ICCJ. Decizia nr. 3571/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3571/2012
Dosar nr. 5348/103/2011
Şedinţa publică din 2 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 43 din 27 martie 2012, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-revizuientă C.D. împotriva sentinţei penale nr. 13/CC din 07 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Neamţ.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat apelanta-revizuientă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, în esenţă, instanţa a reţinut că nu există niciunul din motivele de revizuire prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuienta C.D.
Recursul declarat de revizuienta este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Examinându-se actele şi lucrările dosarului se constată că, aşa cum a reţinut prima instanţă, în cererea de revizuire formulată iniţial, revizuienta a invocat doar mijloace de probă noi şi nu elemente de fapt necunoscute la soluţionarea fondului cauzei care să conducă la inexistenţa infracţiunilor pentru care a fost condamnată, cererea de revizuire fundamentându-se pe apărări pe care revizuienta le-a formulat şi în căile de atac.
În faţa instanţei de apel revizuienta-condamnată a reiterat motivele invocate în cererea de revizuire precizând în plus următoarele:
- nu s-a efectuat niciun act de cercetare penală;
- atât Parchetul, cât şi instanţa de fond nu s-a aflat în posesia dosarului cauzei;
- nu a fost audiată în cauză, astfel încât nu a putut formula apărări.
În faza procesuală a recursului, revizuienta-condamnată, prin apărător, a solicitat admiterea recursului apreciind că în cauză este incident cazul de revizuire prev. de art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Reviziuirea este reglementată ca fiind o cale extraordinară de atac prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoaşterii de către instanţe a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea şi adevărul.
Totodată, revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt şi de a reabilita judecătoreşte pe cei condamnaţi pe nedrept.
Cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 394 lit. a)-e) şi sunt singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Astfel, potrivit textului de lege mai sus menţionat, reviziurea poate fi cerută când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.
Cum în speţă motivele de revizuire invocate de recurenta-revizuientă nu se circumscriu cazurilor prev. de art. 394 C. proc. pen. care sunt de strictă interpretare şi aplicare, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenta revizuită la plata cheltuielilor judiciare către stat din care suma reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta C.D. împotriva deciziei penale nr. 43 din 27 martie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenta revizuentă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 noiembrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 3364/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3865/2012. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
---|