ICCJ. Decizia nr. 957/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 957/2012

Dosar nr. 1265/100/2009

Şedinţa publică din 29 martie 2012

Asupra recursurilor penale de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 89 din 28 aprilie 2911 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş şi de inculpaţii: C.G.M., I.F.V., B.C.M., C.I., C.M.Ş.A., D.G.A. împotriva sentinţei penale nr. 371 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Maramureş, pe care a desfiinţat-o cu privire la:

- greşita achitare a inculpatei V.R., pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate acesteia;

- omisiunea confiscării întregii cantităţi de droguri;

- folosirea improprie a denumirii infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ca fiind „trafic de droguri", în loc de „deţinere", de droguri de risc sau, după caz, de mare risc, pentru consum propriu;

Pronunţând o nouă hotărâre, în aceste limite: A condamnat inculpata V.R., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 art. 74 lit. a), 76 lit. a) C. pen. - cu înlăturarea dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen.

A menţinut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoz. art. 64 lit. a) teza Il-a şi b) C. pen.

În baza art. 86¹ art. 86² C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 închisoare pe durata termenului de încercare de 5 ani.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă s-a făcut de Serviciul de probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea, conform programului stabilit de acest serviciu;

b) va anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatei asupra dispoz. art. 86⁴alin. (2) C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

A înlăturat aplicarea dispoz. art. 81-82 C. pen. cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.G.M. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. - cu înlăturarea dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen.

A menţinut pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea de deţinere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului C.G.M. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Conform art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 338 din 06 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoz. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen.

În baza art. 85 alin. (3) C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante, pe durata termenului de încercare de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 338 din 06 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoz. art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul C.M.Ş.A. - de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

A redus pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 2 ani închisoare şi interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A menţinut pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consuni propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul executând, în final, pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoz. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 81-82 şi 84 alin. (3) C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoz. art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului D.G.A., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., de la 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A menţinut pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

A făcut aplicarea dispoz. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat pe inculpaţii:

-I.F.V., C.I., ambii, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de:

-trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

-deţinere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

-B.C.M., de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de:

-trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.,

-trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

-deţinere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

-deţinere, fără drept, de droguri de mare risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A constatat că în mod greşit s-a folosit denumirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ca fiind „trafic de droguri", în loc de „deţinere de droguri" de risc sau, după caz, de mare risc, fără drept, pentru consum propriu - în cazul inculpaţilor P.A.F., F.B.I., S.I.S., C.G.M., D.G.A., H.P., K.L.C.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de droguri:

-5 grame rezină de cannabis (rest 4,55 grame în urma analizelor de laborator) şi 33,66 grame (rest 33,10 grame în urma analizelor de laborator) cu aceeaşi substanţă, ridicate de la inculpatul F.B.I. şi depuse la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO1. şi a cantităţii de 12 grame (rest 3,5 grame în urma analizelor de laborator) cannabis ridicată de la acelaşi inculpat şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO2.

-1,97 grame (rest 1,54 grame în urma analizelor de laborator) rezină de cannabis ridicată de la inculpata V.R. şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO3.;

-0,07 grame rezină de cannabis ridicată de la Inculpatul S.I.S. - consumată în procesul de laborator;

-1,15 grame cannabis ridicată de la inculpatul P.A.F. - consumată în procesul de laborator;

-50 comprimate MDMA (rest 45 în urma analizelor de laborator) ridicată de la inculpatul P.A.F. şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO4.

A înlăturat obligarea la cheltuieli judiciare către stat în primă instanţă a inculpaţilor: B.C.M. şi I.F.V. (câte 1200 RON) şi C.I. (1600 RON), acestea rămânând în sarcina statului, în temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen. A menţinut restul dispoziţiilor hotărârii atacate. în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii P.A.F., S.I.S., H.P., K.L.C. împotriva aceleaşi sentinţe.

În baza art. 381 rap. la art. 350 C. proc. pen., art. 88 C. pen. a dedus din durata pedepselor aplicate inculpaţilor, perioada detenţiei preventive, astfel:

-pentru inculpaţii P.A.F. şi F.B.I. -14 ianuarie 2009 - 23 aprilie 2009 şi menţine măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin încheierea din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a prezentei;

-pentru inculpaţii C.M.Ş.A. şi S.I.S. - reţinerea de 24 ore din 14 ianuarie 2009;

-pentru inculpaţii H.P. şi D.G.A. - reţinerea de 24 ore din 19 ianuarie 2009.

În baza art. 189 C. proc. pen. a stabilit în favoarea Baroului Cluj, onorarii integrale apărători din oficiu, în sumă de 2400 RON (câte 400 RON, fiecare, pentru avoc. P.L., Ţ.E.C., D.I., F.O.L., C.T., G.D.) şi, respectiv, onorarii parţiale în sumă de 600 RON (câte 100 RON fiecare, pentru avoc. C.A.M., B.A.D., P.C.A., B.S., A.D.I., G.I.D.) - sume ce se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 192 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. a obligat inculpaţii apelanţi P.A.F. şi S.I.S. să plătească, fiecare câte 600 RON, iar inculpaţii H.P. şi K.L.C. să plătească fiecare câte 1000 RON (din care, câte 400 RON reprezentând onorariu avocaţial) - cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că prin sentinţa penală nr. 371 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Maramureş s-a dispus condamnarea inculpaţilor:

P.A.F., cetăţean român, studii 10 clase, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut - pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 14 ianuarie 2009 23 aprilie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin încheierea din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a prezentei.

F.B.I., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

În baza art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare.

Conform art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului F.B.I. pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă s-a dispus a se face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta lunar, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lui;

b) va anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 86⁴alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b)) C. pen. şi dispune suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între: 14 ianuarie 2009 - 23 aprilie 2009.

V.R., cetăţenia română, fără studii, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorită, fără copii, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., şi atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a dispus suspendarea şi a executării pedepselor accesorii.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatei V.R. (cu datele personale menţionate anterior) pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

C.M.Ş.A. - porecla "P.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) C. pen.;

- art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

Conform art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen..

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 14 ianuarie 2009.

S.I.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 14 ianuarie 2009.

Conform art. 86¹C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului S.I.S. pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă s-a stabilit a se face de Serviciul de probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta lunar, la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lui;

b) va anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 86⁴alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b)) C. pen. şi dispune suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

C.G.M. - porecla "O.", cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.e, la pedeapsa de 1 an închisoare;

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., a art. 35 alin. (1) C. pen., inculpatul C.G.M. execută pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Conform art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 338 din 05 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Cu consecinţele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

D.G.A. - porecla „A.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 19 ianuarie 2009.

H.P. - porecle „V.", „R.I.", „M.I.", „H.V.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 19 ianuarie 2009.

Conform art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului H.P. pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta lunar, la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lui;

b) va anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informaţii de natură a putea fî controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra art. 864 alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

K.L.C. - porecla „B.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Cu consecinţele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

I.F.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

B.C.M. - porecla „K.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare;

Cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen..

C.I. - porecla „Ţ.", pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

- trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen. şi s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţilor de 4,55 grame rezină de cannabis şi 33,10 grame cu aceeaşi substanţă, ridicate de la inculpatul F.B.I. şi depuse la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO1. şi a cantităţii de 3,5 grame cannabis ridicată de la acelaşi inculpat şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO2.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 1,54 grame rezină de cannabis ridicată de la inculpata V.R. şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO3.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 45 comprimate MDMA ridicată de la inculpatul P.A.F. şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO4.

În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus ca drogurile confiscate prin prezenta să fie distruse, iar păstrarea de contraprobe este obligatorie.

Conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a banilor dobândiţi prin valorificarea drogurilor, astfel:

- de la inculpatul P.A.F. a sumei de 1500 RON şi l-a obligat pe acesta la plata către stat a sumei stabilite prin prezenta.

- de la inculpatul F.B.I. suma de 1075 RON şi l-a obligat la plata acesteia către stat.

- de la inculpata V.R. suma de 1900 RON şi a obligat-o pe aceasta la plata acesteia către stat.

- de la inculpatul S.I.S. suma de 100 RON şi l-a obligat la plata acesteia către stat.

- de la inculpatul H.P. suma de 100 RON şi contravaloarea în RON la data rămânerii definitive a prezentei a sumei de 200 euro şi l-a obligat la plata acestora către stat.

- de la inculpatul K.L.C. suma de 80 RON şi l-a obligat la plata acesteia către stat.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare în favoarea statului, după cum urmează:

- inculpaţii P.A.F., F.B.I., D.G.A. la câte 3600 RON;

- inculpatul H.P. la 3900 RON, din care 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către D-na avocat F.M.;

- inculpata V.R. la 3400 RON, din care 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către D-nul avocat A.N.Z.;

- inculpatul K.L.C. la 3600 RON, din care 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către D-na avocat B.R.;

- inculpaţii C.M.Ş.A., S.I.S., B.C.M., I.F.V. la câte 1200 RON;

- inculpatul C.G.M. la 1600 RON, din care 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către D-na avocat P.M.;

- inculpatul C.I. la 1600 RON, din care 400 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către D-na avocat F.M.;

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor ocazionate statului de inculpata V.R. rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit la data de 9 martie 2009 în Dosarul nr. 24-D/P/200S al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: P.A.F., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/200; art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.; F.B.I., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/200; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/200; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 74 alin. (1) lit. b), c) şi art. 33 lit. a) C. pen.; V.R., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi (33) lit. a) C. pen.; C.M.Ş.A., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.I.S., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; C.G.M., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; D.G.A., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; H.P., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; K.L.C., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 33 lit. a) şi art. 37 lit. b) C. pen.; I.F.V., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; B.C.M., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.; C.I., pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen.

Ulterior, la data de 15 iulie 2010, a fost depus un proces-verbal de îndreptare a erorii materiale întocmit de D.I.I.C.O.T. la data de 30 iunie 2010 prin care s-a procedat la efectuarea anumitor menţiuni cu privire la descrierea în drept a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor P.A.F. şi F.B.I.

S-a reţinut ca stare de fapt că, în cursul anului 2008, pe raza municipiului Sighetu Marmaţiei, dar şi în alte localităţi rurale din împrejurimi, ar fi fost semnalate preocupări constante, continue, privind traficul şi consumul de droguri de risc şi de mare risc, implicând peste 30 de persoane identificate până la momentul întocmirii actului de sesizare al instanţei şi multe altele rămase neidentificate până la acea dată. În acest context, organele de poliţie judiciară din cadrul IJPF Maramureş s-au sesizat din oficiu cu privire la inculpatul F.B.I. şi, întrucât s-a constatat că există un număr mare de alte persoane implicate, s-au efectuat operaţiuni specifice sub îndrumarea D.I.I.C.O.T. Maramureş, cu implicarea unui investigator sub acoperire şi a unui colaborator al acestuia, stabilindu-se în final participarea tuturor inculpaţilor faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată în acest dosar.

Trecând la soluţionarea cauzei, instanţa a reţinut următoarele:

Din ansamblul probaţiunii administrate în faza de urmărire penală şi mai apoi în faţa instanţei, reiese vinovăţia tuturor inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor menţionate în actul de sesizare, cu precizarea că, în ceea ce o priveşte pe inculpata V.R., aceasta nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Pornind de la declaraţiile inculpaţilor, tribunalul constată că, o depoziţie amplă şi utilă în soluţionarea acestei cauze o dă inculpatul F.B.I. Acesta a procurat drogurile fie de la V.R., fie de la C.M.Ş.A. sau de la un anume BE., prieten cu P.A.F. De la V.R. a procurat, pentru a-i vinde ulterior lui SO., la data de 27 martie 2008, cantitatea de aproximativ 2 grame de haşiş iar de la C.M.Ş.A. a procurat în acelaşi scop, la data de 14 ianuarie 2009, aproximativ 5 grame de cannabis. Inculpatul C.M.Ş.A. avea asupra sa o cantitate mai mare de cannabis la data amintită anterior şi se afla împreună cu S.I.S., care de asemenea avea droguri asupra sa. Inculpatul îl cunoaşte şi pe B.C.M., despre care ştie că este cel care trimitea droguri din Anglia mai multor persoane, printre care lui C.I., lui I.F.V., lui D.G.A., lui K.L.C., toţi inculpaţi în cauza de faţă. O precizare se impune a se mai face legată de tranzacţia din 29 februarie 2008, când inculpatul F.B.I. s-a întâlnit cu SO. şi i-a vândut prima cantitate de haşiş, pe care o avea de la inculpatul H.P. Pe P.A.F. inculpatul F.B.I. îl cunoştea ca pe un furnizor de droguri, împreună cu acesta consumând haşiş, la data de 8 martie 2008 şi, o singură dată, pastile Ecstasy, în discoteca ST. din Sighetu Marmaţiei. Inculpatul F.B.I. a mai arătat şi că în vara anului 2008 P.A.F. a intenţionat să se deplaseze în Franţa, lucru pe care ha şi făcut, de unde voia să procure pastile Ecstasy, în valoare de cea 8000 de euro şi pe care intenţiona să i le dea lui, pentru a le vinde. Despre materializarea intenţiilor inculpatului P.A.F., inculpatul F.B.I. nu avea informaţii la data audierii sale, ştia doar că la revenirea din Franţa acesta ar fi adus haşiş. Declaraţia dată în faza de urmărire penală şi-o menţine şi în faţa instanţei, cu excepţia faptului că, de această din urmă dată, afirmă că n-ar fi existat înţelegere între el şi MA., de la care ar fî cumpărat droguri şi pe care le-ar fi dat ulterior lui T.E. şi M.S. Oricum, în soluţionarea cauzei de faţă acest aspect nu are importanţă întrucât nu-i priveşte pe restul inculpaţilor din acest dosar. Inculpatul F.B.I. a început să consume droguri în cursul anului 2008, cumpărând de la H.P.; de la acesta a cumpărat de două ori, de patru ori de la V.R. şi o dată de la C.M.Ş.A. Inculpatul F.B.I. ar fi cumpărat haşiş şi marijuana, iar nu cocaină şi pastile Ecstasy şi ar fi vândut haşiş colaboratorului şi lui M.A. La inculpata V.R. inculpatul F.B.I. a fost când a cumpărat de două ori droguri, singur, o dată împreună cu colaboratorul sub acoperire şi o dată împreună cu inculpatul P.A.F. Inculpatul F.B.I. cunoaşte de la inculpata V.R. că, aceasta a introdus în ţară droguri din Spania.

Deşi iniţial s-a prevalat de dreptul la tăcere, inculpatul P.A.F. a înţeles să revină asupra poziţiei sale în sensul că, la 18 mai 2010 a arătat că doreşte să dea declaraţie. Astfel, inculpatul P.A.F. a susţinut că F.B.I. este cel care i-a făcut cunoştinţă cu un investigator sub acoperire, care i-ar fi cerut să-i procure, din Franţa, pastile Ecstasy, în cantitate mai mare, lucru pe care inculpatul l-a refuzat. La revenirea sa în ţară, atât inculpatul P.A.F. cât şi F.B.I. s-au întâlnit cu investigatorul de aproximativ două ori; din aceeaşi declaraţie rezultă că este reală împrejurarea că de la M.T. inculpatul ar fi luat 50 de pastile Ecstasy, că l-a însoţit pe inculpatul F.B.I. când acesta a mers la inculpata V.R., de la care a luat haşiş, aspect pe care l-a aflat abia ulterior. Nu este adevărat însă că inculpatul i-ar fi propus investigatorului să-i aducă 100 de pastile Ecstasy; de asemeni, inculpatul nu-şi aminteşte dacă i-a vândut investigatorului sub acoperire iarbă sau haşiş deoarece nu s-a ocupat cu aşa ceva.

