ICCJ. Decizia nr. 646/2012. Penal. Violul (art.197 C.p.). Recurs



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 646/2012

Dosar nr. 10961/118/2008

Şedinţa publică din 6 martie 2012

Asupra recursurilor de faţă ;

Prin sentinţa penală nr. 318 din 15 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 10961/118/2008 s-a dispus:

În baza art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., a condamnat pe inculpatul O.C.G. la pedeapsa de 8 (opt) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 9 ( nouă) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate,în final, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea,de 9 (nouă) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.L.M.,la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.R.V. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.D. la pedeapsa de 6 ( şase) ani închisoare şi 3 ( trei) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate,în final, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 12 (doisprezece )ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a),b şi e C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, în final, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 346 rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm.C. civ., a obligat în solidar pe inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumei de 40.000 ( patruzecimii )lei reprezentând daune morale către partea civilă C.I.

În baza art. 346 rap. la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm. C. civ., a obligat în solidar, pe inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.l. iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumelor de 3.000 (trei mii) lei cu titlu de daune materiale şi 70.000 (şaptezecimii) lei reprezentând daune morale către partea civilă C.G.A.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele: 1. În baza art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm.C. pen.,a condamnat pe inculpatul O.C.G., domiciliat în Mangalia, jud.Constanţa), la pedeapsa de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.,

A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

II. În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul R.L.M., domiciliat în Mangalia, jud.Constanţa), la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a),b C. pen. pe durata executării pedepsei.

III. În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.R.V., domiciliat în Mangalia, jud.Constanţa), la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

IV. În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

A condamnat pe inculpatul N.D., domiciliat în Mangalia, jud.Constanţa, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe durata executării pedepsei,

V. În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I., domiciliat în Mangalia, jud.Constanţa, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 şi urm.C. civ., a obligat în solidar pe inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.I., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C.I.

În baza art. 346 C. proc. pen. rap.la art. 14 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 şi urm.C. civ., a obligat în solidar pe inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.I., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumelor de 30.00 lei cu titlu de daune materiale şi 40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă C.G.A.

În baza art. 191 C. proc. pen., obligă inculpaţii, iar pe inculpatul O.C.G. în solidar cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata a câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat. în baza art. 189 C. proc. pen., onorariile de avocaţi oficiu L.M. (100 lei), N.A. (150 lei), B.I. (150 lei), F.E. (150 lei), C.M. (150 lei) şi M.A. (150 lei) se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Prin Decizia penală nr. 22/MP/11 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosar nr. 4549/118/2006,s-au admis apelurile declarate de inculpaţi şi părţile vătămate, a fost desfiinţată hotărârea primei instanţe şi s-a dispus rejudecarea de Tribunalul Constanţa,cu respectarea dispoziţiilor legale privind citarea părţilor în procesul penal.

S-a motivat că judecata s-a făcut fără participarea inculpatului O.C.G.,care era arestat în Bulgaria.

S-a avut în vedere că, potrivit adresei din 31 octombrie 2008, M.I.R.A. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol - a comunicat că inculpatul O.C.G., a fost arestat în Bulgaria la data de 04 decembrie 2007 şi predat autorităţilor spaniole la data de 25 ianuarie 2008, în baza unui mandat european de arestare.

Cu adresa din 15 ianuarie 2008,Serviciul de Probaţiune Constanţa a comunicat Tribunalului Constanţa,că există date conform cărora inculpatul O.C.,ar fi arestat pe teritoriul Bulgariei şi Poliţia Municipiului Mangalia a făcut cunoscut primei instanţe,cu adresa din 15 ianuarie 2008,că acest inculpat este plecat din ţară.

Deşi instanţa de fond cunoştea această situaţie, nu a dispus citarea inculpatului,conform art. 177alin. (8) C. proc. pen.

Pe rolul Tribunalului Constanţa, dosarul a fost înregistrat la data de 09 decembrie 2008,sub nr. 10961/118/2008.

Procedând la rejudecare după desfiinţare cu trimitere, din analiza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

l. Începând cu luna ianuarie 2004, ca urmare a transferării sale de la Şcoala generală la Şcoala Generală nr. 3 din municipiul Mangalia, partea vătămată C.I., în vârstă de 13 ani, le-a cunoscut pe partea vătămată C.G.A. şi pe martorele C.A.D., zisă "C." şi M.A.O., cu care s-a împrietenit.

În toamna anului 2003, potrivit declaraţiei sale, partea vătămată C.I. l-a cunoscut pe inculpatul O.C.G. la o sală de box de la Şcoala generală nr. 2 din municipiul Mangalia, unde efectuau antrenamente pentru acest sport, prilej cu care a aflat că acesta era cunoscut şi sub numele de "C.D."

Timp de o lună şi jumătate, partea vătămată şi inculpatul au întreţinut relaţii de prietenie, care ulterior au încetat, întrucât partea vătămată a refuzat să întreţină raporturi sexuale cu acesta, după cum i s-a solicitat în repetate rânduri. Faţă de refuzul părţii vătămate, inculpatul a lovit-o în două rânduri, reproşându-i că l-ar înşela cu un alt băiat.

În ziua de 07 februarie 2004, în jurul orelor 16,00-17,00, partea vătămată C.I. a fost invitată de martora C.A.D. la o plimbare în zona centrală a oraşului "Mangalia şi în sala de Internet "G.", unde a sosit şi martora M.A.O. În jurul orelor 18,00, martora C.A.D. l-a apelat pe telefonul mobil pe inculpatul R.L.M., zis "B.", dându-şi întâlnire cu acesta în sala de Internet. Din discuţia telefonică purtată de martoră, partea vătămata C.I. a înţeles că inculpatul R.L.M. urma să sosească însoţit de inculpatul O.C.G., zis "C.D.", fapt pentru care şi-a exprimat dorinţa de a părăsi sala de Internet şi de a se deplasa la domiciliul său, întrucât "îi era frică de acesta", fiind lovită în repetate rânduri şi ameninţată că "nu va scăpa de el până ce nu va întreţine relaţii sexuale". Martora a insistat ca partea vătămată să rămână în sala de internet, pe considerentul că va interveni dacă va fi cazul. Cunoscând comportamentul violent al inculpatului O.C.G., partea vătămată C.I. a rămas în sala de Internet şi astfel s-a întâlnit cu inculpaţii R.L.M., zis "B.", O.C.G., zis "C.D." şi A.R.V., care-i însoţea pe primii doi. La un moment dat,martora.

M.A.O. i-a invitat pe cei trei inculpaţi, pe partea vătămată şi pe martora C.A.D. la un apartament al unei rude, de la care avea cheia, ştiind că nu este locuit în acel moment. Grupul a acceptat invitaţia, iar până când să părăsească sala de internet a sosit şi inculpatul N.D., zis "C.", care îi s-a alăturat. După părăsirea sălii de internet, partea vătămată C.I. a refuzat să mai meargă la locaţia indicată de martora M.A.O., însă aceasta din urma a stăruit să însoţească grupul, fără să exercite acte de constrângere faţă de partea vătămată, aceasta deplasându-se potrivit voinţei sale. Deoarece martora M.A. nu a putut descuia apartamentul, yala de la uşă fiind schimbată, s-au deplasat la apartamentul inculpatului D.I., despre care ştia ca se află singur la domiciliu. Pe traseu, martora C.A.D. a părăsit grupul şi s-a deplasat la domiciliul său, pentru a participa la petrecerea organizată cu ocazia zilei de naştere a fratelui.

Partea vătămată C.I. a precizat că a intenţionat să părăsească şi ea grupul, însă frica faţă de inculpatul O.C.G. şi reacţiile agresive şi imprevizibile ale acestuia, despre care ştia că avea relaţii cu numitul "M.", personaj din lumea interlopă, au determinat-o să rămână.

Inculpatul D.I. i-a primit pe ceilalţi inculpaţi, pe partea vătămată şi pe martora M.A.O., în apartamentul unde locuia, petrecând aproximativ o jumătate de oră în sufragerie, privind la televizor.

Potrivit declaraţiilor părţii vătămate C.I., inculpatul R.L.M., zis "B." şi martora M.A.O. s-au retras în dormitor, însă după scurt timp inculpatul N.D., zis "C.", le-a cerut să iasă din cameră, pentru că doreşte să intre el cu partea vătămată.

La insistenţa inculpatului N.D., partea vătămată C.I. l-a însoţit în dormitor, unde acesta i-a solicitat să întreţină raporturi sexuale. Partea vătămată a refuzat, motiv pentru care inculpatul N.D. s-a apropiat de ea pentru a o dezbrăca. în acest moment, în dormitor a pătruns inculpatul O.C.G., zis "C.D.", care avea o atitudine de lider în cadrul grupului, după cum a perceput partea vătămată şi i-a cerut inculpatului N.D. să iasă afară, dându-i de înţeles că ar fi prietenul ei. Având în vedere ameninţările anterioare adresate părţii vătămate cu privire la dorinţa de a întreţine relaţii sexuale cu aceasta, inculpatul O.C.G. i-a solicitat din nou părţii vătămate să întreţină relaţii sexuale, cerându-i să se dezbrace. Partea vătămată s-a opus, a început să plângă, motiv pentru care inculpatul O.C.G. a lovit-o cu palma peste faţa, după care i-a cerut să se dezbrace. Partea vătămată a refuzat şi a încercat să iasă din dormitor, moment în care inculpatul a lovit-o din nou cu o bucată de lemn, cerându-i să nu părăsească dormitorul. De frică şi date fiind şi condiţiile de clandestinitate, partea vătămată s-a dezbrăcat, iar inculpatul O.C.G. a întreţinut un raport sexual cu aceasta, folosind un prezervativ. Din cauza durerilor pricinuite de actul sexual, pe fondul virginităţii, partea vătămată l-a împins pe inculpat şi i-a cerut să nu consume actul sexual, însă acesta a lovit-o cu palma peste faţă şi i-a imobilizat mâinile deasupra capului, întrebând-o "ce face?". Aceasta i-a răspuns că are dureri şi a stăruit să fie lăsată în pace, continuând să plângă dar cu toate acestea, inculpatul O.C.G. a consumat raportul sexual cu partea vătămată, potrivit declaraţiei acesteia dată în faţa procurorului, a părintelui şi a apărătorului (filele 45-47 dosar urmărire penală), după care a aruncat pe o măsuţă prezervativul folosit. Din cauza sângerării vaginale, partea vătămată a folosit „o cârpă" găsită în dormitor.

Văzând că partea vătămată încerca să se îmbrace, inculpatul O.C.G., zis "C.D.", a ameninţat-o că nu este cazul, deoarece trebuie să urmeze şi ceilalţi băieţi. În aceste împrejurări, partea vătămată C.I. l-a implorat pe inculpat să nu se întâmple acest lucru, însă inculpatul i-a spus că va trebui "să-i masturbeze pe ceilalţi şi nu va pleca din apartament până nu va face ce spune el".

