ICCJ. Decizia nr. 2964/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2964/2012

Dosar nr. 230/91/2010

Şedinţa publică din 24 septembrie 2012

Asupra recursului penal de faţă

În urma examinării actelor şi lucrărilor dosarului;

Prin Sentinţa penală nr. 134 din 11 iulie 2011 a Tribunalului Vrancea, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata B.P.A.M. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., la 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

I s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen.

A fost obligată inculpata la plata următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile, după cum urmează:

- suma de 103.570 RON, către partea civilă A.V.;

- suma de 500 euro sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plăţii, către partea civilă N.T.V.;

- suma de 106.091 RON, plus dobânda legală aferentă acestei sume, către partea civilă G.A.R.;

- suma de 24.000 euro sau echivalentul sumei în lei la data efectuării plăţii către partea civilă H.M.;

- suma de 105.323 RON către partea civilă S.A.

S-a constatat că partea vătămată B.M.A. şi P.C. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

A fost obligată inculpata la 1.500 RON cheltuieli judiciare către stat şi la 800 RON cu acelaşi titlu către partea civilă H.M.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea cu nr. 277 B/P/3008 din 20 ianuarie 2010 a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi a fost trimisă în judecată inculpata B.P.A.M. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în calitate de administrator al SC E.B. SRL Bacău a indus în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea în sistem AMVIC, de la care a încasat diverse sume de bani cu titlu de avans, iar în fapt fie nu a efectuat lucrările, fie le-a efectuat parţial, producând părţilor vătămate un prejudiciu în valoare totală de 512.342 RON.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 230/91/2010.

Inculpata a declarat că nu a avut intenţia de a înşela vreo persoană întrucât a acţionat cu bună-credinţă şi s-a pregătit în vederea executării lucrărilor, angajând personalul corespunzător - 4 ingineri, 25 muncitori, director tehnic, consilier juridic şi contabil, şi-a procurat utilajele necesare - buldo-escavator, maşini pentru transport utilaj pentru prelucrarea fier-betonului, scule, echipamente pentru muncitori, etc., a investit pentru aceasta aproximativ 60.000 euro şi a folosit în acelaşi scop bani luaţi ca avans de la părţile vătămate.

Inculpata a motivat neexecutarea contractelor aşa cum s-a angajat faţă de părţile vătămate, prin faptul că a intrat într-un blocaj financiar, întrucât doi clienţi nu i-au achitat contravaloarea lucrărilor executate.

În legătură cu partea vătămată A.V., inculpata a arătat că nu a primit suma de 75.000 euro, aşa cum rezultă din acte, chiar dacă din motive pe care nu şi le explică a emis factura fiscală pentru 95.000 euro, că în întârzierea lucrărilor nu are nicio culpă aceasta fiind determinată de partea vătămată care a modificat proiectul, că a luat cunoştinţă de concluziile raportului de expertiză însă nu este de acord cu acestea deoarece în realitate a executat lucrarea "la gri" în sistem AMVIC, că nu s-a întocmit un înscris care să reflecte stadiul efectuării lucrărilor şi că acestei părţi vătămate nu i-a cauzat vreun prejudiciu, iar valoarea lucrărilor executate este chiar mai mare decât avansul primit.

Referitor la partea vătămată G.A.R., inculpata a arătat că valoarea lucrărilor executate este în realitate mai mare cu 20% decât ceea ce s-a stabilit prin expertiză, că partea vătămată a continuat executarea lucrărilor cu alţi executanţi deoarece dorea finalizarea lucrării mai repede şi că, fiind şi parteneri într-o altă afacere, i-a adus la cunoştinţă dificultăţile financiare în care se afla şi pentru care nu poate continua.

În legătură cu partea vătămată H.M., inculpata a declarat că din suma de 40.000 euro, a rămas de restituit doar 20.000 euro.

Inculpata a mai arătat că prejudiciul cauzat părţii vătămate N.T.V. s-a redus la doar 3.500 RON.

În ce priveşte părţile vătămate H.M., S.V.B., P.C. şi B.M., inculpata a arătat că înainte de contractarea lucrărilor le-a explicat clar că nu a achiziţionat terenul, deci le-a arătat terenul unde vor fi construite casele, că şi în aceste condiţii părţile vătămate au semnat contractele şi au achitat avansul, inclusiv suma de 5.000 euro pentru rezervarea locului.

Inculpata, deşi a susţinut în faţa părţilor vătămate că valoarea terenului şi lucrărilor va fi finanţată de un investitor, a recunoscut că nu are nicio dovadă în acest sens.

În legătură cu terenul ce trebuia administrat, inculpata a susţinut că a purtat discuţii cu martorul D.T., că nu s-a încheiat niciun contract deoarece nu s-au înţeles asupra preţului, dar că şi în aceste condiţii era convinsă că va achiziţiona terenul necesar pentru construcţii.

Inculpata a recunoscut pretenţiile civile ale părţii civile S.A. în sumă de 105.323 RON.

Aceeaşi inculpată a mai susţinut că neexecutarea lucrărilor s-a datorat şi SC C.B., deoarece aceasta nu şi-a achitat faţă de SC E.B. SRL o datorie de aproximativ 100.000 euro.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa a reţinut că în luna februarie 2007, inculpata B.P.A.M. a dobândit calitatea de administrator atât la SC E.B. SRL Bacău, ce avea ca obiect principal de activitate construcţii de clădiri şi lucrări de geniu, cât şi la SC M.B. SRL Focşani, al cărei obiect principal era publicitate.