Audiată la data de 21 ianuarie 2009, inculpata V.R., confirmă că le-ar fi vândut, în cursul anului 2008 haşiş, inculpaţilor F.B.I. şi P.A.F., din vânzarea căruia ar fi obţinut în total 500 RON noi. În cursul lunii septembrie 2008 inculpata V.R. ar fi primit de la K.L.C. 2 pastile de Ecstasy. Şi inculpata V.R. a arătat că îşi menţine declaraţia dată în faza de urmărire penală, că ar fi primit de la un băiat o bucată de ciocolată despre care i s-ar fi explicat că ar fi haşiş. De fapt, spune inculpata, ar fi aflat abia când i-a dat lui F.B.I. că nu ar fi ciocolată ci că ar fi vorba de haşiş. Acestui inculpat i-a vândut în patru rânduri toată acea bucată, pentru suma de 200 de RON. De fiecare dată inculpatul F.B.I. mergea singur la inculpata V.R. pentru a cumpăra haşişul şi, cu excepţia acestuia, niciunul dintre ceilalţi inculpaţi din această cauză nu ar fi avut înţelegeri cu inculpata V.R. în vederea cumpărării sau a vânzării de droguri. Cu ocazia declaraţiei consemnate în faţa instanţei, inculpata neagă că ar fi introdus droguri în ţară, din Spania.

Inculpatul D.G.A. a fost audiat şi în faza de urmărire penală arătând în principal că nu ar fi făcut trafic de droguri de niciun fel, că nu ar fi consumat decât în străinătate asemenea substanţe şi că nu ar fi adus droguri în România niciodată. Este adevărat că-l cunoaşte pe C.I., dar nu şi că ar fi consumat împreună cu acesta droguri. Nereală ar fi şi împrejurarea că, în cursul lunii septembrie 2008, i-ar fi vândut lui P.A.F. un număr de 50 de pastile Ecstasy, care proveneau de la M.T. şi care ulterior ar fi ajuns la investigatorul sub acoperire. Pe inculpatul K.L.C. îl cunoaşte şi, împreună cu acesta s-a deplasat o singură dată acasă la M.T., pentru a lua pastile Ecstasy. în suplimentul de declaraţie ce i s-a consemnat inculpatului la 20 ianuarie 2009, a recunoscut că ar fi primit în timpul verii anului 2008, de la M.T., o pastilă de Ecstasy, că în cursul anului 2008 ar fi mers acasă la acesta împreună cu P.A.F. şi cu K.L.C., cumpărând împreună aproximativ 8-10 bucăţi. Cu altă ocazie, acelaşi M.T. i-a vândut 10 bucăţi de pastile Ecstasy, în timp ce lui P.A.F. i-ar fi vândut un număr de 50 de astfel de pastile. Numărul de telefon al lui M.T. a fost solicitat şi de numiţii K.L.C. şi C.G.M., pentru a-şi procura droguri. Demn de consemnat din declaraţia aceluiaşi inculpat este că împreună cu „B." (K.L.C.), „O." (C.G.M.), cu „Ţ.l" (C.I.) au consumat droguri în apartamentul acestuia din urmă. Audiat în faţa instanţei inculpatul D.G.A. a arătat că n-ar fî fost însoţit de inculpatul P.A.F. când s-ar fi deplasat la M.T. ci de inculpatul K.L.C.; de la M.T. a cumpărat 8-9 pastile şi, anterior, primise de la acesta o pastilă şi jumătate de Ecstasy. Toate cele 8-9 pastile le-a consumat într-o zi, combinându-le cu alcool, astfel că inculpatul nu poate spune cu exactitate care a fost efectul acestora. Pe restul inculpaţilor D.G.A. nu-i cunoaşte.

H.P. a dat declaraţie în care arată că nu are nicio legătură cu faptele din acest dosar. În faţa instanţei s-a prezentat la un singur termen de judecată însă nu a fost audiat.

Inculpatul K.L.C. a arătat în declaraţia sa că în cursul verii anului 2008, împreună cu D.G.A., au cumpărat pastile Ecstasy de la M.T.; de la aceeaşi persoană a cumpărat ulterior alte două pastile, din care, o pastilă şi jumătate i le-a vândut ulterior lui V.R. Inculpatul K.L.C. a cumpărat haşiş în cursul aceluiaşi an, de 3-4 ori, de la "CO.", de la C.M.Ş.A., haşiş pe care îl consuma şi cu C.G.M. Împreună cu D.G.A. şi cu C.G.M. au consumat haşiş în apartamentul lui C.I. În faţa instanţei, inculpatul K.L.C. a arătat că-l cunoaşte mai bine pe inculpatul D.G.A. cu care ar fi fost la o persoană al cărei nume nu poate să-l indice şi de la care ar fi cumpărat două pastile, pentru care a achitat suma de 60 de RON; neagă faptul că ar fi cumpărat de la V.R., de la F.B.I., de la P.A.F., de la H.P., de la C.I., de la D.G.A. sau de la C.M.Ş.A.; la fel, nici de la inculpatul C.G.M. nu a cumpărat asemenea substanţe.

I.F.V. i-a recunoscut pe o parte dintre inculpaţii a căror planşă foto i s-au prezentat, arătând că nu ar avea nicio legătură cu aceştia privind drogurile. Potrivit declaraţiei inculpatului I.F.V., consemnată la dosar instanţă, nu ar fi procurat de la D.G.A., P.A.F., B.C.M., cannabis sau haşiş şi nici nu le-ar fi vândut lui D.G.A., lui B.C., lui K.L.C. sau lui C.G.M. droguri de risc. Acelaşi inculpat neagă şi faptul că ar fi consumat asemenea droguri şi că ar fi vândut celorlalţi inculpaţi, implicit lui H.P., substanţe de acest gen.

C.I. a infirmat şi el acuzele ce-i sunt aduse, arătând că, cu consimţământul său, în locuinţa sa şi în prezenţa lui, nu s-ar fi consumat droguri. Declaraţia dată în faza de urmărire penală şi-o menţine, arătând că nu este adevărat că ar fi cumpărat de la ceilalţi inculpaţi droguri de risc şi nici că ar fi deţinut asemenea droguri pentru consum propriu.

B.C.M. a arătat că deşi îi cunoaşte pe o parte dintre inculpaţi, respectiv pe C.I., pe D.G.A., pe K.L.C., n-a avut niciodată vreo legătură cu aceştia privind vreun eventual trafic de droguri. Această declaraţie şi-o menţine şi în faza de cercetare judecătorească, arătând că niciunuia dintre inculpaţii din cauză nu i-ar fi vândut cannabis, haşiş sau pastile Ecstasy şi nici nu ar fi cumpărat de la aceştia.

În declaraţia dată în faţa instanţei inculpatul C.G.M. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, că nu este adevărat că ar fi furnizat droguri de risc lui K.L.C., lui D.G.A. şi lui I.F.V., că nu este real că s-ar fi aprovizionat de la D.G.A., I.F.V., F.B.I., MA., C.M.Ş.A.; inculpatul neagă că ar fi deţinut pastile de Ecstasy, că ar fi consumat cannabis sau haşiş.

Inculpatul S.I.S. a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei că recunoaşte cele două infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată.

C.M.Ş.A. a arătat în faţa instanţei că recunoaşte faptele reţinute în rechizitoriu, că i-a vândut lui F.B.I. nişte droguri, precizând totodată că nu este adevărat că ar fi vândut, distribuit, inculpaţilor S.I.S. sau K.L.C. droguri de risc. În esenţă, singura infracţiune pe care o recunoaşte inculpatul C.M.Ş.A. este cea care derivă din colaborarea sa cu inculpatul F.B.I.

Alături de inculpaţi instanţa a procedat la audierea martorilor, depoziţiile acestora fiind concludente şi utile în soluţionarea cauzei. Astfel, M.A. a relevat existenţa unei înţelegeri între el şi inculpatul F.B.I., în baza căreia acesta din urmă i-a procurat câteva ţigări cu haşiş, pentru care ar fi achitat 50 de RON. Martorul C.V. a participat la momentul flagrantului, observându-l atunci pe inculpatul F.B.I. alături de mai multe persoane, printre care, una din cadrul Poliţiei de Frontieră. Tot atunci i-a văzut pe inculpaţii S.I.S. şi C.M.Ş.A. în faţa unei frizerii din Sighet iar pe lângă ei erau mai multe biluţe învelite în staniol de culoare argintie. Martorul a aflat ulterior, la Inspectoratul de poliţie, că asupra celor doi s-a găsit aceeaşi substanţă ca şi cea găsită asupra inculpatului F.B.I. De asemeni, martorului i s-a spus că ar fi vorba de iarbă, de haşiş, în cantitate de 6-7 grame. Martorul R.G. a dat o declaraţie similară celei date de martorul C.V., astfel că nu se impune a mai fi analizată. Martorul I.G.V. infirmă faptul că, în cursul anului 2008, ar fi cumpărat droguri de la P.A.F., arătând însă că, în cursul aceluiaşi an, inculpatul F.B.I. i-ar fi procurat asemenea substanţe. Prin intermediul acestui din urmă inculpat, în cursul anului 2008, martorul a procurat droguri de la V.R. Nu este reală împrejurarea că martorul ar fi fumat droguri cu inculpaţii P.A.F. şi F.B.I., T.E. nu cunoaşte amănunte legate de activitatea inculpatului F.B.I. referitor la vreun eventual trafic de droguri. La fel, neesenţială este şi declaraţia martorului M.S. Despre inculpatul H.P. se găsesc informaţii în declaraţia martorului C.O.S., care a afirmat că ar fi auzit de la acesta că ar avea droguri de vânzare, respectiv haşiş; inculpatul H.P. o singură dată i-ar fi dat martorului să consume un fum dintr-o ţigară. Martora U.A.S. a fumat şi ea dintr-o ţigară împreună cu P.A.F., F.B.I. şi martora T.E., fără să poată da alte detalii importante în soluţionarea cauzei. La 15 februarie 2010, la solicitarea inculpatei V.R., a fost audiată şi martora D.R.M., care a confirmat versiunea susţinută de inculpată, potrivit căreia nu ar fi adus droguri din Spania. La 18 mai 2010 a fost audiat şi martorul F.M.A., care arătat că nu este adevărat că ar fi cumpărat droguri de la C.M.Ş.A.

Cu excepţia martorilor la care s-a făcut referire anterior, la termenul din 15 februarie 2010 au fost audiaţi martora cu identitate protejată - A.I., colaboratorul sub acoperire - C.S. şi investigatorul sub acoperire - I.S. Acesta din urmă a fost introdus în cauză, în calitate de investigator sub acoperire, la 29 septembrie 2008 şi, împreună cu C.S. (introdus în calitate de colaborator sub acoperire) au urmărit activitatea infracţională a inculpaţilor din dosarul de faţă. în esenţă, sunt redate întâlnirile care au avut loc între colaborator şi inculpaţii F.B.I., P.A.F. şi V.R.; în cursul discuţiilor purtate cu aceştia a auzit şi numele inculpatului C.G.M. Despre tranzacţiile dintre inculpaţii amintiţi anterior şi colaborator dă detalii şi colaboratorul sub acoperire, C.S. Acesta prezintă în detaliu datele la care au avut loc înţelegerile cu inculpaţii, cantităţile ce au fost procurate, natura drogurilor şi sumele achitate pentru acestea. Martora cu identitate protejată A.I. l-a întâlnit pe inculpatul S.I.S. în cursul lunii iunie 2008, ocazie cu care inculpatul i-ar fi vândut contra sumei de 100 RON o substanţă solidă despre care a afirmat că este haşiş de foarte bună calitate.

Din ansamblul probaţiunii administrate instanţa a constatat că esenţiale în soluţionarea acestei cauze sunt declaraţiile inculpaţilor date în faza de urmărire penală, întrucât ulterioarele lor modificări sunt nejustificate, iar poziţiile exprimate de aceştia în această fază procesuală se coroborează şi cu depoziţiile martorilor. Reţinând vinovăţia inculpaţilor, instanţa a dispus condamnarea acestora potrivit dispozitivului sentinţei. Astfel, în sarcina inculpatului P.A.F. s-au reţinut elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 3 luni închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care i-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare.

La aplicarea pedepselor menţionate anterior instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 lit. a) C. pen., respectiv circumstanţa atenuantă a lipsei antecedentelor penale în raport de care sunt incidente dispoziţiile art. 76 C. pen.

Întrucât faptele săvârşite de inculpat se află în concurs real, iar pentru două dintre acestea au fost stabilite şi pedepse complementare, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Pedeapsa va fi executată în regim de detenţie, cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 14 ianuarie 2009 23 aprilie 2009, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin încheierea din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a prezentei.

Reţinând vinovăţia inculpatului F.B.I., s-a dispus condamnarea acestuia pentru două infracţiuni, respectiv pentru cea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare iar pentru cea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare. La individualizarea pedepselor instanţa a avut în vedere şi în raport de acest inculpat incidenţa circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. ce derivă din lipsa antecedentelor penale. întrucât pentru prima dintre cele două infracţiuni sub aspectul cărora este condamnat inculpatul F.B.I. se prevede şi pedeapsa complementară privativă de drepturi, iar în favoarea inculpatului s-a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., sunt aplicabile prevederile art. 76 alin. (3) C. pen. ce stau la baza înlăturării pedepsei complementare.

Cele două infracţiuni se află în concurs real, astfel că pedeapsa rezultată în urma aplicării art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. este de 2 ani şi 6 luni închisoare, a cărei executare este suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, potrivit art. 86¹ C. pen.

S-a apreciat că, în raport de activitatea infracţională desfăşurată de acest inculpat şi de atitudinea pe care a avut-o pe parcursul derulării procesului penal se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei; mai mult, din natura infracţiunilor săvârşite de inculpat derivă şi necesitatea supunerii acestuia la îndeplinirea anumitor obligaţii, pentru supravegherea executării acestora fiind desemnat Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş. Pe parcursul termenului de încercare inculpatul va respecta măsurile de supraveghere menţionate în dispozitiv, atrăgându-i-se totodată atenţia acestuia asupra consecinţelor neîndeplinirii lor. Din pedeapsa rezultată în urma contopirii s-a dedus arestul preventiv din perioada cuprinsă între 14 ianuarie 2009 - 23 aprilie 2009 şi s-a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin încheierea din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a prezentei.

Cu privire la infracţiunile reţinute în rechizitoriu în sarcina inculpatei V.R., instanţa a constatat că aceasta se face vinovată doar de cea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care i-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare, dispunându-se totodată achitarea inculpatei pentru infracţiunea de trafic de droguri prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.. S-a dispus achitarea inculpatei pentru această din urmă infracţiune deoarece simpla ei recunoaştere, în lipsa unor probe, nu poate să constituie fundamentul unei soluţii de condamnare. Faptul că ea a arătat iniţial că ar fi introdus droguri în ţară din Spania, fără ca organul de urmărire penală să administreze probe în acest sens, nu este de natură să răspundă cerinţelor art. 69 C. proc. pen.. în raport de aceste aspecte instanţa a dispus condamnarea inculpatei V.R. doar pentru prima infracţiune, executarea pedepsei menţionate anterior fiind suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 4 ani. Aplicând şi în favoarea acestei inculpate dispoziţiile art. 74 lit. a) C. pen., respectiv lipsa antecedentelor penale, este înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Faţă de inculpatul C.M.Ş.A., instanţa a pronunţat o soluţie de condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pedeapsa de 3 luni închisoare. La individualizarea pedepselor aplicate acestui inculpat instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 lit. c) C. pen., respectiv comportamentul corespunzător Manifestat după săvârşirea infracţiunii. întrucât faptele inculpatului se ailă în concurs real, iar pentru două dintre infracţiuni, alături de pedepsele principale, s-au stabilit şi pedepse complementare, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. i se aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Executarea pedepsei va avea loc în regim de detenţie, cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., iar în temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 14 ianuarie 2009.

Inculpatul S.I.S. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar pentru infracţiunea de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului s-au avut în vedere dispoziţiile art. 74 lit. a) C. pen., respectiv lipsa antecedentelor penale, circumstanţă atenuantă ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 76 C. pen. Circumstanţa atenuantă reţinută în favoarea inculpatului îndrituieşte instanţa să facă aplicarea şi a dispoziţiilor art. 76 alin. (3) C. pen. în baza cărora este înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Cele două infracţiuni săvârşite de inculpat se află în concurs real, astfel că, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, din care, în temeiul art. 88 C. pen. se deduce reţinerea de 24 ore din data de 14 ianuarie 2009.

