate: suma de 110 euro, plătită la data de 23 iunie 2012 de investigatorul sub acoperire inculpatului G.C.C.; suma de 220 euro plătită la data de 07 iunie 2012 inculpatului G.Ş. şi predată de acesta inculpatului G.C.C.; suma de 200 RON plătită inculpatului S.D.G. la data de 04 aprilie 2012 de către investigatorul sub acoperire.
Împotriva sentinţei penale nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila au declarat apel inculpaţii G.C.C., G.Ş. şi S.D.G.
Inculpatul G.C.C. a arătat că apelul formulat vizează nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii pronunţate de Tribunalul Brăila.
Astfel, a susţinut că nu se impunea condamnarea sa pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ci achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a comis această faptă.
În motivarea acestei susţineri, a precizat inculpatul că instanţa de fond a preluat practic argumentarea din rechizitoriu, în care s-a arătat că inculpatul S.D.G., împreună cu inculpatul M.I.C. şi cu investigatorul sub acoperire, au mers în centrul istoric al municipiului Brăila, unde inculpatul S.D.G., deplasându-se spre un imobil, s-a întors cu o doză de cannabis pe care a vândut-o investigatorului sub acoperire cu suma de 200 RON. S-a reţinut că imobilul spre care s-a deplasat inculpatul S.D.G., de unde acesta a revenit cu acea cantitate de cannabis, este un imobil pe str. D.H., unde locuieşte inculpatul G.C.C. A apreciat inculpatul că nu poate fi primită această motivare întrucât inculpatul S. nu a oferit niciun detaliu în sensul că ar fi procurat acea cantitate de 2,1 grame cannabis de la inculpatul G.C.C. În plus, niciunul din cei prezenţi la acel moment nu a făcut o astfel de precizare în privinţa inculpatului G.C.C. Mai mult, cu ocazia descoperirii în flagrant, inculpaţii consumau cocaină, iar la percheziţiile efectuate în cauză nu s-a descoperit nici cea mai mică urmă de cannabis, ci doar cocaină. Raportat la aceste argumente, inculpatul a apreciat că hotărârea de condamnare pentru această infracţiune este nelegală şi a solicitat achitarea sa, în baza dispoziţiilor art. ll pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen. (fapta nu a fost comisă de inculpat).
În ceea ce priveşte cea de a doua infracţiune reţinută în sarcina inculpatului G.C.C., aceea de trafic de droguri de mare risc, acesta a arătat că s-a dispus condamnarea sa pentru trei acte materiale (23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 şi 05 iulie 2012). A apreciat inculpatul că pedeapsa de 7 ani închisoare pentru această, infracţiune este mult prea aspră în raport de circumstanţele concrete ale cauzei. S-a solicitat a se avea în vedere că instanţa de fond a reţinut şi dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2000. De asemenea, a arătat inculpatul că nu i se poate reţine faptul că ar fi deţinut acea cantitate de drog în vederea vânzării întrucât niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduce către această concluzie. Cu privire la această infracţiune, a solicitat inculpatul a se constata că pedeapsa individualizată este prea mare în raport cu circumstanţele concrete ale cauzei. De asemenea, a precizat inculpatul că acelaşi lucru trebuie să se constate şi în raport de infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi, totodată, în raport de cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor R.F., M.I.C. şi N.A.I., cărora li s-a reţinut forma deţinerii, transportului, pentru unii dintre ei chiar vânzarea efectivă.
Sub un al treilea aspect, inculpatul G.C.C. a criticat hotărârea pronunţată de instanţa de fond cu privire la dispoziţia de confiscare a autoturismului marca A., cu numărul de înmatriculare XX, care a fost indisponibilizat prin măsura sechestrului asigurător din data de 06 august 2012.
