ICCJ. Decizia nr. 2794/2012. Penal. Infracţiuni la alte legi speciale. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2794/2012
Dosar nr. 7319/30/2011
Şedinţa publică din 12 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 513/PI din 19 decembrie 2011 a Tribunalului Timiş, în Dosar nr. 7319/30/2011, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul N.I., deţinut în prezent în Penitenciarul Arad.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat revizuentul la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin referatul nr. 681/III/6/2011, formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, la data de 18 octombrie 2011, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş sub număr unic de dosar 7319/30/2011, s-a înaintat Tribunalului Timiş cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 438/PI din 24 septembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. 6058/30/2009, formulată de condamnatul N.I.
În motivarea referatului s-a arătat că petentul N.I. a solicitat revizuirea sentinţei penale menţionate anterior, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului N.I. la o pedeapsă cumulată de 11 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 197 alin. (1) rap. la art. 197 alin. (2) lit. b1) şi alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 203 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Sentinţa a rămas definitivă prin decizia penală nr. 17/A din 24 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Timişoara şi decizia penală nr. 1594/R din 20 aprilie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respins, ca nefondat apelul, respectiv recursul inculpatului.
La data de 19 septembrie 2011 condamnatul N.I., aflat în detenţie în Penitenciarul Timişoara, a formulat o cerere de revizuire a sentinţei de condamnare, pe care a adresat-o Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş.
Fiind audiat de procuror la data de 06 octombrie 2011 condamnatul N.I. a arătat că doreşte să fie pus în libertate, deoarece nu este vinovat.
Se mai arată în referat că anterior formulării cererii de revizuire din prezenta cauză, condamnatul N.I. a formulat cereri de revizuire.
Astfel, o cerere a fost formulată la data de 05 mai 2011 în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 273/PI din 08 iunie 2011 (Dosarul nr. 3507/30/2011 al Tribunalului Timiş) prin care instanţa de fond a respins cererea, soluţia fiind definitivă prin neapelare la data de 04 iulie 2011.
Cea de a doua cerere formulată la data de 22 august 2011 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş cu nr. 6034/30/2011 şi a avut termen de judecată la 26 octombrie 2011.
Dat fiind faptul că dispoziţiile art. 403 alin. (31) C. proc. pen., astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 202/2010 care stabilesc că „Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi apărări” sunt incidente în cauză, fiind vorba despre acelaşi condamnat, de aceleaşi temeiuri legale şi de aceleaşi motive şi apărări, se apreciază că cererea de revizuire formulată în prezenta cauză se impune a fi respinsă, ca inadmisibilă.
S-a dispus respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe condamnatul N.I. a declarat apel, solicitând achitarea, condamnarea sa având la bază „complotul dintre fiica sa şi soţie”.
Prin decizia penală nr. 37/A din 01 martie 2012, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat apelul condamnatului revizuient, apreciind că cele invocate de condamnat nu se regăsesc în cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri condamnatul revizuient a declarat recurs în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei respingeri a cererii de revizuire, reiterând motivele invocate în cererea introductivă de la apel.
Examinând recursul declarat de condamnatul revizuient prin prisma cazului de casare invocat, cel prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, cazurile de revizuire sunt prevăzute strict şi limitativ de disp. art. 394 C. proc. pen., acestea vizând descoperirea unor fapte şi împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
În cauză, susţinerea condamnatului în sensul că nu se face vinovat de săvârşirea faptei reţinută în sarcina sa, scop în care solicită reanalizarea declaraţiilor contradictorii a martorilor din cauză, precum şi audierea altora, nu poate fi examinată în calea extraordinară de atac a revizuirii deoarece aspectele invocate nu constituie un fapt sau o împrejurare ce nu a fost cunoscută de instanţă la soluţionarea cauzei.
Inculpatul a formulat aceste apărări atât la judecata în fond cât şi în căile ordinare de atac.
De menţionat că anterior, petentul condamnat a formulat mai multe cereri de revizuire cu aceleaşi motive, toate fiind respinse ca nefondate.
Aşadar, cum aspectele invocate nu s-au regăsit în cazurile de revizuire prevăzute expres şi limitativ de art. 394 alin. (1) lit. a)-e) C. proc. pen. În baza disp. art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul revizuientului condamnat pe care-l va obliga la cheltuieli judiciare către stat în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul N.I. împotriva deciziei penale nr. 37 din 01 martie 2012 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2722/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2838/2012. Penal → |
|---|