Apreciind că în raport de natura infracţiunii şi de persoana inculpatului se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, instanţa a dispus în acest sens, potrivit art. 86 C. pen., termenul de încercare stabilit potrivi art. 86²C. pen. fiind de 4 ani.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş iar în baza art. 86³alin. (1) C. pen. inculpatul va respecta măsurile de supraveghere menţionate în dispozitiv; nerespectarea acestora va atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Inculpatul C.G.M. este condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare. Pedepsele aplicate inculpatului au în vedere comportamentul corespunzător manifestat de acesta după săvârşirea infracţiunilor, comportament ce îndrituieşte instanţa să facă aplicarea art. 74 lit. c) C. pen. şi, implicit, a art. 76 C. pen.

Urmare aplicării art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., a art. 35 alin. (1) C. pen., inculpatul C.G.M. va executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Conform art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 338 din 05 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmatiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., cu consecinţele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Faţă de inculpatul D.G.A. instanţa a dispus condamnarea pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare. Şi în favoarea acestui inculpat se reţine circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., respectiv lipsa antecedentelor penale, în raport de care sunt aplicate prevederile art. 76 C. pen.

Faptele inculpatului se află în concurs real, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. potrivit cărora acesta va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a şi b) C. pen.; cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta reţinerea de 24 ore din data de 19 ianuarie 2009.

Inculpatul H.P. este găsit vinovat pentru săvârşirea a două infracţiuni, de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare şi a infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care instanţa i-a aplicat pedeapsa de 3 luni închisoare.

La stabilirea celor două pedepse, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 74 lit. c) C. pen., mai exact comportamentul corespunzător al acestuia Manifestat după săvârşirea infracţiunilor, acelaşi considerent, al incidenţei prevederilor menţionate anterior fiind şi la baza înlăturării pedepsei complementare privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Întrucât faptele inculpatului se află în concurs, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare.

Conform art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 196 din 27 aprilie 2010 a Judecătoriei Sighetu Marmatiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă pe care a contopit-o cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare, din care, în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reţinerea de 24 ore din data de 19 ianuarie 2009. Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului H.P. pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen., instanţa apreciind astfel în raport de numărul infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, iar în baza art. 86³alin. (1) C. pen. inculpatul va respecta măsurile de supraveghere menţionate în dispozitivul prezentei. Totodată i se atrage atenţia inculpatului asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Inculpatul K.L.C. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi a art. 37 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare. La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului s-a avut în vedere prezenţa acestuia la majoritatea termenelor de judecată, prezenţă ce a convins instanţa asupra necesităţii reţinerii art. 74 lit. c) C. pen., chiar dacă acesta se află în stare de recidivă.

În condiţiile în care faptele inculpatului se află în concurs, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., a cărei executare va avea loc în regim de detenţie, cu consecinţele prev. de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Faţă de inculpatul I.F.V. s-a dispus condamnarea pentru săvârşirea a două infracţiuni, de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare. La stabilirea celor două pedepse s-au avut în vedere dispoziţiile art. 74 lit. c) C. pen., respectiv atitudinea acestuia după săvârşirea infracţiunilor.

Deoarece faptele inculpatului se află în concurs real, iar pentru una dintre infracţiuni s-a stabilit şi o pedeapsă complementară, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.; cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Reţinând vinovăţia inculpatului B.C.M. instanţa a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare. Şi faţă de acest inculpat s-a reţinut incidenţa art. 74 lit. a) C. pen., în lipsa antecedentelor penale.

Şi faptele acestui inculpat se află în concurs real, astfel că, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii pe 3 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.; cu consecinţele prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Inculpatul C.I. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi de trafic de droguri prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare. La stabilirea celor două pedepse instanţa a avut în vedere, în beneficiul inculpatului, lipsa antecedentelor penale, respectiv art. 74 lit. a) C. pen. Aceleaşi dispoziţii sunt avute în vedere şi la înlăturarea pedepsei complementare privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În raport de faptul că cele două infracţiuni se află în concurs, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiţionat pe un termen de încercare de 4 ani. Instanţa a apreciat astfel în raport de persoana inculpatului şi de infracţiunile săvârşite de acesta, considerând că, chiar fără executare în regim de detenţie, scopul pedepsei poate fi atins.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea drogurilor ridicate de la inculpaţii F.B.I., V.R. şi P.A.F., în cantităţile stabilite în dispozitiv,iar în temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus ca drogurile confiscate prin prezenta să fîe distruse, păstrarea de contraprobe fiind obligatorie.

De asemeni, conform art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a banilor dobândiţi prin valorificarea drogurilor, în cuantumul menţionat în dispozitivul prezentei.

Dispunând condamnarea inculpaţilor, în temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare în favoarea statului, potrivit dispozitivului, cu menţiunea că, în raport de soluţia de achitare a inculpatei V.R., potrivit prevederilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor ocazionate statului de această inculpată au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva sentinţei penale nr. 371 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Maramureş, în termen legal, au declarat recurs: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş şi inculpaţii: C.G.M., I.F.V., B.C.M., C.I., C.M.Ş.A., D.G.A., P.A.F., S.I.S., H.P., K.L.C.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Maramureş a solicitat desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 371 din 30 septembrie 2010 a Tribunalului Maramureş şi rejudecând cauza, să se pronunţe o nouă hotărâre prin care să se dispună:

- condamnarea inculpaţilor pentru toate infracţiunile reţinute în actul de sesizare al instanţei, la pedepse al căror cuantum să fie majorat şi să reflecte gradul de pericol social al faptelor comise, prin înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în sarcina inculpaţilor;

- confiscarea întregii cantităţi de droguri rezultate din actul de sesizare ca fiind ridicate de la inculpaţi;

- condamnarea inculpatei V.R. şi pentru săvârşirea infracţiunii de introducere de droguri de risc în ţară prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000;

- modificarea, raportat la infracţiunile prev. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, a sintagmei pe care a folosit-o instanţa fondului, de „deţinere de droguri de risc şi mare risc în loc de „trafic de droguri" de risc şi mare risc.

S-a arătat în motivarea apelului că nu au fost respectate criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen., pedepsele aplicate de prima instanţă tuturor inculpaţilor pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor fiind prea mici, în raport de gravitatea faptelor, împrejurările concrete în care s-au comis (în mod repetat, la o scară amplă, pe o perioadă lungă de timp), conduita procesuală a inculpaţilor. Nu se justifică în cauză reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, în condiţiile în care, aproape toţi inculpaţii au negat comiterea faptelor, unii dintre ei sunt recidivişti, iar alţii au antecedente penale, iar pe de altă parte, infracţiunile în discuţie fac parte din categoria celor cu un grad ridicat de periculozitate, pentru care legea prevede pedepse ale căror limite superioare sunt ridicate şi, în contextul recrudescenţei fenomenului traficului şi consumului ilicit de stupefiante în România.

De asemenea, în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, întrucât probele dosarului dovedesc cu evidenţă comiterea acestei infracţiuni, în acest sens fiind însăşi declaraţiile inculpatei, ale inculpatului F.B.I., ale investigatorului sub acoperire şi interceptările convorbirilor telefonice.

Cantităţile de droguri confiscate de prima instanţă nu sunt corespunzătoare celor ridicate de la inculpaţi şi depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R. pe bază de dovezi şi menţionate în rechizitoriu (13,15 grame cannabis şi 40,70 grame rezină de cannabis şi, respectiv, 50 pastile MDMA - ecstasy), făcându-se o aplicare greşită a dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi dispunându-se confiscarea doar a cantităţilor rămase în urma analizelor de laborator.

În mod greşit s-a folosit de către instanţă denumirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi respectiv, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 - ca fiind „trafic" de droguri de risc sau mare risc în loc de „deţinere" de droguri de risc sau mare risc.

Inculpatul C.M.Ş.A., prin apărător, a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza, să se dispună reducerea cuantumului pedepselor aplicate, ca efect al valorificării mai eficiente a circumstanţelor atenuante reţinute şi de prima instanţă, iar în urma contopirii pedepselor, pedeapsa rezultantă să fie suspendată condiţionată sau sub supraveghere. În motivarea apelului s-a arătat că şi instanţa fondului a reţinut în favoarea inculpatului incidenţa prev. art. 74 lit. c) C. pen., însă se poate da o mai mare eficienţă acestei circumstanţe, în sensul aplicării unei pedepse mai scăzute.

De asemenea, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia, în cauză fiind îndeplinite condiţiile pentru suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori suspendarea sub supraveghere, conform art. 81 sau art. 86¹C. pen.

Inculpatul a recunoscut faptele şi a colaborat cu organele de urmărire penală.

Inculpatul S.I.S., prin apărător a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecând, a se reduce cuantumul pedepsei rezultante aplicate, ca urmare a reţinerii în favoarea inculpatului, pe lângă circumstanţa reţinută de prima instanţă şi a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. b) şi c) C. pen., iar ca modalitatea de executare, să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în condiţiile art. 81 C. pen.

În motivarea apelului s-a arătat că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptelor, a dat detalii şi despre activitatea infracţională a altor persoane, s-a prezentat constant în faţa instanţei, iar pe de altă parte, este tânăr şi regretă faptele comise.

Inculpatul D.G.A., prin apărător a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţând o nouă hotărâre, să se dispună în principal achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. sau în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.; pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aplicarea sancţiunii amenzii administrative; în subsidiar, s-a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă care să permită suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a executării acesteia.

S-a arătat în motivarea apelului că, nu există la dosar probe că inculpatul ar fi traficat droguri de risc sau de mare risc ori că ar fi deţinut pentru consum propriu droguri de mare risc, iar cu privire la deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, faţă de cantităţile în discuţie şi contribuţia efectivă a inculpatului la activitatea infracţională, se poate aplica o sancţiune cu caracter administrativ.

În ceea ce priveşte solicitarea subsidiară, s-a arătat că raportat la persoana inculpatului - care nu are antecedente penale, la comportamentul sincer pe parcursul procesului la care adaugă şi concluziile favorabile ale raportului de evaluare -se pot reţine în favoarea acestuia circumstanţe atenuante, cu consecinţa valorificării dispoz. art. 76 C. pen. şi coborârii pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul P.A.F. a solicitat desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, în principal, dând o nouă interpretare probaţiunii de la dosar, să se dispună achitarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în baza art. 11 pct. 2 lit. a) şi 10 lit. d) C. proc. pen., în sensul că lipseşte latura subiectivă, iar pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din aceeaşi lege solicită ca executarea pedepselor aplicate să fi suspendată condiţionat.

În subsidiar, a solicitat reducerea la 3 ani închisoare a pedepsei aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi constatând concursul de infracţiuni, să se constate că sunt incidente disp. art. 86¹C. pen. şi să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.

În motivarea apelului, s-a arătat în primul rând că, inculpatul a fost implicat în cumpărarea celor 50 pastile Ecstassy de către colaboratorul sub acoperire, iar pentru procurarea de droguri, procurorul a dat mandat atât poliţistului, cât şi colaboratorului sub acoperire, mandat ce nu este limitat în nici un fel, astfel că nu există nici o garanţie asupra activităţii desfăşurate de către cei doi.

De asemenea, acţiunile inculpatului au fost provocate de agentul sub acoperire, întrucât luarea rezoluţiei infracţionale nu a intervenit decât după ce colaboratorul sub acoperire a insistat în nenumărate rânduri (conform convorbirilor telefonice redate în procesele-verbale de la dosar), având în vedre că, înainte şi ulterior acestor insistenţe activitatea inculpatului nu se circumscrie traficului de droguri de mare risc, ceea ce este o dovadă că inculpatul a acţionat doar la insistenţele colaboratorului sub acoperire C.S. Activitatea agentului sub acoperire putea fi dusă la bun sfârşit şi în ceea ce-l priveşte pe P.A.F. prin simpla supraveghere a activităţii acestuia şi nu determinând-ul să comită infracţiuni la Legea nr. 143/2000, încadrabile într-o anumită situaţie şi într-un anumit articol de lege.

În acuzarea inculpatului sunt menţionate convorbirile telefonice din 7 martie 2008 ora 19:45; din 7 martie ora 20:28; din 14 martie 2008, ora 12:11 şi 17 martie 2008 ora 13:46, dar a se avea în vedere că acestea sunt probe administrate în faza de urmărire penală, când inculpatul P.A.F. nu ştia că-i sunt înregistrate convorbirile telefonice. Din conţinutul convorbirilor telefonice rezultă că a fost o înţelegere voită între colaboratorul sub acoperire şi inculpatul F.B.I., să-l complice sub aspectul încadrării juridice a faptei pe inculpatul P.A.F. SO., pentru că el era infractor la acel moment, comisese deja infracţiunile care nu mai trebuiau să fie provocate. A fost să comită infracţiunea pentru a se obţine o anumită încadrare juridică mai gravă.

Rezultă aşadar că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, neexistând nici un dubiu că inculpatul a fost determinat să comită această infracţiune.

S-a arătat că, dacă totuşi se va reţine ca dovedită şi această infracţiune, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, regretul manifestat, raportul favorabil întocmit de către Serviciul de Probaţiune, familia din care face parte inculpatul, personalitatea acestuia - se poate da o mai mare eficienţă circumstanţelor atenuante reţinute de prima instanţă şi, ca urmare, se poate reduce pedeapsa aplicată pentru această infracţiune la 3 ani închisoare, iar în urma constatării concursului ce celelalte trei infracţiuni, se poate aprecia că scopul pedepsei rezultante poate fi atins şi fără executarea acesteia, putând fi realizat şi prin suspendarea pedepsei sub supraveghere.

Inculpatul C.G.M. a solicitat desfiinţarea hotărârii atacate şi, pronunţând o nouă hotărâre şi, în principal, să se dispună achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. - nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor; în subsidiar, s-a solicitat reducerea într-o măsură mai mare a pedepselor aplicate pentru cele trei infracţiuni, iar pedeapsa rezultantă să fie suspendată condiţionat sau sub supraveghere.

În motivarea apelului s-a arătat că faptele reţinute în sarcina inculpatului nu au fost probate nici în cursul urmăririi penale, nici la instanţa de fond. Nici actul de sesizare, nici hotărârea atacată nu precizează modalităţile de comitere a traficului de droguri, datele la care ar fi avut loc acţiunile de trafic, cantităţile traficate, identificarea punctuală a acţiunii. Coinculpaţii indicaţi în hotărâre ca fiind persoanele de la care C.G.M. ar fi procurat sau cumpărat droguri nu susţin în concret toate activităţile reţinute în sarcina sa ori, revin în faţa instanţei asupra poziţiei iniţiale, nemairecunoscând implicarea inculpatului C.G.M.

Probele menţionate de instanţă în susţinerea soluţiei de condamnare sunt doar declaraţii ale unor coinculpaţi, cu caracter echivoc, retractate ulterior, iar convorbirile telefonice, de asemenea nu probează, sub nici un aspect - al traficului sau deţinerii de droguri - infracţiunile pentru care a fost condamnat. Nu au fost găsite droguri asupra inculpatului, nu s-a încercat măcar o individualizare în concret a acuzaţiilor aduse, instanţa a făcut o descriere într-o manieră cu totul generală a acuzaţiilor, neindicând nici măcar o acţiune ilicită a inculpatului care să se circumscrie modalităţilor alternative de comitere, înscrise în textul incriminator.

Faptul că instanţa a analizat la modul general şi deficitar acuzaţiile aduse inculpatului, este dovedit şi de menţionarea greşită a denumirii infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi 2 din Legea nr. 143/2000 ca fiind „trafic" în loc de „deţinere" de droguri, fără a putea considera acest aspect ca o simplă eroare de terminologie.

Cu privire la solicitarea subsidiară, s-a arătat că în cauză se pot plică inculpatului pedepse reduse sub minimul special, urmare a menţinerii circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului şi de către prima instanţă, modalitatea de executare putând fi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - având în vedere că, condamnarea anterioară a inculpatului se referă la o infracţiune de vătămare corporală, datele din referatul de evaluare efectuat în cauză sunt favorabile inculpatului, există posibilităţi certe de reintegrare în societate a inculpatului, acesta beneficiază de suportul familiei, astfel că, scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia.

