ICCJ. Decizia nr. 1604/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Fond

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Sentinţa nr. 1604/2012

Dosar nr. 5295/1/2010

Şedinţa publică din 5 decembrie 2012

Asupra cauzei penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Piteşti nr. 95/P/2008 din 14 iunie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: P.S.A., deputat în Parlamentul României pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 678/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 288 alin. (1) şi 2 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; Z.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie în formă continuată prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi P.E.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat Ia art. 248 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate Ia infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat Ia art. 289 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la uz de fals în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracţiune de corupţie prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Prin actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

În perioada 2000-2008, inculpatul Z.C. a deţinut funcţia de primar al comunei B., judeţul Argeş, având în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar a comunei B.

În perioada 1 martie 2005-17 martie 2008, inculpatul P.S.A., deputat în Parlamentul României a deţinut funcţia de director al O.C.P.I. Argeş, fiind şi membru în Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

Inculpata P.E.C. este fiica numitului P.V.N. decedat în anul 1999.

Inculpata îi cunoştea pe ambii inculpaţi, fiind colegă de facultate cu inculpatul P.S.A. şi rudă cu soţia inculpatului, iar pe Z.C. îl cunoscuse datorită bunelor relaţii pe care acesta le avusese cu părinţii săi.

La data de 12 martie 1991, numitul P.V.N. (tatăl inculpatei), în calitate de moştenitor al defunctului B.L.M. în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1991 a formulat în nume propriu la Primăria comunei B. cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 2,80 ha. Cererea a fost înregistrată din 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1991 al Primăriei Bradu.

Prin adresa din 13 ianuarie 2009, Primăria Bradu a comunicat că din 12 martie 1991 din Registrul special a fost înregistrată cererea numitului P.V.N. şi faptul că în evidenţele de fond funciar nu există nicio cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 pe numele inculpatei P.E.C.

În cauză, la data de 21 septembrie 2009, inculpata P.E.C. a prezentat organelor de urmărire penală în fotocopie o cerere formulată de aceasta, datată din 12 martie 1991, înregistrată şi adresată primarului comunei B., prin care în calitate de strănepoată a numitului B.L.M. solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de 22.742 mp, specificând că a anexat şi copii ale actelor de vânzare-cumpărare.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a inculpatei nu figurează înregistrată în Registrul special de evidenţă al Primăriei Bradu, conform relaţiilor comunicate de aceasta. De asemenea, numărul de înregistrare al cererii şi data înscrisă 12 martie 1991 corespund cererii de reconstituire formulată de tatăl său. Ca atare, înscrisul sub semnătură privată prezentat de inculpată ca fiind întocmit la 12 martie 1991 a fost falsificat de inculpată prin alterare, fiind denaturat conţinutul înscrisului adevărat, cererea tatălui său adresată Primăriei Bradu şi înregistrată real din 12 martie 1991 în Registrul special. Ulterior, la data de 22 septembrie 2008, inculpata P.E.C. a folosit înscrisul falsificat la Judecătoria Piteşti pe rolul căreia se afla Dosarul nr. 12.449/280/2007 având ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia judeţeană de fond funciar Argeş inculpatei P.E.C., formulată în contradictoriu de M.C.

În anul 1991, atâta timp cât numitul P.V.N., tatăl inculpatei trăia, P.E.C. nu putea formula cerere de reconstituire în nume propriu, deoarece primul grad, adică tatăl său era în viaţă şi chiar dacă ar fi formulat o astfel de cerere, ar fi fost respinsă ca fiind făcută de o persoană fără calitate.

Pentru acest motiv nici la momentul punerii în posesie şi nici la momentul emiterii titlului de proprietate, perioada decembrie 2005-ianuarie 2006, inculpata P.E.C. nu putea dobândi în nume propriu vreo suprafaţă de teren prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Cu toate că inculpata P.E.C. nu formulase nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu figura cu rol agricol în evidenţele comunei B. şi nu avea reconstituit dreptul de proprietate, la data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C., primar al comunei B. şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar B., a semnat şi parafat trei procese-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C., prezentate de aceasta, toate purtând nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru trei suprafeţe diferite de teren, în suprafaţă totală de 1,1953 ha teren, fiind semnate doar de Z.C. şi P.E.C. nu şi de ceilalţi membri al Comisiei locale de fond funciar B., care de altfel nici nu aveau cunoştinţă despre aceste demersuri.

La data de 14 decembrie 2005, inculpatul Z.C. i-a dispus martorului M.D., membru al Comisiei locale de fond funciar B. să completeze şi să semneze la rubrica „întocmit”, fişa cu date pentru titlu de proprietate inculpatei P.E.C. cu aceleaşi date nereale menţionate în procesele-verbale de punere în posesie. Fişa a fost semnată de inculpatul Z.C. la rubricile „preşedinte” şi „secretar” şi de inculpata P.E.C.