În timp ce martora M.A.O. şi inculpatul R.L.M. se aflau în bucătărie, de unde nu puteau auzi şi vedea ce se întâmplă, în dormitor a intrat inculpatul N.D., care a ameninţat-o pe partea vătămată să întreţină şi cu el relaţii sexuale normale. În această situaţie a intervenit O.C.G., care i-a cerut părţii vătămate să-l masturbeze pe coinculpat, iar în caz de refuz, să-l cheme pe el, fiind sigur de teama pe care i-o insuflase părţii vătămate. In aceste împrejurări, partea vătămată s-a supus perversiunii sexuale solicitată de inculpatul N.D.

După inculpatul N.D. în dormitor a intrat inculpatul A.R.V., zis "B.", care i-a cerut părţii vătămate să-l masturbeze întocmai ca pe primul. Partea vătămată a refuzat,rugându-l să nu o mai supună la asemenea acte, însă inculpatul a ameninţat-o că îl cheamă pe O.C.G. pentru că nu face cum i-a cerut acesta. De frică să nu fie din nou lovită şi în situaţia în care se afla, partea vătămată a fost determinată să-l masturbeze şi pe A.R.V., în timp ce acesta avea aceeaşi poziţie ca şi inculpatul N.D.

Apoi a urmat inculpatul D.I. zis "B.", care i-a cerut părţii vătămate să-l satisfacă sexual prin masturbare, fiindcă aşa a cerut O.C.G. Partea vătămată a refuzat solicitarea inculpatului D.I., rugându-l să renunţe întrucât o dor mâinile şi se simte umilită ca om, însă nu a fost înţeleasă ci, dimpotrivă, persiflată. Constatând că se împotriveşte la un asemenea act de perversiune sexuală, acesta i-a cerut părţii vătămate să facă sex oral, ceea ce a îngrozit-o pe partea vătămată şi mai tare, astfel că, neavând scăpare, l-a masturbat şi pe acest inculpat.

Partea vătămată C.I. a descris amănunţit modul în care inculpaţii se poziţionau pentru determinarea părţii vătămate la întreţinerea actelor de perversiune sexuală (în declaraţia din faza de urmărire penalăjilele 42-44).

Martora M.A.O., prin declaraţia dată în cursul urmăririi penale, la data de 24 noiembrie 2004 (fila 206 ), a relatat că în timp ce se afla în bucătărie cu inculpatul R.L.M., a sosit inculpatul O.C.G., care le-a precizat că "proasta de I. ne-a masturbat", moment în care l-a văzut şi pe inculpatul A.R.V. plecând în acelaşi dormitor unde se afla partea vătămată C.I. Martora a precizat că în seara respectivă a aflat şi de la inculpaţii N.D. şi D.l. că au fost masturbaţi de partea vătămată, care "nu a ţipat şi nici nu s-a împotrivit" unor eventuale ameninţări făcute de cei care s-au aflat în dormitor. In cursul judecăţii, sus-numita nu a putut fi audiată,cu toate demersurile procedurale pentru a asigura prezenţa în instanţă şi informaţiile solicitate autorităţilor competente cu privire la adresa de domiciliu, nefiind identificată, situaţie în care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.(Ia termenul de judecată din 15 martie 2010).

Aşa fiind, se constată că în parte se coroborează declaraţiile părţii vătămate cu cele ale martorei M.A.O., dar şi cu declaraţiile martorei C.A.D. care, audiată în cursul urmăririi penale la data de 13 ianuarie 2005 ( filele 215-218),a relatat că în noaptea de 07 februarie 2004, în jurul orelor 23,00, l-a sunat pe inculpatul R.L.M., pentru a se interesa dacă fetele mai sunt împreună cu el, iar acesta i-a răspuns că I. se află într-o altă cameră împreună cu N., D., A., O., care doresc să întreţină relaţii sexuale cu ea, însă I. nu este de acord să o facă,cu toţii. Susnumita a mai precizat că inculpatul R.L.M. i-a relatat telefonic faptul că băieţii insistă ca I. să-i masturbeze, dacă nu vrea să întreţină relaţii sexuale cu ei. Ulterior, martora ar fi aflat şi de la inculpaţi că în noaptea de 07 februarie 2004 au întreţinut acte de perversiune sexuală cu partea vătămată C.I., fără însă să precizeze că acestea au fost comise prin violenţă şi ameninţare.

După consumarea faptelor, în timp ce partea vătămată se deplasa spre domiciliul său, însoţită de inculpaţi, martora C.A.D. l-a sunat pe inculpatul O.C.G., după care i-a solicitat să vorbească la telefon cu partea vătămată căreia i-a reproşat "Ce ai făcut, tu ? Ti-ai tras-o cu C.D. Mîine o să avem de discutat". Având în vedere această discuţie, inculpatul O.C.G. i-a cerut părţii vătămate să nu spună nimănui ce s-a întâmplat în apartament, cu toate acestea, C.I. i-a relatat martorei M.A.O. că a fost constrânsă să întreţină raporturi sexuale cu O.C.G. şi să-i masturbeze pe ceilalţi inculpaţi.

Acelaşi lucru i l-a relatat şi părţii vătămate C.G.A., cu care era prietenă.

Fiindu-i teamă de ameninţările inculpatului O.C.G., având în vedere proasta reputaţie şi anturajul pe care-l frecventa acesta, partea vătămată C.I. nu i-a relatat imediat mătuşii sale H.E. la care locuia, faptele la care a fost supusă în noaptea de 07 februarie 2004, însă în zilele următoare a aflat de la colegul său M.A. că inculpatul O.C.G. s-a lăudat cu faptele pe care le-a comis asupra sa şi în acest mod a aflat toată clasa.

După două săptămâni, fiind lovită de martora C.A.D. sub pretextul că este admirată de un băiat pe care-1 plăcea şi aceasta, partea vătămată i-a relatat tatălui său despre "bătaia încasată" şi ulterior la insistenţele mamei sale, le-a spus părinţilor despre faptele la care a fost supusă de inculpaţi în noaptea de 07 februarie 2004, după care tatăl său a formulat plângere penală (fila 34 dosar urm.pen).

În cursul judecăţii,martora C.A.D.,şi-a menţinut poziţia procesuală din faza de urmărire penală.

La data de 23 februarie 2004, partea vătămată C.I. a fost examinată medico-legal în cadrul S.M.L. Constanţa, ocazie cu care s-a constatat că prezintă o leziune traumatică pe coapsa stângă, ce a putut fi produsă prin lovire cu corp dur, putând data din 07 februarie 2004, dar care nu a necesitat îngrijiri medicale. S-a mai constatat că partea vătămată prezintă o deflorare veche a cărei dată nu poate fi precizată, potrivit raportului de constatare medico-legală din 06 aprilie 2004 (fila 35).

În cursul urmăririi penale iar ulterior în faţa instanţei,partea vătămată a relatat în mod amănunţit despre locaţia în care s-au produs faptele, efectuându-se o planşă foto în urma conducerii în teren a organelor de poliţie, potrivit procesului-verbal de la fila 59 şi planşei foto de la fila 62 din dosarul de urmărire penală.

Totodată, la data de 04 martie 2004 partea vătămată i-a recunoscut din albumul foto cu persoane suspecte aflate în evidenţa poliţiei Municipiului Mangalia,pe inculpaţii O.C.G., N.D. şi D.l., potrivit procesului-verbal de la fila 63.

Prin declaraţia de la fila 54 din dosarul de urmărire penală, numita C.C.-mama părţii vătămate - a precizat că în cursul cercetărilor la Poliţia Municipiului Mangalia, a fost contactată prin intermediul nepoatei sale, de mama inculpatului D.l., pentru a negocia cu aceasta şi a-şi retrage plângerea penală formulată împotriva fiului ei şi a celorlalţi inculpaţi, întrucât se ştia că aceasta are o situaţie financiară precară, fiind divorţată dar a refuzat asemenea propunere, insistând în soluţionarea legală a plângerii penale formulate.

Având în vedere vârsta de 13 ani a părţii vătămate C.I. şi traumele psihice pe care le pot produce faptele comise asupra sa, datorită şi vârstei, în cauză s-a dispus examinarea sa psihologică, concluzionându-se că aceasta prezintă un grad de afectare posttraumatică prin psiho-emoţională de o intensitate diluată la data de 10 noiembrie 2004, întrucât trecuseră 9 luni de la comiterea faptelor (fila 66). În opinia psihologului, comportamentul părţii vătămate minore se identifică cu o stare de apatie generală, tendinţe depresive bine conturate, mare angoasă, cu tensiuni puternice în structura eu-lui, stimă de sine scăzută, ataşament angoasat, teama de a nu fi părăsită afectiv. Psihologul examinator a mai constatat că la data de 10 noiembrie 2004 starea emoţional-afectivâ a părţii vătămate este tulburată în proporţie de 70%, motiv pentru care s-a recomandat evitarea aspectelor ce amintesc de eveniment (procese, audieri), psihoterapie, consult neuropsihiatric, menţinerea unui mediu securizant (în familie), mai ales în perioada de separaţie a părinţilor.

2. La data de 25 februarie 2004, numitul C.I. - tatăl părţii vătămate C.G.A., a formulat plângere penală, prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de inculpaţii O.C.G., R.L.M., D.I. şi N.D., pentru comiterea infracţiunii de viol, întrucât aceştia,împreună, prin violenţă şi ameninţare, au întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată (filele 68-69 dosar urmărire penală).

Potrivit probatoriului administrat în cauză cu privire faptele sesizate, în fapt,au rezultat următoarele:

În ziua de 08 februarie 2004, în jurul orei 14,30, partea vătămată C.G.A. s-a întâlnit la un magazin din centrul oraşului Mangalia,cu martorele C.A.D. şi D.M.S. şi cu inculpatul R.L.M., iar după ce au petrecut scurt timp într-o sală de Internet, partea vătămată le-a însoţit pe cele două martore şi pe inculpat Ia apartamentul acestuia, pentru a petrece timpul ascultând muzică. Conform propriilor declaraţii, partea vătămată a refuzat invitaţia de a merge în acest apartament, însă a fost constrânsă de martora C.A.D. să o însoţească, afirmaţie ce nu se coroborează cu alte probe administrate, motiv pentru care se poate aprecia că, deşi iniţial a ezitat, partea vătămată i-a însoţit pe martore şi pe inculpat fără să se opună în mod ferm . în timp ce priveau la televizorul din sufragerie, inculpatul R.L.M. a părăsit apartamentul pentru a cumpăra o sticlă cu vin, pepsi şi ciocolată, după care a revenit însoţit de martorul O.I.L., zis "V." Cunoscându-se din vedere, martorul a invitat-o pe partea vătămată în dormitor pentru a purta o discuţie, ocazie cu care, potrivit declaraţiilor acesteia, i-ar fi spus că ar fi mai bine să plece din apartament, în modul următor : "Dacă ai ocazia să pleci, nu o rata. Aceştia sunt periculoşi".