Inculpatul H.P., prin apărător, a solicitat desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi, pronunţând o nouă hotărâre, să se dispună achitarea sa pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât acesta nu a săvârşit nici una din infracţiunile reţinute în sarcina sa.

În motivarea apelului s-a arătat că probele dosarului nu dovedesc că inculpatul ar fi efectuat vreuna acţiunile sau inacţiunile referitoare la infracţiunile reţinute în sarcina sa, respectiv trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Martorii audiaţi în faza de urmărire penală, cât şi în instanţă, au declarat fie că nu-l cunosc pe inculpat, fie că acesta nu a participat sub nici o formă la activitatea infracţională (în acest sens, declaraţiile martorilor B. şi I., precum şi declaraţia coinculpatului D.G.A.). Nici vânzările autorizate din cursul urmăririi penale, nu l-au vizat sub nici o formă pe inculpatul H.P.

Inculpatul K.L.C., a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate, şi rejudecând cauza, pronunţând o nouă hotărâre, în principal, să se dispună achitarea apelantului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunile prev.de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 11 pct. 2 lit. a) rap.la art. 10 lit. b¹) C. proc. pen., pentru faptele prev. de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000; în subsidiar, acordarea unei eficiente sporite circumstanţei atenuante reţinute de prima instanţă şi reducerea mai accentuată a pedepselor aplicate pentru cele patru infracţiuni reţinute în sarcina sa.

S-a arătat în motivele de apel că, din întreg materialul probator de la dosar nu rezultă implicarea apelantului K.L.C. în acţiuni care să poată constitui infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) sau art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, acesta a susţinut în permanenţă în faţa organelor de urmărire penală că nu a fost niciodată traficant de droguri, a consumat ocazional droguri, dar nu a traficat.

Susţinerile inculpatului K.L.C. se coroborează cu declaraţiile altor inculpaţi şi anume, cele date de coinculpata V.R. şi de asemenea, cu aspecte din declaraţiile inculpatului D.G.A.

În declaraţiile colaboratorului sub acoperire nu se menţionează deloc numele lui K.L.C.. Deşi acest grup de inculpaţi a fost monitorizat aproape 1 an de zile, nu se menţionează nici măcar în trecere, numele lui K.L.C.

De asemenea, cu privire la consumul de droguri, a susţinut că inculpatul a recunoscut că a consumat ocazional un număr de 4 pastile de Ecstassy, dar faţă de această stare de fapt nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea. Faţă de cantitatea redusă consumată şi faţă de faptul că aceasta s-a întâmplat absolut ocazional, s-a apreciat că se pot aplica prevederile art. 18¹ C. pen., în sensul că fapta nu prezintă gradul de pericol al unei infracţiuni şi se justifică aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

În susţinerea solicitării subsidiare, s-a arătat că reducerea cuantumului pedepselor aplicate, este reclamată de atitudinea procesuală a inculpatului (care a recunoscut ceea ce a comis) s-a prezentat la toate termenele de judecată, iar prezenţa antecedentelor penale nu împiedică reţinerea de circumstanţe atenuante.

Inculpatul I.F.V., a solicitat desfiinţarea hotărârii atacate şi, pronunţând o nouă hotărâre, în principal, să se dispună achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată - prev. de art. 2 alin. (1) şi, respectiv, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate, urmare a eficienţei sporite a circumstanţelor atenuante şi, suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante.

S-a arătat în motivarea apelului că, probele pe care instanţa îşi întemeiază soluţia de condamnare nu dovedesc nicicum vinovăţia acestuia în comiterea celor două infracţiuni.

Inculpatul a negat constant comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, iar inculpatul F.B.I. (care susţine că ştie că inculpatul I.F.V. primea droguri de la inculpatul B.C.M. din Anglia) are declaraţii neconcordante, date pentru a-şi uşura propria situaţie juridică.

Inculpaţii la care instanţa face referire în susţinerea acuzaţiilor faţă de inculpatul I.F.V. (D.G.A., P.A.F., B.C.M., K.L.C., C.G.M.) nu indică vreo relaţie infracţională cu I.F.V., nu fac referire la implicarea acestuia în traficul sau consumul de droguri, menţionând eventual că îl cunosc pe inculpat.

Niciunul din martorii acuzării (B.C., I.G., T.E., M.S., C.O., U.S., D.R., F.M., I.S. - investigatorul sub acoperire, A.I. - martor cu identitate protejată, C.V., R.G.) nu fac menţiune de vreo activitate infracţională legată de droguri în prezentul dosar, a inculpatului I.F.V.

De asemenea, interceptările convorbirilor telefonice - nu-l incriminează în nici un fel pe inculpatul I.F.V., fie purtându-se între alţi inculpaţi, fără vreo referire la I.F.V., fie relevând eventuale legături de amiciţie cu alţi coinculpaţi (D.G.A., C.I., P.A.F.) sau cu numitul „BŢ.”, dar care, niciuna, nu este relevantă sub aspectul dovedirii vreunui act infracţional legat de droguri comis de inculpatul I.F.V.

Aşa fiind, s-a apreciat că nicio probă de la dosar nu demonstrează cu certitudine vinovăţia inculpatului I.F.V. pentru faptele imputate.

O altă critică adusă hotărârii atacate a fost cea referitoare la lipsa motivării instanţei relativ la incidenţa aplicării art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, nici instanţa fondului, nici organul de urmărire penală, nu au reuşit să stabilească cu certitudine datele şi locul în care se presupune că au fost comise acţiunile inculpatului.

În susţinerea solicitării subsidiare, s-a arătat că se poate da o eficienţă mai mare circumstanţelor atenuante reţinute corect de instanţa fondului, reducând pedepsele spre limita minimului general.

Aceasta, deoarece raportat la criteriile prev. de art. 72 C. pen., se poate constata că: gradul de pericol social concret al faptelor trebuie apreciat din perspectiva faptului că au fost săvârşite în urmă cu 3 ani, inculpatul la acea dată avea vârsta de 19 ani, vârstă deosebit de critică pentru toţi inculpaţii, deoarece dau dovadă de multă lipsă de maturitate şi teribilism, fiind influenţaţi şi de anturaj; de asemenea, trebuie avute în vedere: condiţiile concrete de comitere a faptelor, implicarea minimă a inculpatului în sfera infracţională, persoana inculpatului - în vârstă de 23 ani, este sportiv, component al lotului naţional de box, iar clubul sportiv din care face parte şi-a exprimat acordul ca acesta să fie angajat în cadrul clubului ca antrenor; pe de altă parte, se impune a se aplica un tratament juridic nediscriminatoriu, având în vedere că faţă de alţi inculpaţi din faza de urmărire penală, deşi au fost învinuiţi, s-au luat măsuri de scoatere de sub urmărire penală şi s-a dispus aplicarea unor amenzi. Sunt întrunite totodată, disp.art. 81 C. pen., 82 C. pen. cu privire la modalitatea de executare a pedepsei.

Inculpatul B.C.M., a solicitat desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi, în principal, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale conform art. 380, 332 alin. (2) C. proc. pen., iar în subsidiar, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru toate cele patru infracţiuni reţinute în sarcina sa.

S-a arătat în motivarea apelului, în susţinerea primei solicitări că, există trei acte care atrag nelegalitatea sesizării instanţei: ordonanţa de începere a urmăririi penale, procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi rechizitoriul.

În privinţa primului act, s-a arătat că Ordonanţa din 2 februarie 2009 - prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi deţinere de droguri de risc şi mare risc - nu face nicio referire la persoanele cărora li s-au distribuit droguri de către inculpat, când au avut loc tranzacţiile, de câte ori, persoanele de la care s-au procurat droguri de către inculpat, ce fel de droguri s-au distribuit s-au procurat.

De aceleaşi vicii suferă şi procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală - în care nu se menţionează decât încadrarea juridică şi denumirea infracţiunilor, fără a se arăta dacă inculpatul are sau nu cereri în probaţiune, lucru imposibil de altfel, faţă de acuzaţia vagă adusă.

Rechizitoriul conţine, ca element de noutate al stării de fapt acuzaţia că B.C.M. a furnizat droguri de mare risc inculpatului D.G.A. şi s-a aprovizionat cu astfel de droguri de la M.T. Se mai reţin, de asemenea, în sarcina inculpatului, pentru prima oară în rechizitoriu, activităţi de cumpărare, punere în vânzare, vânzare, transport de droguri, pentru prima oară făcându-se referire la cannabis. în rest, nu se menţionează nici în actul de sesizare, actele materiale care compun infracţiunile, când au fost comise, unde, care sunt probele pe care se sprijină acuzaţiile.

Faţă de acuzaţiile vagi şi ambigue, este evident că dreptul la apărare al inculpatului a fost lezat.

Mai mult decât atât, hotărârea atacată reţine o altă stare de fapt decât cea cu care a fost sesizată, respectiv, că B.C.M. trimitea droguri din Anglia lui C.I., I.F.V., K.L.C.

Aşa fiind, s-a apreciat că nu au fost respectate dispoziţiile legale privind sesizarea instanţei şi se impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, în concordanţă şi cu prevederile art. 6 parag. 3 lit. a) şi c) din C.E.D.O. (acuzatul are dreptul de a fi informat amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse).

Sentinţa atacată s-a apreciat nelegală şi netemeinică prin prisma următoarelor motive:

greşita încadrare juridică a faptelor circumscrise dispoz. art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000 dată de instanţa de fond, care vorbeşte de „trafic" de droguri în loc de „deţinere" de droguri, ceea ce demonstrează că instanţa nu a făcut distincţie între infracţiunile de la art. 2 şi cele de la art. 4 din lege, nici sub aspectul probaţiunii, nici sub aspectul analizării şi descrierii faptelor;

nu există o menţiune precisă şi o motivare clară a actelor materiale reţinute ca fiind comise de inculpat, nu se argumentează incidenţa dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen.;

- niciuna din probele indicate de instanţă în susţinerea vinovăţiei inculpatului nu au legătură cu el; declaraţiile inculpaţilor (C.I., I.F.V., D.G.A., K.L.C., P.A.F.) şi ale martorilor (B.C., A.G.), la care face referire instanţa, nu relevă implicarea clară a inculpatului în vreun act de trafic de droguri sau deţinere de droguri; convorbirile telefonice, de asemenea, nu aduc nicio lămurire sub aspectul faptelor reţinute în sarcina inculpatului, fie nu îl vizează pe inculpat, fie aduc informaţii vagi cu privire la un presupus consum de anumite substanţe, mai exact, că s-ar fî „fumat" ceva, dar nu se ştie ce, unde, când sau, eventual, mai fac trimitere la afirmaţii ale inculpatului de genul că „va face rost de chestia aia", concluzionându-se că ar fi vorba de droguri, fără a se arăta ce droguri, dacă s-a făcut într-adevăr rost de aşa ceva, dacă s-a vândut ceva, cui, ce, când, unde, etc; nici martorul cu identitate protejată şi nici investigatorul sub acoperire nu-l menţionează în declaraţiile lor, nici măcar tangenţial, pe inculpatul B.C.M.;

- nu se motivează raţionamentului pentru care instanţa a decis să înlăture declaraţiile date în faza de judecată de către toţi inculpaţii şi a înţeles să reia în considerente doar pe cele date în faza de urmărire penală;

- situaţia personală a inculpatului nu a fost avută în vedere nici în procesul individualizării pedepselor - inculpatul nu are antecedente penale este boxer profesionist, şi-a întreţinut familia, iar această condamnare s-a transformat într-o traumă pentru el.

Inculpatul C.I. a solicitat desfiinţarea în totalitate a sentinţei atacate, şi rejudecând cauza, să se pronunţe o nouă hotărâre prin care, în principal, să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap.la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pe considerentul că ambele fapte pentru care inculpatul a fost condamnat nu există, iar în subsidiar, să se reducă pedepsele aplicate inculpatului pentru ambele infracţiuni şi să se menţină suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante.

În motivarea apelului s-a arătat că sentinţa instanţei de fond este în primul rând netemeinică şi nelegală, sub aspectul condamnării inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ca fiind „trafic" de droguri de risc. Există o diferenţă majoră între „trafic" şi „deţinere" în vederea consumului propriu şi s-a apreciat că această împrejurare nu poate fi calificată ca eroare materială.

Apoi, s-a arătat că soluţia pronunţată este nelegală, raportat la probatoriul administrat în cauză, în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului, respectiv nu există nici o probă în sensul prev. de art. 63 C. proc. pen., care să conducă la concluzia certă că inculpatul ar fi săvârşit cele două fapte reţinute în sarcina sa.

Declaraţia inculpatului privind nevinovăţia sa, dată în cursul urmăririi penale şi susţinută în faţa instanţei de judecată, se coroborează cu toate celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile celorlalţi inculpaţi, ale martorilor, precum şi cu declaraţiile date în faţa instanţei de judecată de către investigatorul sub acoperire şi a colaboratului acestuia. În fapt, nu există nici o declaraţie dată de către ceilalţi inculpaţi, din care să rezulte că inculpatul C.I. ar fi săvârşit aceste fapte. Mai mult, o parte dintre inculpaţi nu-l cunosc pe inculpatul C.I., iar ceilalţi care au arătat că-l cunosc, au precizat că-l cunosc doar tangenţial şi nu au avut nici un fel de relaţii cu acesta.

Singura declaraţie incriminatoare este a inculpatului D.G.A. din cursul urmăririi penale, pe care însă a retractat-o în faţa instanţei şi care, oricum, nu se coroborează cu nici o altă probă aflată la dosar, nefîind aşadar suficientă pentru o soluţie de condamnare.

În susţinerea solicitării subsidiare, s-a arătat că, raportat la starea de fapt, probatoriul administrat în cauză, persoana inculpatului - tânără, fără antecedente penale - s-a apreciat că pedepsele aplicate la fond sunt mult prea mari, iar inculpatul merită a beneficia de clemenţă din partea instanţei de judecată, scopul pedepsei putând fi atins şi prin aplicarea unor pedepse mai mici şi fără privarea de libertate a acestuia.

Verificând hotărârea atacată, în baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate şi a reglementărilor în materie, în virtutea dispoziţiilor art. 378 C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:

I. Apelurile declarate de inculpaţii P.A.F., S.I.S., H.P. şi K.L.C. sunt nefondate, instanţa fondului pronunţând o hotărâre legală şi temeinică, atât sub aspectul reţinerii vinovăţiei acestora în comiterea infracţiunilor, pentru care au fost trimişi în judecată, cât şi sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor ce li s-au aplicat.

1. în sarcina inculpatului P.A.F. s-a reţinut corect, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în faza de judecată că, în perioada februarie 2008-ianuarie 2009, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, împreună cu alte persoane - unele dintre ele, cercetate în prezentul dosar (D.G.A., V.R.), iar altele, faţă de care s-a disjuns cauza (M.T.) - a procurat, cumpărat, oferit sau vândut droguri de risc (cannabis şi haşiş) precum şi droguri de mare risc (MDMA - ecstasy) şi a deţinut pentru consum propriu, fără drept, astfel de droguri de risc şi de mare risc.

De altfel, în calea de atac promovată, nu se contestă de către inculpat existenţa infracţiunilor prev. de art. art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, şi nici vinovăţia în comiterea acestora, ci doar lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, respectiv, lipsa laturii subiective -intenţia - în comiterea acestei infracţiuni., cu motivarea că, inculpatul a fost implicat în cumpărarea celor 50 pastile Ecstassy de către colaboratorul sub acoperire, acţiunile sale fiind provocate de agentul sub acoperire, întrucât luarea rezoluţiei infracţionale nu a intervenit decât după ce colaboratorul sub acoperire a insistat în nenumărate rânduri (conform convorbirilor telefonice redate în procesele-verbale de la dosar), având în vedre că, înainte şi ulterior acestor insistenţe, activitatea inculpatului nu s-a circumscris traficului de droguri de mare risc, practic, existând o înţelegere între inculpatul F.B.I. şi colaborator, să-l atragă într-o activitate infracţională, care să reclame o încadrare juridică mai gravă.