În această calitate, inculpata a desfăşurat o susţinută campanie de publicitate în presa locală şi prin internet, cu privire la oferta sa de a construi case în sistem AMVIC, cât şi cu privire la construirea unei zone rezidenţiale, numită "P.B. Petreşti", în acelaşi sistem, situat în comuna Vânători, sat Petreşti, jud. Vrancea. Ca urmare a acestei campanii de publicitate, inculpata a fost contactată de mai multe persoane interesate să construiască fie pe terenul lor în sistem AMVIC, fie să obţină o casă în sistem AMVIC, în parcul rezidenţial din loc. Petreşti.

Cu acest prilej, inculpata, deşi nu avea mijloacele materiale şi umane necesare pentru executarea unui volum mare de lucrări şi de o complexitate deosebită, promitea clienţilor că le poate executa, la preţuri avantajoase, diferite tipuri de case în sistem AMVIC şi într-un termen relativ scurt de 3 - 6 luni.

Inculpata a solicitat însă fie achitarea în avans a lucrării în întregime, fie achitarea unui avans care reprezintă o cotă substanţială din valoarea lucrării.

În aceste împrejurări inculpata a încheiat, prin SC E.B. SRL Bacău, următoarele contracte de execuţie de lucrări pentru case de locuit, după cum urmează:

1. - Contractul de execuţie lucrări din 17 aprilie 2007 prin care inculpata, în calitatea pe care o avea, se obligă să construiască părţii vătămate A.V. o casă de locuit, în sistem AMVIC, într-un termen de 3 luni şi 15 zile, calculat de la intrarea în vigoare a contractului, respectiv, de la obţinerea autorizaţiilor necesare, la preţul de 95.000 euro, inclusiv TVA.

Partea vătămată a susţinut în mod constant că ceea ce a determinat-o să încheie contractul a fost preţul avantajos oferit de inculpată, cât şi promisiunea acesteia că are mijloacele şi personalul calificat să execute lucrarea în termenul stabilit.

Cu toate că partea vătămată a achitat în mai multe tranşe preţul stabilit, inculpata nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, executând doar în parte lucrarea şi cu serioase neajunsuri, iar în septembrie 2007, inculpata a încetat să continue execuţia lucrării, fără a-i prezenta părţii vătămate motivele, evitând orice încercare a părţii vătămate de a lămuri situaţia.

Întrucât existau susţineri diferite cu privire la stadiul lucrărilor executate, la cererea inculpatei B.P.A.M., s-a efectuat o expertiză tehnică în timpul urmăririi penale.

Din raportul de expertiză tehnică întocmit de ing. T.I. rezultă că SC E.B. SRL Bacău a efectuat lucrări la casa părţii vătămate A.V., în valoare de 216.102,19 RON şi că prejudiciul creat părţii vătămate este de 93.180,34 RON, sumă care fiind reactualizată în funcţie de indicele de inflaţie este de 103.570 RON. Acest prejudiciu nu a fost acoperit de inculpată.

2. - Contract de execuţie lucrări din 10 mai 2007 încheiat între SC E.B. SRL Bacău, prin inculpată în calitate de administrator şi partea vătămată N.T.V., pentru construirea unei case în sistem AMVIC, cu preţul stabilit de 51.000 RON, inclusiv TVA.

Lucrarea trebuia finalizată în 140 zile lucrătoare. Partea vătămată a achitat din preţul stabilit un avans de 42.158 RON, însă societatea comercială condusă de inculpată a efectuat doar săpăturile pentru fundaţia construcţiei; a turnat o şapă de egalizare şi a livrat un număr de 256 cofraje.

Partea vătămată văzând că lucrările nu se desfăşoară potrivit celor promise de inculpată, că s-au executat cu întârziere doar lucrări nesemnificative şi că executarea lucrării nu mai continuă şi nu poate fi finalizată în termenul stabilit, aceasta a contactat-o de mai multe ori pe inculpată pentru a lămuri situaţia, însă aceasta îl evita, cerându-i în continuare alte sume de bani, până în momentul în care partea vătămată aflând şi despre alte persoane că se află în aceeaşi situaţie şi-a dat seama că inculpata i-a înşelat.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, valoarea lucrărilor executate de inculpată este de 5.612,7 RON, iar valoarea materialelor livrate este de 8.855 RON. Din acelaşi raport de expertiză rezultă că valoarea prejudiciului cauzat părţii vătămate N.T.V. este de 27.690,73 RON, sumă care fiind reactualizată în raport cu indicele de inflaţie reprezintă 30.778 RON.

După declanşarea cercetărilor penale, inculpata a acoperit o parte din prejudiciu, în cele din urmă rămânând de recuperat doar 500 euro.

3.- În acelaşi fel a procedat inculpata şi în Contractul de execuţie lucrări din 29 mai 2007 încheiat între SC E.B. SRL Bacău şi partea vătămată G.A.R., pentru construirea unei case în sistem AMVIC la preţul de 105.400 euro; inclusiv TVA + 4.800 euro, într-un termen de 120 de zile lucrătoare.

Partea vătămată a achitat în mai multe tranşe, în numerar şi în materiale, un avans de 170.538,17 RON în timp ce inculpata, prin societatea administrată, a săpat doar fundaţia construcţiei şi a turnat radierul, dar şi acesta cu ciment achiziţionat de către partea vătămată.

Şi în acest caz inculpata, cu toate că nu executase lucrări la nivelul avansului primit, cerea noi sume de bani de la partea vătămată, amâna mereu continuarea lucrărilor, făcând noi şi noi promisiuni până când partea vătămată şi-a dat seama că inculpata a urmărit doar să o păcălească. În aceste condiţii, partea vătămată, în primăvara anului 2008 şi-a continuat lucrarea cu alţi constructori.

Din raportul de expertiză reiese că prejudiciul cauzat părţii vătămate G.A.R. este de 122.438,88 RON, iar în urma reactualizării fiind stabilit la suma de 136.091 RON.