În timp ce partea vătămată se afla în dormitor împreună cu O.I.L., martorele C.A.D. şi Dup M.S. au hotărât să plece, sens în care, potrivit depoziţiilor acestora, C.A.D. s-a deplasat în camera unde se afla partea vătămată C.G.A., aducându-i Ia cunoştinţă intenţia de a părăsi apartamentul împreună. Potrivit aceloraşi declaraţii ale martorei, neconfirmate de partea vătămată, aceasta din urmă ar fi refuzat să părăsească apartamentul, spunând că doreşte să mai rămână un timp,cu O.I.L. Totodată, prin declaraţiile de la filele 215-224 din dosarul de urmărire penală, martora C.A.D. a arătat că, în momentul în care a pătruns în dormitorul în care se afla partea vătămată, aceasta se găsea în pat, acoperită cu un cearşaf, afirmaţie neconfirmată nici de inculpat şi nici de partea vătămată. De altfel, această susţinere a martorei nu se coroborează nici. cu declaraţia martorei D.M.S., în sensul că cea din urmă a relatat că şi ea a văzut-o în pat pe partea vătămată C.G.A., când a deschis uşa dormitorului, însă C.A.D. nu a confirmat acest aspect.

Martora C.A.D. a fost audiată şi în cursul cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din 06 aprilie 2010, când şi-a menţinut poziţia procesuală din faza de urmărire penală.

Martora D.M.S. nu a putut fi audiată nemijlocit,deşi a fost citată în mai multe rânduri, din procesele verbale întocmite cu ocazia executării mandatelor de aducere constatându-se că este plecată de mai mult timp din ţară, fiind stabilită în Belgia, motiv pentru care instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.,după ce a prorogat pronunţarea sub acest aspect,întrucât a repetat procedura de citare până la finalul cercetării judecătoreşti.

Având în vedere depoziţiile celor două martore - C.A.D. şi D.M.S. -în contextul ansamblului probator, se poate concluziona că acestea au părăsit apartamentul inculpatului R.L.M., fără a-i aduce la cunoştinţă părţii vătămate C.G.A. despre plecarea lor.

După discuţia avută în dormitor cu O.l.L., C.G.A. a revenit în sufragerie, când a constatat că cele două martore nu se mai aflau, în schimb acolo se afla inculpatul N.D., care consuma vin. Văzând-o pe partea vătămată, inculpatul a luat-o de mână şi a tras-o în camera din care ieşise cu O.I.-Laurenţiu, moment în care partea vătămată l-a auzit pe R.L.M. vorbind la telefon cu o persoană căreia i-a răspuns "Vă aştept". Ajungând în dormitor, inculpatul N.D. a închis uşa şi, pe un ton răstit, i-a cerut părţii vătămate să se dezbrace, pentru a întreţine raporturi sexuale, fapt pentru care a refuzat solicitarea. Faţă de refuzul părţii vătămate C.G.A., inculpatul N.D. a luat un lemn dintr-un coş aflat în faţa sobei şi a lovit-o pe spate, astfel că partea vătămată a căzut pe pardoseală.

Potrivit declaraţiei părţii vătămate dată în faţa procurorului la 26 ianuarie 2005, în prezenţa apărătorului şi a părintelui său (filele 121-123 ), opoziţia părţii vătămate l-a înfuriat pe inculpatul N.D.,care a ieşit din dormitor şi după scurt timp s-a întors cu un cuţit pe care l-a aruncat spre partea vătămată, cuţitul căzând la picioarele ei.

În aceste împrejurări de puternică tulburare psihică creată prin ameninţare, N.D. i-a solicitat încă odată părţii vătămate să se dezbrace pentru a întreţine relaţii sexuale, însă aceasta s-a opus, fapt pentru care inculpatul a lovit-o din nou cu palmele peste faţă, după care s-a dezbrăcat şi folosind un prezervativ, a întreţinut un raport sexual normal cu partea vătămată împotriva voinţei acesteia.

După consumarea actului sexual, inculpatul s-a îmbrăcat şi a revenit în sufragerie, unde a adus-o şi pe partea vătămată, când aceasta a constatat că în sufragerie apăruse şi inculpatul O.C.G., zis "C.D." şi cunoscându-l ca fiind violent, i-a solicitat inculpatului N.D. să o lase să plece acasă. Acesta i-a răspuns că "nu mai este treaba lui" şi acest aspect să-l discute cu inculpatul O.C.G.

Inculpatul nu a acceptat nici o discuţie cu partea vătămată şi, apucând-o de mână, a tras-o în dormitor, unde i-a cerut să întreţină raporturi sexuale cu el. Partea vătămată a început să plângă, rugându-I pe inculpat să renunţe la acţiunea sa, însă acesta nu numai că nu s-a conformat, dar a şi ameninţat-o că "o să-i facă poze goală, dacă nu consiinte să aibă raport sexual, pentru că o să-i ceară lui O.l. care locuieşte în apropiere să aducă un aparat de fotografiat." Partea vătămată a continuat să plângă şi să-l înduplece pe inculpat, însă acesta a lovit-o din nou cu palmele peste faţă.

Altercaţia dintre partea vătămată şi inculpatul O.C.G. a fost auzită de inculpatul N.D., care a venit în dormitor să vadă ce se întâmplă, după care a părăsit camera.

Pentru a nu mai pătrunde niineni în dormitor, potrivit declaraţiei părţii vătămate, O.C.G. a pus un scaun în uşă şi un lemn şi i-a cerut părţii vătăinate să se dezbrace, gest pe care aceasta l-a făcut, astfel că victima a putut să observe ca particularitate la inculpat,fesele ce aveau o pilozitate accentuată. Această afirmaţie a părţii vătămate, a fost verificată prin efectuarea unei constatări medico-legale, ce a relevat că inculpatul prezintă pilozitate accentuată fesier şi membre inferioare pe toată suprafaţa, potrivit raportului de constatare medico-legală din 15 martie 2005 al S.M.L. Constanţa (fila 385 dosar urmărire penală ).

Proba ştiinţifică coroborată cu declaraţiile părţii vătămate C.G.A., constante,dovedeşte că în noaptea de 08 februarie 2004,inculpatul O.C.G. a întreţinut un raport sexual cu partea vătăinată, prin violenţă şi aineninţare, împotriva voinţei acesteia.

Întrucât în timpul coiniterii faptei partea vătămată refuza întreţinerea raportului sexual, opunându-se prin împingerea agresorului cu mâinile şi ţipând, inculpatul N.D. a forţat din nou pătrunderea în dormitor, prilej cu care i-a luat îmbrăcămintea părţii vătămate, pentru a nu putea părăsi apartamentul.

După consumarea raportului sexual cu O.C.G., acesta i-a solicitat părţii vătămate ca în schimbul tăcerii sale să-i aducă bijuterii, întrucât o să vină la geamul apartamentului pentru a Ie lua, deoarece ştie unde locuieşte.

După părăsirea dormitorului de către O.C.G., şi-a făcut apariţia inculpatul R.L.M., zis "B."şi văzându-l, partea vătămată l-a rugat să-i aducă pantalonii pentru a se îmbrăca, acesta conformându-se.

În timp ce se îmbrăca, partea vătămată a strigat la inculpatul N.D. să-i permită să părăsească apartamentul, însă acesta s-a enervat şi prinzând-o de mână a tras-o după el, scoţând-o afară din apartament fără a mai avea timp să-şi îmbrace şi pantalonii. După câteva clipe ţinută în holul blocului, N.D. a readus-o în apartament pe partea vătămată şi, înjurând-o, i-a precizat că a procedat astfel pentru că "tot îi cerea să o lase să plece".

Revenind în dormitor, partea vătămată s-a îmbrăcat cu pantalonii, după care s-au deplasat în sufragerie, unde se afla martorul O.l.L., zis "V.", rugându-l să nu aducă aparatul de fotografiat iar martorul a asigurat-o că nu va face acest gest.

Între timp, în apartament a sosit şi inculpatul D.l., zis "B.", prieten cu ceilalţi inculpaţi şi pe care îl chemase telefonic inculpatul O.C.G.

Fără justificări, inculpatul R.L.M. a împins-o pe partea vătămată din sufragerie în dormitor, unde i-a cerut să întreţină şi cu el raporturi sexuale. Partea vătămată a refuzat şi a început să plângă, însă inculpatul a ameninţat-o că "dacă refuză, o să-l cheme pe "G.", respectiv pe inculpatul N.D. întrucât inculpatul N.D. îi crease părţii vătămate o puternică temere, ca urmare a loviturilor aplicate şi ameninţărilor adresate, aceasta s-a supus, împotriva voinţei sale, cererii inculpatului R.L.M., care astfel a întreţinut, la rândul său, un raport sexual cu partea vătămată.

După consumarea raportului sexual cu acest inculpat, partea vătămată C.G.A. a încercat să părăsească dormitorul, însă a intervenit inculpatul N.D. care, pe un ton ameninţător, a întrebat-o unde vrea să plece "deoarece mai urmează şi B.". In acest moment, a apărut în dormitor şi D.l. care i-a cerut părţii vătămate să întreţină şi cu el raport sexual, aceasta s-a opus, precizându-le inculpaţilor că se simte rău. însă N.D. a ameninţa t-o cu exercitarea de violente, dacă nu acceptă să întreţină raport sexual cu ea şi inculpatul D.l. În aceste împrejurări, inculpatul D.l. a întreţinut un raport sexual cu partea vătămată, împotriva voinţei sale, aceasta neavânci puterea de a riposta cu fermitate, având în vedere starea de minoritate, de dezvoltare psihosomatică pentru vârsta de 13 ani, raportată la cele trei acte sexuale anterioare comise asupra sa tot prin violenţă şi ameninţare.

După întreţinerea raportului sexual cu inculpatul D.l., partea vătămată a fost lăsată să părăsească apartamentul şi în jurul orelor 20,30 a ajuns la domiciliul său, dar nu le-a spus părinţilor despre cele întâmplate în noaptea respectivă.

În zilele care au urmat, datorită traumei psihice suferite, partea vătămată a adoptat un comportament neadecvat vârstei şi situaţiei sale de elevă, întreţinând stări conflictuale cu colegii de clasă, absentând nemotivat şi adoptând o ţinută neadecvată unui elev de clasă gimnazială, aspecte sesizate de diriginta clasei,care a contactat psihologul şcolii,respectiv martora F.A.C.S.,pe care a rugat-o să o consilieze pe partea vătămată,astfel că la numai două zile după comiterea faptei, C.G.A. i-a relatat psihologului despre faptul că, în duminica de 08 februarie 2004, după-amiaza, a fost violată de patru băieţi, potrivit declaraţiei de la filele 231-232 din dosarul de urmărire penală.

În timpul consilierii, partea vătămată i-a precizat psihologului că O.l.L. nu a avut raporturi sexuale cu ea în noaptea respectivă ci, dimpotrivă,acesta a încercat să-i determine şi pe ceilalţi inculpaţi să nu o supună la raporturi sexuale împotriva voinţei sale.