Critica inculpatului este nefondată sub acest aspect, având în vedere că din starea de fapt descrisă în actul de sesizare şi în hotărârea atacată şi dovedită cu probele administrate, rezultă cu certitudine că, independent de acţiunile colaboratorului, P.A.F. era oricum implicat în activitatea cu droguri, nu numai de risc, ci şi de mare risc, actul material invocat (vânzarea celor 50 pastile Ecstassy către colaboratorul sub acoperire), ne fiind singurul reţinut în sarcina inculpatului P.A.F., ca alcătuind latura obiectivă a infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, pentru a se putea reţine o provocare a acestuia în comiterea infracţiunii.

Astfel, inculpatul D.G.A. declară în cursul urmăririi penale că, în cursul anului 2008 a fost acasă la M.T. în localitatea B., însoţit de inculpaţii K.L.C. şi P.A.F. şi toţi trei au cumpărat pastile de ecstasy de la M.T. (cea 8-10 pastile). Este nerelevantă revenirea inculpatului din faţa instanţei (în sensul că, la locuinţa lui M.T., ar fi fost însoţit doar de K.L.C.) sub aspectul apărării invocate de P.A.F. (în sensul că, ar fi fost provocat la vânzarea celor 50 pastile de ecstasy), pe de o parte pentru că nu a oferit ncio explicaţie cu privire la această revenire, iar pe de altă parte, atât timp cât inculpatul P.A.F. este dovedit că a fost implicat în activitatea cu droguri - traficul de droguri de risc, precum şi deţinerea de droguri de risc şi de mare risc pentru consum propriu - el însuşi recunoscându-le - nu se poate susţine că vânzarea drogurilor către colaboratorul investigatorului sub acoperire se constituie într-o acţiune absolut izolată, singulară, fără legătură cu vreo altă activitate ilicită anterioară, a inculpatului.

Cât priveşte pedeapsa aplicată de instanţă pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc - 4 ani închisoare (ce s-a solicitat a fi redusă), - s-a constatat că aceasta a fost just individualizată, în raport de toate criteriile prev. de art. 72 C. pen., că instanţa a dat dovadă, chiar de multă clemenţă, coborând-o mult sub minimul special prevăzut de lege (pedeapsa pentru infracţiunea în discuţie este închisoarea de la 10 la 20 ani), urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. (comportamentul corespunzător al inculpatului, anterior prezentei, lipsa antecedentelor penale).

A da o eficienţă şi mai mare circumstanţei atenuante reţinute de prima instanţă, în aşa fel încât pedeapsa rezultantă aplicată să permită, ca şi cuantum, suspendarea sub supraveghere a executării - înseamnă a lipsi de conţinut dispoz. art. 52 C. pen. şi scopul pedepsei să nu poată fi atins.

Pedepsele aplicate pentru celelalte trei infracţiuni, urmând aceeaşi linie, a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., au fost coborâte şi ele sub minimul special, însă, s-a apreciat că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, este una corespunzătoare gradului de pericol social concret al faptelor, dar şi periculozităţii inculpatului, aşa încât, poate realiza scopul prev. de art. 52 C. pen., cu atât mai mult, cu cât, urmează a fi executată în regim de detenţie. Nu se justifică, aşadar, majorarea cuantumului pedepselor, aşa cum s-a solicitat în apelul parchetului.

2. În privinţa inculpatului S.I.S., s-a constatat de asemenea, că s-a reţinut corect starea de fapt de către prima instanţă (care, de altfel, nu a fost contestată de către inculpat) - respectiv că, în perioada 2008 - ianaurie 2009, în mod repetat a procurat şi cumpărat (de la coinculpaţii C.M.Ş.A., F.B.I. şi de la alte persoane neidentificate) droguri de risc (cannabis şi haşiş), a oferit ori vândut altor coinculpaţi şi învinuiţi (D.M.C.), precum şi martorului cu identitate protejată A.I., astfel de droguri şi, a deţinut, fără drept, pentru consum propriu, în aceeaşi perioadă, acelaşi tip de droguri, în data de 14 ianuarie 2009, fiind găsită asupra sa cantitatea de 7 grame de cannabis.

Pentru cele două infracţiuni, în care au fost încadrate faptele inculpatului - prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 - instanţa a aplicat pedepse în limite legale, reduse sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. şi a dispoz. art. 76 lit. c) şi e) C. pen., pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare fiind suspendată sub supraveghere conform art. 86¹ C. pen.

Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată, ca şi cuantum, dar ca şi modalitate de executare este cea mai în măsură să realizeze scopul prev. de art. 52 C. pen., iar faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră şi s-a prezentat în faţa organelor judiciare, reprezintă o atitudine absolut normală a oricărei persoane de bună credinţă, care este cercetată şi doreşte să-şi lămurească situaţia juridică, şi nu trebuie valorificată neapărat ca o atitudine deosebită, cu valoare de circumstanţă atenuantă în sensul art. 74 lit. c) C. pen., care s-a solicitat fi reţinută în cauză; circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. b) C. pen., care de asemenea, s-a solicitat a fi reţinută în favoarea inculpatului - nu este incidenţă în cauză, inculpatul neavând de recuperat vreo pagubă sau de înlăturat, în vreun fel, rezultatele faptelor sale.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei, nici aceasta nu se impune a fi schimbată (s-a cerut suspendarea condiţionată) deoarece, cea stabilită de instanţă este mai apropiată şi, mult mai aptă să realizeze scopul prev. de art. 52 C. pen., mai ales în cazul infracţiunilor din această categorie şi, raportat şi la vârsta inculpatului, măsurile de supraveghere stabilite fiind menite, tocmai a responsabiliza inculpatul, a-l face conştient de semnificaţia unui comportament corect, dar şi de consecinţele unei conduite ilicite.

3. Neîntemeiată s-a constatat a fi şi critica inculpatului apelant H.P., în sensul că, sentinţa atacată este netemeinică, greşit fiind condamnat, cu motivarea că, nu a comis infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată, astfel că, nu se impune achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap.la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Aceasta deoarece, rezultă din probele dosarului că inculpatul, în perioada 2008 - ianuarie 2009, în mod repetat a procurat, a cumpărat droguri de risc (cannabis şi haşiş), a oferit ori vândut astfel de droguri şi, în aceeaşi perioadă, a deţinut, fără drept, pentru consum propriu, acelaşi tip de droguri.

Sunt în acest sens: declaraţiile inculpatului F.B.I. - care declară că a cumpărat de la H.P. în cursul anului 2008 de 2 ori haşiş, din care, la rândul său, a vândut colaboratorului „C.S.", aspect confirmat şi de acesta din urmă, în declaraţia de la instanţă; declaraţiile martorilor M.S., care arată că în perioada martie-aprilie 2008 a fumat odată o ţigară cu haşiş împreună cu mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză, printre care şi inculpatul H.P. şi că, în aceeaşi perioadă, F.B.I. i-a cerut să-l sune pe H.P. să îi ceară haşiş, întrucât acesta venise din Franţa şi se presupune că ar fi adus de acolo droguri; C.O.S., care arată că H.P., în cursul anului 2008 l-a întrebat dacă cunoaşte persoane doritoare de haşiş şi, apoi, în cursul aceluiaşi an, H.P. i-a oferit în două rânduri să fumeze ţigări cu haşiş, din care a tras câte un fum; tot el a fost cel care i-a făcut legătura lui H.P. cu F.B.I., aceştia au început să facă împreună „afaceri" cu droguri şi, ambii, foloseau telefonul martorului, purtând discuţii referitoare la droguri, folosind cuvinte gen „ haine, adidaşi, tricouri", etc. pentru droguri.

Aşadar, reţinând corect vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, instanţa a aplicat pedepse corect individualizate ca şi cuantum şi modalitate de executare, reduse sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reţinerii în favoarea sa, a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. -comportamentul avut ulterior comiterii faptelor.

Pedeapsa rezultantă a fost suspendată sub supraveghere (după ce, a fost contopită cu o altă pedeapsă anterioară, a cărei suspendare a fost anulată - 3 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 196/2010 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, pentru conducere fără permis, deci o infracţiune fără legătură cu cele din categoria analizată în prezentul dosar).

Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este una în măsură să realizeze scopul prev. de art. 52 C. pen., faţă de toate circumstanţele cauzei - activitatea infracţională concretă desfăşurată de inculpat, cantităţile de droguri traficate, numărul actelor materiale, perioada pe care s-a întins activitatea, aşa încât, raportat efectiv la ceea ce s-a dovedit în sarcina inculpatului şi, nu din perspectiva activităţii de ansamblu analizate în dosar, nu se justifică majorarea pedepsei, aşa cum s-a solicitat de către parchet.

4. În privinţa inculpatului K.L.C., în mod întemeiat prima instanţă a reţinut vinovăţia acestuia în comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de mare risc şi, deţinerea de droguri de risc şi de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, constând în aceea că, în perioada 2008-2009, în mod repetat, a procurat şi cumpărat de la unii dintre inculpaţii sau învinuiţii din prezentul dosar droguri de risc (cannabis şi haşiş) a cumpărat de la inculpatul D.G.A. şi a vândut inculpatei V.R. droguri de mare risc (pastile MDMA - Ecstassy), deţinând, în aceeaşi perioadă, fără drept, droguri din cele două categorii, pentru consum propriu.

Sunt în acest sens: declaraţiile inculpatului însuşi, din cursul urmăririi penale (fila 701 şi urm. voi.II dos. u.p.) - în care recunoaşte că a cumpărat, în vara anului 2008, împreună cu inculpatul D.G.A. 2 pastile de ecstasy de la M.T., pe care le-au consumat împreună; că apoi, la o săptămână s-a întâlnit cu M.T. în Sighetu Marmaţiei şi a mai cumpărat de la acesta 2 pastile de ecstasy, din care o jumătate a consumat-o, iar restul le-a dat inculpatei V.R., aşa cum, de altfel, confirmă şi aceasta din urmă în declaraţia de la u.p.(fila 630 voi.II); că a cumpărat haşiş de 3-4 ori de la numitul „CO." şi de la inculpatul C.M.Ş.A.; că a consumat haşiş de mai multe ori cu diverse persoane, odată în apartamentul numitei S.R.A., vara inculpatului P.A.F.

Că inculpatul K.L.C., precum şi ceilalţi inculpaţi, anterior menţionaţi au revenit în cursul judecăţii asupra afirmaţiilor de la urmărire penală, apreciem că este nerelevant, de vreme ce nu au oferit niciun fel de explicaţii cu privire la schimbarea poziţiei procesuale şi nu există nici un fel de indiciu că ar fi fost constrânşi să declare într-un fel anume.

Pedepsele aplicate inculpatului pentru fiecare din cele patru infracţiuni au fost corect individualizate, instanţa reţinând în favoarea sa circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. c) C. pen. (atitudinea sinceră din cursul urmăririi penale, când a relatat faptele pe larg, cum s-au întâmplat şi a ajutat ancheta, prin indicarea şi altor persoane implicate în activitatea cu droguri, chiar dacă informaţiile nu au avut valoarea unui denunţ, în sensul art. 16 din Legea nr. 143/2000) şi coborându-le sub minimul special prevăzut de lege, stabilind în final pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, ce s-a dispus a fi executată în regim de detenţie, dat fiind faptul că inculpatul este recidivist postexecutoriu. Aşa fiind, nu se justifică admiterea solicitării subsidiare a apelantului, de a se da o mai mare eficienţă circumstanţei atenuante şi a se reduce pedeapsa, pentru că, s-ar ajunge la a lipsi de eficienţă însăşi dispoz. art. 52 C. pen. şi, cu certitudine, scopul coercitiv al pedepsei nu ar mai fi atins.

Totodată, nu se justifică nici solicitarea parchetului de majorare a pedepselor, întrucât critica acestuia legată de cuantumul redus al pedepselor aplicate inculpaţilor, de asemenea, nu sa bazat pe o analiză individuală, concretă a situaţiei fiecărui inculpat, ci pe ansamblul elementelor defavorabile, legate de amploarea activităţii infracţionale, numărul mare de persoane implicate, fără a se avea în vedere contribuţia efectivă a fiecăruia în parte, mai cu seamă, că nu s-a dovedit că activitatea infracţională poate fi tratată global, dată fiind lipsa unei legături între toţi inculpaţii, a unei coeziuni între ei, ca să se poată susţine că ar fi fost o activitate organizată, concertată şi ca atare, tocmai datorită acestei împrejurări, periculozitatea inculpaţilor şi a faptelor ar fi mult mai sporită, decât a apreciat instanţa.

Aşa fiind, faţă de actele materiale de trafic de droguri efectiv dovedite şi reţinute în sarcina inculpatului, cantitatea traficată (nespecificată), persoanele cu care, efectiv, a tranzacţionat, s-a apreciat că pedeapsa aplicată de prima instanţă este în măsură să asigure scopul coercitiv şi educativ al pedepsei.

Pentru toate aceste considerente, apelurile celor patru inculpaţi au fost respinse ca nefondate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

De menţionat că, aceleaşi argumente mai sus menţionate, sunt valabile pentru aprecierea ca neîntemeiată a criticii parchetului şi cu privire la pedepsele aplicate inculpatului F.B.I., căruia instanţa i-a aplicat pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reţinându-se în cazul ambelor infracţiuni circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. (comportamentul inculpatului anterior comiterii prezentelor fapte, lipsa antecedentelor penale).

Fată de activitatea infracţională concretă, reţinută în sarcina inculpatului, dar şi faţă de persoana acestuia - fără antecedente penale, cu un comportament sincer pe tot parcursul procesului, recunoscând faptele, colaborând cu organele de anchetă şi ajutând la lămurirea cauzei prin informaţiile furnizate, chiar dacă nu în sensul unui denunţ, potrivit art. 16 din Legea nr. 143/2000 - Curtea a apreciat că, pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia pe timp de 5 ani, este în concordanţă cu criteriile prev. de art. 72 C. pen. şi răspunde, în acelaşi timp exigenţelor scopului prev. de art. 52 C. pen.

II. Curtea a constatat însă, că sunt întemeiate apelurile declarate de parchet şi de către inculpaţii C.G.M., I.F.V., B.C.M., C.I., C.M.Ş.A. şi D.G.A. - sub aspectele şi pentru considerentele, ce vor fi arătate în cele ce urmează.

1. Inculpata V.R. a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi, respectiv, trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanţa a reţinut vinovăţia inculpatei pentru traficul de droguri constând în aceea că, în cursul anului 2008, în repetate rânduri, a vândut haşiş mai multor persoane, inclusiv inculpaţi din prezenta cauză (F.B.I., P.A.F.), precum şi învinuitului I.G.

În mod greşit însă, s-a dispus achitarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, întrucât aceasta în cursul urmăririi penale a declarat că în vara anului 2007 s-a deplasat în Spania, de unde a adus o baghetă de ciocolată (haşiş), pe care a rupt-o în mai multe bucăţi, pe care ulterior le-a vândut mai multor persoane din anturajul său. Împrejurarea este confirmată şi de către inculpatul F.B.I. căruia, V.R. i-a spus că a adus drogurile din Spania. Declaraţiile celor doi inculpaţi, coroborat cu distribuirea de haşiş de către inculpată mai multor persoane şi cu faptul că, nu a dat nicio altă explicaţie despre provenienţa drogurilor confirmă acuzarea din actul de sesizare, chiar dacă în faţa instanţei a revenit asupra declaraţiei, fără însă a motiva schimbarea poziţiei procesuale.

2. Este întemeiată critica parchetului privind omisiunea instanţei de a confisca întreaga cantitate de droguri ridicată de la inculpaţi.

Într-adevăr, s-a constatat că instanţa a dispus doar confiscarea cantităţilor de droguri rămase în urma analizelor de laborator, ceea ce este în contradicţie cu dispoz. art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 potrivit cărora, drogurile care au făcut obiectul infracţiunilor prev. la art. 2-10 din lege se confiscă, urmând bineînţeles ca, în baza art. 18 din lege, să se distrugă drogurile efectiv rămase în urma analizelor de laborator.

