ICCJ. Decizia nr. 3107/2012. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3107/2012
Dosar nr. 10249/1/2011
Şedinţa publică din 2 octombrie 2012
Asupra admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare de faţă; în baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 935 din 21 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, rejudecând fondul, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.C., din infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. în 4 (patru) infracţiuni prev. de art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.A.M., din infracţiunea prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. în 3 (trei) infracţiuni prev. de art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul I.C., la 3 ani închisoare pentru fapta comisă la data de 4 februarie 1997.
În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b),c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare pentru fapta comisă la 25 februarie 1997, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b), c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executare.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare, pentru fapta săvârşită la data de 2 octombrie 1997.
Conform art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b), c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executare.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare pentru fapta săvârşită la 21 aprilie 1998.
Conform art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executare.
În baza art. 33 - 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul I.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Conform art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art. 82 C. pen.
S-a atras atenţia asupra prevederilor art. 83, 84, 85 C. pen. Conform art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia inculpatului de la 30 martie 2000 la 28 aprilie 2000.
În baza art. 255 alin. (5) C. pen. a fost obligat inculpatul I.C. să restituie denunţătorului O.N. sumele de 325 dolari SUA şi 95 RON, denunţătorului B.Z. suma de 325 RON şi denunţătorilor C.F. şi C.M.D. suma de 500 dolari SUA.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.A.M. la 3 ani închisoare, pentru fapta comisă la 4 februarie 1997.
În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executare.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare, pentru fapta comisă la 25 februarie 1997.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b),c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executare.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la 3 ani închisoare, pentru fapta comisă la 2 octombrie 1997.
În baza art. 65, C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executare.
În baza art. 33 - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul G.A.M. urmând să execute pedeapsa finală de 3 ani închisoare.
În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b), c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru un termen de încercare de 5 ani, conform art. 82 C. pen.
A atras atenţia asupra prevederilor art. 83, 84, 85 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. a computat prevenţia inculpatului de la 30 martie 2000 la 28 aprilie 2000.
În baza art. 255 alin. (5) C. proc. pen. a fost obligat acelaşi inculpat să restituie denunţătorului O.N. sumele de 325 dolari SUA şi 95 RON, denunţătorului B.Z. suma de 325 RON şi denunţătorilor C.F. şi C.M.D. suma de 500 dolari SUA.
În baza art. 254 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 - 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.D. la 2 ani închisoare, pentru fapta comisă la 21 aprilie 1998.
În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru un termen de încercare de 4 ani, conform art. 82 C. pen.
A atras atenţia asupra prevederilor art. 83, 84, 85 C. pen. A fost obligat inculpatul, în baza art. 255 alin. (5) C. proc. pen. să restituie denunţătoarei M.I. suma de 200 RON.
Au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat. Prin Decizia penală nr. 62 din 4 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 935 din 21 iunie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în Dosarul nr. 42.286/3/2006.
S-a desfiinţat parţial Sentinţa penală nr. 935 din data de 21 iunie 2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală şi în fond:
În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor rezultante de câte 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor I.C. şi G.A.M. pe câte un termen de încercare de 5 ani, potrivit art. 862 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, inculpaţii I.C. şi G.A.M. au fost supuşi măsurilor de supraveghere potrivit art. 863 alin. (1) C. pen., urmând să se prezinte trimestrial, respectiv în prima zi de luni din fiecare trimestru la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Li s-au pus în vedere inculpaţilor I.C. şi G.A.M. dispoziţiile art. 864 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen., pentru inculpaţii I.C. şi G.A.M., combinat cu art. 64 lit. a), b), c), C. pen. precum şi alin. (5) al art. 71 C. pen.
S-a înlăturat din sentinţa penală atacată dispoziţia privind aplicarea art. 81 - 85 C. pen., la pedepsele de câte 3 ani închisoare, aplicate inculpaţilor I.C. şi G.A.M.
S-a computat prevenţia inculpaţilor I.C. şi G.A.M. de la 30 martie 2000 la 28 aprilie 2000.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. combinat cu art. 64 lit. a), b), c) C. pen., precum şi alin. (5) al art. 71 C. pen., pentru inculpatul C.D.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale Sentinţei penale nr. 935 din 21 iunie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru toţi inculpaţii.
S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii I.C., G.A.M. şi C.D. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Au fost obligaţi apelanţii-inculpaţi la câte 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 RON pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, care urmează a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Prin Decizia penală nr. 4319 din 19 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 42286/3/2006 s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de recurenţii inculpaţi I.C., G.A.M. şi C.D. împotriva Deciziei penale nr. 62 din 4 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Au fost obligaţi recurenţii inculpaţi I.C. şi G.A.M. la plata sumei de câte 800 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
A fost obligat recurentul inculpat C.D. la plata sumei de 575 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei decizii penale, la data de 24 mai 2012, contestatorul G.A.M. a formulat contestaţie în anulare, solicitând admiterea contestaţiei şi rejudecarea cauzei, întrucât nu a fost audiat de instanţa de recurs.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul G.A.M., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., pentru a se admite în principiu contestaţia în anulare, instanţa trebuie să constate îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
- cererea de contestaţie este făcută în termenul prevăzut de lege;
- motivul pe care se sprijină contestaţia este din cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen.;
- în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar;
Contestaţia în anulare se poate face, potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f) - i), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1) ori art. 38516 alin. (1).
Motivul invocat de contestatorul G.A.M., în sensul că nu a fost ascultat de instanţa de recurs, deşi ascultarea sa era obligatorie, poate fi circumscris cazului de contestaţie prevăzut de dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen.
Înalta Curte constată că, la dosarul cauzei, nu există dovezi în sprijinul acestui caz de contestaţie în anulare, în sensul existenţei obligaţiei instanţei de recurs de a-l asculta pe contestator, potrivit art. 38514 alin. (1) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Astfel, conform dispoziţiilor art. 38514 alin. (1) şi ale art. 38516 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de recurs, cu ocazia judecării recursului ori la termenul fixat pentru rejudecare, are obligaţia să-l asculte pe inculpatul prezent, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţele de fond şi apel, precum şi atunci când aceste instanţe nu au pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.
Din actele dosarului rezultă că, împotriva contestatorului G.A.M. instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare, care a fost menţinută ulterior, cauza a parcurs mai multe cicluri procesuale/iar instanţele s-au conformat dispoziţiilor art. 69 şi urm. C. proc. pen., privitoare la ascultarea inculpatului.
În ultimul ciclu procesual, contestatorul G.A.M. a fost ascultat de instanţa de apel, declaraţia dată de acesta la data de 6 decembrie 2007 aflându-se la Dosarul nr. 42286/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală.
În consecinţă, nefiind îndeplinită una din cerinţele de a căror îndeplinire cumulativă este condiţionată admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul G.A.M. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul condamnat G.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 4319 din 19 decembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 42286/3/2006.
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3102/2012. Penal. Pornografia infantilă... | ICCJ. Decizia nr. 3113/2012. Penal. Mandat european de arestare.... → |
|---|