În timpul judecăţii, partea civilă a declarat că din valoarea totală a prejudiciului cauzat, a recuperat 30.000 RON, menţinându-i pretenţiile civile pentru suma de 106.091 RON, plus dobânda legală aferentă.

Continuându-şi activitatea infracţională, inculpata, folosind o intensă publicitate în presa locală şi prin internet, a prezentat oferta SC M.B. SRL Focşani pe care o administra privind realizarea unui complex rezidenţial "P.B." - în loc. Petreşti, care cuprinde locuinţe individuale de 80 - 140 mp, executate "la cheie", cu terenul inclus în preţul construcţiei, cu facilităţi la proiectare, cu un sistem de plată flexibil, prin societate pe un termen maxim de 20 ani şi rate fixe, cu finisaje superioare, construcţiile urmând a fi realizate pe 72 de loturi şi fiind prevăzute spaţii comerciale, grădiniţă, parc etc.

În aceste condiţii, inculpata a fost contactată de mai multe persoane printre care şi părţile vătămate H.M., S.A., B.M.A. şi P.C. Cu acest prilej, inculpata le prezenta diferite pliante cu modele de case în sistem AMVIC, planşele reprezentând completul rezidenţial cu cele 72 de parcele, precizându-le că au posibilitatea să aleagă parcela pe care doresc să construiască casa, dar că trebuie să se grăbească deoarece rămân din ce în ce mai puţine loturi şi pentru aceasta se percepe şi taxă de 5.000 euro pentru rezervarea lotului, că la încheierea contractului trebuie achitat un avans de minim 45% din valoarea contractului şi că diferenţa se achită în rate egale într-un termen de 20 de ani, finanţarea fiind asigurată printr-o bancă străină. Inculpata le preciza acestora că terenul este obţinut şi se află într-o zonă la ieşirea din loc. Petreşti, spre loc. Mirceşti, unele părţi vătămate fiind chiar conduse la un teren în acea zonă, pretinzând că în acel loc va fi realizată zona rezidenţială.

În realitate, inculpata nu avea asigurată finanţarea, nu avea achiziţionat terenul necesar pentru realizarea parcului rezidenţial, promis clienţilor, şi nu avea realizată nicio acţiune pregătitoare, cum ar fi obţinerea avizelor, proiectelor, autorizaţiilor etc. sau pregătirea utilajelor, forţei de muncă etc.

În aceste condiţii, părţile vătămate, fiind induse în eroare de către inculpată, prin folosirea mijloacelor precizate mai sus, au încheiat contracte de execuţie a lucrărilor în sistem AMVIC.

Astfel, partea vătămată H.M. a încheiat cu SC M.B. SRL Focşani, administrată de inculpată, un precontract de antrepriză din 10 noiembrie 2007 şi apoi un contract de execuţie lucrări din 17 martie 2008, pentru construcţia unei locuinţe în sistem AMVIC, pe lotul nr. 27 din Complexul Petreşti - P.B., în valoare de 87.697 euro, cu un termen de execuţie de 180 de zile.

Potrivit celor convenite, partea vătămată a achitat un avans de 40.000 euro, urmând ca diferenţa să fie achitată în rate lunare de câte 201 euro, timp de 20 de ani.

Ulterior, partea vătămată, văzând că lucrările promise de inculpată nu demarează nici după câteva luni de aşteptare şi că la Primăria Com. Vânători nu se confirmă faptul că societatea administrată de inculpată ar deţine vreun teren în zona loc. Petreşti, a solicitat inculpatei restituirea sumei de 40.000 euro, însă fără vreun rezultat.

În acelaşi mod inculpata a încheiat contractul de execuţie lucrări din 4 ianuarie 2008 cu partea vătămată S.A., pentru o casă de locuit în sistem AMVIC în zona rezidenţială P.B. Petreşti, la preţul de 102.320 euro.

La încheierea contractului partea vătămată S.A. a achitat avansul stabilit de 105.325 RON.

Cum inculpata nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi nici nu a restituit avansul primit, a cauzat părţii vătămate un prejudiciu de 105.325 RON.

Folosind aceleaşi mijloace de inducere în eroare, inculpata a încheiat contracte şi cu părţile vătămate B.M.A. şi P.C., însă, din motive independente de voinţa acestora, respectiv - neputinţă de a contracta un credit de la o bancă în cazul primei părţi vătămate ori neputinţa de a trimite o sumă mare de bani din Italia, în cazul celei de-a doua, aceste părţi vătămate nu au achitat inculpatei avansurile de bani stipulate în contracte. În aceste condiţii, cele două părţi vătămate nu au suferit vreun prejudiciu.

Cu toate că inculpata a susţinut că nu a urmărit să înşele vreo persoană cu prilejul încheierii şi executării contractelor menţionate şi că a ajuns în situaţiile reclamate de către părţile vătămate doar din cauza blocajului financiar intervenit din cauza unor parteneri de afaceri rău platnici, instanţa, având în vedere probatoriul cauzei, a reţinut că inculpata a acţionat în aceste cazuri, cu intenţia de a înşela părţile vătămate, pentru a obţine foloase materiale injuste.

În cazul contractelor încheiate prin SC E.B. SRL Bacău, intenţia inculpatei de a înşela rezultă din aceea că aceasta se prezenta doar aparent ca un serios partener de afaceri, în realitate inculpata nu era pregătită, sub niciun aspect, pentru executarea unor case de locuit în sistem AMVIC, oferea termene foarte scurte de execuţie a lucrărilor, deşi ştia că nu va executa lucrările în termenele stabilite, oferea preţuri avantajoase, însă cerea avansuri consistente la încheierea contractului care nu aveau vreo justificare şi deseori, invocând diferite motive, solicita noi sume în avans chiar dacă lucrările executate nu justificau o asemenea cerere. Pe parcursul derulării acestor contracte inculpata le-a menţinut pe părţile vătămate, în aceeaşi eroare, promiţându-le că le va construi casele, însă odată ce termenele de execuţie erau depăşite iar lucrările abandonate într-un stadiu incipient, inculpata nu a mai putut fi contactată.