3. Curtea a constatat de asemenea, că este întemeiată critica parchetului şi cu privire la împrejurarea că instanţa a folosit, în mod greşit, denumirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ca fiind „trafic de droguri", în loc de „deţinere", de droguri de risc sau, după caz, de mare risc, pentru consum propriu. Este vorba evident, de o eroare materială, de vreme ce, starea de fapt descrisă este cea corespunzătore infracţiunilor încadrate juridic în textele de lege corespunzătoare, dar pentru acurateţe juridică, se impune remedierea şi a acestui aspect

4. S-a constatat de către Curte că, în mod greşit, prin preluarea stării de fapt descrise în actul de sesizare, fără o verificare proprie a probelor pe care parchetul le invocă în sprijinul acuzării, instanţa a dispus condamnarea inculpaţilor I.F.V. şi C.I. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi a inculpatului B.C.M. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

A. Astfel, din starea de fapt descrisă în rechizitoriu, rezultă că inculpatul C.I. ar fi furnizat droguri de risc învinuitului M.C.V. şi inculpatului D.G.A. şi a cumpărat asemenea substanţe de la acelaşi D.G.A., de la M.T. şi de la o persoană neidentificată, rezultând aceste aspecte şi din convorbirile telefonice purtate de dintre D.G.A. cu M.T.

La încadrarea în drept a faptelor inculpatului, se mai adaugă câteva persoane, cărora inculpatul le-ar fi vândut droguri de risc (inculpaţii P.A.F., I.F.V., K.L.C., C.M.Ş.A.).

Dincolo de faptul că, nu s-a arătat în concret când au avut loc faptele (se menţionează, cu titlu general - perioada septembrie-octombrie 2008), unde, despre ce cantităţi este vorba, cu ce preţ s-au cumpărat sau vândut, modalităţile concrete de comitere (sunt enumerate, de altfel, toate modalităţile incriminate de lege - oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, etc), nu există la dosar probe care să confirme la modul cert, concret, comiterea faptelor de către acest inculpat.

Declaraţiile inculpaţilor ori martorilor menţionaţi ca furnizorii sau cumpărătorii de droguri ai inculpatului C.I., nu confirmă acuzaţiile.

Inculpatul D.G.A. - nu recunoaşte că ar fi cumpărat sau vândut droguri acestui inculpat; martorul M.C.V. nu dă absolut nicio declaraţie, la această filă din dosarul de u.p. arătând doar că i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile care i se reţin în sarcină; inculpaţii P.A.F., I.F.V., K.L.C., C.M.Ş.A. - nu confirmă că ar fi cumpărat sau vândut inculpatului C.I. droguri de risc.

Numitul M.T. nu a putut fi audiat în cursul urmăririi penale, dispunându-se, de altfel, disjungerea cauzei faţă de el, iar în cursul judecăţii în apel, de asemenea, nu a putut fi audiat, din procesul verbal de îndeplinire a mandatului de aducere rezultând că acesta nu se află la domiciliul cunoscut din cursul anului 2008 şi nu se cunoaşte locul în care se află în prezent.

Doar inculpatul K.L.C. în cursul urmăririi penale a arătat că, în locuinţa inculpatului C.I., împreună cu alţi inculpaţi (D.G.A., C.G.M.) şi cu martorul M.C.V. a consumat haşiş, fără a menţiona cine l-a oferit. Această declaraţie, nesusţinută de celelalte persoane menţionate de K.L.C. şi, în condiţiile în care însăşi inculpatul K.L.C. nu o mai susţine în faţa instanţei, nu poate sta, singură, la baza condamnării inculpatului. În plus, nu s-au relevat nici elemente privind deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, nu s-au găsit asupra inculpatului C.I. astfel de substanţe, nu s-au dovedit împrejurări în care inculpatul să fi avut asupra sa astfel de substanţe.

B. În privinţa inculpatului I.F.V., s-a constatat de asemenea, aceeaşi modalitate de lucru a organelor de urmărire penală, aceleaşi diferenţe între starea de fapt descrisă şi încadrarea în drept a faptelor, însă, trecând peste aceste mici neconcordanţe, în esenţă, s-a reţinut în sarcina sa că, în perioada septembrie-octombrie 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a procurat şi a cumpărat droguri de risc [canabis şi haşiş de la alţi coinculpaţi (D.G.A., P.A.F., B.C.M.) ori de la numitul „BŢ." şi, respectiv, a deţinut, a oferit, a pus în vânzare, a vândut, a distribuit, altor inculpaţi şi învinuiţi (D.G.A., B.C., S.T.A., K.L.C., R.I., C.G.M.], asemenea droguri de risc; că în aceeaşi perioadă, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a procurat, a cumpărat, a deţinut droguri de risc (cannabis şi haşiş) pentru consum propriu fără drept, consumând efectiv asemenea droguri.

Fără a verifica probele invocate de parchet în sprijinul acuzaţiilor aduse acestui inculpat, instanţa a reiterat starea de fapt şi încadrarea juridică din actul de sesizare, stabilind practic doar pedepsele pentru infracţiunile deduse judecăţii.

În fapt, din analizarea probelor s-a constatat că, în cauză, nu s-a dovedit vinovăţia inculpatului în comiterea faptelor imputate.

Astfel, în primul rând s-a observat că inculpatul I.F.V., în declaraţiile date, constant a negat săvârşirea faptelor, atât în faza de urmărire penală, cât şi la instanţa de fond şi apel.

Apoi, nici inculpatul F.B.I., ale cărui declaraţii sunt considerate de instanţă deosebit de relevante şi utile cauzei, nu relevă în declaraţiile sale, aspecte care să confirme acuzaţiile aduse inculpatului I.F.V. Acest inculpat a arătat la urmărirea penală persoanele de la care a procurat droguri, neindicând însă, printre acestea şi pe inculpatul I.F.V.; a indicat apoi într-o fază ulterioară că ştie de la inculpatul P.A.F. că inculpatul B.C.M. trimite din Anglia droguri, ascunse în pachete prin intermediul altor persoane, printre care este enumerat şi inculpatul I.F.V., fără a indica ce droguri, când, cât, etc; în suplimentul de declaraţie de la dosar, acelaşi inculpat nu mai face nicio referire la R.I., iar în faţa instanţei de fond, de asemenea, nu se referă la I.F.V.

Inculpaţii D.G.A. şi P.A.F., de asemenea, constanţi în declaraţii, nu confirmă acuzaţiile la dresa inculpatului I.F.V.

Inculpatul B.C.M., în cursul urmăririi penale arată că din planşele foto prezentate recunoaşte mai multe persoane inclusiv pe I.F.V., dar precizează faptul ca nu a cumpărat droguri de la acestea şi nici nu le-a vândut droguri, iar audiat în instanţă face aceleaşi afirmaţii.

De asemenea, inculpaţii K.L.C. şi C.G.M., nu fac nicio referire la acest inculpat, ca fiind implicat în activitatea cu droguri.

învinuitul B.C. arată că i s-a prezentat o planşa foto şi recunoaşte alături de alţi inculpaţi şi pe I.F.V., dar fără a da vreun detaliu privind implicarea infracţionala a acestuia; în faţa instanţei de apel, de asemenea, nu face nicio referire la R.I.

Niciunul din martorii audiaţi în cauză, de asemenea, nu oferă date despre vreo activitate a inculpatului R.I., care să se circumscrie infracţiunilor ce îi sunt imputate.

Curtea a constatat, de asemenea, că nici interceptările telefonice invocate în sprijinul acuzării nu aduc date certe, concrete despre activitatea infracţională a inculpatului R.I., care să poată fundamenta o condamnare pentru faptele imputate.

Nu se regăseşte la dosar redarea interceptării convorbirii din 23 septembrie 2008 ora 19:50:46, deşi organele şi instanţa fondului au reţinut acest act ca probă în acuzarea inculpatului, ca fiind în dos. urm. pen.

Nu sunt oferite date esenţiale nici prin convorbirea telefonică dintre R.I. şi numitul „BŢ." din 25 septembrie 2008 ora 16:42:52. - din care rezultă doar că cei doi, nu au păstrat nici o legătură în perioada când au fost plecaţi în străinătate şi nici după ce au revenit în ţară. în continuarea discuţiei, inculpatul loanes îi propune lui BŢ. să le dea „de-o bere" (apreciindu-se de organele de u.p. că este vorba de droguri şi nu de bere), acesta acceptă pe motivul revederii, dar nu promite că în seara aceea, fiind plecat în Baia Mare, urmând sa păstreze legătura şi să-l sune pe inculpatul D.G.A. Nu este relevantă nici această convorbire, atât timp cât nu s-a dovedit că este vorba de droguri, ce fel de droguri, dacă au ajuns în posesia lor, dacă a consumat şi loanes, dacă i-au fost livrate droguri, unde şi când.

În convorbirea din 25 septembrie 2008, ora 19:31:38, purtată între D.G.A. de pe telefonul său, în urma apelului făcut de S.T.A. este, într-adevăr menţionat numele inculpatului I.F.V., într-o replică a inculpatului D.G.A. în care acesta afirmă: "Micu o fo cu mine în maşina când a vorbit I.F.V. cu el la telefon s-o spus când vine din Baia Mare (cu referire la Bita) mă suna pa mine, ştii?" - dar acest lucru, de asemenea, nu îl incriminează cu nimic pe I.F.V., fiind doar interpretarea acuzării în sensul că, I.F.V. a vorbit cu BŢ., de la care va aduce droguri.

Convorbirea telefonică din aceeaşi zi 25 septembrie 2008, ora 19:59:46 care este invocată şi ea în acuzarea inculpatului I.F.V., nu-l vizează pe inculpatul I.F.V.

Interceptarea din 10 octombrie 2008 ora 16:28:53, vizează o discuţie între inculpatul K.L.C. zis „B.", care a fost apelat de către inculpatul C.G.M. zis „O." şi din care rezultă că inculpatul C.G.M. îl cheamă pe inculpatul B. "(...) aici, la I.F.V., ca io-s ai.." - discuţie interpretată, foarte uşor de Parchet ca o invitaţie pentru a consuma droguri, aspect nedovedit însă.

La fel, fără informaţii relevante sau dovedite, sunt şi convorbirile din 10 octombrie 2008 ora 16:30:59 dintre inculpatul C.G.M. şi inculpatul K.L.C. şi, respectiv, din 10 octombrie 2008, ora 21:11:11, între inculpatul C.G.M. şi incukpatul D.G.A.

Rezultă aşadar că nicio probă de la dosar nu dovedeşte clar, fără dubiu, existenţa faptelor reţinute în sarcina inculpatului şi vinovăţia acestuia în comiterea lor.

C. În privinţa inculpatului B.C.M., s-a reţinut că în cursul lunii septembrie 2008, în repetate rânduri a procurat, a cumpărat de la alţi coinculpaţi (nu se artă de la cine) şi de la învinuitul M.T. droguri de risc (cannabis şi haşiş), a oferit, a pus în vânzare, a vândut altor coinculpaţi droguri de risc (cannabis şi haşiş) precum şi droguri de mare risc (MDMA-pastile ecstasy) şi, în aceeaşi perioadă, a deţinut fără drept, pentru consum propriu droguri de risc şi de mare risc, dintre cele anterior arătate.

Din analizarea probelor reţinute ca dovedind vinovăţia inculpatului, se poate constata, dimpotrivă, că acestea nu confirmă la modul cert, concret, acuzaţiile aduse acestuia şi, nu pot fundamenta o soluţie de condamnare a inculpatului, pentru niciuna din infracţiunile deduse judecăţii.

Aşa cum corect a arătat apelantul, instanţa de fond face referire la el, pe parcursul motivării, în trei rânduri: când se arată că inculpatul F.B.I. „îl cunoaşte şi pe B.C.M., despre care ştie că trimitea droguri din Anglia mai multor persoane, printre care lui C.I. oan, lui I.F.V., lui D.G.A., lui C.L.; când se arată că I.F.V. a declarat că nu a procurat cannabis sau haşiş de la B.C.M.; în final când se face referire la declaraţiile lui B.C.M.

Este adevărat că instanţa nu face o descriere efectivă a activităţii infracţionale a acestui inculpat, o analiză a probelor ce susţin vinovăţia sa şi care au servit ca temei al soluţiei pronunţate. Nu se arată datele când se presupune că ar fi fost comise infracţiunile (fiind mai mult acte materiale, dată fiind reţinerea art. 41 alin. (2) C. pen.).

Verificându-se de către Curte însă, acuzaţiile aduse inculpatului, prin prisma probelor la care se face referire în hotărârea atacată se poate constata că, nici acestea nu aduc lămuriri stării de fapt.

Astfel, inculpatul F.B.I. a arătat în cursul urmăririi penale că ştia de la inculpatul P.A.F. (care cunoştea la rândul lui aceste detalii, de la alte persoane) că B.C.M. trimitea droguri din Anglia mai multor persoane, printre care lui C.I., lui I.F.V., lui D.G.A., lui C.L. Această susţinere nu se coroborează cu nicio altă probă, însăşi peroanele menţionate anterior, neconfirmând acest lucru.

Inculpaţii P.A.F., D.G.A., C.I., K.L.C. nici la urmărirea penală şi nici la instanţă nu relevă cumpărarea sau vânzarea de droguri de risc sau de mare risc de la /lui B.C.M. sau alte împrejurări, din care să rezulte că acesta a deţinut astfel de droguri, pentru consum, propriu.

Învinuitul B.C., nici la urmărirea penală şi nici audiat de instanţa de apel nu relevă nimic cu privire la B.C.M., arată doar că îl ştie din vedere.

Martorul A.G., de asemenea, audiat de instanţa de apel pentru prima oară nu spune nimic despre activitatea presupus infracţională desfăşurată de B.C.M. Inculpatul B.C.M., constant a arătat că nu a comis infracţiunile de care este acuzat, declaraţiile sale coroborându-se cu declaraţiile celor, mai sus menţionaţi. El a arătat doar că, în septembrie 2008 i s-a oferit de către MA. o ţigară, din care a tras două fumuri (i s-a spus că aceasta conţine plante etnobotanice) şi, în ziua următoare a mai primit o ţigară (susţine că, tot din etnobotanice) de la o persoană din grupul lui MA. (pe care n-a consumat-o însă, ci a aruncat-o).

În lipsa unor alte elemente, care să dovedească ce fel de ţigări erau cele de care face vorbire inculpatul, dacă erau dintre cele care conţin droguri, nu s-a putut reţine nici măcar un act de trafic de droguri în sarcina inculpatului.

În ceea ce priveşte interceptările telefonice, a căror redare se află în procesele-verbale existente la dosarul de urmărire penală, care îl privesc pe acest inculpat, nici acestea nu vin să confirme existenţa faptelor şi vinovăţia în comiterea lor.

La dosar este redată o convorbire purtată de M.T. cu B.C.M., în care acesta din urmă solicită un număr de telefon pentru a cumpăra parfumuri, iar MA. îi spune că vrea să se întâlnească pentru a discuta ceva cu el. Din această interceptare nu reiese că B.C.M. ar fi săvârşit vreuna din infracţiunile de care este acuzat, simpla solicitare a unui număr de telefon nu dovedeşte comiterea vreunei infracţiuni, chiar dacă am se acceptă varianta prezentată de parchet, în sensul că urmau să se cumpere nu 10 parfumuri ci 10 (bucăţi probabil) de droguri. Nu se specifică de către Parchet despre ce droguri ar fi vorba.

În convorbirea redată, din acelaşi volum de u.p., purtată între aceleaşi două persoane, cei doi stabilesc să se întâlnească în oraş, iar B.C.M. îl întrebă dacă îl poate rezolva cu "alea două chestii", "nu free". Nu există probe ce ar reprezenta "alea două chestii" şi nici că s-a efectuat vreo tranzacţie cu privire la ele.

Convorbirea din 27 septembrie 2008 dintre D.G.A. şi B.C.M. este, de asemenea irelevantă cu privire la acuzaţiile aduse. Rezultă doar că, în urmă cu o oră, cei 2, împreună cu „N." au fumat împreună. Ce au fumat nu se ştie, unde au fumat iarăşi nu se ie, iar în cazul în care s-ar ajunge la concluzia că ar fi fumat droguri nu se ştie cine le-a adus, dacă inculpatul B.C.M. le-a şi deţinut în vederea consumului sau nu şi, foarte important, despre ce fel ie droguri este vorba.