Această afirmaţie a martorei F.C.S. se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate şi ale martorului O.l.L., în sensul că în noaptea de 08 februarie 2004 acesta nu a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată şi nici nu i-a ajutat, material sau moral pe cei patru inculpaţi,la comiterea infracţiunii de viol.

Dându-şi seama că partea vătămată a suferit o puternică traumă psihică, psihologul a programat-o pentru o altă şedinţă în zilele de 13 februarie 2004 şi 17 februarie 2004, rugând-o ca pentru şedinţa din 13 februarie 2004 să-şi informeze familia despre cele întâmplate, deoarece exista temerea ca, în urma raporturilor sexuale din data de 08 februarie 2004, partea vătămată să rămână însărcinată.

Deoarece avea teamă de părinţii săi, care i-au interzis să întreţină relaţii de prietenie cu martora C.A.D. şi să frecventeze localuri precum sălile de Internet sau să fie în compania unor persoane dubioase, partea vătămată a refuzat să-i anunţe pe aceştia pentru şedinţa de consiliere, astfel că la data de 17 februarie 2004 psihologul a reluat consilierea cu partea vătămată, însă comunicarea a fost destul de greoaie, deoarece psihologul insista ca partea vătămată să fie consultată de un medic ginecolog, recomandându-i în acest sens un medic, ce întâmplător era şi medicul mamei sale. în aceste împrejurări, psihologul a luat legătura cu mama părţii vătămate care, la rândul său, i-a relatat tatălui despre aspectele aflate cu privire la faptele comise asupra fiicei lor în noaptea de 08 februarie 2004. Ulterior, tatăl părţii vătămate a întreprins demersurile judiciare pentru tragerea la răspundere penală a autorilor faptelor

La data de 23 februarie 2004, partea vătămată C.G.A. a fost examinată medico-Iegal şi potrivit raportului de constatare medico-legală din 06 aprilie 2004 al S.M.L. Constanţa s-a concluzionat că nu prezintă leziuni traumatice pe corp, însă prezintă un himen complezant integru. Cu privire la această situaţie, s-au solicitat lămuriri S.M.L. şi, în completarea raportului sus­menţionat, prin adresa din 29 aprilie 2004 (76 d.u.p.) s-a precizat că himenul complezant este un tip de himen cu lăţime mică şi consistenţă elastică, dilatabil, cu orificiul himeneal larg, care permite raporturi sexuale (indiferent de numărul lor şi de cel al partenerilor), fără a se rupe, aceasta făcându-se cu ocazia primei naşteri, dacă are loc pe cale naturală.

Din depoziţia martorei M.A.O. dată în primă fază procesuală (filele 236-239 ),reiese că în ziua de 14 februarie 2004, la 6 zile de la comiterea faptelor, a mers împreună cu partea vătămată C.I. la locuinţa părţii vătămate C.G.A., unde aceasta din urmă i-a precizat că a fost violată de grupul de băieţi ce s-au aflat în ziua de 08 februarie 2004,în apartamentul inculpatului R.L.M.

Prin aceeaşi declaraţie, martora a mai arătat că, şi în alte rânduri, partea vătămată C.G.A. s-a deplasat în apartamentul inculpatului R.L.M. sau în apartamentul inculpatului D.l., împreună cu partea vătămată C.I. şi chiar cu martora însăşi, dar aceste aspecte relatate de martoră, nu se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate şi nici cu declaraţiile inculpaţilor.

În cursul urmăririi penale, partea vătămată C.G.A. a fost examinată psihologic şi, potrivit raportului întocmit (fila 108), aceasta prezintă o stare posttraumatică psihoemoţională de o intensitate diluată în prezent, cu elemente nevrotice, reţinere în iniţierea contactelor sociale, observabilă şi în familie. Starea de vulnerabilitate, neîncredere în sine, influenţabilitate, a constituit terenul propice pentru situaţia de victimă în care s-a aflat. Afectările au cuprins şi sfera cognitivă, fiind prezente mari tulburări de atenţie, trauma afectând-o pe partea vătămată în proporţie de 65%, fapt ce recomandă evitarea aspectelor care amintesc de acel eveniment, menţinerea unui mediu securizant în familie, psihoterapie.

Din actele medicale depuse la dosar de reprezentantul părţii vătămate C.G.A., rezultă că aceasta prezintă o afecţiune de psoriazis vulgar, (a se vedea fotografiile din dosarul de urmărire penală şi cel de instanţă), boală dobândită ulterior faptelor de viol, pe fondul stării de afectare psihică, fapt pentru care s-a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă există raport de cauzalitate între faptele de viol şi boala psoriazis vulgar dobândită ulterior de partea vătămată.

Prin raportul de expertiza din 29 octombrie 2007 întocmit de către S.M.L. Constanta, s-a concluzionat că între această boală şi evenimentul din februarie 2004 există legătură de cauzalitate, că pentru o asemenea afecţiune nu există tratament de vindecare (etiologic), ci numai tratament remisiv, modificator de boală, fără a exista riscul transmiterii la urmaşi, decât pe un fond emoţional asemănător.

După comiterea faptelor şi având în vedere derularea cercetărilor penale în cauză, inculpatul N.D. a transmis mesaje de ameninţări părţi vătămate C.G.A., în sensul ca o va aştepta când iese de Ia şcoală şi o „aranjează",ceea ce i-au creat părţii vătămate o mare temere, determinând-o să nu mai iasă în oraş, precum şi tatălui acesteia, că îi omoară familia şi, în primul rând, fiica.

În aceste împrejurări, partea vătămată prin reprezentantul său legal a formulat plângere penală la Judecătoria Mangalia împotriva inculpatului N.D. pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prev.de art. 193 alin. (1) C. pen. şi prin sentinţa penală nr. 155 din 07 aprilie 2005 pronunţată în Dosarul nr. 305/2005, s-a dispus achitarea inculpatului, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social infracţiuni şi aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ de 3 milioane lei (filele 116-119 dosar urmărire penală).Prin decizia penală nr. 429 din 08 iunie 2005 pronunţată în Dosarul nr. 973/2005, Tribunalul Constanţa a admis recursul formulat de partea vătămată C.G.A., a casat sentinţa penală şi l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendare condiţionată, pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare prev.dc art. 193 alin. (1) C. pen. (filele 120-124 dosar urmărire penală).

Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza următoarelor mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, respectiv : plângerile reprezentanţilor legali ai părţilor vătămate, declaraţiile părţilor vătămate, actele medico-legale,rapoartele medico-legale,rapoartele de examinare psihologică asupra părţilor vătămate, depoziţiile martorilor S.M., O.M., D.M.S., M.A.O., C.A.D., O.l.L., procese-verbale de identificare a apartamentelor în care au fost comise faptele şi planşele fotografice, procesele-verbale de confruntare,declaraţiile inculpaţilor.

Împotriva sentinţei Tribunalului Constanţa au declarat apel inculpaţii O.C.G., R.L.C., A.R.V., N.D., D.l. şi partea civilă C.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 10/MP din 26 mai 2011, Curtea de apel Constanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de inculpaţii O.C.G., R.L.C., A.R.V., N.D. D.l. împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 15 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 10961/118/2008, a desfiinţat sentinţa primei instanţe şi a dispus în baza art. 2 pct. 2 lit. a) - art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpaţilor O.C.G. pentru infracţiunile prev. de art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. şi art. 197 alin. 1/2 lit. a) şi alin. (3) C. pen.; N.D. şi D.l. pentru infracţiunile prev. de art. 201 alin. (2), (4) C. pen. şi art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., R.L.M. pentru infracţiunea prev. de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen.; A.R.V. pentru infracţiunea prev. de art. 201 alin. (2), (4) C. pen.;

În baza art. 346 raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm. C. civ., a respins acţiunile civile formulate de părţile civile C.I. şi C.G.A..

A înlăturat dispoziţiile instanţei de fond cu privire la condamnarea inculpaţilor, a pedepselor complementare şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii în măsura în care nu contravin prezentei.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins apelul părţii civile C.I. împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 15 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în Dosarul penal ne.10961/118/2008, ca nefondat.

În motivare s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 591/P/2004 din 28 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- O.C.G., zis "C.D.", pentru comiterea a două infracţiuni de viol, prev. de art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 99 şi urm.C. pen. (parte vătămată C.I.) şi respectiv, art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplic, art. 99 şi urm. C. pen. (parte vătămată C.G.A.), ambele cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.;

- R.L.M., zis "B.", pentru comiterea infracţiunii de viol prev. de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.G.A.);

- A.R.V., zis "B.", pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală, prev. de art. 201 alin. (2) şi (4) C. pen., cu aplic.art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată C.I.) şi disjungerea cauzei faţă de învinuiţii N.D., zis "G."şi D.I., zis "B.", sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 201 alin. (2) şi (4) C. pen. cu aplic.art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată C.I.) şi art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplic.art. 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.G.), cu sesizarea I.P.J. Constanţa - Serviciul cercetări penale-pentru efectuarea de cercetări penale separate în prezenta cauză.

Ulterior, prin rechizitoriul nr. 2042/P/2006 din 31 mai 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- N.D., zis "G.", pentru comiterea infracţiunilor de perversiune sexuală prev.de art. 201 alin. (2) şi (4) C. pen., cu aplic.art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată C.I.) şi viol prev.de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.G.), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- D.l. zis "B.", pentru comiterea infracţiunilor de perversiune sexuală prev.de art. 201 alin. (2) şi (4) C. pen., cu aplic.art. 75 lit. a) C. pen. (parte vătămată C.I.) şi viol prev. de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplic.art. 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.G.), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Cele două cauze au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Constanţa sub nr. 4549/118/2006 şi nr. 5328/118/2007, iar instanţa a dispus reunirea acestora, în temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. a), d) C. proc. pen., dată fiind strânsa lor legătură şi necesitatea unei mai bune înfăptuiri a justiţiei.

Este de notorietate că infracţiunile privitoare la viaţa sexuală se săvârşesc în mare măsură în condiţii de intimitate, de regulă lipsind martorii oculari.

În aceste condiţii, declaraţiile părţii vătămate vin în contradicţie cu declaraţiile inculpatului, iar pentru a se înlătura prezumţia de nevinovăţie a inculpatului (drept consacrat de art. 23 alin. (1)1 din Constituţia României, de art. 6 parag. 2 C.E.D.O., de art. 52 C. proc. pen.) este necesar ca declaraţiile părţii vătămate să se coroboreze cu alte mijloace de probă administrate în cauză: mijloace de probă ştiinţifice prin care se probează existenţa leziunilor corporale ale părţii vătămate specifice infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală, procese verbale de cercetare Ia faţa locului de ridicare de probe biologice, mijloace de probă ştiinţifice prin care au fost analizate probe biologice prin care se probează că fapta a fost săvârşită de către inculpat, alte mijloace de probă indirecte (declaraţii de martori, înscrisuri) prin care să se probeze săvârşirea faptei prin constrângerea fizică sau morală a părţii vătămate.