Intenţia inculpatei de a înşela părţile vătămate este mult mai evidentă în cazul contractelor încheiate prin SC M.B. SRL Focşani, când aceasta a susţinut, în mod mincinos, în faţa părţilor vătămate, cu prilejul încheierii contractelor, că pentru realizarea acelui complex rezidenţial are asigurată finanţarea printr-o bancă din afara ţării, că este achiziţionat terenul necesar şi este deja lotizat, că lucrările pregătitoare au fost demarate, că părţile vătămate au posibilitatea să-şi aleagă lotul şi că, pentru diferenţa de preţ neachitată, părţile vătămate vor fi finanţate de către firmă, urmând ca acestea să achite o rată lunară, constantă pe un termen de cel mult 20 de ani şi când inculpata, după ce a încasat însemnate sume de bani de la părţile vătămate, le-a oferit doar promisiuni deşarte, după care nu a mai putut fi contactată.

Mai mult, inculpata, pentru a impulsiona părţile vătămate să contracteze, susţinea că au mai rămas puţine loturi nerepartizate şi pentru rezervarea lotului trebuie achitată o taxă de 5.000 euro.

În realitate inculpata nu deţinea loturile respective şi nici nu întreprinsese ceva serios pentru a dobândi terenul necesar construcţiilor contractate.

Despre atitudinea inculpatei faţă de părţile vătămate şi faţă de neexecutarea contractelor, edificatoare este declaraţia martorei G.T., care a deţinut funcţia de referent la SC E.B. SRL Bacău şi care arată "un prost se naşte în fiecare zi, eu doar trebuie să aflu care este".

S-a apreciat că situaţia de fapt cât şi vinovăţia inculpatei sunt pe deplin dovedite prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţiile părţilor vătămate, din care rezultă împrejurările în care au încheiat contractele de executare a lucrărilor şi în care au executat obligaţiile contractuale, promisiunile fără suport real pe care le-au primit de la inculpată la încheierea contractului şi apoi în executarea contractului, cât şi motivele pentru care se consideră înşelaţi de către inculpată, declaraţii care se coroborează cu:

- înscrisurile depuse la dosarul cauzei - contracte de execuţie lucrări cu anexele acestora, şi actele adiţionale, facturi fiscale, avize pentru însoţirea mărfurilor, chitanţe, etc. din care rezultă cu claritate obiectul contractului, preţurile stabilite, modalitatea de plată, termenele de execuţie, obligaţiile părţilor, cât şi măsura în care acestea au fost respectate de către inculpată;

- raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing.T.I. împreună cu răspunsul la obiecţiunile formulate de inculpată şi planşele foto din care rezultă lucrările pe care inculpata le-a executat pentru părţile vătămate A.V., G.A.R. şi N.T.V., valoarea acestora, cât şi prejudiciile cauzate acestor părţi vătămate;

- declaraţia martorei G.T. care, în calitate de angajată la societatea administrată de inculpată, arată că la începutul anului 2007, societatea avea un jurist, un inginer constructor, 10 muncitori, un escavator şi o maşină pentru prelucrat fier-beton, dar că până în noiembrie a aceluiaşi an plecaseră toţi muncitorii, că inculpata a executat "la roşu" construcţia pentru partea vătămată A.V., însă pentru părţile vătămate G.A.R. şi N.T.V. a săpat doar şanţurile pentru temelia construcţiei, că inculpata insista asupra părţilor vătămate să facă plăţi în avans chiar dacă nu se executau lucrări, că juristul societăţii i-a atras atenţia deseori inculpatei că nu va putea să execute contractele încheiate cu părţile vătămate şi că se putea observa încă din timpul efectuării publicităţii că ceea ce promitea inculpata faţă de părţile vătămate nu era realizabil, întrucât nu avea mijloacele necesare. Aceeaşi martoră mai precizează că inculpata gestiona toţi banii, că deseori se împrumuta de la cămătari şi că părţilor vătămate le făcea doar promisiuni pentru a le linişti;

- declaraţia martorului D.T. din care rezultă că inculpata nu a întreprins nimic serios pentru a dobândi suprafaţa necesară pentru construirea cartierului rezidenţial "P.B." în loc. Petreşti, şi că susţinerea acesteia faţă de alte persoane că ar deţine un teren de 3 - 4 ha, în zona Petreşti pentru construirea acelui cartier rezidenţial este o minciună;

- declaraţia martorei R.C.L. care în vara anului 2007 deţinea funcţia de asistent manager la SC E.B. SRL din care reiese că încă din iulie 2007 societatea se confrunta cu probleme financiare, intrase în incapacitate de plată şi, cu toate acestea, inculpata nu era interesată de bunul mers al afacerii (consumând timpul la pescuit ori pentru jocuri pe calculator) şi că deseori evita ori refuza să discute cu clienţii obiecţiile pe care aceştia la aveau cu privire la neexecutarea lucrărilor la care se angajase. Aceeaşi martoră mai arată că inculpata avea un control total asupra evidenţei financiar-contabile şi asupra gestionării fondurilor băneşti ale societăţii;

