ICCJ. Decizia nr. 3889/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3889/2012

Dosar nr. 10208/83/2011

Şedinţa publică din 27 noiembrie 2012

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 27 din 7 februarie 2012, Tribunalul Satu Mare în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul M.N.B., pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere şi punere în vânzare de droguri de risc fără drept la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen., pe o durată de 4 ani. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. raportat la prevederile art. 33 lit. a) C. pen. inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 86¹ alin. (2) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind termen de încercare o perioadă de 5 ani, conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul trebuind să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 86³alin. (3) C. pen. instanţa a impus inculpatului să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire în scopul dezintoxicării. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe perioada suspendării sub supravegherii a executării pedepsei se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. În baza art. 359 C. proc. pen. instanţa a învederat inculpatului prevederile art. 86⁴ şi art. 86⁵ C. pen. referitoare la cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere.

În baza art. 88 C. pen. din pedeapsa aplicată s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive din data de 26 octombrie-24 noiembrie 2011.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a următoarelor cantităţi de droguri: 3,3 gr. cannabis, 0,7 gr. cannabis, 0,5 gr. rezină de cannabis, 1,6 gr. rezină de cannabis, 0,8 gr. rezină de cannabis şi respectiv 0,5 gr. cannabis.

S-a constatat că o parte din aceste cantităţi a fost consumată în procesul de analiză, restul cantităţilor urmând a fi distruse conform art. 18 din Legea nr. 143/2000. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 420 RON obţinute de acesta ca urmare a vânzării nelegale de droguri.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C.T.F.G.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la condamnat pe inculpatul C.T.F.G., pentru săvârşirea infracţiunii de cultivare şi deţinere de droguri de risc, fără drept în vederea consumului propriu, la o pedeapsă de 4 luni închisoare.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320¹alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc şi mare risc fără drept, la o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. raportat la prevederile art. 33 lit. a) C. pen. inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive începând cu 26 octombrie 2011 şi până la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpat a cantităţilor de droguri ridicate de la acesta conform procesului verbal, cu excepţia celor consumate în procesul de analiză.

În baza art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează, inculpatul C.T.F.G. suma de 5000 RON, iar inculpatul M.N.B., suma de 4500 RON.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Satu Mare emis în Dosar nr. 35/D/P/2011 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor M.N.B., pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinere şi punere în vânzare de droguri de risc fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, prevăzută şi pedepsită de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C pen. şi C.T.F.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de cultivare şi deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, prevăzută şi pedepsită de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi deţinere de droguri de risc şi de mare risc fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor că la data de 17 iunie 2011, lucrători de poliţie din cadrul S.C.C.O. Satu Mare, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că o persoană care lucrează în calitate de spălător la spălătoria auto denumită „L.L." din localitatea Negreşti Oaş, deţine şi vinde fără drept droguri de risc, respectiv cannabis şi rezină de cannabis, iar în cursul investigaţiilor efectuate persoana respectivă a fost identificată ca fiind inculpatul M.N.B.

În vederea dovedirii activităţii infracţionale a inculpatului M.N.B., prin Ordonanţa nr. 21/A/2011 emisă de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Satu Mare, la data de 20 iulie 2011, a fost autorizată introducerea şi folosirea în cauză a investigatorului acoperit cu nume de cod V.D., şi o colaboratorului acoperit cu nume de cod M.Ş. fiind autorizată totodată procurarea cantităţii de aproximativ 10 gr. cannabis şi 10 gr. rezină de cannabis, de către investigatorul acoperit şi colaboratorul acestuia de la inculpatul M.N.B. şi eventuali săi complici.

Această autorizaţie având valabilitate de 60 de zile, din data de 20 iunie 2011 până la data de 18 august 2011, inclusiv, a fost prelungită conform ordonanţei nr. 21/A/2011 din 18 august 2011, cu încă 30 de zile respectiv din 18 august 2011 până în data de 17 septembrie 2011, inclusiv.

În aceste împrejurări, colaboratorul autorizat şi investigatorii au intrat în contact cu inculpatul M.N.B., colaboratorul autorizat sub nume de cod M.Ş. întâlnindu-se cu inculpatul în data de 22 iunie 2011, în localitatea Negreşti Oaş în faţa spălătoriei auto „L.L.". Cu prilejul acestei întâlniri inculpatul M.N.B. a vândut colaboratorului acoperit sub nume de cod M.Ş., rezină de cannabis susţinând că pachetul conţine 2 gr. primind de la colaboratorul autorizat în cauză suma de 120 RON, drogurile fiind ambalate în două pacheţele din folie de aluminiu, iar tranzacţia a avut loc pe stradă lângă intrarea în spălătorie.