În acest sens, s-a arătat că între motivare şi dispozitiv există o contradicţie pe temeiul de drept, dar care poate fi îndreptată. Astfel, instanţa în motivare a arătat că a avut în vedere măsura confiscării extinse, prevăzută de art. 1182 lit. b) şi h) C. pen., în realitate fiind vorba despre lit. i) a art. 1182 C. pen., iar nu de lit. h) a aceluiaşi text de lege. Totodată, a solicitat inculpatul a se avea în vedere că instanţa de fond a înţeles să facă aplicarea art. 1182 C. pen., deşi această dispoziţie a fost introdusă prin Legea nr. 63/2012, publicată în M. Of. din data de 19 aprilie 2012 şi care a intrat în vigoare la 22 aprilie 2012. Or, infracţiunea de constituire a grupului infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost comisă la începutul anului 2012, când nu era în vigoare art. 182 C. pen. Mai mult decât atât, şi infracţiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, se presupune că a fost comisă la data de 04 aprilie 2012, anterior intrării în vigoare a legii în discuţie. Din această perspectivă, a învederat inculpatul că instanţa de fond nu putea să aibă în vedere confiscarea extinsă cu privire la aceste infracţiuni. A conchis inculpatul că dispoziţiile art. 1182 C. pen., referitoare la confiscarea extinsă, nu puteau fi aplicate în speţa de faţă, inculpatul depunând la dosarul cauzei un contract de împrumut având ca obiect pentru suma necesară pentru achiziţionarea autoturismului.
Prin motivele comune de apel, inculpaţii S.D.G. şi G.Ş. au solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei pronunţate de Tribunalul Brăila, iar în rejudecare, să se constate că sentinţa apelată este netemeinică din perspectiva cuantumului pedepselor rezultante aplicate inculpaţilor. S-a arătat că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că inculpaţii ar fi avut o poziţie total nesinceră, aceştia arătând că nu au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. Au învederat inculpaţii S.D.G. şi G.Ş. că au recunoscut cu lux de amănunte faptele proprii, ceea ce nu recunosc cei doi inculpaţi fiind faptul că o parte dintre droguri ar fi provenit de la inculpatul G.C.C.
Au mai precizat inculpaţii că sentinţa apelată apare ca fiind netemeinică şi prin raportare la faptul că cei care nu au recunoscut săvârşirea faptelor şi care aveau antecedente penale au primit pedepse cu suspendare sub supraveghere, în vreme ce inculpaţii apelanţi, deşi au recunoscut faptele, nu au beneficiat de nicio circumstanţă atenuantă şi au primit foarte mari.
În esenţă, au solicitat inculpaţii S.D.G. şi G.Ş. a se face aplicarea şi în privinţa lor a dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa prevăzută de art. 76 C. pen., respectiv reducerea pedepselor sub minimul special.
În fine, au mai solicitat inculpaţii a se avea în vedere că au încercat să facă un denunţ, însă procurorii cunoşteau despre acea faptă, astfel încât declaraţiile lor au fost folosite doar ca probă în dosarul respectiv.
În faza procesuală a apelului s-a procedat la reaudierea martorului Ş.L.C., care a revenit asupra declaraţiilor date în faţa instanţei de fond, arătând că înţelege să menţină declaraţiile date în faza de urmărire penală. De asemenea, au fost reaudiaţi inculpaţii G.Ş. şi S.D.G., care şi-au recunoscut vinovăţia în ceea ce priveşte infracţiunile reţinute în sarcina lor, dar au negat implicarea inculpatului G.C.C. în comiterea infracţiunilor deduse judecăţii.
Prin decizia penală nr. 200/A din 22 iulie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de inculpaţii G.C.C., deţinut în Penitenciarul Galaţi, G.Ş., deţinut în Penitenciarul Galaţi şi S.D.G., deţinut în Penitenciarul Galaţi.
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila şi, în rejudecare:
Au fost înlăturate din cuprinsul sentinţei penale apelate dispoziţiile privind condamnarea inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G., precum şi cele privind aplicarea pedepsei accesorii faţă de aceştia.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 62/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept (2,1 grame cannabis).
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).
În baza art. 33 lit. a) C. pen. combinat cu art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul G.C.C. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 5 ani şi 6 luni închisoare, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.C.C. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului G.C.C. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ş. la o pedeapsă principală de 2 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ş. la o pedeapsă principală de 4 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).
În baza art. 33 lit. a) C. pen., combinat cu art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul G.Ş. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, sporită la 5 ani, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.Ş. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului G.Ş. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 2 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept (2,8 grame cannabis).
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 4 ani şi 6 luni şi la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).
În baza art. 33 lit. a) C. pen. combinat cu art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul S.D.G. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, sporită la 5 ani, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului S.D.G. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului S.D.G. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.