- declaraţia martorului N.N. care a prestat servicii juridice la societatea administrată de inculpată, arată că inculpata nu avea personal calificat pentru executarea lucrărilor contractate, aspect cunoscut de inculpată, că inculpata nu a finalizat până în februarie 2008 niciunul dintre contractele închiriate cu părţile vătămate, că a fost prezent de mai multe ori când soţii A. îi reproşau inculpatei despre neexecutarea în termen a lucrărilor, despre calitatea proastă a acestora, despre faptul că muncitorii sunt insuficienţi şi slab pregătiţi şi despre faptul că deşi au dat bani în avans, nu s-au executat lucrările, aspecte care au fost reclamate şi de alte părţi vătămate. Despre cartierul rezidenţial "P.B." acelaşi martor arată că activitatea de publicitate a început în septembrie 2007, că inculpata susţinea că deţine terenul necesar, că persoanele interesate care o contactau erau informate că trebuie să se grăbească deoarece au rămas puţine loturi nerepartizate şi că SC M.B. SRL nu avea vreo persoană angajată;

- înscrisuri din care rezultă că inculpata a avut calitatea de administrator, atât la SC E.B. SRL, cât şi la SC M.B. SRL;

- materiale de publicitate şi de prezentare folosite de inculpată în activitatea de inducere în eroare a părţilor vătămate.

În drept, faptele săvârşite de inculpata B.P.A.M. care în 2007 şi ianuarie 2008, în calitate de administrator la SC E.B. SRL Bacău şi SC M.B. SRL Focşani, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, folosindu-se de anumite mijloace frauduloase, a indus în eroare părţile vătămate menţionate mai sus, cu prilejul încheierii şi executării unor contracte de execuţie a lucrărilor pentru case de locuit, promiţându-le acestora că le va construi locuinţe în sistem AMVIC, însă în realitate, fie nu a efectuat lucrările contractate, fie le-a efectuat doar parţial, cu toate că a încasat de la aceste părţi vătămate importante sume de bani, cu scopul de a obţine pentru sine însemnate avantaje materiale şi cauzând părţilor vătămate un prejudiciu total de 512.442 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru a reţine în încadrarea juridică a faptelor şi dispoziţiile alin. (2) al art. 215 C. pen., aşa cum a solicitat reprezentantul parchetului, instanţa a avut în vedere că în acţiunea de inducere în eroare a părţilor vătămate inculpata s-a folosit de anumite mijloace care, chiar dacă prin acestea, în mod particular, nu au nimic ilicit ori nu constituie infracţiune, au avut totuşi prin modul de folosire a împrejurărilor arătate mai sus, o mare influenţă asupra părţilor vătămate prin aceea că au dat acţiunii desfăşurate de inculpată o aparenţă de veridicitate şi au amplificat efectul manoperelor dolosive ale inculpatei. Astfel, inculpata, pe lângă acţiunea obişnuită de inducere în eroare prin promisiuni, oferte generoase etc., aceasta s-a folosit şi de o publicitate prin presă şi prin internet, destul de eficient, de schiţe, machete, pliante, şi chiar modele de case cu proiectele aferente, toate acestea cu scopul de a crea părţilor vătămate convingerea că este o firmă serioasă şi că pot să încheie contracte care să le ofere case de locuit în condiţii avantajoase. Aceste mijloace folosite de inculpată au inspirat mai multă încredere, au înlăturat orice bănuială, ceea ce a amplificat şi a uşurat mult acţiunea inculpatei de inducere şi apoi de menţinere în eroare a părţilor vătămate.

Cum încadrarea juridică dată faptelor prin actul de sesizare este diferită, instanţa a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice în sensul prezentat mai sus.

Inculpata a susţinut că faptele săvârşite de inculpată nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, ci reprezintă doar un eşec în afaceri, motiv pentru care a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. d) C. proc. pen. Prima instanţă nu a primit solicitările inculpatei, întrucât acestea sunt infirmate de probatoriul prezentat mai sus, în baza căruia s-a reţinut situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei.

Inculpata a mai susţinut că nu se face vinovată deoarece situaţiile de neexecutare a contractelor s-au datorat unor situaţii neprevăzute ori a unor situaţii fortuite.

Nici aceste susţineri nu au putut fi reţinute, întrucât din probatoriul cauzei reiese că inculpata, deşi cunoştea foarte bine că nu are mijloace materiale şi financiare necesare, s-a obligat să construiască părţilor vătămate case în sistem AMVIC într-un termen foarte scurt, în condiţii avantajoase, însă în realitate a urmărit doar încasarea rapidă a unor consistente avansuri, a neglijat executarea lucrărilor, asigurarea cu personal calificat etc. iar, în final, nu a mai putut fi contactată.

S-a mai susţinut că nu există fapta de înşelăciune faţă de părţile vătămate P.C. şi B.M.A., întrucât aceste părţi vătămate nu au suferit vreun prejudiciu.

Este adevărat că infracţiunea de înşelăciune se consumă în momentul în care se produce paguba, ca rezultat al activităţii de inducere în eroare. Cu toate acestea, există şi forma imperfectă a acestei infracţiuni, forma tentativei, când făptuitorul din cauza unor împrejurări independente de voinţa sa, nu a reuşit să ducă până la capăt acţiunea de induce în eroare, ori atunci când nu a pricinuit o pagubă.

În speţă, ambele părţi vătămate - P.C. şi B.M., au fost induse în eroare de inculpată prin modalitatea prezentată mai sus, dovadă că aceste părţi vătămate au şi încheiat şi semnat nişte contracte, dar din motive independente de voinţa lor - prima nu putea trimite o sumă mare de bani din Italia prin modalitatea cerută de inculpată, iar a doua nu a reuşit să obţină un credit bancar, acestea nu au achitat avansul stabilit prin contract.

Faptul că, ulterior, acestea au aflat că inculpata urmărea cu totul altceva decât ceea ce se convenise prin contracte, ori că aceste contracte au fost ulterior desfiinţate sau că părţile vătămate nu au suferit prejudicii nu prezintă relevanţă sub aspectul laturii penale.