Curtea a constatat că cei cinci inculpaţi au negat săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată iar instanţa de fond a înlăturat declaraţiile acestora reţinând că potrivit art. 69 C. proc. pen. declaraţiile inculpatului „pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză", omiţând însă să reţină şi că declaraţiile părţii vătămate „pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză" potrivit art. 75 C. proc. pen.

Examinând probatoriul administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, Curtea a constatat că prin motivarea sentinţei instanţei de fond s-a dat o valoare probantă mai importantă declaraţiilor părţilor vătămate C.I. şi C.G., în condiţiile în care acestea nu s-au coroborat cu alte mijloace de probă directe sau cu mijloace de probă ştiinţifice, de natură a nu pune în discuţie obiectivitatea acestora, care să dovedească fără putinţă de tăgadă săvârşirea de către cei cinci inculpaţi a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

Astfel:

- Din raportul de constatare medico-legală din 06 aprilie 2004 (fila 35) întocmit de către S.M.L. Constanţa a reieşit că la data de 23 februarie 2004 (deci după 16 zile de la data săvârşirii presupuselor fapte) partea vătămată C.I. a fost examinată medico-legal, ocazie cu care s-a constatat că prezintă o deflorare veche a cărei dată nu poate fi precizată şi o leziune traumatică pe coapsa stângă, ce a putut fi produsă prin lovire cu corp dur, putând data din 07 februarie 2004, dar care nu a necesitat îngrijiri medicale; din acest mijloc de probă Curtea a constatat că nu se poate reţine fără echivoc că partea vătămată C.I. a întreţinut vreun raport sexual în data de 07 februarie 2004 iar în ceea ce priveşte lovirea părţii vătămate de către inculpatul O.C. cu o bucată de lemn în data de 07 februarie 2004 Curtea reţine că declaraţia părţii vătămate nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză şi vine în contradicţie cu declaraţia inculpatului O.C.;

- Din raportul de constatare medico-legală din 06 aprilie 2004 întocmit de către S.M.L. Constanţa a reieşit că la data de 23 februarie 2004 (deci după 15 zile de la data săvârşirii presupuselor fapte) partea vătămată C.G.A. a fost examinată medico-legal şi s-a concluzionat că nu prezintă leziuni traumatice pe corp, însă prezintă un himen complezant integru, prin adresa din 29 aprilie 2004 (fila 76 dup) a S.M.L. Constanţa precizându-se că himenul complezant este un tip de himen cu lăţime mică şi consistenţă elastică, dilatabil, cu orificiul himeneal larg, care permite raporturi sexuale (indiferent de numărul lor şi de cel al partenerilor), fără a se rupe, aceasta făcându-se cu ocazia primei naşteri, dacă are loc pe cale naturală; având în vedere lipsa leziunilor traumatice pe corpul părţii vătămate şi existenţa himen complezant integru Curtea a constatat că în cauză nu se poate reţine fără putinţă de tăgadă din acest mijloc de probă ştiinţific că partea vătămată C.G.A. a întreţinut vreun raport sexual în data de 08 februarie 2011; Curtea a mai constatat că declaraţia acestei părţi vătămate în sensul că a fost lovită de către inculpatul N.D. cu un lemn în spate şi cu palmele peste faţă a venit în contradicţie cu raportul de constatare medico-legală din 06 aprilie 2004 întocmit de către S.M.L. Constanţa din care reiese că la data de 23 februarie 2004 partea vătămată C.G.A. a fost examinată medico-legal şi s-a concluzionat că nu prezintă leziuni traumatice pe corp;

- Părţile vătămate C.I. şi C.G.A. au formulat plângeri penale împotriva inculpaţilor la un interval de timp foarte mare faţă de data săvârşirii faptelor (după 16 zile, respectiv după 15 zile), aspect care a făcut imposibilă recoltarea de probe biologice care sa ateste întreţinerea de relaţii sexuale cu vreunul dintre inculpaţi; astfel, partea vătămată C.I. a susţinut că după întreţinerea relaţiei sexuale cu inculpatul O. s-a şters de un prosop, prosop de care s-a şters şi inculpatul N.D., însă acest prosop nu a fost identificat de către organele de cercetare penală datorită intervalului mare de timp după care partea vătămată a formulat plângerea penală; de asemenea, deşi partea vătămată C.G.A. a arătat că a fost constrânsă să întreţină relaţii sexuale în data de 08 februarie 2004 cu inculpaţii N.D., O.C., R.L. şi D.l., faptul că a formulat plângere penală după 15 zile a făcut imposibilă recoltarea de probe biologice pentru a se proba existenţa unor raporturi sexuale cu aceşti inculpaţi;

- Faptul că partea vătămată C.G.A. a precizat că inculpatul O.C. prezintă o pilozitate accentuată fesier şi pe toata suprafaţa membrelor inferioare, aspect care a reieşit şi din raportul de constatare medico-legală din 15 martie 2005 a S.M.L. Constanţa, nu a condus în mod direct şi neechivoc la concluzia (reţinută de către instanţa de fond) că partea vătămată a întreţinut un raport sexual, prin violenţă şi ameninţare, cu inculpatul O.C. ci doar la concluzia că partea vătămată avea cunoştinţă despre această pilozitate excesivă a inculpatului O., aspect pe care l-ar fi putut afla fie de la alte persoane fie în acea dată de 08 februarie 2011, fără însă ca acest fapt să însemne fără putinţă de tăgadă că a avut un raport sexual cu inculpatul O. sau că raportul sexual nu a fost consimţit;

- Nu a existat nici un martor ocular la pretinsele fapte pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, ci doar martori care fie s-au aflat în apartament însă nu au intrat în dormitor fie s-au aflat în apartamentul respectiv o anumită perioadă de timp după care au plecat fără însă constata săvârşirea faptelor de către inculpaţi astfel cum părţile vătămate au arătat în plângerile penale formulate;

- Astfel, martora M.A.O. (care s-a aflat în apartament în data de 07 februarie 2004) a dat declaraţii constante în sensul că inculpaţii O.C., N.D., D.l., A.R. au relatat după ce au ieşit pe rând din dormitorul în care se afla partea vătămată C.I. că partea vătămată i-a masturbat, că „I. atunci când a revenit în sufragerie era destinsă ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. în tot timpul cât am stat în apartament nici unul dintre băieţi nu a făcut presiuni fizice sau psihice la adresa Ionelei, iar aceasta cât timp s-a aflat în dormitor nu a ţipat sau nu s-a împotrivit unor eventuale ameninţări făcute de cei care s-au aflat în dormitor. După sosirea Ionelei în sufragerie, toţi ne-am îmbrăcat şi împreună am mers împreună până în staţia de microbuz de pe 30 decembrie, de aici eu plecând împreună cu I. spre casă. Pe drum am întrebat-o ce s-a întâmplat în dormitor, aceasta spunându-mi că nu s-a întâmplat nimic, iar cele spuse de băieţi sunt nişte minciuni.în ziua de 10 februarie 2004 am lipsit de la ore şi împreună cu I., D. şi cei 5 băieţi am mers din nou în apartament lui D. însă de această dată nu s-a mai întâmplat nimic. Arat că I. a mers de bună voie în acest apartament şi nu am auzit-o să le fi reproşat ceva faţă de cele întâmplate.Declar că în mai multe rânduri până la data de 07 februarie 2004 cu ocazia unor discuţii, C.I. mi-a spus mie şi D. faptul că la vârsta de 3 ani a fost violată de vărul ei (fiul surorii mamei sale) pe care îl ştiu din vedere fiindu-mi arătat de I." (filele 206-208, 211-213 d.u.p.), aspecte din care Curtea constată că atitudinea şi comportamentul ulterior al părţii vătămate C.I. nu poate conduce la reţinerea cu certitudine a existenţei unor constrângeri fizice sau morale din partea inculpaţilor pentru întreţinerea unor relaţii sexuale sau pentru obţinerea unei satisfacţii sexuale prin masturbare;

- Martora C.D.A. a declarat că „am întrebat-o pe I. dacă este adevărat şi aceasta mi-a spus că în realitate i-a masturbat pe băieţi, fără să îmi spună dacă a fost forţată să facă acest lucru" (filele 217, 222 d.u.p.)

- Aceeaşi martoră C.D.A. a arătat că a fost în acel apartament în data de 08 februarie 20004 şi că „atâta timp cât am stat eu apartament nu a violat-o nimeni pe C.G., datorită faptului că am stat toţi în dormitor şi numai V. (n.r. O.I.L.) a fost cu ea în cameră iar pe timpul şederii ei în celălat dormitor nu s-a auzit nici un zgomot suspect sau ţipăt" (filele 219-220, filele 215-217 d.u.p.), martora precizând că anterior partea vătămată C.G. a întrebat-o dacă să întreţină relaţii sexuale cu O.l. iar înainte de ora 19:30 a plecat din apartament împreună cu D.M. şi inculpatul O., lăsându-i în acel dormitor pe partea vătămată şi pe O.I. de la care şi-au luat rămas bun, ocazie cu care a văzut că erau întinşi în pat;

- Declaraţia martorei C.D.A. s-a coroborat şi cu declaraţiile constante ale martorei D.M.S. care a relatat că a fost în apartament în data de 08 februarie 2004 şi că ia un moment dat O.I. şi partea vătămată C.G. au intrat într-o cameră alăturată, toţi ceilalţi rămânând în sufragerie, dup 15-20 minute au intrat în apartament inculpaţii O.C. şi N.D., au vorbit cu ei şi după alte circa 10 minute a hotărât cu C.D. să plece, au ciocănit la uşa camerei alăturate, au deschis uşa şi i-a văzut pe O.I. şi C.G. întinşi în pat, fiind îmbrăcaţi, iar C.G. a zis că mai rămâne, după care au plecat însoţite de către inculpatul O. şi s-a suit în microbuz în jurul orei 19:30-19:35 (filele 232-234, filele 235-236 d.u.p.,103 dosar apel);

- În acelaşi sens au fost şi declaraţiile numitului O.I.L., care a relatat că a vorbit în cameră cu partea vătămată C.G., după care aceasta a plecat fără a fi violată de vreunul dintre inculpaţi (filele 446, 447 449 d.u.p.);

- declaraţia martorei F.A.C.S., psihologul şcolii, nu a avut o relevanţă deosebită, aceasta a fost un martor indirect şi a declarat ceea ce i-a relatat partea vătămată C.G.; mai mult, martora F.A.C.S. a precizat în finalul declaraţiei că, „ca urmare a discuţiilor cu partea vătămată, am constatat că aceasta nu a plâns, nu a manifestat teamă sau ură faţă de violatori, nu mi s-a părut marcată de cele întâmplate. Modul de relatare l-am apreciat a fi mai mult al unui narator decât al unei victime" (fila 202 verso d.u.p.);

- de asemenea, raportului psihologic al părţii vătămate C.G. întocmit (fila 108) nu a putut fi reţinut ca mijloc de probă privind dovedirea săvârşirii faptelor de către inculpaţi, acest raport reliefând o stare posttraumatică psihoemoţionalâ de o intensitate diluată a părţii vătămate, cu elemente nevrotice, reţinere în iniţierea contactelor sociale, observabilă şi în familie, fără a avea o relevanţă deosebită cu privire la cauza acestor stări emoţionale în afara celor relatate de către partea vătămată.