La data de 16 ianuarie 2006, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeş fişa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C.

În urma acestor demersuri, O.C.P.I. Argeş a emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C., în condiţiile în care nu beneficiase de reconstituirea dreptului de proprietate.

Ulterior, la data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a dispus aceluiaşi martor, M.D. completarea fişei de date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. pentru corectarea titlului de proprietate emis, în sensul că pentru tarlaua Y1, reprezentând 6.229 mp suprafaţă, la vecinătatea vestică în locul lui P.A. a fost menţionat M.C. Fişa corectoare a fost semnată doar de inculpatul Z.C. la rubricile „preşedinte” şi „secretar” şi de inculpata P.E.C., de luare la cunoştinţă.

În aceeaşi zi, 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeş fişa corectoare.

Nici unul dintre membrii Comisiei locale de fond funciar B., având în componenţă pe lângă primarul Z.C., în calitate de preşedinte, B.A.R., secretar şi membrii M.A., C.E., N.F., A.A., M.D., L.C. nu au avut cunoştinţă despre vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de inculpata P.E.C., nu au participat la vreo şedinţă a comisiei în care să fi discutat o asemenea cerere, nu s-a întocmit sau semnat vreun document în acest sens. Mai mult, inculpatul Z.C., în cazul martorului A.A. a făcut presiuni asupra acestuia, ulterior emiterii titlului de proprietate inculpatei P.E.C., pentru a semna procesul-verbal de punere în posesie, în contextul în care se declanşase litigiul civil între P.E.C. şi M.C.

Inculpatul P.S.A., în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în calitate de director al O.C.P.I. Argeş, cu ştiinţă, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu, constând în aceea că în mod abuziv şi nelegal, a rezolutat şi a dispus spre soluţionare, în baza solicitării formulate prin adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei Bradu, emiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C. pentru suprafaţa de 1,1953 ha pe teritoriul comunei B., judeţul Argeş, semnând titlul, deşi avea cunoştinţă de faptul că inculpatei P.E.C. nu-i fusese validat dreptul de reconstituire a suprafeţei de teren respective.

După redactarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatul P.S.A. l-a semnat în calitate de director al Oficiului de cadastru şi l-a înaintat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş, fiind semnat de prefectul judeţului Argeş, C.I. şi secretarul general al prefecturii, R.G.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul favorizării inculpatei P.E.C., ulterior emiterii titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, la solicitarea Primăriei Bradu, cu adresa din 2 mai 2007, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluţie efectuarea corecturii asupra titlului de proprietate, respectiv radierea menţiunii B. şi înlocuirea cu P., cu referire la teritoriul administrativ pe care se afla situată suprafaţa de 1,1953 ha teren, rectificarea în ceea ce priveşte vecinătatea unde P.A. a fost înlocuit cu M.C., iar la rubrica „Observaţii” s-a completat cu „Administraţia P.”.

Operaţiunile de corectare dispuse de inculpatul P.S.A. au fost certificate de acesta sub semnătură şi parafă la rubrica „Director O.C.P.I. Argeş”.

Inculpatul P.S.A. a dispus abuziv emiterea titlului de proprietate în favoarea inculpatei P.E.C., cunoscând că nu avea validare în nume propriu şi nu era îndreptăţită în acest sens, făcând presiuni asupra martorului M.R., funcţionarul care în urma verificărilor efectuate în evidentele Oficiului de Cadastru constatase aceste nelegalităţi, aducându-le la cunoştinţa inculpatului.

Participaţia inculpatului P.S.A. la emiterea nelegală a titlului de proprietate inculpatei P.E.C. a rezultat şi din faptul că a ridicat personal actul, Ia data de 23 ianuarie 2006 de la arhiva instituţiei (exemplarul rămas la O.C.P.I. Argeş) iar până la data de 9 mai 2007 documentul a fost la dispoziţia inculpatului, constatare făcută de martora M.R., care a consemnat-o pe un înscris ataşat la prima filă din carnetul în care se afla înregistrat şi titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Aspectele au fost confirmate atât de martora M.R. cât şi de martorele E.E., E.C., S.M. şi P.L.M. care aveau atribuţii de serviciu referitoare la emiterea titlurilor de proprietate, verificarea documentaţiilor premergătoare emiterii titlurilor, redactarea, completarea şi corectarea acestora.

Inculpata P.E.C. a recunoscut că în repetate rânduri a luat legătura cu inculpatul P.S.A. la sediul Oficiului de Cadastru, purtând discuţii referitoare la emiterea titlului său de proprietate, după ce inculpatul Z.C. înaintase documentele.