Drogurile constând în rezină de cannabis cumpărate de colaboratorul autorizat de la inculpatul M.N.B., au fost înaintate Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27 iunie 2011 întocmit în urma analizelor efectuate asupra drogurilor cumpărate de la inculpatul M.N.B. de către colaboratorul autorizat a rezultat că în proba înaintată, constituită din 1,6 gr. rezină de cannabis, s-a pus în evidenţă tetrahidronacannabinol substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis.

Rezină de cannabis face parte din Tabelul anexă III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare.

Urmare analizelor de laborator din cantitatea de 1,6 gr. rezină de cannabis a rămas cantitatea de 1,1 gr. rezină de cannabis, ambalată şi sigilată cu sigiliul şi depusă la Camera de corpuri delicte din cadrul IGPR..

În data de 08 septembrie 2011, inculpatul M.N.B. s-a întâlnit din nou cu colaboratorul autorizat în cauză sub nume de cod M.Ş. în curtea spălătoriei „L.L.", din Negreşti Oaş şi a vândut acestuia un pachet conţinând o materie vegetală despre care inculpatul a afirmat că este cannabis, primind de la colaborator suma de 80 RON.

Materia vegetală cumpărată de colaboratorul autorizat de la inculpatul M.N.B., a fost înaintată Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 septembrie 2011 întocmit în urma analizelor efectuate asupra drogurilor cumpărate de la inculpatul M.N.B. de către colaboratorul autorizat a rezultat că în proba înaintată, constituită din 0,8 gr. cannabis, s-a pus în evidenţă tetrahidronacannabinol substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis.

Cannabis face parte din Tabelul anexă III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare. Proba înaintată spre a fi analizată a fost consumată în procesul analizelor chimice de laborator.

Prin ordonanţa din 17 sept. 2011, a fost prelungită autorizarea privind folosirea în dosar a investigatorului autorizat sub nume de cod V.D., pentru o perioadă de 30 de zile, cu începere din 17 sept. 2011 până în data de 16 oct. 2011, iar prin Ordonanţa cu nr. 33/A/2011 emisă la 06 oct. 2011, a fost autorizată folosirea în cauză a unui nou colaborator acoperit cu nume de cod S.l., precum şi cumpărarea de către acesta şi investigatorul acoperit cu nume de cod V.D. a cantităţii de 10 gr. cannabis, şi respectiv 10 gr. rezină de cannabis de la inculpatul M.N.B. şi complicii acestuia, autorizaţia având valabilitate până în data de 4 decembrie 2011 inclusiv.

În acest context colaboratorul autorizat sub nume de cod S.l. a intrat în legătură cu inculpatul M.N.B. şi în data de 06 oct. 2011, s-a întâlnit cu inculpatul M.N.B. Cu acel prilej inculpatul M.N.B. a vândut colaboratorului autorizat S.l. un pachet despre care a afirmat că conţine cantitatea de 1 gr. cannabis.

Materia vegetală cumpărată de colaboratorul autorizat de la inculpatul M.N.B., a fost înaintată Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 octombrie 2011 întocmit în urma analizelor efectuate asupra drogurilor cumpărate de la inculpatul M.S.B. de către colaboratorul autorizat a rezultat că în proba înaintată, constituită din 0,5 gr. cannabis, s-a pus în evidenţă tetrahidronacannabinol substanţă psihotropă _/; biosintetizată de planta cannabis.

În data de 26 oct. 2011, cu prilejul percheziţiei efectuată în imobilul situat în comuna V., str. M.E., jud. Satu Mare, unde inculpatul M.N.B., locuieşte fără forme legale, au fost găsite mai multe pacheţele ambalate în pungi de plastic transparente, prevăzute cu auto-închidere precum şi în folie de aluminiu, conţinând materie vegetală iar într-un buzunar al hainei de piele a inculpatului aflată în dulap a fost găsită o cantitate de substanţă solidă de culoare brun-roşcată ambalată în folie de aluminiu. De asemenea, în locuinţa respectivă au fost găsite două cântare, unul marca D. nefuncţional iar celălalt un cântar electronic de culoare gri în stare de funcţionare, precum şi pliculeţe din material plastic cu auto-închidere (12 buc.) şi trei pachete foiţe folosite pentru confecţionarea artizanală de ţigarete.