Faptele săvârşite de inculpată faţă de P.C. şi B.M.A. întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de înşelăciune, motiv pentru care instanţa a reţinut aceste fapte ca acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune.

Prin urmare, în mod corect s-a reţinut calitatea de părţi vătămate pentru P.C. şi B.M.A.

La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârşite de inculpată, împrejurările comiterii acestora, urmările produse, cât şi persoana inculpatei care, deşi nu este cunoscută cu antecedente penale, nu este la primul impact cu legea penală, iar pe parcursul procesului penal a avut în general o atitudine nesinceră.

Având în vedere, însă, că după săvârşirea faptelor şi în mod special după declanşarea cercetărilor inculpata a făcut eforturi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate unor părţi vătămate şi că în timpul cercetării judecătoreşti a dat naştere unui copil pe care îl are în îngrijire şi întreţinere, instanţa a reţinut aceste împrejurări ca şi circumstanţe atenuante în favoarea inculpatei, conform disp. art. 74 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen.

În raport de aceste elemente de individualizare, instanţa a apreciat că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi realizat în cauză aplicând inculpatei o pedeapsă privativă de libertate, însă într-un cuantum stabilit sub limita inferioară a pedepsei prevăzute de textul incriminator, făcând aplicarea disp. art. 76 alin. (2) C. pen.

Având în vedere gravitatea deosebită a faptelor, cât şi persoana inculpatei, instanţa a apreciat ca necesară şi aplicarea pedepsei complementare, constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţie ori de a exercita o profesie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care inculpata s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, aşa cum acestea sunt prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Pentru aceleaşi motive, instanţa a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că sunt îndeplinite şi condiţiile răspunderii civile delictuale şi că în aceste condiţii, inculpata urmează ca în baza disp. art. 998 - 999 C. civ. şi art. 14 C. proc. pen., să fie obligată la plata despăgubirilor civile în măsura în care acestea au fost dovedite.

În cauză s-au constituit părţi civile numai părţile vătămate care au suferit prejudicii, respectiv: A.V., N.T.V., G.A.R., H.M. şi S.A., cu sumele prevăzute mai sus.

Din probele administrate în cauză, respectiv contractele de execuţie lucrări, facturi fiscale, chitanţe, concluziile raportului de expertiză tehnică coroborate cu declaraţiile părţilor vătămate şi ale inculpatei, a rezultat că aceasta prin fapta săvârşită a cauzat un prejudiciu părţilor vătămate.

Astfel, A.V. - un prejudiciu în sumă de 103.570 RON; N.T.V. - un prejudiciu în sumă de 30.778 RON, recuperat în cea mai mare parte, rămânând doar suma de 500 euro; G.A.R. - un prejudiciu de 136.091 RON din care s-au recuperat 30.000 RON, rămânând de recuperat suma de 106.091 RON, la care se adaugă dobânda legală solicitată; H.M. - un prejudiciu iniţial de 40.000 euro, din care a recuperat în parte, rămânând de recuperat doar 24.000 euro sau echivalentul în lei la data plăţii; S.A. - un prejudiciu iniţial de 105.325 RON, care a rămas neacoperit.

Aşa fiind, instanţa a admis acţiunile civile ale părţilor civile menţionate şi a obligat pe inculpată la plata sumelor reprezentând despăgubirile civile, nerecuperate.

Susţinerile inculpatei în sensul că valoarea prejudiciilor cauzate părţilor civile ar fi cu mult mai mică nu au putut fi reţinute, întrucât, pe de o parte nu sunt dovedite, iar pe de altă parte, acestea au făcut obiectul analizei expertului cu prilejul analizei obiecţiunilor ridicate de către inculpată.

Nu a putut fi reţinută nici susţinerea inculpatei în sensul că partea civilă A.V. nu a achitat suma de 95.000 euro, ci doar 75.000 RON, întrucât pentru 20.000 euro nu face dovada cu chitanţă fiscală. Este greu să se reţină apărarea inculpatei, în condiţiile în care există emisă de către inculpată factură fiscală corespunzătoare sumei nerecunoscute, iar în continuare au fost emise alte chitanţe pentru plata unor alte avansuri ulterioare.

Pe de altă parte, inculpata nu şi-a motivat neexecutarea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de partea civilă A.V. pentru neplata vreunei sume de bani.

Instanţa a constatat că părţile vătămate B.M.A. şi P.C. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În ce priveşte părţile responsabile civilmente, SC E.B. SRL Bacău şi SC M.B. SRL Focşani, s-a dovedit că prima societate, în baza hotărârii judecătoreşti a fost radiată, iar a doua societate este în procedura lichidării judecătoreşti, fără a deţine bunuri.

Împotriva sentinţei a declarat apel inculpata B.P.A.M. criticând-o pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei.

Prin apelul promovat, inculpata a solicitat reanalizarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea sa cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate de instanţa de fond.

Prin Decizia penală nr. 262/A din 15 noiembrie 2011 Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata B.P.A.M. împotriva Sentinţei penale nr. 134 din 11 iulie 2011 a Tribunalului Vrancea.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpata la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Curtea a constatat că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt, încadrarea juridică a faptei şi vinovăţia inculpatei B.P.A.M. pe baza analizei materialului probator.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că, în calitate de administrator al SC E.B. SRL Bacău, a indus în eroare mai multe persoane, cărora le-a promis construirea de locuinţe în sistem AMVIC, încasând diverse sume de bani cu titlu de avans pentru ca în final, fie să nu mai efectueze lucrările, fie să le efectueze parţial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 512.342 RON.