Au fost înlăturate din sentinţa penală apelată dispoziţiile privind confiscarea de la inculpatul G.C.C. a autoturismului marca A. cu numărul de înmatriculare XX, indisponibilizat prin ordonanţa nr. 35/D/P/2012 din data de 06 august 2012.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În temeiul art. 189 C. proc. pen., s-a dispus că suma de 225 RON, reprezentând onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu în apel (75 RON - av. P.A.; 75 RON - av. F.S.; 75 RON - av. B.D.), va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei, către Baroul Galaţi.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat că instanţa de fond a reţinut o corectă situaţie de fapt şi a dat încadrările juridice corespunzătoare faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G., dar şi faptelor reţinute în sarcina celorlalţi inculpaţi, care nu au înţeles să apeleze sentinţa pronunţată de instanţei de fond.
S-a reţinut că implicarea inculpaţilor în comiterea infracţiunilor deduse judecăţii, ca de altfel şi vinovăţia fiecăruia dintre ei a rezultat dincolo de orice îndoială din materialul probator administrat în cauză, analizat pe larg de instanţa de fond în considerentele sentinţei penale apelate. De altfel, şi în faţa instanţei de apel inculpaţii G.Ş. şi S.D.G. au recunoscut săvârşirea faptelor, fiecare dintre ei încercând însă să îl disculpe pe inculpatul G.C.C.
Pe de altă parte, prin atitudinea procesuală manifestată în faţa instanţei de apel, contrar celor declarate de inculpaţii G.Ş. şi S.D.G., inculpatul G.C.C. a recunoscut, practic, comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv de art. 2 alin. (2) din Legea nt. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., nemaisolicitând achitarea decât pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, susţinând că nu ar fi fost implicat în vânzarea, la data de 04 aprilie 2012, a cantităţii de 2,1 grame cannabis către investigatorul sub acoperire, prin intermediul inculpaţilor M.I.C. şi S.D.G., or, din mijloacele de probă administrate în cauză, a rezultat că, la data de 04 aprilie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit cu inculpatul M.I.C., cu care a discutat despre posibilitatea cumpărării de droguri, inculpatul M.I.C. contactându-l în acest sens pe inculpatul S.D.G. După ce s-au întâlnit cu inculpatul S.D.G., acesta i-a condus pe inculpatul M.I.C. şi pe investigatorul sub acoperire în zona centrului istoric al municipiului Brăila, unde s-a despărţit de aceştia şi s-a deplasat la imobilul situat pe str. D.H., iar de acolo a luat o cantitate de cannabis. Inculpatul S.D.G. s-a întors la investigatorul sub acoperire şi, în prezenţa inculpatului M.I.C., i-a înmânat doza de cannabis luată din imobilul menţionat (fragmente vegetale de culoare verde, ambalate într-o folie de staniol), contra sumei de 200 RON. La momentul respectiv, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că, dacă doreşte să mai cumpere droguri, trebuie să ţină legătura prin intermediul inculpatului M.I.C.
S-a constatat că din mijloacele de probă administrate în cauză (în special, din declaraţiile inculpaţilor) a rezultat că în imobilul situat pe str. D.H. locuia inculpatul G.C.C. Mai mult, audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul S.D.G. a precizat că a luat o cantitate de cannabis de la inculpatul G.C.C., pe care i-a vândut-o „prietenului inculpatului M.", acesta fiind investigatorul sub acoperire.
S-a reţinut că justificarea oferită de inculpatul S.D.G. nu are suport în materialul probator al cauzei, în speţă neexistând suspiciuni că acesta ar fi fost constrâns să declare astfel de către organele de urmărire penală (aceste precizări regăsindu-se inclusiv în declaraţia dată de inculpat în faţa procurorului, în prezenţa apărătorului ales) ori că respectivele declaraţii ar fi fost date într-un moment în care inculpatul se afla sub influenţa drogurilor.
Astfel fiind, s-a apreciat ca fiind nefondată solicitarea inculpatului G.C.C., de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Pe de altă parte, s-a considerat ca fiind legală şi temeinică soluţia pronunţată de prima instanţă în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor rezultante principale aplicate inculpaţilor apelanţi, cuantumurile acestor pedepse fiind apreciate însă ca nejustificat de mari în raport cu împrejurările de fapt concrete ale cauzei, cu atitudinea procesuală a inculpaţilor, dar şi cu modalitatea de soluţionare a cauzei în privinţa inculpaţilor N.A.I., R.F. şi M.I.C.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de apel a observat că, de principiu, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, în cauza de faţă, constatându-se că instanţa de fond nu a făcut o corectă aplicare a tuturor acestor criterii în privinţa inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G.