Materia vegetală şi substanţă solidă de culoare brun-roşcată ridicate din locuinţa inculpatului au fost înaintate Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, iar din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 octombrie 2011 întocmit în urma analizelor efectuate asupra drogurilor ridicare din locuinţa inculpatului M.N.B. a concluzionat că probele înaintate sunt constituite din 3,3 gr. cannabis (proba nr. 1), 0,7 gr. cannabis (proba nr. 2) şi 0,5 gr. rezină de cannabis (proba nr. 3) şi că în aceste probe s-a pus în evidenţă tetrahidronacannabinol substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Cannabis şi rezină de cannabis fac parte din Tabelul anexă III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare.

Din probele înaintate spre a fi analizate a rămas cantitatea de 2,5 gr. cannabis (din proba 1), care a fost ambalată şi sigilată cu sigiliul şi depusă la Camera de corpuri delicte a IGPR, iar probele 2 şi 3 au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

Printre persoanele căruia inculpatul M.N.B. a vândut droguri de risc a fost identificat numitul B.L., căruia inculpatul M.N.B. i-a vândut în două împrejurări cantitatea de câte 1 gr. cannabis, cu suma de 60 RON/gram, tranzacţiile având loc în faţa spălătoriei unde lucra inculpatul M.N.B., aşa cum rezultă din declaraţia numitului B.L.

În data de 26 oct. 2011, cu prilejul percheziţiei efectuată în imobilul situat în Satu Mare, str. l.N., unde locuieşte fără forme legale inculpatul C.T.F.G., au fost găsite în mai multe pachete diferite cantităţi de materii vegetale de culoare verde şi respectiv verde-oliv, 9 buc. substanţă solidă de culoare brună, 123 comprimate inscripţionate „M" pe fiecare pastilă, precum şi 9 buc. de substanţă solidă de culoare brună, despre care inculpatul a declarat că reprezintă droguri de risc, respectiv cannabis şi rezină de cannabis şi droguri de mare risc respectiv ecstasy. De asemenea a fost găsit un cântar electronic aflat într-o pungă de plastic şi o râşniţă cu privire la care inculpatul C.T.F.G., a declarat că le folosea la cântărirea şi mărunţirea drogurilor.

Drogurile ridicate de la inculpatul C.T.F.G. au fost înaintate Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 octombrie 2011 întocmit în urma analizelor efectuate asupra drogurilor ridicate de la locuinţa inculpatului C.T.F.G. a rezultat că probele înaintate sunt constituite după cum urmează: 162,0 gr. cannabis; 41,2 gr. cannabis; 149,5 gr. cannabis; 123 comprimate care conţin ca substanţă activă 3,4 Methyl enedioxymetamfetamine (MDMA); 6,4 gr.cannabis; 3,9 gr. cannabis; 0,5 gr. cannabis; 7,9 gr. cannabis; 5,3 gr. rezină de cannabis şi 1,8 gr. rezină de cannabis, că în aceste probe s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis, iar cele 123 comprimate conţin ca substanţă activă 3,4 - Methylenedioxymetamfetamine (MDMA).

Cannabis şi rezină de cannabis fac parte din Tabelul-anexă III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare. Metamfetamine face parte din Tabelul-anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000. 3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) face parte din Tabelul anexă I din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare. Din drogurile ridicate de la inculpatul C.T.F.G. în urma analizelor de laborator au fost prelevate câte 5 gr. cannabis, din probele 1 şi respectiv 3, cantităţile prelevate fiind ambalate şi sigilate cu sigiliul, fiind predate organului de cercetare penală contra probele probelor nr. 1 Probele 7, 11 şi 12 au fost consumate în procesul analizelor chimice de laborator.

Din probele înaintate au rămas următoarele cantităţi: 155,0 gr. cannabis (proba 1); 40,0 gr. cannabis (proba 2); 143,0 gr. cannabis (proba 3); 12,5 gr. pulbere conţine 3,4 - Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) rămasă din cele 50 comprimate în lucru precum şi 73 comprimate care conţin ca substanţă activă 3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) (proba 4), 5,0 gr. cannabis (proba 5), 3,0 gr. cannabis (proba 6), 7,0 gr. cannabis (proba 8), 4,8 gr, rezină de cannabis (proba 9) şi 1,3 gr. rezină de cannabis (proba 10), acestea fiind ambalate şi sigilate cu sigiliu şi depuse la camera de corpuri delicte a IGPR.