Vinovăţia inculpatei sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune a fost dovedită cu probatoriile administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată. S-a considerat că fapta dedusă judecăţii există în materialitatea sa, este prevăzută de lege ca infracţiune (prev. de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.) a fost comisă cu vinovăţie de inculpată sub forma intenţiei directe şi prezintă toate elementele constitutive ale unei infracţiuni, sens în care nu sunt incidente prevederile art. 10 lit. a), b), c), d) C. proc. pen., neputându-se dispune achitarea, aşa cum a solicitat inculpata.

Aspectele invocate de inculpată în apărarea sa, cu ocazia soluţionării cauzei la fond, în sensul că activitatea presupus infracţională s-a datorat unui eşec în afaceri nu au fost în măsură să conducă la achitarea acesteia.

Probatoriile administrate în cauză demonstrează indubitabil că inculpata avea cunoştinţă de faptul că nu deţine suficiente mijloace financiare şi materiale pentru realizarea proiectului vizând construirea locuinţelor promise părţilor vătămate.

De asemenea, deşi a perceput de la părţile vătămate diferite sume de bani pentru construirea locuinţelor, nu a reuşit să-şi îndeplinească obligaţia constând în finalizarea construcţiilor.

Rezultă astfel că fapta inculpatei s-a realizat prin inducerea în eroare, în scopul obţinerii pentru sine a unor însemnate avantaje materiale, cu consecinţa producerii unor prejudicii părţilor vătămate.

S-a constatat că instanţa de fond a realizat şi o corectă individualizare a sancţiunii penale a inculpatei în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen.

Prima instanţă a dat eficienţă circumstanţelor personale favorabile inculpatei, reţinând în favoarea acesteia dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei sub limita minimului special de 10 ani închisoare.

S-a considerat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatei este legală şi temeinică, neimpunându-se reducerea acesteia.

S-a reţinut că inculpata nu s-a prezentat în instanţă cu ocazia soluţionării apelului, pe parcursul procesului penal a avut o atitudine relativ sinceră, a acoperit doar o parte din prejudiciul cauzat, sens în care nu pot fi reţinute în favoarea acesteia celelalte circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) sau lit. c) C. pen.

Având în vedere aspectele arătate mai sus, gradul ridicat de pericol social al faptei comise, modalităţile şi împrejurările săvârşirii, urmarea produsă şi valoarea ridicată a prejudiciului cauzat, prin raportare şi la dispoziţiile art. 52 C. pen., s-a considerat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins faţă de inculpată doar prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul stabilit de prima instanţă.

Împotriva deciziei au declarat recurs inculpata B.P.A.M. şi lichidatorul LD E.G. IPURL, criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, invocând în drept cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 21, 172 şi 14 C. proc. pen.

În susţinerea motivelor de recurs, inculpata B.P.A.M., circumscris cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 21 C. proc. pen., a arătat că nu a fost legal citată de către instanţa de apel şi, pe cale de consecinţă, a solicitat casarea hotărârilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanţă.

În subsidiar, a solicitat, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., reţinerea circumstanţei atenuate prev. de art. 74 lit. c) C. pen. şi reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Lichidatorul LD E.G. IPURL în motivele scrise de recurs, circumscris cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., a solicitat să se constate că nu mai are calitatea de lichidator al SC E.B. SRL Bacău şi, prin urmare, să se înlăture din dispozitivul deciziei menţiunea privind calitatea sa de intimat parte responsabilă civilmente pentru SC E.B. SRL Bacău.

Verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate de inculpat şi lichidator circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 21, pct. 172 şi pct. 14 C. proc. pen. şi din oficiu - potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte apreciază că hotărârea instanţei de apel este legală şi temeinică, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. fiind nefondat, iar al lichidatorului LD E.G. IPURL fiind inadmisibil, având în vedere în acest sens următoarele considerente:

1. Referitor la critica recurentei inculpate B.P.A.M. circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 21 C. proc. pen., analiză prioritară faţă de celelalte motive de recurs formulate, Înalta Curte reţine că hotărârile sunt supuse casării atunci când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a uneia din părţi, sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate.

Pentru prima ipoteză pentru a fi incident cazul de casare invocat trebuie îndeplinite următoarele condiţii: partea să fi lipsit la şedinţa de dezbateri a apelului, să nu fi fost legal citată deloc fie prin încălcarea procedurii legale de citare şi să fie invocată de partea lipsă nelegal citată.

Cu privire la cea de-a doua ipoteză, trebuie să existe cumulativ două condiţii, respectiv, existenţa unei împrejurări, care în raport de fiecare caz concret, să poată fi apreciată ca neprevăzută sau de neînlăturat printr-un efort normal (de exemplu, un accident grav ce impune mobilizarea la pat, înzăpezire, inundaţie etc.) şi existenţa unei împrejurări care să fi împiedicat înştiinţarea despre neprezentarea la instanţa de judecată (arestarea persoanei într-o altă cauză, etc.).

Înalta Curte, raportat la aceste consideraţii de ordin teoretic, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată că, în cauză, instanţa de apel a procedat la citarea inculpatei B.P.A.M. la cele două adrese indicate de aceasta în declaraţiile date în faza de urmărire penală şi a judecăţii în fond, respectiv, în Focşani, str. B.I., jud Vrancea, şi în Focşani, str. M., jud. Vrancea, ultima adresă fiind menţionată de inculpată în cererile adresate instanţei de judecată şi altor autorităţii publice sau instituţii sanitare, astfel cum rezultă din verificările efectuate de organele de poliţie desemnate pentru îndeplinirea mandatului de aducere a inculpatei şi din actele în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei. Totodată, se mai constată că recurenta inculpată nu a indicat nicio altă adresă la care să fie citată şi nici nu a încunoştinţat instanţa de judecată despre vreo schimbare intervenită în legătură cu domiciliul său, nefiind obţinute alte date nici cu ocazia afişării citaţiilor la locurile de domiciliu cunoscute de instanţă, emise pentru termenul când s-a judecat apelul şi care să justifice efectuarea de verificări suplimentare, astfel că, în cauză, procedura de citare a fost legal îndeplinită, cu respectarea dispoziţiilor art. 177 C. proc. pen.