De altfel, conform declaraţiei inculpatei P.E.C. chiar inculpatul P.S.A. a fost cel care i-a înmânat personal titlul de proprietate, inclusiv după corectare.

Conform adresei din 5 noiembrie 2008 emisă de Primăria Bradu au rezultat următoarele: în evidentele de fond funciar nu există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu pe numele P.E.C.; nu există hotărâre de validare a Comisiei judeţene de fond funciar Argeş privind pe P.E.C. şi nu există proces-verbal de şedinţă în Registrul special, în care să fie analizată cererea acesteia; nu există registru agricol şi fişă de corectare cu privire la P.E.C. şi nici alte acte care să justifice eliberarea unui titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

De asemenea, conform adresei din 27 octombrie 2008 a instituţiei prefectului judeţului Argeş cu privire la titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, titular P.E.C., în evidenţele Comisiei judeţene Argeş pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se regăseşte o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate pentru P.E.C.

Totodată, prin adresa din 3 octombrie 2008 a O.C.P.I. Argeş s-a comunicat că documentaţia pentru redactarea titlului de proprietate din 2006 nu conţine hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş sau propunerea de validare a Comisiei locale de fond funciar B.

Faptele au avut loc în contextul în care partea vătămată M.C. deţinea legal în proprietate (conform titlului de proprietate din 14 octombrie 1994) suprafaţa de 5.069 mp, terenul atribuit abuziv inculpatei P.E.C., în suprafaţă totală de 11.953 mp, fiind suprapus acestei suprafeţe, ca şi 1.400 mp teren deţinut legal cu titlu de proprietate din 20 decembrie 1995 de partea vătămată V.I., diferenţa de teren fiind atribuită din proprietatea municipiului Piteşti.

Inculpatul P.S.A., în calitate de director al O.C.P.I. Argeş, după o înţelegere prealabilă cu inculpata P.E.C. a primit cu titlu de mită de la aceasta suma de 190.000 RON obţinută din vânzarea unei suprafeţe de teren numitului C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în scopul emiterii nelegale a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 pentru mai multe suprafeţe de teren, între care şi terenul vândut lui C.N. Suma de bani a fost remisă inculpatului P.S.A. de inculpata P.E.C. la data de 27 septembrie 2007, cu ocazia autentificării la Biroul Notarului Public I.G. din Piteşti a contractului de vânzare-cumpărare din 2007 în prezenţa cumpărătorului C.N.

Din cercetări a rezultat că, deşi în contractul de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 a fost stipulată suma de 175.000 RON ca preţ al vânzării, în realitate suma plătită efectiv la notariat a fost de 190.000 RON.

După vânzarea terenului lui C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în contextul judecării cauzei civile la Judecătoria Piteşti, ce avea ca obiect litigiul inculpatei cu M.C., care solicitase anularea titlului de proprietate emis fraudulos, inculpata P.E.C. i-a oferit bani martorei C.E., consilier juridic al Primăriei Bradu pentru a comunica în fals instanţei că în evidenţele primăriei există înregistrată cerere de validare în nume propriu a inculpatei şi documente justificative în susţinerea acesteia.

În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare.

Conform raportului de expertiză tehnică, la data săvârşirii faptelor, valoarea totală (11.953 mp) a celor trei suprafeţe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i-a fost emis nelegal titlu de proprietate, a fost de 530.497 RON.

Prin săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 253.450 RON în dauna părţii vătămate M.C. reprezentând contravaloarea a 4.227 mp teren aparţinând acestuia şi pentru care i-a fost emis nelegal titlul de proprietate inculpatei P.E.C.

Prin aceleaşi infracţiuni s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 80.000 RON părţii vătămate V.I., reprezentând contravaloarea a 1.400 mp teren aparţinând acestuia şi pentru care s-a emis nelegal titlul de proprietate inculpatei P.E.C.

De asemenea, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă agravată s-a produs un prejudiciu municipiului Piteşti în cuantum de 264.200 RON, reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren (cu excepţia terenurilor aparţinând părţilor vătămate M.C. şi V.I.) pentru care s-a emis nelegal titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

Cu adresa din 26 mai 2010, Primăria municipiului Piteşti a precizat că se constituie parte civilă, solicitând ca terenul diferenţă ce nu aparţine numiţilor M.C. şi V.I. ca urmare a suprapunerii punerilor în posesie a inculpatei P.E.C. pe proprietatea acestora, să revină în posesia şi proprietatea municipiului Piteşti deoarece se află pe raza administrativ teritorială a acestuia.

Partea vătămată C.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 175.000 RON.