Conform declaraţiilor inculpatului C.T.F.G., acesta în primăvara anului 2011, a plantat seminţe de cannabis în scopul de a obţine cannabis în vederea consumului propriu, inculpatul susţinând că este consumator de droguri de risc, respectiv cannabis.

Cu privire la deţinerea fără drept a celor 123 comprimate care conţin ca substanţă activă 3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA), precum şi a cantităţii de rezină de cannabis găsită la locuinţa sa, inculpatul C.T.F.G. a declarat că Ie-a primit cu câteva zile înainte de reţinerea sa de la un cunoscut de-al său care îi datora nişte bani drept garanţie a faptului că îi va restitui împrumutul menţionând că nu cunoaşte identitatea persoanei care i Ie-a dat ştiindu-i doar porecla şi subliniind de asemenea că nu este şi nu a fost niciodată consumator de droguri de mare risc.

În cursul anului 2011, numitul B.L. care este consumator de droguri de risc, respectiv cannabis şi rezină de cannabis, a cumpărat în mai multe împrejurări în vederea consumului propriu, de la diferite persoane canrxibis şi rezină de cannabis. Una dintre persoanele care i-a vândut numitului B.L. droguri de risc, respectiv cannabis, fiind inculpatul M.N.B.

În data de 22 oct. 2011, numitul B.L. a cumpărat de la o persoană neidentificată în timp ce se afla în Satu Mare cantitatea de 1 gr. cannabis, achitându-i persoanei respective suma de 50 RON. O parte din aceste droguri Ie-a consumat singur în seara respectivă iar o altă parte le-a păstrat până în data de 25 oct. 2011 când seara participând la o întâlnire cu mai mulţi prieteni care a avut loc în locuinţa numitului H.F. din Negreşti Oaş, numitul B.L., a consumat drogurile pe care le avea confecţionându-şi ţigări pe care Ie-a fumat singur, iar mucurile rămase Ie-a aruncat în coşul de gunoi din apartament unde au şi fost găsite cu prilejul percheziţiei efectuate în acel apartament fiind ridicate şi înaintate spre a fi supuse analizelor de laborator. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 31 octombrie 2011, întocmit Laboratorul de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul IGPR - DCCO - Brigada Cluj-Napoca, a concluzionat că în proba constituită din 7 filtre de ţigaretă s-a pus în evidenţă tetrahidrocannabinol (THC) substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Având în vedere însă împrejurările concrete în care acesta a comis faptele raportat la persoana făptuitorului şi la atitudinea pe care a avut-o după comiterea faptei, învinuitul dând declaraţii sincere cu privire la fapta comisă şi persoanele de la care şi-a procurat droguri, s-a apreciat că fapta sa prin conţinutul ei concret nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, aşa încât faţă de acesta s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

Sesizată fiind cu actul de sesizare, rechizitoriul din 17 noiembrie 2011 a DIICOT - Biroul Teritorial Satu Mare, instanţa la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, a explicat şi a pus în vedere celor doi inculpaţi în cauză prevederile art. 320¹ C. proc. pen. astfel cum a fost el introdus prin Legea nr. 202/2010 de modificare şi completare a C. proc. pen., procedură prin care inculpaţii până la începerea cercetării judecătoreşti pot declara că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare al instanţei şi pot solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Ambii inculpaţi au declarat în şedinţă publică, asistaţi fiind de apărători angajaţi în cauză, că înţeleg să se prevaleze de aceste dispoziţii. Astfel, instanţa în baza art. 320¹ alin. (3) C. proc. pen. a procedat la audierea celor doi inculpaţi, declaraţiile acestora fiind consemnate în declaraţiile aflate la dosarul cauzei.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.T.F.G. împotriva căruia, prin actul de sesizare al instanţei s-au reţinut în sarcina acestuia infracţiunile prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, constând în cultivare şi deţinere de droguri de risc fără drept în vederea consumului propriu, precum şi prev. art. 2 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege constând în deţinere de droguri de risc şi de mare risc fără drept s-a solicitat de către apărătorul angajat al acestuia schimbarea încadrării juridice în ceea ce-l priveşte, din infracţiunea reţinută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 în infracţiunea de deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Instanţa după ce a pus în discuţia contradictorie a părţilor această solicitare a fost respinsă având în vedere că aceste două infracţiuni au conţinut comisiv alternativ, diferenţa fiind dată de gradul de risc al drogurilor, acestea fiind catalogate drept droguri de risc şi drept droguri de mare risc, norma de incriminare nefăcând diferenţa dacă acestea sunt deţinute în vederea consumului propriu sau nu, deţinerea în sine fiind un element constitutiv al infracţiunii.