Faţă de aceste împrejurări nu se poate aprecia că prin lipsa inculpatei la judecarea apelului nu s-a îndeplinit procedura de citare cu aceasta, astfel că, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 3859 pct. 21 C. proc. pen., astfel cum a invocat recurenta inculpată.

2. În ceea ce priveşte critica recurentei inculpate B.P.A.M., circumscrisă cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., privind greşita individualizare a pedepsei aplicate acesteia de către instanţa de fond şi menţinută de către instanţa de apel, Înalta Curte apreciază că este nefondată, cele două instanţe au realizat o justă individualizare a sancţiunii penale aplicate inculpatei, atât sub aspectul cuantumului, cât şi a modalităţii de executare, fiind aplicate în mod întemeiat dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. şi respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Constatând întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatei B.P.A.M. sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., Înalta Curte, în baza propriului examen, reţine că pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată de către instanţa de fond şi menţinută de instanţa de control judiciar realizează atât scopul preventiv, cât şi caracterul de exemplaritate al pedepsei, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară atât în ceea ce priveşte fapta comisă, cât şi în ceea ce priveşte comportamentul inculpatei.

Felul şi natura faptei comise (înşelăciune cu prilejul încheierii şi derulării unui contract cu consecinţe deosebit de grave), modalitatea de comitere a faptelor (în calitatea de administrator al SC E.B. SRL Bacău a indus în eroare mai multe persoane promiţându-le construirea în sistem AMVIC a unor locuinţe de diferite tipuri, de la care a încasat sume de bani cu titlu de avans sau integral fără a efectua lucrarea sau parte din lucrarea contractată, pentru a induce în eroare părţile vătămate cu privire la bonitatea societăţii şi îndeplinirea obligaţiilor contractuale s-a folosit de o reclamă publicitară realizată prin intermediul societăţii pe care aceasta o administra), consecinţele produse (crearea unui prejudiciu părţilor vătămate), valoarea mare a prejudiciului cauzat (aproximativ 512.342 RON din care a fost recuperat doar o parte), caracterul continuat al activităţilor inculpatei de inducere în eroare a părţilor vătămate, precum şi circumstanţele reale şi personale ale inculpatei (a recunoscut parţial comiterea faptelor, a depus diligenţe pentru recuperarea prejudiciului, nu este cunoscută cu antecedente penale, a dat naştere unui copil pe parcursul procesului penal), formează şi convingerea Înaltei Curţi că pedeapsa aplicată inculpatei, orientată sub minimum special prevăzut de lege prin reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., este în măsură să contribuie la formarea unei atitudini corecte faţă de valorile sociale fundamentale ocrotite de lege.

Faptul că inculpata a avut o atitudine parţial sinceră pe parcursul cercetărilor nu poate fi apreciat ca o împrejurare care să impună reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., în condiţiile în care din probatoriile administrate rezultă fără putinţă de tăgadă vinovăţia acesteia în comiterea faptei.

Pe cale de consecinţă, pedeapsa aplicată inculpatei atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare, a fost just individualizată reflectând gradul de pericol social al faptei, dar şi periculozitatea inculpatei, astfel că, Înalta Curte urmează să respingă recursul şi sub acest aspect.

3. În legătură cu recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL, Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru considerentele ce vor fi arătate.

Potrivit dispoziţiilor art. 3851 alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute în art. 362 C. proc. pen. nu au folosit calea de atac a apelului ori când apelul a fost retras, în situaţia în care legea prevede această cale de atac. Categoriile de persoane menţionate în art. 362 pot declara recurs doar împotriva deciziei pronunţate în apel, chiar dacă nu au uzat de această cale de atac, dacă prin decizie a fost modificată soluţia din sentinţă şi numai cu privire la acea modificare.

În prezenta cauză, lichidatorul LD E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru SC E.B. SRL Bacău, face parte din categoria persoanelor prevăzute în art. 362 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., însă, din analizarea conţinutului deciziei pronunţate de instanţa de prim control judiciar rezultă că nu a folosit calea de atac a apelului. Totodată, se mai constată că decizia pronunţată în apel nu a modificat soluţia instanţei de fond, apelul inculpatei B.P.A.M. care a vizat doar reindividualizarea pedepsei a fost respins ca nefondat, prin urmare, recursul formulat de lichidatorul LD E.G. IPURL este inadmisibil, instanţa de recurs neputând să verifice legalitatea şi temeinicia instanţei de apel.

Pentru toate aceste considerente, constatând că nu este incident, pentru motivele arătate anterior, niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 21, 172 şi pct. 14 C. proc. pen. şi nici vreun alt caz de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., să poată fi luat în considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) şi b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. şi, ca inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD E.G. IPURL, în calitate de parte responsabilă civilmente pentru SC E.B.E SRL Bacău, apreciind hotărârea pronunţată de instanţa de apel ca fiind legală şi temeinică.

Având în vedere că recurenţii sunt cei care se află în culpă procesuală, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art 192 alin. (2) C. proc. pen., îi va obliga pe aceştia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata B.P.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 262/A din 15 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de lichidatorul LD E.G. IPURL împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul lichidator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24 septembrie 2012.

Procesat de GGC - AZ

← ICCJ. Decizia nr. 2911/2012. Penal. Iniţiere, constituire de...  ICCJ. Decizia nr. 3047/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2964/2012. Penal