Prin ordonanţa nr. 95/P/2008 din 8 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Piteşti s-a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Z.C., P.S.A. şi P.E.C. De asemenea, s-a aplicat sechestru asigurător şi asupra suprafeţelor de 6.229 mp teren şi respectiv 2.045 mp situate în municipiul Piteşti intabulate în favoarea inculpatei P.E.C.

Faptele s-au stabilit pe baza următoarele mijloace de probă: declaraţiile părţilor vătămate V.I., C.N., M.C.; declaraţiile martorilor C.E., I.G., P.I.A., O.I.E., I.S., M.R., E.E., E.C., B.A., S.M., M.S., P.L.M., B.D.C., N.F., B.A.R., A.M., S.M.A., G.S., C.I., R.G., M.D., A.A., M.A., T.G., înscrisuri, raport de expertiză tehnică, declaraţiile inculpaţilor Z.C., P.S.A. şi P.E.C.

În faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi inculpaţii Z.C., P.S.A., P.E.C., părţile vătămate, martorii din acte şi propuşi de apărare, fiind administrată proba cu înscrisuri şi expertiză tehnică.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza de cercetare judecătorească, instanţa retine următoarele:

În perioada 2000-2008, inculpatul Z.C. a deţinut funcţia de primar al comunei B., judeţul Argeş şi în acelaşi timp a avut şi calitatea de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar a comunei B., constituită conform ordinului din 30 septembrie 2005 emis de prefectul judeţului Argeş.

În perioada 1 martie 2005-17 martie 2008, inculpatul P.S.A., deputat în Parlamentul României, a deţinut funcţia de director al O.C.P.I. Argeş, fiind şi membru în Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş, pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

Inculpata P.E.C. îi cunoştea pe ambii inculpaţi, fiind colegă de facultate cu P.S.A. şi rudă cu soţia inculpatului, iar pe Z.C. îl cunoscuse datorită bunelor relaţii pe care acesta le-a avut cu părinţii săi.

La data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C., primar şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar B., a semnat şi parafat trei procese-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. cu trei suprafeţe de teren situate în sat P., comuna B., în suprafaţa totală de 1.1953 ha, fiind înregistrate la Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar a Primăriei comunei B. sub acelaşi număr 5.609 din 13 decembrie 2005.

Procesele-verbale de punere în posesie nu au fost semnate de membrii Comisiei locale de fond funciar constituită din B.A.R., secretat şi membrii M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. şi L.C., care de altfel nici nu au avut cunoştinţă de cele întâmplate, conform celor declarate.

Totodată, procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. în cuprinsul cărora s-a menţionat nereal că suprafeţele de teren au fost validate prin hotărârea nr. 18 din 1991 a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 au fost emise de inculpatul Z.C., deşi inculpata P.E.C. nu formulase nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu figura cu rol agricol în evidenţele comunei B., nu avea reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor respective, nu exista nicio hotărâre a Comisiei judeţene Argeş de reconstituire a dreptului de proprietate inculpatei P.E.C. şi nici hotărârea de validare a Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş, astfel cum a rezultat din relaţiile comunicate de Prefectul judeţului Argeş şi primăria comunei Bradu.

Distinct de acestea, se reţine că anterior semnării şi parafării proceselor-verbale de punere în posesie de către inculpatul Z.C., la cererea inculpatei P.E.C., martorul B.D.C. le-a completat cu datele privind suprafeţele de teren şi vecinătăţile acestora comunicate de inculpata P.E.C. care apoi le-a prezentat inculpatului Z.C.

La data de 14 decembrie 2005, în timp ce se afla în biroul său împreună cu inculpata P.E.C., inculpatul Z.C. i-a cerut martorului M.D., membru al Comisiei locale de fond funciar să întocmească fişa cu date pentru titlu de proprietate al inculpatei. Iniţial, martorul nu a fost de acord, motivând lipsa de experienţă în materia fondului funciar, fiind mecanic de locomotivă, însă la insistenţele inculpatului Z.C. a acceptat.

Astfel, a completat fişa pentru titlu de proprietate al inculpatei P.E.C. cu date privind suprafeţele de teren şi vecinătăţile, dictate de inculpatul Z.C. preluate din procesele-verbale de punere în posesie, inculpatul Z.C. semnând atât la preşedinte cât şi la secretar.

La data de 16 ianuarie 2006, cu adresa din 16 ianuarie 2006, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeş, fişa cu date pentru redactat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 a inculpatei P.E.C.

Primind adresa, la data de 18 ianuarie 2006, directorul O.C.P.I. Argeş, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluţie ca martora M.R., tehnician cadastru în cadrul oficiului, să procedeze la verificare şi soluţionare legală.

Martora M.R., verificând fişa cu date pentru redactat titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. a constatat că în cuprinsul acesteia nu era menţionată hotărârea Comisiei judeţene de reconstituire a dreptului de proprietate, iar în baza de date a Oficiului inculpata P.E.C. nu figura validată de Comisia judeţeană, în sensul că nu deţinea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau de Comisia judeţeană de fond funciar Argeş.