Astfel, instanţa a reţinut în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.T.F.G. că a săvârşit cu vinovăţie infracţiunile reţinute în sarcina sa, infracţiuni pentru care i-a aplicat acestuia, cu reţinerea prevederilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 o pedeapsă de 4 luni închisoare şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din lege o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni închisoare.

La individualizarea judiciară a acestei pedepse şi respectiv a modalităţii de executare a acesteia, în regim privativ de libertate, instanţa a avut în vedere concluziile desprinse din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare care a decelat următorii factori de o natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional al acestuia, afirmaţii contradictorii privind veniturile familiei C.T., în timp ce inculpatul susţine că în ultimii 4 ani a fost angajat fără forme legale la firma fratelui său şi că soţia sa lucrează ca farmacist, sursele citate în raport menţionează că singura care a fost implicată în muncă era soţia, care nu mai lucrează nici ea din august 2011; instabilitatea locului de muncă - a fost implicat în muncă majoritară fără forme legale, pentru perioade de 2 - 3 luni şi maxim 3 ani; consumul de droguri acceptat de soţie - aceasta mărturiseşte că ştia şi era de acord cu consumul de cannabis al soţului, considerându-l un mod nepericulos şi normal de relaxare; la rândul ei a afirmat că a consumat alături de el acelaşi tip de drog; istoricul şi frecvenţa consumului - subiectul referatului mărturiseşte că a debutat consumul în urmă cu 7-8 ani, perioada în care consuma canabis de 2-3 ori pe săptămână; evoluţia în timp a faptei, de la consum alături de prieteni, la cultivarea unei cantităţi semnificative (7 plante) pentru autoconsum; abilitate redusă de identificare a consecinţelor pe termen lung a faptelor sale şi a consumului de drog.

Instanţa, deşi a avut în vedere şi factorii reliefaţi în referat de natură să inhibe dezvoltarea comportamentului infracţional, factori referitori la deţinerea unui nivel adecvat de studii, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, faptul că beneficiază de sprijinul de provenienţă şi a soţiei sale, a apreciat că aceştia nu sunt suficienţi pentru a crea instanţei convingerea că reintegrarea acestuia este posibilă într-un regim neprivativ de libertate.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.R.B. instanţa a reţinut că a săvârşit cu vinovăţie faptele reţinute în sarcina sa, aplicându-i acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea prevederilor art. 320¹alin. (7) C. proc. pen. o pedeapsă de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 4 ani şi pentru fapta prevăzută de art. 4 alin. (1) din legea arătată mai sus, cu aplicarea, de asemenea, a prevederilor alin. (7) al art. 320¹ C. proc. pen., o pedeapsă de 4 luni închisoare.

Constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 86¹ alin. (2) C. pen. instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse, stabilind un termen de încercare de 5 ani, în conformitate cu art. 86 C. pen., inculpatul urmând să respecte măsurile de supraveghere impuse de către instanţă.

La individualizarea judiciară a acestei pedepse precum şi la modalitatea de executare instanţa a avut de asemenea în vedere concluziile referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare care au identificat mai mulţi factori care pot influenţa conduita generală a persoanei, în sensul în care acesta se poate reintegra, beneficiază de suport şi sprijin afectiv, moral şi material din partea familiei de provenienţă dar şi al fostei soţii, implicarea în actualul dosar penal neinfluenţând negativ relaţiile dintre ei; lipsa antecedentelor penale şi a modelelor de comportament deviant din familie, inculpatul provenind şi întemeind o familie cu norme şi valori morale interiorizate; după finalizarea studiilor a fost implicat în muncă reuşind să obţină astfel resursele financiare necesare traiului; se bucură de o imagine bună în comunitatea din care face parte, nefiind cunoscut cu comportament împotriva normelor morale; situaţie locativă şi financiară stabilă, resurse materiale suficiente pentru a acoperi nevoile financiare de bază.