Tot în aceeaşi zi, între aceleaşi persoane, la ora 23:29 are loc o nouă convorbire în care cei doi stabilesc să se vadă în „E.R.". Relevantă din punct de vedere al Parchetului este propoziţia inculpatului B.C.M. „hai că-ţi fac rost poate de o chestie de aia". Nu s-a dovedit despre ce era vorba, dacă într-adevăr, erau droguri.

În data de 28 septembrie 2008 ora 20:28 are loc o convorbire între M.T. şi B.C.M. în care acesta din urmă îi spune lui MA. că „am luat una de aia" şi că a mers cu viteză cu maşina. Iarăşi Parchetul nu a adus probe cu privire la ce înseamnă „una de aia", iar dacă se susţine că ar fî vorba de droguri, despre ce droguri este vorba, unde au fost consumate şi dacă au fost şi deţinute pentru consum.

Nu există aşadar probe clare, certe de vinovăţie a inculpatului în comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, situaţie ce reclamă pronunţarea şi faţă de acest inculpat a unei soluţii de achitare.

În ceea ce priveşte solicitarea apelantului de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale conform art. 380, 332 alin. (2) C. proc. pen., pe motiv că nu au fost respectate dispoziţiile legale privind sesizarea instanţei - s-a constatat că aceasta nu poate fi primită, nefiind întrunite în cauză condiţiile legale pentru a se dispune în acest sens.

Astfel, împrejurările că: ordonanţa din 2 februarie 2009 - prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi deţinere de droguri de risc şi mare risc -nu face nicio referire la persoanele cărora li s-au distribuit droguri de către inculpat, când au avut loc tranzacţiile, de câte ori, persoanele de la care s-au procurat droguri de către inculpat, ce fel de droguri s-au distribuit, s-au procurat; că de aceleaşi vicii suferă şi procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală - în care nu se menţionează decât încadrarea juridică şi denumirea infracţiunilor, fără a se arăta dacă inculpatul are sau nu cereri în probaţiune, lucru imposibil de altfel, faţă de acuzaţia vagă adusă; că rechizitoriul conţine elemente noi privind starea de fapt, acuzaţia că B.C.M. a furnizat droguri de mare risc inculpatului D.G.A. şi s-a aprovizionat cu astfel de droguri de la M.T., activităţi noi de cumpărare, punere în vânzare, vânzare, transport de droguri, pentru prima oară făcându-se referire la cannabis. - nu se circumscriu stricto senso instituţiei „sesizării instanţei" prev. de art. 300 C. proc. pen., care vizează strict regularitatea actului de sesizare, ce se verifică de către instanţă. Faptul că anumite acte procesuale din cursul urmăririi penale nu au conţinutul prevăzut de lege sau că, anumite stări de fapt din cuprinsul urmăririi penale nu se regăsesc în actul de sesizare, nu înseamnă automat nelegala sesizare a instanţei, aceasta din urmă fiind cea care, în funcţie de piesele dosarului stabileşte cadrul procesual, limitele judecăţii şi, numai dacă se constată la prima înfăţişare că astfel de aspecte nu pot fi remediate în cursul judecăţii, ceea ce nu este cazul în speţă, dispune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale sau numai a actului de sesizare. Şi instanţa de apel poate face acest lucru, dar, în speţă, nu se impune această soluţie, pentru motivele arătate.

5. Curtea a constatat, de asemenea, că prima instanţă în mod greşit a dispus condamnarea inculpatului C.G.M. - pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi a inculpatului C.M.Ş.A., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi neîntemeiat, a ales ca modalitate de executare a pedepsei rezultante aplicate acestor doi inculpaţi -detenţia, iar inculpatului D.G.A., i-a aplicat o pedeapsă prea mare pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

A. în sarcina inculpatului C.G.M. s-a reţinut că în perioada martie 2008 - ianuarie 2009 în mod repetat a procurat şi cumpărat de la alţi inculpaţi (D.G.A., P.A.F., I.F.V., K.L.C., C.M.Ş.A., M.T.) şi a oferit şi vândut droguri de risc altor coinculpaţi şi, în aceeaşi perioadă a deţinut, pentru consum propriu, fără drept, droguri de risc (cannabis şi haşiş) şi de mare risc (MDMA-esctasy).

Inculpaţii P.A.F., I.F.V. şi C.M.Ş.A. în declaraţiile de la urmărirea penală, cât şi în faţa instanţei nu fac referire la aceste activităţi ale inculpatului C.G.M.

Din probele administrate rezultă doar că inculpatul C.G.M. a fost cel care, în cursul anului 2008 a consumat haşiş cu inculpatul K.L.C., haşiş adus de el însuşi (declaraţie inculpat K.L.C.); această declaraţie se coroborează cu declaraţia inculpatului D.G.A., care arată că în cursul anului 2008, C.G.M., zis „O." i-a cerut nr. de telefon a lui M.T. şi a mers acasă la acesta din urmă pentru droguri (dar nu se ştie ce droguri) şi, că în tot cursul anului a consumat cannabis şi haşiş, printre alţii, şi cu C.G.M.

Aşadar, rezultă că inculpatul C.G.M. era consumator de droguri de risc, că a deţinut astfel de droguri pentru consum propriu şi că, a oferit o singură dată droguri de risc - haşiş, inculpatului K.L.C.

În privinţa deţinerii de droguri de mare risc, pentru consum propriu, nu există însă nicio dovadă la dosar, astfel că, pentru această infracţiune se impune achitarea - fapta nu există.

În privinţa infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la actele materiale efective, dovedite în sarcina inculpatului - unul singur, la cantitatea traficată - nespecifîcată, dar şi la persoana inculpatului, care, deşi mai are în antecedenţă condamnări (fără a constitui recidivă) acestea sunt pentru infracţiune de altă natură -vătămare corporală şi, având în vedere şi atitudinea inculpatului după comiterea prezentelor (prezentarea în faţa autorităţilor) se impune, ca urmare a reţinerii în continuare a circumstanţei stabilite de prima instanţă - art. 74 lit. c) C. pen., reducerea pedepsei aplicate de prima instanţă. S-au înlăturat dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât, după cum s-a arătat, nu s-a dovedit în cauză decât comiterea unui singur act material de trafic de droguri de risc.

Faţă de modificările survenite în apel, raportat la contribuţia efectivă a inculpatului în câmpul infracţional, s-a apreciat de către Curte că pedeapsa rezultantă ce va fi aplicată inculpatului, îşi poate atinge scopul şi fără executare, fiind îndeplinite în cauză condiţiile pentru suspendarea condiţionată a acesteia- art. 81-82 şi 85 alin. (3) C. pen.

B. Cu privire la inculpatul C.M.Ş.A., care a solicitat prin apărător, doar a se da o mai mare eficienţă circumstanţei atenuante reţinute în sarcina sa şi a se reduce pedeapsa rezultantă, Curtea a constatat următoarele:

Infracţiunea de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pentru care instanţa l-a condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare - nu există, nu s-a dovedit în cauză.

Inculpatul a negat constant această faptă, atât la urmărirea penală, cât şi în instanţă, iar alte probe în acest sens la dosar nu există (de altfel, nici nu au fost indicate de acuzare). S-a impus prin urmare, achitarea inculpatului pentru această infracţiune.

Cât priveşte infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, dovedită cu probele administrate în cauză şi, parţial recunoscută de inculpat, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată pentru această infracţiune poate fi redusă, dându-se o mai mare eficienţă circumstanţei atenuante reţinute în favoarea inculpatului de prima instanţă, raportat la actele materiale efective dovedite în sarcina inculpatului, la cantitatea traficată, la persoana inculpatului, care, deşi mai are în antecedenţă condamnări (fără a constitui recidivă) aceasta este pentru infracţiune de altă natură - furt, comis în minoritate şi, având în vedere şi atitudinea inculpatului după comiterea prezentelor (prezentarea în faţa autorităţilor).

De asemenea, Curtea a apreciat că, urmare a acestei reduceri, pedeapsa rezultantă ce va fî aplicată inculpatului în urma contopirii cu pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 poate fi suspendată condiţionat, fiind îndeplinite în cauză condiţiile prev. de art. 81-82 şi 85 alin. (3) C. pen.

C. Inculpatul D.G.A., în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei, a fost condamnat în mod corect de prima instanţă pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) - din Legea nr. 143/2000, reţinându-se în sarcina sa că, în perioada 2008-2009, în mod repetat, a procurat şi cumpărat de la aţi coinculpaţi şi învinuiţi şi a vândut unora dintre coinculpaţii din cauză droguri de risc (cannabis şi haşiş), a cumpărat şi oferit ori vândut trafic de droguri de mare risc (MDMA-pastile de ecstasy) şi, în aceeaşi perioadă a deţinut, fără drept, pentru consum propriu, droguri din cele două categorii.

În sprijinul acuzaţiilor sunt: însăşi declaraţiile inculpatului - care recunoaşte la urmărire penală (fila 649 voi.II u.p.) că a cumpărat în cursul anului 2008 pastile de ecstasy de la M.T. în repetate rânduri; că a cumpărat şi procurat în cursul aceluiaşi an, cananbis şi haşiş de la mai multe persoane (de la „K.A.K.", de la Sas Marian, de la numitul „BŢ.") că, în acelaşi timp, a furnizat cannabis şi haşiş numiţilor S.R.A. şi T.R.A.; declaraţia sa se coroborează cu cea a inculpatului K.L.C. din cursul urmăriri penale, chiar dacă ambii inculpaţi, în faţa instanţei revin, în parte, asupra acestor recunoaşteri, fără nicio explicaţie plauzibilă, însă.

Aşa fiind, Curtea a constatat neîntemeiate criticile inculpatului apelant prin apărător, în sensul că s-ar impune achitarea sa pentru infracţiunile de trafic de droguri de risc şi de mare risc şi că, pentru infracţiunile de deţinere de droguri de risc şi de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, se pot aplica sancţiuni mai puţin severe.

Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului (cu excepţia celei pentru traficul de droguri de mare risc) s-a realizat judicios, în concordanţă cu criteriile prev. de art. 72 C. pen., avându-se în vedere atât gradul de pericol social al faptelor, precum şi persoana inculpatului - care mai are confruntări cu legea penală, dar în minoritate şi pentru fapte din altă categorie (cazier - fila 49 voi.II dos. fond).

Pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, s-a apreciat însă, că raportat la actele materiale concrete reţinute în sarcina inculpatului, cantitatea traficată, perioada infracţională şi, parţial, atitudinea acestuia după comiterea faptelor -prezentarea în faţa autorităţilor, recunoaşterea parţială a faptelor, atitudinea anterior comiterii acestora (a mai fost sancţionat în cursul minorităţii, dar nu cu pedeapsa închisorii, ci cu sancţiuni administrative sau măsuri educative) - se poate da o mai mare eficientă circumstanţei atenuante reţinute de prima instanţă şi a redus pedeapsa pentru această infracţiune, cu menţinerea în continuare a modalităţii de executare a pedepsei rezultante, stabilite de prima instanţă.

În concluzie, pentru toate aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de parchet şi de către inculpaţii C.G.M., I.F.V., B.C.M., C.I., C.M.Ş.A. şi D.G.A., sentinţa atacată a fost desfiinţată cu privire la:

- omisiunea confiscării întregii cantităţi de droguri;

- greşita condamnare a inculpaţilor I.F.V. şi C.I. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a inculpatului B.C.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi art. 2 alin. (2), art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, şi, respectiv, a inculpatului C.G.M. - pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestuia, a inculpatului C.M.Ş.A., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestuia şi, respectiv, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului D.G.A. pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. Pronunţând o nouă hotărâre, în aceste limite: 1). S-a dispus condamnarea inculpatei V.R., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 74 lit. a), 76 lit. a) C. pen.

La stabilirea pedepsei pentru această infracţiune, s-au avut în vedere aceleaşi criterii reţinute şi de prima instanţă, în concordanţă cu dispoz. art. 72 C. pen., respectiv: gradul de pericol social concret al faptei comise - relativ ridicat, introducerea în ţară de droguri de risc, o singură dată; persoana inculpatei - fără antecedente penale, cu o atitudine relativ sinceră, în cursul urmăririi penale (împrejurări ce au fost valorificate ca circumstanţe atenuante, în considerarea aceloraşi raţiuni avute în vedere şi de prima instanţă, la stabilirea pedepsei pentru traficul de droguri), astfel că, dând eficienţă dispoz. art. 76 lit. a) C. pen., s-a aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.

S-a menţinut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de prima instanţă pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), 76 lit. c) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoz. art. 64 lit. a) teza II-a şi lit. C. pen.

Având în vedere că în apel s-a reţinut în sarcina inculpatei încă o infracţiune, gravă, s-a apreciat că modalitatea de executare a pedepsei rezultante se impune a fi modificată, în sensul stabilirii uneia mai restrictive şi care, să asigure responzabilizarea inculpatei şi, prin măsurile ce i se vor impune, prevenirea comiterii de noi fapte penale.

Aşa fiind, în baza art. 86¹ - art. 86² C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 închisoare pe durata termenului de încercare de 5 ani.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata va respecta măsurile de supraveghere prev la lit. a) - d) din acest text legal.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoz. art. 86⁴alin. (2) C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

S-a înlăturat aplicarea dispoz. art. 81-82 C. pen. cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei.

2). În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului C.G.M. de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. - cu înlăturarea dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a menţinut pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată de prima instanţă pentru infracţiunea de deţinere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului C.G.M. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

Conform art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 338 din 06 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă care va fi contopită cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoz. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen.

În baza art. 85 alin. (3) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante, pe durata termenului de încercare de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 338 din 06 noiembrie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoz. art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

3). În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului C.M.Ş.A. - de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

S-a redus pedeapsa aplicată de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. de la 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 2 ani închisoare şi interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a menţinut pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, definitivă prin neapelare, pedeapsă care va fi contopită cu cea aplicată prin prezenta, inculpatul executând, în final, pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii pe 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoz. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 81-82 şi 85 alin. (3) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante pe durata termenului de încercare de 4 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 135/ 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoz. art. 83 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei.

4). S-a redus pedeapsa aplicată inculpatului D.G.A. - pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., de la 4 ani închisoare cu interzicerea pe 3 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-au menţinut pedepsele de 2 ani şi 6 luni închisoare cu interzicerea pe 2 ani a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. c) C. pen., de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 lit. a), art. 76 lit. e) C. pen., de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoz. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

5). în baza art. l 1 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost achitaţi inculpaţii:

- I.F.V. şi C.I., ambii, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de:

- trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., deţinere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

B.C.M. - de sub învinuirea săvârşirii infracţiunilor de:

trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., deţinere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. deţinere, fără drept, de droguri de mare risc, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

6). S-a constatat că în mod greşit s-a folosit denumirea infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) şi art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ca fiind „trafic de droguri", în loc de „deţinere de droguri" de risc sau, după caz, de mare risc, fără drept, pentru consum propriu - în cazul inculpaţilor P.A.F., F.B.I., S.I.S., C.G.M., D.G.A., H.P., K.L.C.

7). În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de droguri:

- 5 grame rezină de cannabis (rest 4,55 grame în urma analizelor de laborator) şi 33,66 grame (rest 33,10 grame în urma analizelor de laborator) cu aceeaşi substanţă, ridicate de la inculpatul F.B.I. şi depuse la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO1. şi a cantităţii de 12 grame (rest 3,5 grame în urma analizelor de laborator) cannabis ridicată de la acelaşi inculpat şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO2.

- 1,97 grame (rest 1,54 grame în urma analizelor de laborator) rezină de cannabis ridicată de la inculpata V.R.

şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO3. (fila 421 voi. II dosar urmărire penală);

0,07 grame rezină de cannabis ridicată de la Inculpatul S.I.S. - consumată în procesul de laborator;

1,15 grame cannabis ridicată de la inculpatul P.A.F. - consumată în procesul de laborator;

50 comprimate MDMA (rest 45 în urma analizelor de laborator) ridicată de la inculpatul P.A.F. şi depusă la camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., potrivit dovezii nr. DO4.