Apreciind că inculpatei P.E.C. nu i se poate elibera titlu de proprietate întrucât nu-i fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor menţionate în fişă, a refuzat să o semneze de verificare, aducându-i la cunoştinţă inculpatului P.S.A. aspectele constatate.

Cu toate acestea, inculpatul P.S.A. i-a cerut martorei să transmită fişa cu date spre redactarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

M.R. s-a conformat dispoziţiilor inculpatului P.S.A. fiindu-i teamă de acesta, ca urmare a insultelor şi ameninţărilor repetate cu concedierea, aspecte confirmate de martorii audiaţi în cauză. De altfel, la câteva luni, M.R. a fost mutată din dispoziţia inculpatului de la biroul cadastru în arhiva titlurilor de proprietate a Oficiului.

În această situaţie, M.R. a transmis documentele martorei P.L.M., referent în cadrul Oficiului de cadastru Argeş, ce avea ca atribuţii redactarea titlurilor de proprietate, care a întocmit titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C. conform fişei cu date pentru titlu de proprietate.

Prin acest act (titlu de proprietate) se atesta că inculpata P.E.C. primeşte în proprietate o suprafaţă totală de 1 ha 1953 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate situată pe teritoriul comunei B., la vecinătatea vestică fiind menţionat P.A., conform fişei cu date pentru titlu de proprietate.

După redactarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatul P.S.A. I-a semnat în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeş şi l-a înaintat Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş, fiind semnat de prefectul judeţului Argeş, martorul C.I. şi secretarul general al prefecturii, martorul R.G.

Ulterior, inculpatul P.S.A. i-a înmânat personal titlul de proprietate inculpatei P.E.C., după cum aceasta a declarat.

La doi ani de la obţinerea titlului de proprietate în modalitatea descrisă, în anul 2007 actul este modificat prin acelaşi procedeu.

Astfel, la data de 2 mai 2007, în prezenţa inculpatei P.E.C., inculpatul Z.C. i-a cerut aceluiaşi martor, M.D. să completeze o altă fişă cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. pentru corectarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006. Martorul i-a solicitat ca la întocmirea fişei corectoare să participe şi ceilalţi membrii ai Comisiei de fond funciar, însă la insistenţele inculpatului Z.C., care l-a asigurat că vor semna ulterior, a acceptat să o completeze.

Prin urmare, a completat fişa corectoare, în sensul că pentru tarlaua Y1 reprezentând 6.229 mp suprafaţă, la vecinătatea vestică în locul numitului P.A. a menţionat M.C., datele fiindu-i dictate de inculpatul Z.C., care a şi semnat, atât la preşedinte cât şi la secretar.

În aceeaşi zi, 2 mai 2007, cu adresa din 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeş, fişa întocmită pentru corectarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, aparţinând inculpatei P.E.C.

Primind adresa, la data de 2 mai 2007, directorul O.C.P.I. Argeş, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluţie ca martora E.E., tehnician cadastru în cadrul Oficiului să opereze corectarea titlului de proprietate în conformitate cu fişa corectoare înaintată de Primăria comunei B.

În acest sens, inculpatul P.S.A. a chemat-o în biroul său pe martora E.E., solicitându-i corectarea titlului de proprietate aparţinând inculpatei P.E.C., înmânându-i actul şi fişa corectoare.

Astfel, pe titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, la rubrica privind situarea suprafeţei de teren de 1 ha 1953 mp reconstituită inculpatei P.E.C. a fost radiată menţiunea B. fiind înlocuită cu P., la vecinătatea vestică unde figura iniţial P.A. a fost înlocuit cu M.C. iar la rubrica „Observaţii” s-a completat cu menţiunea „Administraţia P.”.

Operaţiunile de corectare au fost certificate de inculpatul P.S.A. sub semnătură şi parafă în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeş, după cum martora E.E. a declarat.

Prin acest act, corectat în modalitatea descrisă, se atesta că inculpata P.E.C. primeşte în proprietate, o suprafaţă totală de 1 ha 1953 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate situată pe teritoriul municipiului Piteşti, la vecinătatea vestică fiind menţionat M.C.

Ulterior, inculpatul P.S.A. i-a înmânat personal titlul de proprietate corectat, inculpatei P.E.C., după cum aceasta a declarat.

La data de 22 septembrie 2007, inculpata P.E.C. vinde numitului C.N. o parte din teren în suprafaţă de 3.500 mp, pentru care obţinuse titlul de proprietate (corectat) din 23 ianuarie 2006, cu suma de 175.000 RON.