Faţă de considerentele expuse cu privire la mijloace de probă administrate în cauză, Curtea a constatat că instanţa de fond a dat o relevanţă deosebită declaraţiilor părţilor vătămate C.I. şi C.G. şi declaraţiilor martorilor indirecţi, care au relatat doar ceea ce le-au spus părţile vătămate, fără însă a constata că potrivit art. 75 C. proc. pen. declaraţiile părţilor vătămate nu s-au coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză pentru a se putea reţine fără putinţă de tăgadă că în data de 07 februarie 2004, respectiv în data de 08 februarie 2004 au avut loc faptele pentru care părţile vătămate au formulat plângere penală împotriva inculpaţilor; în acest sens, Curtea reţine că din mijloacele de probă obiective administrate în cauză (v. rapoartele de constatare medico-legale de examinare a celor două părţi vătămate) nu s-a putut reţine cu certitudine, potrivit considerentelor expuse mai sus, că părţile vătămate C.I. şi C.G. au întreţinut vreun raport sexual cu vreunul dintre inculpaţi iar martorele care au fost apartament (M.A.O., C.D.A., C.D.A., O.l.) fie au declarat că inculpaţii nu au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, fie au relatat ceea ce le-au spus inculpaţii sau părţile vătămate.

În consecinţă, Curtea a constatat că faţă de probatoriul administrat în cauză nu se poate reţine cu certitudine că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, prezumţia de nevinovăţie a acestora nefiind astfel înlăturată.

În consecinţă, Curtea a reţinut că din mijloacelor de probă administrate în cauză a reieşit un dubiu puternic privind săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina celor cinci inculpaţi, dubiu care profită inculpaţilor potrivit principiului „in dubio pro reo".

Prin urmare, faţă de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Curtea a admis apelurile declarate de către inculpaţii O.C.G., R.L.C., A.R.V., N.D. şi D.l. împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 15 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în Dosarul penal nr. 10961/118/2008, sentinţa primei instanţe a fost desfiinţată şi, în baza art. 2 pct. 2 lit. a) -art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpaţilor:

- O.C.G. pentru infracţiunile prev. de art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. şi art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen.;

N.D. şi D.l. pentru infracţiunile prev. de art. 201 alin. (2), (4) C. pen. şi art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen.

- R.L.C. pentru infracţiunea prev. de art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen.;

A.R.V. pentru infracţiunea prev. de art. 201 alin. (2), (4) C. pen.

Temeiul achitării a fost cel prev. de art. 10 lit. a) C. proc. pen., în baza art. 346 alin. (3) raportat la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm. C. civ., Curtea a respins acţiunile civile formulate de părţile civile C.I. şi C.G.A.

Au fost înlăturate dispoziţiile instanţei de fond cu privire la condamnarea inculpaţilor, a pedepselor complementare şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii în măsura în care nu contravin prezentei.

Având în vedere soluţia de achitare a inculpaţilor care s-a păronunţat, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea a respins apelul părţii civile C.I. împotriva sentinţei penale nr. 318 din data de 15 octombrie 2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, în Dosarul penal nr. 10961/118/2008ca nefondat.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., apelanta parte civilă C.I. a fost obligată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva Deciziei penale nr. 10/MP din 26 mai 2011 a Curţii de Apel Constanţa au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi partea vătămată C.G.A.

În motivare, s-a arătat că în cauză s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare a inculpaţilor O.C.G., R.L.C., A.R.V., N.D. şi D.l., fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. Din coroborarea mijloacelor de probă administrate a rezultat că inculpatul O.C. a comis infracţiunile de viol asupra celor două părţi vătămate C.I. şi C.G.A., inculpaţii N.D. şi D.l. au săvârşit infracţiunile de perversiune sexuală şi viol asupra părţilor vătămate, inculpatul R.L. a comis infracţiunea de viol asupra părţii vătămate C.G., iar inculpatul A.R.V. a săvârşit infracţiunea de perversiune sexuală, partea vătămată fiind C.I.

Recursurile declarate de parchet şi partea vătămată C.G.A. sunt fondate.

În argumentarea soluţiei de achitare a inculpaţilor O.C.G., R.L.M., A.R.V., N.D. şi D.I., instanţa de apel a reţinut în esenţă că declaraţiile părţilor vătămate C.I. şi C.G.A. nu se coroborează cu alte mijloace de probă directe sau probe ştiinţifice care să dovedească cu certitudine săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor de viol şi perversiuni sexuale.

Astfel, depoziţiile inculpaţilor care au negat săvârşirea faptelor, au devenit probe de necontestat şi de neînlăturat, iar declaraţiile constante ale părţilor vătămate, rapoartele de constatare medico-legală, depoziţiile martorilor C.A.D., M.A.O., O.I.L., D.M., S.M., O.M., rapoarte de examinare psihologică ale victimelor, raport de expertiză întocmit de S.M.L. Constanţa, probe indirecte care, în opinia instanţei de apel nu pot fundamenta o soluţie de condamnare a celor cinci inculpaţi.

În acord cu prima instanţă care a motivat complet hotărârea de condamnare a inculpaţilor şi însuşită de instanţa de recurs, dată fiind concordanţa cu probele administrate în proces, analizate coroborat, se reţine că a fost dovedită vinovăţia inculpaţilor O.C.G., R.L.M., A.R.V., N.D. şi D.I. în săvârşirea infracţiunilor de viol şi perversiuni sexuale.

În ceea ce priveşte infracţiunile de viol săvârşite de inculpaţii O.C.G., R.L., N.D. şi D.I. la data de 8 februarie 2004 asupra părţii vătămate C.G.A., se reţin următoarele:

Partea vătămată C.G.A. a declarat, în esenţă, că la data de 8 februarie 2004, prin violenţă şi ameninţare a fost obligată să întreţină raporturi sexuale cu inculpaţii O.C.G., R.L., N.D. şi D.I. în apartamentul inculpatului R.L.M. din Mangalia.

Partea vătămată a relatat amănunţit cele întâmplate în seara de 8 februarie 2004, modalitatea de comitere a faptelor de către inculpaţi, sesizând printre altele că inculpatul O.C.G. avea o pilozitate excesivă.

Constatarea medico-legală (raport din 15 martie 2005 al S.M.L. Constanţa) a relevat ca, într-adevăr, inculpatul O.C.G. prezintă o pilozitate accentuată fesier şi membre inferioare pe toată suprafaţa, confirmând afirmaţia părţii vătămate C.G.A.

Martorele C.A.D. şi D.M.S. au relatat că împreună cu partea vătămată C.G.A. la invitaţia inculpatului R.L. au mers în apartamentul acestuia, iar la scurt timp au sosit martorul O.I.L. şi inculpaţii O.C., D.I., N.D. şi R.L.

În continuare, cele două martore au părăsit locuinţa, partea vătămată rămânând singură împreună cu inculpaţii.

Martora F.A.C.S. - psiholog în cadrul Liceului Teoretic Callatis din Mangalia a relatat că la cererea profesorului diriginte al părţii vătămate C.G.A. a luat legătura cu aceasta, urmarea comportamentului manifestat de minoră la şcoala, absenţe nemotivate, neînţelegeri cu colegii de clasă ş.a. Prima şedinţă de consiliere a avut-o cu minora la 10 februarie 2004 (la două zile de la faptă), când aceasta i-a relatat că la 8 februarie 2004, într-un apartament a fost violată de fiecare dintre inculpaţi, fiind obligată să întreţină raporturi sexuale normale.

Întrucât minora, de teamă şi ruşine refuza să sesizeze organele judiciare şi să le spună părinţilor, martora a luat legătura cu mama părţii vătămate, relatându-i cele întâmplate cu fiica sa la 8 februarie 2004.

Raportul de examinare psihologică (fila 107 dos.urm.pen.) a confirmat starea post-traumatică psiho-emoţională (diluată în prezent) a victimei C.G. A fost identificată o tendinţă de apărare datorată angoasei, nevoie de încredere, de susţinere, de comunicare. Sunt prezente elemente nevrotice, structura de personalitate este afectată pe laturile de relaţionare interpersonală, socială, prezintă o mare reţinere în iniţierea contactelor sociale, observabilă şi în familie. Factori predispoziţionali identificaţi, vulnerabilitate, neînceredere în sine, influenţabilitate. Toate acestea au constituit terenul propice pentru situaţia de victimă în care s-a aflat. S-au remarcat afectări şi în sfera cognitivă: mari tulburări de atenţie.

Din actele medicale depuse de tatăl părţii vătămate a reieşit că aceasta a dobândit un psoriazis vulgar (în acest sens şi fotografiile victimei din dosarul de urmărire penală şi instanţă), afecţiune medicală declanşată ulterior faptelor de viol, pe fondul stării de afectare psihică. Ca atare, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă există raport de cauzalitate între faptele de viol şi afecţiunea de psoriazis vulgar a victimei. Prin raportul de expertiză medico-legal din 29 octombrie 2007, întocmit de S.M.L. Constanţa s-a concluzionat că partea vătămată C.G.A. prezintă diagnosticul psoriazis vulgar. Tulburare de adaptare depresiv-anxioasă, iar între afecţiunile constatate şi evenimentul din februarie 2004 există legătură de cauzalitate.

Pentru afecţiunea dermatologică nu există tratament etiologic (de vindecare) ci numai tratament remisiv, modificator de boală şi există posibilitatea transmiterii la urmaşi a predispoziţiei de reactivitate anormală şi nu boala ca atare, pentru manifestarea căreia este necesară intervenţia eventualilor factori declanşatori.

La data de 23 februarie 2004, C.G.A. a fost examinată medico-legal şi potrivit raportului de constatare medico-legală din 6 septembrie 2004 al S.M.L. Constanţa s-a concluzionat că prezintă himen complezant integru. Fără leziuni traumatice. In completarea raportului, prin adresa din 29 aprilie 2004, S.M.L. Constanţa a precizat că himenul complezant este un tip de himen cu lăţime mică şi consistentă, elastică, dilatabil, cu orificiul himenal larg, care permite raporturi sexuale (indiferent de numărul lor şi de cel al partenerilor), fără a se rupe, aceasta făcându-se cu ocazia primei naşteri, dacă are Ioc pe cale naturală.

După comiterea faptelor şi în contextul efectuării cercetărilor penale, inculpatul N.D. în luna iulie 2004, prin intermediul martorei C.I. a ameninţat-o cu moartea pe minora C.G.A., cât şi pe tatăl acesteia - numitul C.I. că-i va omorî familia şi fiica.