În opinia instanţei de apel, la stabilirea pedepselor trebuie să se ţină seama în mod esenţial de împrejurările de fapt concrete ale cauzei, adică de pericolul social concret pentru ordinea publică a infracţiunilor deduse judecăţii.
Astfel, în privinţa infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a observat că aceasta a avut ca obiect o cantitate foarte mică de cannabis (respectiv 2,8 grame), împrejurare care justifică în mod suficient, prin ea însăşi, cel puţin o orientare a pedepselor aplicate inculpaţilor găsiţi vinovaţi de comiterea acestei infracţiuni înspre minimul special prevăzut de lege.
Pe de altă parte, s-a avut în vedere că nici cantitatea de droguri de mare risc cu care au fost depistaţi inculpaţii nu este una deosebit de mare (96,2 grame), iar acest aspect trebuie să se regăsească în procesul de individualizare şi dozare a pedepselor aplicate.
Cu privire la inculpaţii G.Ş. şi S.D.G., s-a apreciat că se poate reţine circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor individuale aplicate sub minimul special prevăzut de lege, în condiţiile art. 76 C. pen. Chiar dacă atitudinea lor procesuală nu a fost pe deplin conformă cu adevărul, aceştia încercând prin declaraţiile lor să zădărnicească tragerea la răspundere penală a inculpatului G.C.C., liderul grupului infracţional, instanţa de apel a apreciat că nu ar fi rezonabil ca sinceritatea declaraţiilor prin care aceştia se autoincriminează să rămână fără efecte în planul individualizării pedepselor aplicate, aceasta cu atât mai mult cu cât prima instanţă a reţinut în favoarea inculpaţilor R.F., M.I.C. şi N.A.I. circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deşi nici aceştia nu au avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, hotărârea pronunţată de instanţa de fond rămânând definitivă cu privire la acest aspect.
În plus, s-a reţinut că din fişa de antecedente penale a inculpatului S.D.G. rezultă că acesta nu figurează în evidenţe cu antecedente penale, în vreme ce antecedentele penale ale inculpatului G.Ş. constau în aplicarea faţă de acesta a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, prin sentinţa penală nr. 2401 din 06 noiembrie 2000 a Judecătoriei Brăila, spre deosebire de aceştia, inculpatul G.C.C. figurând în evidenţe cu multiple condamnări.
S-a apreciat că reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor G.Ş. şi S.D.G., ca urmare a reţinerii în favoarea acestora a circumstanţei atenuante prevăzute, se impune şi prin prisma atitudinii complet nesincere manifestate de inculpatul G.C.C., care beneficiază în schimb de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Chiar şi în condiţiile în care inculpatul G.C.C. beneficiază de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002, s-a apreciat că pedeapsa efectivă aplicată acestuia trebuie să fie mai mare decât pedepsele ce vor fî aplicate inculpaţilor G.Ş. şi S.D.G., inculpatul G.C.C. fiind liderul grupului infracţional şi organizatorul întregii activităţi infracţionale.
Referitor la cel de al treilea motiv de apel invocat de inculpatul G.C.C., respectiv acela privind greşita confiscare a autoturismului marca A., având numărul de înmatriculare XX, instanţa de apel l-a apreciat ca fiind fondat. S-a reţinut că, raportat la întinderea activităţii infracţionale care face obiectul prezentei cauze (în concret, fiind vorba despre o cantitate de 2,1 grame cannabis, respectiv despre o cantitate de 96,2 grame cocaină) şi, implicit, la valoarea cantităţii totale de droguri traficată de inculpatul G.C.C., nu se poate afirma cu certitudine că suma de bani necesară achiziţionării de către inculpat a autoturismului cu privire la care s-a dispus confiscarea extinsă ar fî provenit din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, pentru a se putea considera îndeplinită condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 1182 alin. (2) lit. b) C. pen. A fost avut în vedere că, pentru a putea aplica măsura de siguranţă a confiscării extinse, instanţa trebuie să aibă convingerea că bunurile confiscate au fost dobândite în urma unor activităţi infracţionale de natura celor deduse judecăţii. Disproporţia vădită dintre valoarea autoturismului cu privire la care instanţa de fond a dispus confiscarea extinsă şi sumele de bani pe care inculpatul G.C.C. le-ar fi obţinut din activitatea de trafic de droguri, precum şi lipsa unor indicii temeinice din care să rezulte posibilitatea ca inculpatul să fi obţinut aceste sume, au determinat instanţa de prim control judiciar să aprecieze că, în speţa de faţă, nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 1182 alin. (2) lit. b) C. pen. pentru a se dispune confiscarea specială a autoturismului marca A., având numărul de înmatriculare XX, aparţinând inculpatului menţionat, aplicarea unei astfel de măsuri apărând a fi excesivă, nerezonabilă.