Autentificarea contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 s-a realizat în Biroul Notarului Public I.G. din Piteşti, la tranzacţie participând alături de C.N., P.E.C. şi inculpatul P.S.A., cât şi martorul O.I.E., agent imobiliar.

La rândul său, numitul C.N. a înstrăinat terenul dobândit de la inculpata P.E.C., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, societăţii SC C.F.G. SRL cu suma totală de 101.410.754 RON, conform contractelor de vânzare-cumpărare nr. Z1 din 1 iunie 2011 şi nr. Z2 din 1 iunie 2011.

Probele au relevat că terenul pentru care inculpata P.E.C. deţinea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis în împrejurările descrise, aparţinea părţilor civile M.C., V.I. şi Primăria municipiului Piteşti.

Astfel, părţii vătămate M.C. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, ca urmare a cererii formulate la data de 12 martie 1991, fiind validat prin hotărârea nr. 90 din 1991 de Comisia judeţeană de fond funciar Argeş, în calitate de moştenitor al autorilor săi M.S.A. şi M.G.

Potrivit Legii nr. 18/1991, părţii vătămate M.C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5.000 mp teren, fost sat P., judeţul Argeş, eliberându-i-se titlul de proprietate din 14 octombrie 1994.

La data de 3 decembrie 2007, prin acţiunea formulată, partea vătămată M.C. a chemat în judecată pe inculpata P.E.C., Comisia locală de fond funciar B., Comisia judeţeană de fond funciar Argeş, pentru a se dispune nulitatea absolută a titlului de proprietate emis inculpatei P.E.C. pentru suprafaţa de 4.227 mp situat în municipiul Piteşti pentru care deţinea titlul de proprietate din 14 octombrie 1994.

Pe parcursul derulării procesului civil Ia Judecătoria Piteşti, la termenul din 22 septembrie 2008, inculpata P.E.C. foloseşte un înscris sub semnătură privată falsificat, respectiv o cerere formulată de aceasta datată din 12 martie 1991, înregistrată şi adresată primarului comunei B., conform căreia în calitate de strănepoată a numitului B.L.M., solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafaţa de 22.742 mp, specificând că a anexat şi copii ale actelor de vânzare-cumpărare.

Ulterior, la data de 21 ianuarie 2009, inculpata P.E.C. a prezentat şi organelor de urmărire penală acelaşi înscris falsificat, în apărare, pentru a dovedi în opinia sa că formulase o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

În fapt, prin adresa din 13 ianuarie 2009, Primăria comunei B. a comunicat în data 12 martie 1991 la registrul special constituit în temeiul Legii nr. 18/1991, fusese înregistrată cererea numitului P.V.N. (tatăl inculpatei P.E.C.), în evidenţe nefiind identificată nici o cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 formulată de inculpata P.E.C.

Tatăl inculpatei P.E.C., numitul P.V.N., în calitate de moştenitor al defunctului B.L.M. la data de 12 martie 1991 formulase, într-adevăr, în nume propriu la Primăria Bradu cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 2,80 ha. Cererea sa a fost înregistrată din 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1001 al Primăriei Bradu (P.V.N., tatăl inculpatei, a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate şi ulterior, i s-a emis titlul de proprietate pentru terenul la care era îndreptăţit să-l primească).

Aşadar, în evidenţele Primăriei Bradu nu figura nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de inculpata P.E.C., iar numărul de înregistrare al cererii sale şi data înscrisă corespundeau cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de tatăl său. Ca atare, înscrisul sub semnătură privată prezentat de inculpată ca întocmit la 12 martie 1991 a fost falsificat şi folosit de inculpată în Dosarul civil nr. 12.449/280/2007 al Judecătoriei Piteşti, în cuprinsul acestuia fiind reprodus în mod fraudulos conţinutul înscrisului adevărat, cererea tatălui său înregistrată la data de 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1991.

Distinct de aceasta, tot pe parcursul soluţionării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 al Judecătoriei Piteşti, inculpata P.E.C. a oferit bani martorei C.E., consilier juridic al Primăriei Bradu, pentru a o determina să comunice în fals instanţei că în evidenţele primăriei figurează înregistrată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi documente care au justificat eliberarea titlului de proprietate, ofertă refuzată de martoră.

De asemenea, martora I.S., desemnată de instanţă să efectueze expertiza tehnică dispusă în cauza civilă, după ce a constatat că inculpata P.E.C. nu deţine nici un document care să justifice emiterea titlului de proprietate, că nu exista nici un drept de proprietate reconstituit în baza vreunei hotărâri a Comisiei Judeţene şi nici cerere a acesteia de reconstituire a dreptului de proprietate, a fost sunată de inculpatul P.S.A. care i-a adus la cunoştinţă că inculpata P.E.C. este verişoara soţiei sale. De asemenea, până la depunerea raportului de expertiză, la 23 iulie 2008, inculpata P.E.C. a sunat-o repetat rugând-o să se întâlnească, martora refuzând-o, întrucât întâlnirea se desfăşura în afara cadrului procesual, cu atât mai mult, cu cât legal citată, inculpata refuzase să se prezinte la efectuarea expertizei tehnice.