8). S-a înlăturat obligarea la cheltuieli judiciare către stat în primă instanţă a inculpaţilor: B.C.M. şi I.F.V. (câte 1200 RON) şi C.I. (1600 RON), acestea rămânând în sarcina statului, în temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen.- întrucât inculpaţii au fost achitaţi pentru toate infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.

9). S-a menţinut restul dispoziţiilor hotărârii atacate.

III. În baza art. 381 rap. la art. 350 C. proc. pen., art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepselor aplicate inculpaţilor, perioada detenţiei preventive, astfel:

pentru inculpaţii P.A.F. şi F.B.I. -14 ianuarie 2009 - 23 aprilie 2009 şi a menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin încheierea din 14 aprilie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a prezentei;

Pentru inculpaţii C.M.Ş.A. şi S.I.S. - reţinerea de 24 ore din 14 ianuarie 2009;

Pentru inculpaţii H.P. şi D.G.A. - reţinerea de 24 ore din 19 ianuarie 2009.

IV. În baza art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit în favoarea Baroului Cluj, onorarii integrale apărători din oficiu, în sumă de 2400 RON (câte 400 RON, fiecare, pentru avoc. P.L., Ţ.E.C., D.I., F.O.L., C.T., G.D.) şi, respectiv, onorarii parţiale în sumă de 600 RON (câte 100 RON fiecare, pentru avoc. C.A.M., B.A.D., P.C.A., B.S., A.D.I., G.I.D.) - sume ce se vor plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

V. În baza art. 192 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii apelanţi P.A.F. şi S.I.S. să plătească, fiecare câte 600 RON, iar inculpaţii H.P. şi K.L.C. să plătească fiecare câte 1000 RON (din care, câte 400 RON reprezentând onorariu avocaţial) - cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor avansate de stat în apel urmând a rămâne în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -S.T. Cluj şi inculpaţii D.G.A., P.A.F. şi K.L.C.

Parchetul a criticat soluţia ca netemeinică şi nelegală, întrucât în mod greşit au fost achitaţi inculpaţii: C.G.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; C.M.Ş.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; I.F.V. şi C.I. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi B.C.M. pentru două infracţiuni prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2); art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în mod greşit au fost reduse pedepsele pentru inculpaţii C.G.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 ca urmare a înlăturării dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen.; D.G.A. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Au fost invocate cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹alin. (1) pct. 14, 17² şi 18 C. proc. pen.

Inculpatul D.G.A. a criticat soluţia pentru netemeinicie şi a solicitat reducerea pedepsei, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Inculpatul P.A.F. a criticat hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie şi a solicitat achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât nu există probe de vinovăţie împotriva sa.

A invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 18 şi 14 C. proc. pen.

Inculpatul K.L.C. a solicitat achitarea pentru infracţiunea de trafic de droguri, urmând a se reţine în sarcina sa doar infracţiunea de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu.

Înalta Curte, analizând decizia prin prisma cazurilor de casare invocate, cât şi a celor care, conform dispoziţiilor art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu de către instanţă constată următoarele:

În ceea ce priveşte recursul formulat de Parchet, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., acesta este fondat în cazul inculpaţilor I.F.V. şi B.C.M.

Pentru inculpatul I.F.V., în apel s-a dispus achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi pentru infracţiunea de deţinere în vederea consumului de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., după ce, prima instanţă îl condamnase pentru aceleaşi infracţiuni.

Curtea a arătat că niciunul din martorii acuzării nu face menţiune despre vreo activitate legată de droguri a inculpatului I.F.V., iar conţinutul convorbirilor telefonice interceptate nu-l incriminează în nici un fel. De aceea a apreciat că nici o probă de la dosar nu demonstrează cu certitudine vinovăţia acestuia pentru faptele imputate.

Înalta Curte, analizând decizia penală prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 18 C. proc. pen. constată că instanţa de apel a comis o eroare gravă de fapt, cele reţinute nefiind conforme cu realitatea atestată de probele administrate în cauză.

Conţinutul convorbirilor telefonice interceptate şi redate la dosar confirmă faptul că inculpatul a deţinut droguri de risc în vederea consumului, relevantă fiind în acest sens convorbirea din 19 aprilie 2008 ora 22:19 între D.G.A. şi K.L.C. în care cei doi folosesc expresii codificate referindu-se la doze de drog:

D.G.A.: „câte telefoane ţi-ai luat tu? K.L.C.: câte? Stai aşe, ...cinci!"

D.G.A.: „Da de unde ...c-a vinit acolo ăsta, rapid, de unde să ştiu?, că erau la I.F.V. alea şi eu trebuia să-i dau la M. (C.G.M.) una, şi (...) la I.F.V., ştii (...) şi apoi I.F.V. o zis că n-are cum să i-l deie astăzi, înţelegi? Că mie nu îmi mai trebe!"

În convorbirea din data de 20 septembrie 2008, ora 22:10 inculpatul D.G.A. îi spune unei persoane neidentificate că „I.F.V. fură curent", aceasta fiind o expresie folosită de inculpaţi (şi explicitată în timpul anchetei) prin care aceştia desemnau consumul de droguri.

Aspectul că inculpatul I.F.V. a deţinut în repetate rânduri droguri în vederea consumului este confirmat şi de declaraţia dată de inculpatul F.B.I. în faza de urmărire penală (la 26 ianuarie 2009) în care arată că B.C.M. îi trimetea deseori inculpatului I.F.V. droguri, inclusiv din Anglia.

Având în vedere declaraţiile investigatorului sub acoperire C.S., cât şi natura substanţelor găsite asupra inculpaţilor F.B.I., C.M.Ş.A. şi S.I.S. şi anume droguri de risc (haşiş) s-a reţinut şi în sarcina inculpatului I.F.V. infracţiunea de deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În mod corect a reţinut însă instanţa de apel că probele existente nu susţin acuzaţia de săvârşire a infracţiunii de trafic de droguri, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi cu privire la inculpatul B.C.M. arătând că vinovăţia nu este confirmată în mod cert şi concret de probele administrate.

Înalta Curte apreciază însă că şi în cazul acestui inculpat este incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., privind fapta de deţinere de droguri de risc în vederea consumului, probele administrate în cauză relevând comiterea ei.

Relevantă este în acest sens convorbirea din data de 27 septembrie 2008 ora 13:16 purtată între inculpaţii D.G.A. şi B.C.M. care discută despre petrecerea ce a avut loc cu o seară înainte: B.C.M.: „Da! Am fost rupt, aşa-i mă?"

D.G.A.: „îţi dădeai ochii peste cap ...Nu te puteai uita drept!"

B.C.M.: „Cred că s-o văzut aşe-i ?"

D.G.A.: „Apoi îţi dai sama, mă! Că şi io am băgat o grămadă şi am văzut că am fumat mult, ştii? ...ieri peste zi până seara am tot fumat una-ntruna!"

B.C.M.: „Bă, ce rupt am fo, pfai de puii mei!". Inculpatul F.B.I. a arătat de asemenea în declaraţia din 26 ianuarie 2009, dată în faza de urmărire penală că B.C.M. îi trimetea din Anglia droguri inculpatului I.F.V.

Înalta Curte consideră că aceste probe justifică reţinerea în sarcina inculpatului B.C.M. a infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului.

În sarcina inculpatului va fi reţinută infracţiunea de deţinere de droguri de risc în vederea consumului [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000], coroborându-se conţinutul convorbirilor interceptate şi redate la dosar (în care inculpatul arăta că a „fumat" ceva, că va face rost de „chestia aia", etc.) cu procesul -verbal întocmit la momentul flagrantului din care rezultă că substanţa găsită asupra altor inculpaţi din cauză este haşiş, neputându-se prezuma că inculpatul a „fumat" droguri de mare risc.

Constatând că în sprijinul reţinerii infracţiunii de trafic de droguri de risc de către inculpatul B.C.M. nu poate fi invocată decât declaraţia inculpatului F.B.I., care nu se coroborează cu alte probe, Curtea apreciază ca fiind corectă soluţia instanţei de apel prin care inculpatul B.C.M. a fost achitat pentru această faptă.

Pentru infracţiunile săvârşite de inculpaţii I.F.V. şi B.C.M., Înalta Curte va aplica fiecăruia o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru care va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, apreciind că scopurile pedepsei prevăzute în art. 52 C. pen. pot fi îndeplinite şi fără privarea de libertate, desfăşurarea procesului penal fiind de natură să reprezinte un avertisment serios pentru inculpaţi şi să asigure reeducarea lor.

Fondate sunt criticile parchetului, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.M.Ş.A.

Şi în cazul acestui inculpat este incident cazul de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 18 C. proc. pen. cu privire la fapta de introducere în ţară de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în raport cu care instanţa de apel a comis o gravă eroare de fapt.

Astfel, concluziile Curţii de apel că nu există probe de vinovăţie pentru această infracţiune nu sunt în concordanţă cu cele rezultate din probele administrate în cauză.

Deşi în faţa instanţei inculpatul C.M.Ş.A. a negat săvârşirea faptei în faza de urmărire penală a arătat că în vara anului 2008 s-a deplasat în Italia, iar inculpatul S.I.S. i-a solicitat să-i aducă de acolo haşiş, trimiţându-i pentru aceasta suma de 50 euro.

Această declaraţie de recunoaştere a inculpatului se coroborează cu declaraţia inculpatului S.I.S., dată în faza de urmărire penală în care a arătat că inculpatul C.M.Ş.A. i-a procurat haşiş din Italia. Aceste declaraţii date în faza de urmărire penală prezintă o mai mare credibilitate decât cele date în faţa instanţei, deoarece este exclus ca la acel moment să fi existat o punere de acord a inculpaţilor cu privire la cele ce urmau a fi declarate.

Ca atare, activitatea de introducere în ţară de droguri de risc a fost realizată de inculpatul C.M.Ş.A., fiind corect încadrată juridic în infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Pentru această infracţiune, instanţa îl va condamna la o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul prevăzut de lege.

La individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere gravitatea faptei comise, dar şi vârsta şi comportamentul pe durata procesului penal, care justifică aprecierea că acesta se poate reeduca şi în cazul aplicării unei pedepse mai puţin aspre. Recursul parchetului privindu-l pe acest inculpat este fondat şi sub aspectul criticii formulate pentru reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc, sancţiunea aplicată de prima instanţă fiind adecvată gravităţii faptei şi circumstanţelor personale ale inculpatului şi răspunzând mai bine exigenţelor impuse de prevenţia generală şi prevenţia specială.

De aceea Înalta Curte va înlătura pentru inculpatul C.M.Ş.A. dispoziţiile art. 81 şi 82 C. pen., va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen. în pedepsele componente de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., 3 luni închisoare şi 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, pe care le va repune în individualitatea lor.

Îl va condamna pe inculpat pentru dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c), 76 lit. a) C. pen., îl va condamna la 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. şi va contopi aceste pedepse cu cele aplicate pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu art. 41 alin. (2) C. pen. de 3 luni închisoare şi cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. va contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea.

În ceea ce priveşte recursurile inculpaţilor D.G.A., P.A.F. şi K.L.C., Curtea le va respinge ca nefondate.

Recursul inculpatului D.G.A. privind reindividualizarea pedepsei este nefondat, deoarece pedepsele fixate de instanţa de apel sunt adecvate gravităţii faptelor şi circumstanţelor personale ale inculpatului, fiind apte să asigure reeducarea acestuia.

O reducere a sancţiunii, aşa cum solicită inculpatul, ar conduce la o înfrângere a unuia din scopurile trasate pentru pedeapsă prin art. 52 C. pen., şi anume prevenţia generală.

Susţinerile inculpatului K.L.C. că nu a traficat droguri sunt nefondate, având în vedere declaraţiile sale din faza de urmărire penală în care a arătat că a cumpărat pastile de ecstasy de la M.T. şi din acestea a dat şi inculpatei V.R.

O asemenea activitate, ca şi aceea de cumpărare de haşiş pe care l-a consumat împreună cu alte persoane se circumscriu modalităţii elementului material prevăzut în art. 2 din Legea nr. 143/2000 - „oferirea", motiv pentru care în mod corect au fost încadrate juridic aceste fapte în infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, respectiv în cea de trafic de droguri de risc.

În raport de gravitatea faptelor comise, precum şi de aspectul că inculpatul le-a săvârşit în stare de recidivă postexecutorie, pedepsele aplicate sunt blânde, astfel încât nu se impune o reindividualizare a lor, aşa cum a solicitat inculpatul.

De aceea recursul inculpatului K.L.C. este nefondat.

În ceea ce priveşte recursul inculpatului P.A.F., Înalta Curte constată că acesta nu neagă existenţa faptelor imputate, din punct de vedere obiectiv, dar solicită să se constate că din punct de vedere subiectiv nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, deoarece a fost determinat să săvârşească fapta de către agentul sub acoperire.

Înalta Curte constată că o asemenea apărare nu poate fi primită întrucât din probele administrate în cauză rezultă că acesta era implicat în numeroase activităţi legate de traficul de droguri şi au existat acte materiale de această natură şi anterior celui în care a fost implicat agentul sub acoperire.

Nu se poate da curs nici solicitării de reindividualizare a pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată de prima instanţă, pentru că o reducere a cuantumului acestei sancţiuni ar aduce atingere prevenţiei generale şi celei speciale, prevăzute drept finalităţi ale pedepsei în art. 52 C. pen.

De aceea, Înalta Curte va admite în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj împotriva deciziei penale nr. 89 din 28 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa în parte decizia atacată şi rejudecând: Va condamna pe inculpaţii I.F.V. şi B.C.M. la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.

Va face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. În baza art. 81, 82 C. pen. va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor pe câte un termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen. va atrage atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale, va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

Va înlătura aplicarea art. 81, 82 şi 84 alin. (3) C. pen. pentru inculpatul C.M.Ş.A.

Va descontopi pedeapsa rezultantă, de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II şi b) C. pen. în pedepsele componente de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen., 3 luni închisoare şi 3 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare, în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. va condamna pe inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen. va condamna pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. va condamna pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

Conform art. 85 C. pen. va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată, prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. va contopi pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

Va face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II şi b C. pen.. Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate. Va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii D.G.A., P.A.F. şi K.L.C. împotriva aceleiaşi decizii.

Va obliga recurenţii inculpaţi D.G.A. şi K.L.C. la plata sumei de câte 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 400 RON reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurentul inculpat P.A.F. la pata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 400 pentru intimaţii inculpaţi V.R., C.M.Ş.A., S.I.S., C.G.M., H.P. şi C.I., iar pentru intimaţii inculpaţi I.F.V. V. şi B.C.M. onorariile parţiale de câte 100 RON până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj împotriva deciziei penale nr. 89 din 28 aprilie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează în parte decizia atacată şi rejudecând:

1. Condamnă pe inculpaţii I.F.V. V. şi B.C.M. la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate inculpaţilor pe câte un termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen. atrage atenţia inculpaţilor asupra disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale, suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

2. Înlătură aplicarea art. 81, 82 şi 84 alin. (3) C. pen. pentru inculpatul C.M.Ş.A.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă, de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza II şi b) C. pen. în pedepsele componente de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen., 3 luni închisoare şi 3 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen. condamnă pe inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen. condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen. condamnă pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

Conform art. 85 C. pen. dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată, prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 135 din 24 martie 2008 a Judecătoriei Sighetul Marmaţiei, definitivă prin neapelare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen.

Face aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II şi b C. pen. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii D.G.A., P.A.F. şi K.L.C. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi D.G.A. şi K.L.C. la plata sumei de câte 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de câte 400 RON reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat P.A.F. la pata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 400 pentru intimaţii inculpaţi V.R., C.M.Ş.A., S.I.S., C.G.M., H.P. şi C.I., iar pentru intimaţii inculpaţi I.F.V. şi B.C.M. onorariile parţiale de câte 100 RON până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 29 martie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 720/2012. Penal. Iniţiere, constituire de...		ICCJ. Decizia nr. 1699/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 957/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 957/2012. Penal