Prin sentinţa penală nr. 155 din 7 aprilie 2005 a Judecătoriei Mangalia, modificată prin Decizia nr. 429 din 8 iunie 2005 a Tribunalului Constanţa, inculpatul N.D. a fost condamnat la 3 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 3 luni pentru infracţiunea de ameninţare săvârşită asupra părţii vătămate şi tatălui acesteia, astfel cum rezultă din considerentele hotărârilor.

În ceea ce-l priveşte pe martorul O.I.L., a confirmat că în după-amiaza zilei de 8 februarie 2004 în apartamentul inculpatului R.L.M. se afla partea vătămată C.G.A. împreună cu martorele C.A.D., D.M. şi inculpatul R.L.

La cererea minorei, s-a retras cu aceasta într-una din camere, iar între timp, în locuinţă au sosit şi inculpaţii O.C., N.D. şi D.I. Martorele C.A. şi D.M. au părăsit apartamentul, astfel că partea vătămată a rămas singură cu cei patru inculpaţi, a arătat martorul.

În continuare, O.I.L. a relatat că nu a avut Ioc vreo agresiune asupra minorei şi împreună cu aceasta şi inculpaţii au părăsit imobilul.

Cea din urmă precizare a martorului O.I.L. făcută la urmărire penală în calitatea sa de învinuit de complicitate la viol, reflectă intenţia acestuia de a-i absolvi de răspundere penală pe cei patru inculpaţi de fapta de viol comisă la 8 februarie 2004.

Se reţine că acesta era prieten din copilărie cu inculpatul O.C., îi cunoştea pe inculpaţii R.L.M., N.D. şi D.I. de 3-4 ani întâlnindu-se împreună la discotecă sau în oraş, după cum martorul a relatat. Se poate concluziona că depoziţia sa nu reflectă realitatea celor întâmplate la 8 februarie 2004, a fost făcută în sprijinul apărării inculpaţilor şi nu se coroborează cu probele administrate în proces.

Martora M.A.O. a declarat că la data de 14 februarie 2004 împreună cu numita C.I. au mers la domiciliul părţii vătămate, aceasta relatându-le că a fost violată de către inculpaţi, iar din acest motiv refuză să-şi mai părăsească locuinţă.

În acelaşi sens şi martora C.M. - mama victimei a confirmat că începând cu data de 10 februarie 2004, comportamentul fiicei sale s-a modificat - nu mânca, dormea nejustificat, acuza dureri abdominale, iar în urma unei discuţii contradictorii avute la 20 februarie 2004, fiica sa i-a spus că a fost obligată să întreţină raporturi sexuale cu cei patru inculpaţi.

Referitor la actul medico-legal (opinie expertală dr. D.G.) din 3 iunie 2010 depus la prima instanţă la termenul din 8 iunie 2010, în cuprinsul căruia s-a arătat că nu se poate stabili nicio legătură de cauzalitate între psoriazisul diagnosticat părţii vătămate la 26 ianuarie 2005 şi data agresiunii sexuale din 8 februarie 2004, se reţine că nu are nicio valoare probatorie, fiind un înscris extrajudiciar. Actul a fost întocmit la cererea apărătorului inculpaţilor O.C. şi D.I., fără încuviinţarea instanţei, analiza fiind realizată numai pe baza actelor medico-legale prezentate de către apărătorul celor doi inculpaţi, concluzia fiind una contradictorie celei stabilită prin raportul de expertiză medico-legală al S.M.L. Constanţa - probă ştiinţifică a cărei administrare a fost dispusă de instanţa de judecată în condiţii de publicitate, oralitate şi contradictorialitate.

Martora O.M. - mama martorului O.I., a relatat în cursul judecăţii că victima C.G.A. i-a spus telefonic că a fost lovită şi violată în apartamentul inculpatului R.L., în care s-a aflat şi fiul său, martorul O.I..

De asemenea, se reţin şi convorbirile telefonice dintre C.G. şi martora O.M., din cuprinsul cărora reiese că aceasta din urmă îi relatează interlocutoarei că fiul său O.I. se teme de inculpatul O.C., sfătuind-o să nu iasă din locuinţă, întrucât unul dintre autori este foarte periculos.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.I., niciunul nu a recunoscut faptele de viol comise asupra părţii vătămate C.G.

Însă, au confirmat că în după-amiaza zilei de 8 februarie 2004 s-au aflat în apartamentul inculpatului R.L. împreună cu partea vătămată şi martorii D.M., C.A. şi O.I. De asemenea, au arătat că la un moment dat, martorele D.M. şi C.A. au părăsit imobilul, iar în cele din urmă, întrucât victima refuza să plece au dat-o afară, toţi patru şi martorul O.I. părăsind în final imobilul.

De menţionat că inculpatul R.L. a refuzat efectuarea unei cercetări în locuinţa unde s-au comis faptele, motivând că apartamentul aparţine mamei sale.

S-a dovedit cu certitudine că în după-amiaza zilei de 8 februarie 2004, partea vătămată minoră, în vârstă de 13 ani şi 9 luni a rămas singură în apartamentul unuia dintre inculpaţi, împreună cu inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D., D.l. şi martorul O.l. - prieten al celor patru inculpaţi. împrejurarea a fost confirmată nu numai de victimă, martorii O.l., D.M.S., C.A., dar şi de cei patru inculpaţi.

Este adevărat că martori oculari ai agresiunii sexuale nu au existat, iar depoziţiile victimei şi ale inculpaţilor sunt contradictorii sub acest aspect (date fiind calităţile procesuale ale acestora), ceea ce nu înseamnă că fapta de viol a inculpaţilor nu a existat, cum eronat a apreciat instanţa de apel, probele administrate care susţin acuzarea inculpaţilor, considerându-le irelevante.

Practica judiciară a relevat să de multe ori, infracţiunile de viol nu se consumă în prezenţa martorilor oculari, dată fiind specificitatea acestui tip de infracţiuni, privitoare la viaţa sexuală care presupun o anumită intimitate.

În speţă, probele administrate analizate în cuprinsul deciziei conduc la o singură concluzie certă, anume că inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.l. au săvârşit împreună, succesiv faptele de viol asupra părţii vătămate C.G. Sintetizând, se reţine că partea vătămată a declarat constant că prin violenţă şi ameninţare a fost constrânsă de cei patru inculpaţi să întreţină raporturi sexuale; constatarea medico-legală a confirmat o particularitate a inculpatului O.C. constând într-o pilozitate excesivă fesier şi membre inferioare, descrisă de partea vătămată şi sesizată la momentul raportului sexual întreţinut cu acesta, nefiind dovedită o altă împrejurare din care minora să fi cunoscut această caracteristică a inculpatului; după agresiunea sexuală suferită, minora şi-a modificat conduita şcolară şi familială, necesitând consiliere psihologică de către martora F.A.C.; examinarea psihologică a relevat starea post-traumatică psiho-emoţională a victimei, trauma afectând-o în proporţie de 65%; expertiza medico-legală a concluzionat că minora a dobândit o afecţiune medicală - psoriazis vulgar şi există legătură de cauzalitate între boală şi evenimentul derulat în februarie 2004; în luna iulie 2004, partea vătămată şi tatăl acesteia au fost ameninţaţi cu moartea de inculpatul N.D. în contextul în care inculpaţii erau cercetaţi de parchet pentru violul minorei, fiind dispusă condamnarea inculpatului pentru ameninţare prin hotărâre definitivă; martorii F.A.C., M.A.O., O.M. şi părinţii victimei C.M. şi I. au aflat de constrângerea minorei la acte sexuale de către cei patru inculpaţi din relatările ulterioare ale acesteia, cu precizarea că iniţial, a refuzat să spună părinţilor şi să sesizeze organele judiciare de teamă şi ruşine.

Partea vătămată a susţinut că inculpaţii au constrâns-o prin violenţă şi ameninţare să întreţină raporturi sexuale.

Se apreciază că şi în situaţia în care împotriva sa nu s-ar fi întrebuinţat violenţe şi ameninţări, cerinţa legii referitoare la exercitarea constrângerii este îndeplinită, întrucât victima, în condiţiile concrete în care s-a aflat - minoră, în vârstă de 13 ani şi 9 luni, singură cu patru inculpaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 22 ani - dându-şi seama că orice opoziţie este inutilă, prin raportare la numărul, vârsta şi constituţia inculpaţilor, nu putea opune nicio rezistenţă acestora.

Referitor la infracţiunile de viol şi perversiuni sexuale săvârşite de inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l. la data de 7 februarie 2004 asupra părţii vătămate C.I., se reţin următoarele:

Partea vătămată C.I. a declarat în esenţă, că la data de 7 februarie 2004, prin violenţă şi ameninţare a fost obligată să întreţină raporturi sexuale cu inculpatul O.C.G. şi perversiuni sexuale cu inculpaţii A.R.V., N.D. şi D.l. în apartamentul inculpatului D.l. din Mangalia.

Minora a relatat modalitatea de comitere a faptelor de către inculpaţi, susţinerile sale coroborându-se cu depoziţiile martorelor M.A.O., C.A.D., raportul de constatare medico-legală şi de examinare psihologică, inclusiv cu relatările inculpaţilor.

Potrivit raportului de constatare medico-legală din 6 aprilie 2004 întocmit de S.M.L. Constanţa, partea vătămată examinată la 23 februarie 2004, la 16 zile de la faptă, a prezentat o leziune traumatică pe coapsa stângă - echimoză de 4,3 cm ce a putut fi produsă prin lovire cu corp dur, poate data din 7 februarie 2004 (data faptei), fără a necesita îngrijiri medicale. A prezentat o deflorare veche a cărei dată nu a putut fi precizată, constatându-se şi faptul că are o dezvoltare psihosomatică corespunzătoare vârstei de 13 ani.

Concluziile actului medico-legal se coroborează cu afirmaţia părţii vătămate, în sensul că inculpatul N.D. pentru a o determina să întreţină acte sexuale a lovit-o cu un obiect contondent (bâtă) la nivelul coapsei piciorului stâng (fila 77 dosar urm.penală).

Examinarea psihologică a victimei a relevat starea post-traumatică psiho-emoţională, de o intensitate diluată în prezent, fiind identificată o stare de apatie generală, tendinţe depresive bine conturate, mare angoasă, stima de sine scăzută, ataşament angoasat, teama de a nu fi părăsită afectiv. S-a concluzionat că la data de 10 noiembrie 2004 starea emoţională afectivă a minorei era tulburată în proporţie de 70%, recomandându-se evitarea aspectelor ce amintesc de eveniment (procese, audieri), psihoterapie, consult neuropsihiatric, menţinerea unui mediu securizant în familie.