Prin sentinţa civilă nr. 5373 din 29 septembrie 2008 a Judecătoriei Piteşti, irevocabilă prin decizia nr. 582/R din 27 martie 2009 a Tribunalului Argeş, s-a dispus nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş inculpatei P.E.C. pentru suprafaţa de 4.427 mp. teren situat în intravilanul municipiului Piteşti.

S-a reţinut în esenţă, că inculpata P.E.C. deţine 4427 mp care se suprapune cu terenul părţii vătămate M.C., iar în rest, terenul acesteia suprapunându-se cu al altor persoane care nu au formulat acţiune.

Actele emise de Comisia locală de fond funciar B. pentru eliberarea titlului de proprietate nu au suport legal, pentru că cererea formulată de inculpata P.E.C. de reconstituire a dreptului de proprietate nu apare în registrul special, nu există hotărâre de validare, eliberându-se adeverinţă şi proces-verbal de punere în posesie, fără îndeplinirea condiţiilor legale, fără măsurători, fără a se verifica calitatea acesteia de moştenitor, registrele agricole din perioada 1950-1962 la nivelul comunei B., întocmindu-se două fişe cu date pentru eliberarea titlului de proprietate, în 2005 şi 2007.

Părţii vătămate V.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1.400 mp teren situat în Piteşti, eliberându-i-se titlu de proprietate din 20 decembrie 1995.

Întrucât terenul deţinut de inculpata P.E.C. în baza titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 se suprapunea cu terenul deţinut legal de partea vătămată V.I. în baza titlului de proprietate din 20 decembrie 1995, prin sentinţa civilă irevocabilă nr. 4450 din 9 mai 2011 a Judecătoriei Piteşti, s-a dispus nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, inculpatei P.E.C. pentru suprafaţa de 1400 mp teren situat în Piteşti. Diferenţa de teren menţionat în titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis inculpatei se află în proprietatea municipiului Piteşti, terenul aflându-se pe raza administrativ-teritorială a acestuia.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, la data săvârşirii faptelor, valoarea totală (11.953 mp) a celor trei suprafeţe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i-a fost emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 este în cuantum de 530.497 RON.

În cursul judecăţii, la termenul din 5 septembrie 2011, instanţa a încuviinţat efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea evaluarea proprietăţii imobiliare. Conform raportului de expertiză tehnică s-a stabilit că valoarea totală de circulaţie actualizată a suprafeţei de 11.953 mp din intravilanul municipiului Piteşti pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate este de 4.197.894 RON, echivalent a 940.874 euro. Părţile au contestat modul de calcul, inclusiv parchetul, iar instanţa va avea în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat la urmărire penală întrucât a avut în vedere valoarea terenului la data faptelor, stabilit la 530.497 RON.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă a fost stabilită din coroborarea depoziţiilor martorilor C.E., I.G., P.I.A., O.I.E., I.S., M.R., E.E., E.C., B.A., S.M., M.S., P.L.M., B.D.C., N.F., B.A.R., A.M., S.M.A., G.S., C.I., R.G., M.D., A.A., M.A., T.G. (date atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti) cu înscrisuri, raport de expertiză tehnică, declaraţiile părţilor vătămate M.C., V.I., C.N., inclusiv cu relatările inculpaţilor P.S.A., Z.C. şi P.E.C., date în cursul procesului.

Martorii B.A.R., M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. şi L.C., membri ai Comisiei locale de fond funciar B. au menţionat că inculpata P.E.C. nu a formulat nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nefiind înregistrată în evidenţele primăriei o astfel de cerere; nu au participat la nicio şedinţă a comisiei în cadrul căreia să fi fost stabilită suprafaţa de teren ce urma să fie atribuită în proprietatea inculpatei, nu au analizat vreo cerere a acesteia de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au întocmit sau semnat vreun document în acest sens, inculpata P.E.C. nefiind înregistrată cu rol agricol în Registrul Primăriei Bradu; de asemenea nu au semnat procesele-verbale de punere în posesie.

