ICCJ. Decizia nr. 3932/2012. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 3932/2012
Dosar nr. 7806/118/2012
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin prin sentinţa penală nr. 345 din 01 august 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosar nr. 7806/118/2012, a fost condamnat inculpatul C.C. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplic. art. 3201alin. (1) şi (7) C. proc. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului C.C.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 09 iunie 2012 la zi.
În baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 346 C. proc. pen., art. 1357 C. civ., art. 1385-1386 C. civ. a fost obligat inculpatul C.C. către partea civilă Primăria Comunei M.V. la plata sumei de 2137,77 RON, reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormantarea victimei C.L.
Pentru a se pronunţa în sensul celor menţionate, prima instanţă a reţinut următoarele:
La data de 04 iulie 2012 pe rolul Tribunalului Constanta s-a înregistrat cauza cu nr. 7806/118/2012 privind pe inculpatul C.C., trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen.
Prin actul de inculpare s-a reţinut, pe scurt că, la data de 08 iunie 2012, pe fondul unui conflict spontan i-a aplicat concubinei sale C.L. mai multe lovituri cu pumnii, în urma cărora aceasta a căzut şi s-a lovit cu capul de mobilier, suferind leziuni ce au condus la deces.
În faţa instanţei, inculpatul a înţeles să se prevaleze de aplicarea dispoziţiilor art. 3201C. proc. pen., în sensul că recunoaşte invinuirea ce i se aduce prin rechizitoriu, doreşte să fie judecat pe baza probelor administrate în cauză şi nu mai are de propus alte probe în apărare.
Instanţa a admis această cerere, apreciind că inculpatul poate fi judecat în baza procedurii simplificate şi a procedat în consecinţă.
Pe baza probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală, instanţa va reţine următoarele:
Inculpatul C.C. a trăit în concubinaj cu victima C.L. de 20 de ani, iar cel care asigura veniturile obţinute din prestarea unor munci necalificate era inculpatul.
Intre cei doi existau certuri şi acuze de gelozie ce veneau din partea victimei, iar inculpatul a recunoscut ca pe fondul acestora, de-a lungul timpului i-a mai administrat victimei corecţii fizice.
La data de 08 iunie 2012, după ce inculpatul a consumat două pahare de vin şi a ajuns acasă în jurul orei 19.00, victima i-a reproşat anumite legături extraconjugale, ceea ce l-a determinat pe inculpatul C.C. să o lovească cu palmele, împingând-o din dormitor către holul de intrare în locuinţă. În acelaşi timp, inculpatul i-a mai aplicat o lovitură cu pumnul în ceafă, în urma căreia C.L. a căzut, iar in cădere s-a lovit cu capul de colţul unei noptiere, în zona supraorbitar stânga.
Constatând că ii curge sânge din abundenţă din zona lovită, inculpatul a ridicat victima şi a dus-o în dormitor, aşezând-o pe pat, după ce în prealabil a încercat să-i oprească sângerarea stropind-o cu apă. După aceea, inculpatul a legat victima cu un batic şi au stat împreună şi au vizionat la televizor un meci de fotbal şi din când în când o ştergea de sângele ce continua să-i curgă.
Spre dimineaţă, inculpatul a constatat că victima nu se simţea bine, situaţia fiind foarte gravă, fapt ce l-a determinat să se ducă la vecinul său M.D., căruia i-a relatat starea în care se afla concubina lui.
Martora M.A.M. l-a însoţit pe inculpat la locuinţă, ocazie cu care a constatat că, C.L. decedase. După acest moment, inculpatul s-a deplasat la postul de poliţie din localitate, unde a relatat cu privire la cele întâmplate.
Din raportul medico-legal de necropsie din data de 03 iulie 2012 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Constanţa, reiese că, moartea numitei C.L. a fost violentă şi s-a produs prin hemoragie, contuzie şi dilacerare meningo-cerebrală, urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu fractura oaselor craniului. Leziunile constatate s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure, pot data cu puţin înainte de deces şi au legătură cu decesul.
Situaţia de fapt descrisă mai sus reiese din următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto, raportul de necropsie emis de Serviciul de Medicină Legală Constanţa, proces-verbal de ridicare de mijloace materiale de probă, declaraţiile martorilor C.H., M.D., M.A.M., declaraţia inculpatului de recunoaştere a faptei data atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei la momentul solicitării aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat apel inculpatul.
Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, prin decizia penală nr. 101/P din 12 septembrie 2012, a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpat.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus durata executată la zi.
Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpatul a declarat recurs, solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate.
Recursul inculpatului nu este fondat, pentru considerentele următoare:
Având în vedere materialul probator, starea de fapt reţinută în rechizitoriu şi faţă de criteriile reglementate în dispoziţiile art. 72 C. pen., instanţa de recurs apreciază că pedeapsa cu închisoarea în cuantum de 6 ani închisoare este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancţiunii, astfel după cum acestea sunt reglementate în dispoziţiile art. 52 C. pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, s-a dat eficienţă tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., apreciindu-se în mod corect că, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei de o gravitate deosebită, care a avut ca urmare moartea victimei, precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului, scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul stabilit, care a fost deja redus către minimul special prevăzut de lege, în raport de limitele pedepsei prevăzute de art. 183 C. pen. (închisoare de la 5 la 15 ani închisoare) şi apoi conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (3 ani şi 4 luni la 10 ani închisoare).
Circumstanţele personale ale inculpatului, care nu are studii, este în etate şi a acordat primul ajutor victimei, au fost valorificate de instanţe în operaţia de individualizare a pedepsei aplicate şi nu justifică prin ele însele reducerea cuantumului acesteia sau valorificarea lor ca circumstanţe atenuante.
Raportat la aceste elemente, Înalta Curte apreciază că nu se impune reindividualizarea cuantumului pedepsei, care este de natură a realiza scopul preventiv şi educativ cerut de art. 52 C. pen. şi de a contribui la reeducarea inculpatului.
Examinând hotărârea recurată şi în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu şi constatând că nu există nici unul dintre acele temeiuri care impun casarea din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 101/P din 12 septembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, să fie respins, ca nefondat, ou obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C. împotriva deciziei penale nr. 101/P din 12 septembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 9 iunie 2012 la 29 noiembrie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Prqnunţată, în şedinţă publică, azi 29 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3900/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3933/2012. Penal → |
|---|
