ICCJ. Decizia nr. 3124/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3124/2012
Dosar nr. 466/44/2012
Şedinţa publică din 3 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 74/F din 07 mai 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 466/44/2012 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 825/44/2011, formulată de petentul B.V., domiciliat în Focşani, judeţul Vrancea.
A fost obligat petentul B.V. la plata către stat a sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, sub nr. 466/44/2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a înaintat cererea de revizuire formulată de petentul B.V. împotriva sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi (Dosar nr. 825/44/2011) împreună cu referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi prin care se solicită respingerea ca inadmisibilă a acestei cereri de revizuire.
În referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a arătat că prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 10876/29.03.2012, petentul B.V. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 825/44/2011.
Cererea petentului a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi înregistrată sub nr. 385/01/6 din 09 aprilie 2012.
Verificând soluţia pronunţată în Dosarul nr. 825/44/2011 al Curţii de Apel Galaţi s-a constatat că prin sentinţa penală nr. 144/F din 29 septembrie 2011 s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.V. împotriva rezoluţiei nr. 304/P/2010 din 22 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. A fost obligat petentul la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul B.V. Dosarul nr. 825/44/2011 al Curţii de Apel Galaţi a fost înaintat la data de 09 noiembrie 2011 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011, nefiind restituit.
Prin decizia penală nr. 805/R din 19 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de către petentul B.V.
Din verificările telefonice efectuate la Biroul Executări Penale al Curţii de Apel Galaţi, în data de 10 aprilie 2012, a rezultat că petentul B.V. a mai formulat anterior o cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel Galaţi.
Prin sentinţa penală nr. 40 din 21 martie 2012 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 1331/44/2011, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către petentul B.V.
În referatul procurorului s-a mai reţinut că prezenta cerere de revizuire a sentinţei penale nr. 144/F din 29 septembrie 2011 a Curţii de Apel este inadmisibilă, având în vedere decizia nr. 27/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite.
Instanţa de fond a pus în discuţia părţilor, în şedinţă publică, excepţia de inadmisibilitate a prezentei cereri de revizuire.
S-a reţinut că petentul B.V., având cuvântul, şi-a expus punctul de vedere în sensul că, cererea de revizuire ca admisibilă în principiu şi pe fond a cerut desfiinţarea tuturor hotărârilor judecătoreşti şi trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru efectuarea de cercetări.
Instanţa de fond a apreciat că cererea de revizuire formulată de petentul B.V. este inadmisibilă, având în vedere decizia nr. 27/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, pronunţată în recurs în interesul legii şi obligatorie pentru instanţe potrivit art. 4142 alin. (3) C. proc. pen.
În acest sens s-a reţinut că în recursul în interesul legii mai sus invocat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, a statuat că revizuirea îndreptată împotriva unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. este inadmisibil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuientul B.V. solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi rejudecând pe fond, admiterea a cererii de revizuire şi trimiterea cauzei la trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru continuarea cercetărilor în Dosarul nr. 304/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Înalta Curte, examinând recursul declarat în raport de motivul invocat, precum şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 393 C. proc. pen., „hotărârile judecătoreşti definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă”.
În art. 394 alin. (1) C. proc. pen. sunt reglementate cazurile de exercitare a acestei căi de atac, prevăzându-se că revizuirea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
Din economia dispoziţiilor art. 393 C. proc. pen. şi art. 394 alin. (1) C. proc. pen. rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin exercitarea căreia se pot înlătura erorile judiciare, cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoaşterii de către instanţe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea şi adevărul.
Totodată, din aceleaşi dispoziţii rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt şi de a reabilita judecătoreşte pe cei condamnaţi pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 393 C. proc. pen. şi numai pentru cazurile prevăzute de art. 394 din acelaşi cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
O altă interpretare în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situaţii, privitoare la eventuala nerespectare a unor condiţii formale de desfăşurare a judecăţii sau a unor raţionamente jurisdicţionale pretins eronate, este exclusă, în raport de dispoziţiile procesuale menţionate şi de principiul statuat prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia părţile interesare, care îşi legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.
Drept urmare, coroborarea acestor dispoziţii legale impune concluzia condiţionării examinării temeiniciei hotărârii atacate prin exercitarea revizuirii, numai în condiţiile legii şi a inadmisibilităţii controlului judiciar, cu consecinţa respingerii cererii pentru acest motiv, în situaţia exprimării de către partea interesată a simplei nemulţumiri a acesteia cu privire la a cărei retractare se cere, fie a afirmării generice a nelegalităţii şi netemeiniciei acesteia.
În cauză, petentul B.V. a formulat cererea, solicitând revizuirea unei hotărâri ce nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 393 C. proc. pen. - cu referire, între altele, la faptul că aceasta trebuie să conţină o rezolvare a fondului cauzei, în sensul examinării existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului, finalizată printr-o soluţie de condamnare, de achitare sau încetare a procesului penal - şi fără a formula critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de retractare prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Ca atare, hotărârea pronunţată în procedura reglementată de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., neconţinând o rezolvare a fondului cauzei, în sensul că prin aceasta instanţa nu s-a pronunţat asupra raportului juridic de drept substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal, principal, nerezolvând vreo acţiune penală şi nepronunţând vreuna din soluţiile prevăzute de art. 345 alin. (1) C. proc. pen. (condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal), nu poate fi supusă revizuirii, nefăcând parte din categoria hotărârilor ce pot fi revizuite.
Or, admiterea unei căi de atac în condiţii neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
De asemenea, este de menţionat faptul că în acelaşi sens s-a pronunţat şi secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 17 din 19 martie 2007, în recurs în interesul legii, care a stabilit că: „cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive pronunţată în temeiul art. 2781 art. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen., este inadmisibilă”.
Aşadar, se constată că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 394 C. proc. pen., cum în mod corect a apreciat şi instanţa de fond care a respins, ca inadmisibilă cererea de revizuire, formulată de petentul B.V., întrucât pe calea revizuirii pot fi atacate numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuientul B.V. împotriva sentinţei penale nr. 74/F din 07 mai 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 466/44/2012, este nefondat şi în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. îl va respinge ca atare.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul B.V. împotriva sentinţei penale nr. 74/F din 07 mai 2012 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 466/44/2012.
Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 3 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4095/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3252/2012. Penal → |
|---|