Deşi instanţa a avut în vedere şi factorii decelaţi de referat care ar putea avea o influenţă negativă asupra inculpatului, factori referitor la abandonul şcolar, la slabele abilităţi de rezistenţă ale acestuia la influenţele grupului, raportat la faptele reţinute în sarcina sa, instanţa a apreciat că reintegrarea sa socială este posibilă chiar şi în condiţiile, sau poate chiar datorită, suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, cu atât mai mult cu cât instanţa i-a impus acestuia în temeiul art. 86³alin. (3) C. pen. să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire în scopul dezintoxicării.

Împotriva sentinţei instanţa de fond, în termen legal, a declarat apel inculpatul C.T.F.G. criticând-o ca netemeinică, arătând că raportat la împrejurările concrete ale cauzei, pedeapsa aplicată a fost greşit individualizată, atât ca durată cât şi ca modalitate de individualizare a executării şi a solicitat reindividualizarea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 52/A din 12 aprilie 2012 Curtea de Apel Oradea în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de către inculpatul C.T.F.G. împotriva sentinţei penale nr. 27 din 7 februarie 2012 a Tribunalului Satu Mare, pe care a desfiinţat-o în sensul că a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani în pedepsele individuale, respectiv - 4 luni închisoare, aplicată în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen. şi 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 5 ani, aplicată în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

A reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. cu referire la consecinţele prevăzute de art. 76 lit. b) şi e) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la un cuantum de 3 luni închisoare.

A redus pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpatul în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu referire la art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la un cuantum de 3 ani închisoare.

A redus pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) C. pen. teza a ll-a şi b) C. pen. la o durată de 3 ani.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele individuale, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a) C. pen. teza a ll-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art. 86¹ C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit o conform art. 86²C. pen.

A obligat pe inculpat să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. a)-d) C. pen. şi să se prezinte trimestrial la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare pentru verificarea respectării obligaţiilor şi măsurilor impuse.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen. în privinţa pedepselor accesorii aplicate de prima instanţă.

În baza art. 350 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului C.T.F.G. de sub puterea mandatului de arestare preventivă emis la 27 octombrie 2011, în baza încheierii penale nr. 67/CC din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Satu Mare, dacă nu este arestat în altă cauză, a constatat că inculpatul că fost reţinut şi arestat preventiv de la 26 octombrie 2011 şi până la zi, respectiv 12 aprilie 2012 o şi a menţinut restul dispoziţiunilor hotărârii atacate

A constatat instanţa că vinovăţia inculpatului a fost pe deplin confirmată de probele administrate în cauză, instanţa de apel verificând doar legalitatea aplicării raportat la sancţiunea prevăzută de lege a dispoziţiilor art. 320¹C. proc. pen.

Acest aspect nu comportă discuţii, prima instanţă respectând dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. în privinţa stabilirii între limitele reduse cu o treime a pedepselor individuale aplicate. Din punct de vedere însă a temeiniciei sancţiunilor individuale şi implicit a pedepsei rezultante, instanţa de apel a considerat că nu au fost valorificate suficient criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. şi circumstanţele personale favorabile inculpatului.

Astfel, a reţinut că încă de la demararea procedurilor judiciare s-a remarcat atitudinea sinceră pe care a avut-o inculpatul, acesta fiind consumator de cannabis, drog de risc, şi nu s-a dovedit implicarea în activităţi de traficare a substanţelor interzise. Pe de altă parte, inculpatul are familie, un copil minor şi poate să aibă o evoluţie comportamentală pozitivă, identificându-se astfel de factori şi în considerentele referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare.

A constatat că circumstanţele personale favorabile inculpatului trebuie valorificate în procesul de individualizare al pedepsei şi a reţinut dispoziţiile prevăzute la art. 74 lit. a), c) C. pen., raportat la fiecare pedeapsă individuală în parte, consecinţele legale fiind cele prevăzute de art. 76 lit. b) şi e) C. pen.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă ICCJ - DIICOT Serviciul Teritorial Oradea şi a solicitat în temeiul cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., admiterea recursului şi reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii pedepsei până la limita prevăzută de art. 86² alin. (1) lit. a) C. pen. şi executarea pedepsei la locul de munca şi inculpatul C.T.F.G., care la termenul din 27 noiembrie 2012, a precizat că doreşte să îşi retragă recursul.