Martora M.A.O. a confirmat că în seara zilei de 7 februarie 2004 era în apartamentul inculpatului D.l. împreună cu partea vătămată şi inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l. În timp ce se afla în bucătărie cu R.L., a intrat inculpatul O.C. spunându-le că partea vătămată a realizat acte de perversiuni sexuale (masturbare) cu fiecare dintre inculpaţi. Martora a precizat că l-a văzut şi pe inculpatul A.R.V. ducându-se înspre dormitorul în care se afla partea vătămată, inculpaţii A.R.V., N.D. şi D.l. relatându-i martorei că aceleaşi perversiuni sexuale le-au întreţinut fiecare cu partea vătămată.

Martora C.A.D. a arătat că în noaptea de 7 februarie 2004, în jurul orelor 23:00 l-a sunat pe inculpatul R.L. pentru a afla dacă minora C.I. şi martora M.A. mai sunt împreună. R.L. i-a răspuns că partea vătămată se află într-o altă cameră împreună cu inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l., care doresc să întreţină raporturi sexuale cu aceasta şi pentru că refuza insistau pentru acte de perversiune sexuală.

Ulterior, când s-a întâlnit cu inculpaţii, martora a aflat de la aceştia că în noaptea de 7 februarie 2004 au întreţinut acte de perversiune sexuală cu partea vătămată C.I.

După cele întâmplate, victima a spus martorei M.A.O. şi părţii vătămate C.G.A. că a fost constrânsă să întreţină raporturi sexuale cu O.C.G. şi acte de perversiuni sexuale cu inculpaţii A.R.V., N.D. şi D.l.

În următoarele zile, minora a aflat prin intermediul colegului său M.A. că inculpatul O.C. a detaliat faptele comise şi altor persoane şi au aflat toţi colegii de clasă cele întâmplate la 7 februarie 2004.

Numita C.C. - mama părţii vătămate a relatat că inculpatul D.l., prin intermediul mamei sale i-a oferit bani pentru a-şi retrage plângerea formulată împotriva inculpaţilor, dar a refuzat propunerea insistând în soluţionarea legală a plângerii penale.

În ceea ceA priveşte pe inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l. nu au recunoscut faptele, dar au confirmat că în seara zilei de 7 februarie 2004 s-au aflat în apartamentul inculpatului D.l. împreună cu partea vătămată, martora M.A.O. şi R.L., însă au ascultat muzică, s-au uitat la televizor până în jurul orelor 23:00 când au părăsit imobilul.

Se constată că depoziţiile părţii vătămate C.I., constante în proces, se coroborează cu ce]e ale martorilor M.A.O., C.A. (expuse anterior), rapoartele de constatare medico-legală, examinare psihologică şi constituie toate împreună, probe ce dovedesc ca inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l. au săvârşit faptele de viol şi perversiune sexuală.

Actele sexuale nefireşti au ajuns la cunoştinţa altor persoane atât datorită împrejurărilor în care au fost săvârşite, (în prezenţa altor persoane), cât şi atitudinii ulterioare a făptuitorilor care le-au relatat celor din jur şi au produs scandal public.

Referitor la vârsta părţilor vătămate C.G.A. şi C.I., era cunoscută inculpaţilor, întrucât O.C. o cunoştea pe C.I., că are în jur de 14-15 ani şi aflase de la aceasta că şi C.G. are 14-15 ani. Pe de altă parte, ambele rapoarte de constatare medico-legală au atestat că victimele C.I. şi C.G. au o dezvoltare psihosomatică corespunzătoare vârstei de 13 ani.

Se remarcă o similitudine a faptelor de viol şi perversiuni sexuale comise de inculpaţi la 7 februarie 2004 şi 8 februarie 2004, fiind identificată aceeaşi modalitate de acţiune asupra unor persoane minore, eleve, de fiecare dată în apartamentul unuia dintre inculpaţi, ulterior fiind întrebuinţate ameninţări sau promisiuni de bani pentru a le determina să-şi retracteze plângerile penale.

Concluzionând, a fost dovedită vinovăţia inculpaţilor O.C.G., R.L., A.R.V., N.D. şi D.l. ce au acţionat cu intenţie directă, în sensul dispoziţiilor art. 19 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., au prevăzut rezultatul faptelor urmărind producerea lui prin săvârşirea acelor fapte.

Se reţine că eroarea gravă de fapt (caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.) poate exista dacă se constată că situaţia de fapt stabilită se află în contradicţie evidentă cu ceea ce rezultă din probele administrate; de asemenea, poate rezulta dintr-o discordanţă evidentă dintre situaţia de fapt reţinută şi conţinutul real al probelor.

În speţă, există contrarietate între ceea ce rezultă din actele dosarului şi considerentele deciziei atacate cu privire la săvârşirea infracţiunilor de către inculpaţi, situaţia de fapt reţinută, în apel nefiind în concordanţă cu dovezile administrate, cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. fiind incident în cauză.

Înalta Curte constată că la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru faptele săvârşite, au fost avute în vedere corect criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv, limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura şi gravitatea faptelor comise, infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, împrejurările comiterii faptelor - asupra a două minore, în vârstă de 13 ani, prin violenţă şi ameninţare, precum şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, necunoscuţi cu antecedente penale, cu vârste cuprinse între 16 ani (O.C.G.) şi 22 ani (N.D.) la data faptelor.

Fiind stabilite pedepse într-un cuantum sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., conduita bună înainte de săvârşire a infracţiunilor în favoarea inculpaţilor R.L.M., A.R.V., N.D., D.l., s-au avut în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstantiază persoana inculpaţilor (vârstă, antecedente penale), cât şi pericolul social concret al faptelor pus în evidenţă de împrejurările şi modalităţile în care au acţionat.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul O.C., reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., nu se justifică. Se are în vedere că a fost arestat în baza unui mandat european la 4 decembrie 2007 în Bulgaria, predat autorităţilor spaniole la 25 ianuarie 2008, fiind cieţinut în Centrul Penitenciar pentru tineri din Barcelona pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane. Referatul de evaluare a relevat că încălcarea normelor juridice şi de convieţuire socială reprezintă o constantă a comportamentului membrilor familiei, în care tatăl inculpatului a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru omor, mama a fost condamnată în anul 2000 pentru proxenetism, iar fraţii pentru proxenetism şi complicitate la tâlhărie.

Avându-se în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., se constată că pedeapsa, ca măsură de constrângere, are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa şi modalitatea de executare trebuie individualizate în aşa fel încât, inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale şi evitarea în viitor a săvârşirii unor fapte penale similare, ceea ce se realizează prin aplicarea unor pedepse inculpaţilor R.L., A.R.V., N.D. şi D.l. sub minimul special al pedepsei închisorii, iar inculpatului O.C.G. spre minimul special cu executare în regim de detenţie.

Referitor la daunele morale, prejudiciile nepatrimoniale constituie acele consecinţe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conţinut neeconomic şi care rezultă din atingerile ţi încălcările drepturilor personale nepatrimoniale.

Asemenea consecinţe pot fi durerile fizice, psihice, afective, atingerile aduse onoarei, cinstei, demnităţii.

Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate etc.

În speţă, părţile civile, minore au suferit un prejudiciu moral complex, generat nu numai de atingerea adusă libertăţii sexuale a persoanei, onoarei, demnităţii dar şi de modalitatea în care s-a realizat, prin violenţă şi ameninţare, determinând acestora stări depresive şi angoasă, iar minorei C.G. şi o afecţiune medicală. în consecinţă, constatând îndeplinite condiţiile legale, corect s-a dispus obligarea în solidar a inculpaţilor, iar pe inculpatul O.C. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente la plata daunelor morale către părţile civile în temeiul dispoziţiilor art. 346 C. proc. pen. combinat cu art. 14 C. proc. pen. cu referire la art. 998 şi urm. C. civ.

În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului acestora, se impune a se avea în vedere ca acestea să nu constituie venituri nejustificate pentru parte, astfel că în raport de suferinţele fizice, psihice încercate de părţile civile C.I. şi C.G.A., urmare faptelor inculpaţilor, obligarea acestora în solidar, iar pe inculpatul O.C. în solidar şi cu părţile responsabile civilemente la câte 20.000 lei cu titlu de daune morale este în măsură să ofere o reparaţie echitabilă a prejudiciilor morale suferite de părţile civile.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi de partea vătămată C.C.A. împotriva Deciziei penale nr. 10/MP din 26 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 10961/118/2008.

Va casa decizia atacată şi în parte sentinţa penală nr. 318 din 15 octombrie 2010 a Tribunalului Constanţa, secţia penală, şi rejudecând în fond:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului O.C.G. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. va condamna pe inculpatul O.C.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., va contopi pedepsele aplicate în final, inculpatul O.C.G. va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe inculpatul R.L.M. Ia pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe inculpatul A.R.V. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. aplicată inculpatului N.D. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe inculpatul N.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., va contopi pedepsele aplicate în final, inculpatul N.D. va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. aplicată inculpatului D.I. în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen., va condamna pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. va contopi pedepsele aplicate, în final, inculpatul D.I. va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 346 rap.la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm.C. civ., va obliga în solidar pe inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.I., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumei de 20.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă C.I.

În baza art. 346 rap.la art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm.C. civ., va obliga în solidar pe inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.I., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. la plata sumelor de 3.000 (trei mii) lei cu titlu de daune materiale şi 20.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă C.G.A.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate. Cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi de partea vătămată C.G.A. împotriva Deciziei penale nr. 10/MP din 26 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 10961/118/2008.

Casează decizia atacată şi în parte sentinţa penală nr. 318 din 15 octombrie 2010 a Tribunalului Constanţa, secţia penală, şi rejudecând în fond:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului O.C.G. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 197 alin. (1) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. condamnă pe inculpatul O.C.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate în final, inculpatul O.C.G. execută pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. condamnă pe inculpatul R.L.M. la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen. condamnă pe inculpatul A.R.V. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. aplicată inculpatului N.D. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen. condamnă pe inculpatul N.D. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate în final, inculpatul N.D. execută pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen. aplicată inculpatului D.l. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 201 alin. (2), (4) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen., condamnă pe inculpatul D.I. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală (parte vătămată C.I.).

În baza art. 197 alin. (1), (2) lit. a) şi alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 80 C. pen. condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de viol (parte vătămată C.G.A.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate, în final, inculpatul D.l. execută pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 346 rap. Ia art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm.Cod civ,, obligă în solidar pe inculpaţii O.C.G., A.R.V., N.D. şi D.l., iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. Ia plata sumei de 20.000 Iei reprezentând daune morale către partea civilă C.I.

În baza art. 346 rap.Ia art. 14 C. proc. pen., art. 998 şi urm. C. civ., obligă în solidar pe inculpaţii O.C.G., R.L.M., N.D. şi D.l. iar pe inculpatul O.C.G. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente O.F. şi R.F. Ia plata sumelor de 3.000 (trei mii)Iei cu titlu de daune materiale şi 20.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă C.G.A.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor din oficiu în sumă de câte 400 lei pentru intimaţii inculpaţi O.C.G., R.L.C., A.R.V. şi N.D. se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat D.l. în sumă de 100 Iei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 martie 2012.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 646/2012. Penal. Violul (art.197 C.p.). Recurs