Pe de altă parte, contrar opiniei exprimate de inculpatul G.C.C., prin apărător ales, s-a apreciat că, în speţă, exista posibilitatea aplicării dispoziţiilor privind confiscarea extinsă atâta vreme cât dispoziţiile legale care reglementează această măsură de siguranţă au intrat în vigoare mai înainte ca inculpatul să fi fost judecat definitiv pentru activitatea infracţională dedusă judecăţii.
În acest sens, s-a reţinut că, potrivit art. 12 alin. (2) C. pen., legea care prevede măsuri de siguranţă sau măsuri educative se aplică şi infracţiunilor care nu au fost definitiv judecate pană la data intrării în vigoare a legii noi, rezultând, aşadar, că în materia măsurilor de siguranţă nu se aplică principiul legii penale mai favorabile, ci acela al retroactivităţii legii penale, legea în vigoare la momentul judecării cauzei fiind legea conformă nevoilor societăţii.
În fine, nu a putut fi admisă nici apărarea inculpatului, în sensul că suma de bani necesară pentru achiziţionarea autoturismului marca A. ar proveni dintr-un împrumut contractat cu numitul R.M., înscrisul doveditor depus la dosar apărând, mai degrabă, ca fiind unul pro causa, acesta neavând dată certă. Mai mult, a apărut ca neverosimil faptul că numitul R.M. a acceptat să împrumute inculpatului G.C.C. suma de 15.000 euro, fără constituirea unor minime garanţii în vederea recuperării împrumutului.
Referitor la neconcordanţele existente între considerentele hotărârii apelate şi dispozitivul acesteia, cu privire la temeiul juridic al confiscării extinse dispuse de instanţa de fond, s-a constatat că ne aflăm în prezenţa unei simple erori materiale, fiind evident faptul că temeiul juridic corect este acela prevăzut de art. 1182 alin. (1) lit. i) C. pen. (infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup), iar nu acela prevăzut de lit. h) a aceluiaşi articol (asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni).
În altă ordine de idei, s-a apreciat ca fiind netemeinice considerentele sentinţei penale apelate cu privire la conţinuturile pedepselor accesorii şi complementare aplicate inculpaţilor G.C.C., G.Ş. şi S.D.G. S-a reţinut că, raportat la natura infracţiunilor comise (infracţiuni referitoare la droguri), dar şi la gravitatea concretă a acestora (reflectată, mai cu seamă, de cantităţile de droguri traficate), observând şi considerentele hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Hirst contra Marii Britanii şi Sabou şi Pîrcălab contra României, prezentate pe larg de instanţa de fond în conţinutul hotărârii apelate, în speţa de faţă nu se impune interzicerea cu privire la inculpaţii apelanţi a dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. (respectiv, dreptul de a alege) ori a dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen. (dreptul de a fi tutore sau curator).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.D.G., fără a indica motivele ce stau la baza promovării căii de atac, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 august 2013.
Potrivit rezoluţiei, termenul de judecată a recursului a fost fixat la data de 20 ianuarie 2014, la termenul din 9 septembrie 2013 urmând a se proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a recurentului inculpat, prilej cu care acesta a învederat că înţelege să-şi retragă recursul declarat în cauză, depunând la dosar şi o cerere scrisă în acest sens.
Faţă de această împrejurare, concluziile reprezentantului parchetului şi ale apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat au fost în sensul de a se lua act de manifestarea de voinţă a acestuia.
Astfel fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de declaraţia de retragere a recursului formulat de inculpatul S.D.G.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul S.D.G. împotriva deciziei penale nr. 200/A din 22 iulie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2645/2012. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 2847/2012. Penal → |
---|