Examinând decizia recurată în raport de motivele de casare invocate de recurentul Parchetul de pe lângă ICCJ - DIICOT Serviciul Teritorial Oradea, dar şi din oficiu conform prevederilor art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 385⁶ alin. (1) şi art. 385⁷ din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă ICCJ - DIICOT Serviciul Teritorial Oradea este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Înalta Curte constată că în mod corect s-a analizat întreg materialul probator şi pedeapsa astfel cum a fost individualizată de către instanţa de apel, prin stabilirea unei pedepse de 3 ani închisoare, cu aplicarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzută de dispoziţiile art. 86¹ C. pen., răspunde atât principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei cât şi realizării scopului prevăzut de art. 52 C. pen., avându-se în vedere atitudinea inculpatului de recunoaştere şi regret a săvârşirii faptelor, precum şi a circumstanţelor personale ale inculpatului - fără antecedente penale, are un loc muncă, beneficiază de sprijinul familiei.

Instanţa de apel a valorificat poziţia sinceră a inculpatului C.T.F.G. de recunoaştere şi regret a săvârşirii faptelor precum şi conduita buna a acestuia în societate, conform înscrisurilor aflate la dosarul instanţei de apel, astfel că prin acordarea eficiente dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., a redus pedeapsa aplicată de instanţa de fond de 6 ani şi 8 luni închisoare la 3 ani închisoare.

Înalta Curte constată că nu se impune reindividualizarea pedepsei şi aplicarea unei pedepse cu executare la locul de muncă, avându-se în vedere circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., iar pedeapsa de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 86¹ C. pen., astfel cum a fost individualizată de către instanţa de apel, faţă de dispoziţiile art. 72 C. pen., este necesară realizării funcţiilor sale de constrângere, de reeducare, cât şi scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Astfel, se constată că a fost respectat principiul proporţionalităţii, respectiv, pedeapsa aplicată inculpatului este adecvată situaţiei de fapt şi scopului urmărit de legea penală.

Faţă de înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că inculpatul C.T.F.G. este în prezent angajat la societatea SC W.O. SRL a avut o atitudine sinceră de recunoaştere şi regretare a faptei astfel că, faţă de aceste împrejurări şi în raport de faptele săvârşite, în mod corect a apreciat instanţa de apel că se impune reducerea pedepsei la 3 ani închisoare.

Înalta Curte, apreciază că pedeapsa aplicată de instanţa de apel este justă şi proporţională, fiind de natură să asigure exemplaritatea şi finalitatea acesteia, prev. de art. 52 C. pen., potrivit căruia scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Înalta Curte constată că aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. pe durata unui termen de încercare de 8 ani este aptă să realizeze scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. Astfel, se constată că prin executarea pedepsei sub supraveghere, se va realiza reeducarea inculpatului în scopul ca acesta să nu mai săvârşească alte infracţiuni şi pentru îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de ordinea de drept, având în vedere pericol social ridicat al faptelor comise, modalitatea şi mijloacele de săvârşire a infracţiunii, circumstanţele reale de comitere a faptei şi circumstanţele personale ale inculpatului.

Cu privire la recursul inculpatului C.T.F.G., Înalta Curte are în vedere că la termenul de judecată din 27 noiembrie 2012 recurentul intimat inculpat, prezent personal şi asistat de apărător ales, a declarat în faţa Înaltei Curţi că doreşte să-şi retragă recursul formulat.

Aşa fiind, având în vedere dispoziţiile art. 385⁴ alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat în condiţiile arătate în textul de lege menţionat şi constatând îndeplinite cerinţele respective, Înalta Curte urmează a lua act de voinţa recurentului intimat inculpat C.T.F.G. valabil exprimată.

Înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă şi de către instanţa de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT - Serviciul Teritorial Oradea împotriva deciziei penale nr. 52/A din 12 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 192 alin. (6) C. proc. pen., ocazionate de soluţionarea recursului, rămân în sarcina statului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul intimat inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

la act de retragerea recursului declarat de inculpatul C.T.F.G. împotriva deciziei penale nr. 52/A din 12 aprilie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DIICOT - Serviciul Teritorial Oradea împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 27 noiembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 3825/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune...		ICCJ. Decizia nr. 3941/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3889/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3889/2012. Penal