ICCJ. Decizia nr. 3166/2012. Penal. Omorul deosebit de grav (art. 176 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3166/2012
Dosar nr. 992/89/2012
Şedinţa publică din 5 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 111 din data de 11 iulie 2012 a Tribunalului Vaslui a fost condamnat inculpatul C.N., cunoscut cu antecedente penale la pedeapsa de 24 ani închisoare şi 8 ani interzicerea exercitării drepturilor enumerate la art. 64 lit. a) şi b) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, art. 176 lit. a) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 C. pen.
S-a menţinut starea de arest şi s-a computat din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile şi plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus, prima instanţă a reţinut:
Victima B.C. locuia în mun. Bîrlad, stradă pe care locuia şi inculpatul C.N., în aceeaşi curte domiciliind şi alte rude ale sale.
În ziua de 15 noiembrie 2011, deşi inculpatul C.N. este suferind, în sensul că are ambele picioare amputate în partea superioară a genunchilor, acesta, fiind consumator de băuturi alcoolice, a băut.
Victima locuia într-o încăpere din partea opusă străzii, pe care o folosea în exclusivitate.
Fiind în stare de ebrietate, inculpatul C.N. nu reţine toate elementele privind ceea ce a făcut în ziua respectivă însă, din declaraţiile aparţinătorilor, rezultă că a venit din oraş băut, astfel că a adormit în camera sa.
Pe acest fond, sora sa C.N. i-a luat banii pe care îi avea în buzunare şi a plecat camera în care locuieşte, situată către stradă.
De acest aspect a aflat nepoata inculpatului - martora B.C.M., care a recuperat suma de bani luată de C.N. de la inculpat, compusă, în principal, din bancnote de 5 lei şi 1 leu, pe care a încercat să o remită inculpatului, care a refuzat-o, fiind în stare de ebrietate.
Ca urmare, B.C.M. a solicitat ajutorul B.C., care a venit şi a intrat în camera folosită de inculpat.
Când inculpatul s-a trezit din beţie, acesta a constatat prezenţa lângă el a victimei B.C., observând totodată că acul de siguranţă cu care închidea buzunarul hainei, în care ţinea banii, îi lipsea, ca şi bancnotele pe care le ştia acolo.
Pe fondul consumului de alcool, inculpatul C.N. a presupus că victima B.C. i-a sustras banii, drept pentru care i-a solicitat restituirea acestora, ameninţându-l că îl incendiază.
Apoi, inculpatul C.N. s-a deplasat către măsuţa cu televizor din încăpere, unde erau două brichete cu gaz, a luat una dintre aceste brichete şi i-a dat foc vătămatului B.C.
După acest moment, vătămatul B.C. a fugit, în flăcări, din locuinţă iar, afară, în curte, până la un gard despărţitor, unde a încercat să stingă flăcările, însă nu a reuşit, dar a fost ajutat de martora B.C.M., aflată la locaţia imobilului respectiv, care l-a stropit cu apă şi a stins flăcările.
Ulterior, B.C.M. i-a rupt victimei B.C. hainele, care se lipiseră de el şi a strigat-o pe numita B.M., cumnată cu victima, pentru a-i da ajutor.
Victima B.C. s-a deplasat, apoi, la domiciliul său, de un de a fost preluată ulterior de ambulanţă, care a transportat-o la Spitalul Municipal de Urgenţă „E.B.” Bârlad, de unde a fost transportată la Aeroportul Iaşi.
De acolo, victima a fost transportată pe calea aerului la Spitalul Clinic de Urgenţă, Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri Bucureşti, unde a decedat la data de 27 noiembrie 2011.
În termen, hotărârea a fost apelată de inculpat, cu motivarea că pedeapsa aplicată este prea mare având în vedere împrejurările în care s-a consumat fapta şi reţinerea drept criterii de individualizare a condiţiilor în care se acordă liberarea condiţionată.
Prin Decizia penală nr. 126 din 21 august 2012 Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul C.N., mpotriva sentinţei nr. 111 din 11 iulie 2012 a Tribunalului Vaslui pe care a casat-o în parte în latură penală şi rejudecând cauza, a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului C.N. pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art. 174, 176 lit. a) C. pen. de la 24 ani închisoare la 20 ani închisoare.
A menţinut starea de arest a inculpatului.
A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului au rămas în sarcina statului în acestea fiind inclus şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei ce va fi avansat Baroului Iaşi din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut următoarele:
Prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt conformă cu probele administrate dar a individualizat greşit pedeapsa aplicată inculpatului.
S-a apreciat că faţă de împrejurările în care s-a consumat fapta, de starea de ebrietate în care se afla inculpatul, de afecţiunile de care suferă, de eroarea în care se afla la momentul exercitării acţiunii de ucidere că pedeapsa aplicată este prea mare.
Pentru existenţa acestor împrejurări care constituie circumstanţe personale atenuante, excluzând incidenţa condiţiilor liberării condiţionate s-a apreciat că o pedeapsă de 20 ani închisoare va putea conduce la finalitatea cerută de art. 52 C. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul.
Invocând cazul de casare prev.de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a solicitat reducerea cuantumului pedepsei pe care o apreciază ca fiind mult prea aspră.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei penale recurate prin prisma cazului de casare invocat, Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită de instanţa de fond care a analizat în mod complet şi judicios toate probele administrate în cauză, încadrarea juridică dată faptei este justă, în mod corect reţinându-se că sunt întrunite în cauză condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului C.N. pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev.de art. 174, art. 176 lit. a) C. pen.
În conformitate cu disp. art. 72 C. pen. la stabilirea şi aplicarea pedepsei se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei este condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte şi durata sancţiunii şi natura sa pe de altă parte.
Fapta săvârşită de inculpatul C.N. prin modalitatea acesteia de comitere şi prin urmarea produsă (decesul victimei) este de o gravitate deosebită astfel că pedeapsa aplicată inculpatului de prima instanţă de control judiciar îndeplineşte scopul preventiv, coercitiv şi educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., fiind corect individualizată.
În cauză nefiind identificate alte împrejurări care să determine aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 noiembrie 2011 la 5 octombrie 2012.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N. împotriva Deciziei penale nr. 126 din 21 august 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 16 noiembrie 2011 la 5 octombrie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3178/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 3172/2012. Penal. Nerespectarea regimului... → |
|---|