Martora B.A.R., secretar al Primăriei Comunei B. şi membru al Comisia de fond funciar în perioada 1994-iulie 2008, a relevat că în cadrul comisiei locale de fond funciar, care îşi desfăşura activitatea în prezenţa majorităţii membrilor acesteia cu participarea obligatorie a primarului sau viceprimarului se analizau cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fiind înaintate propuneri scrise Comisiei judeţene de fond funciar Argeş. În situaţia în care aceasta valida cererea, i se înainta documentaţia necesară. În conformitate cu hotărârea de validare a comisiei judeţene de fond funciar, Comisia locală de fond funciar B. întocmea procesele-verbale de punere în posesie şi fişa cu date pentru titlul de proprietate pe care le înaintau Oficiului de Cadastru şi Publicitare Imobiliară în vederea eliberării titlului de proprietate.

Martora C.E., consilier juridic în Primăria Bradu şi membru al Comisiei locale de fond funciar B., verificând evidenţele primăriei a constatat că amplasamentele suprafeţelor de teren reconstituite inculpatei P.E.C. nu aparţineau administrativ-teritorial comunei B., ci municipiului Piteşti. De asemenea, nu exista cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în temeiul Legii nr. 18/1991 de inculpata P.E.C., nici hotărâre de validare a Comisie judeţene de fond funciar Argeş, sau propunere în acest sens a Comisiei locale de fond funciar B., nu exista proces-verbal de şedinţă a comisiei înregistrat în Registrul special de analiză a cererilor, registru agricol, cerere a inculpatei de corectare a titlului de proprietate şi nici alte acte sau documente care să fi justificat eliberarea titlului de proprietate.

Pe parcursul derulării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 la Judecătoria Piteşti, unde reprezenta Comisia locală de fond funciar B., pârâtă în proces alături de P.E.C., inculpata i-a oferit bani pentru a comunica în fals instanţei că în evidenţele primăriei figura înregistrată cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi documente justificative pentru eliberarea titlului de proprietate.

Martorul B.D.C. angajat al Primăriei Bradu, ce desfăşura activităţi de salubrizare, evacuări deşeuri, dezăpeziri ş.a., a arătat că aflându-se în Primăria Bradu s-a întâlnit cu inculpata P.E.C. care l-a rugat să-i completeze procesele-verbale de punere în posesie din 13 decembrie 2005, motivându-i că niciunul dintre membrii Comisiei local de fond funciar B. nu se aflau la sediul primăriei.

S-a conformat cererii inculpatei, astfel că a completat procesele-verbale de punere în posesie prezentate de inculpată cu date privind suprafeţele de teren, vecinătăţile, inclusiv numărul hotărârii de validare a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, dictate de inculpata P.E.C. şi le-a restituit inculpatei.

Martorul M.D., membru al Comisiei de fond funciar B., a afirmat că la cererea inculpatului Z.C. şi în prezenţa inculpatei P.E.C. a completat fişa pentru titlu de proprietate pentru P.E.C. cu date privind suprafeţele de teren şi vecinătăţile dictate de Z.C., preluate din procesele-verbale de punere în posesie; de asemenea, a completat şi fişa corectoare a titlului de proprietate, în sensul că pentru suprafaţa de 6.229 mp teren, la vecinătatea vestică, în locul numitului P.A. a menţionat M.C., datele fiindu-i dictate de inculpatul Z.C., care în ambele situaţii a semnat cele două fişe atât la preşedinte cât şi la secretar, iar martorul de întocmirea acestora.

A.A., membru al Comisiei de fond funciar B. a atestat că în repetate rânduri, inculpata P.E.C. I-a rugat să-i semneze procesele-verbale de punere în posesie, asemenea şi inculpatul Z.C., refuzându-i de fiecare dată, întrucât aflase că terenul era în litigiu şi nu existau documente justificative pentru eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Martora M.R., tehnician cadastru în cadrul O.C.P.I. Argeş a confirmat că, verificând fişa cu date pentru titlul de proprietate a inculpatei P.E.C., transmisă de inculpatul P.S.A. spre verificare şi soluţionare legală, a constatat că nu era menţionată hotărârea Comisiei judeţene de reconstituire a dreptului de proprietate, iar în baza de date a oficiului, inculpata nu figura validată de comisia judeţeană, în sensul că nu deţinea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau de Comisia judeţeană de fond funciar Argeş. Constatând că inculpatei P.E.C. nu-i fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor menţionate în fişă şi în aceste condiţii nu i se poate elibera titlu de proprietate a refuzat să semneze de verificare şi i-a adus la cunoştinţă inculpatului P.S.A., directorul oficiului, ceea ce constatase.

Cu toate acestea, inculpatul P.S.A. i-a cerut să transmită fişa cu date spre redactarea titlului de proprietate.

M.R. a relatat că s-a conformat dispoziţiilor acestuia, fiindu-i teamă de insultele şi ameninţările cu concedierea proferate de inculpat şi a transmis documentele martorei P.L.M. pentru redactarea titlului de proprietate.

Martorele E.C., B.A., S.M., angajate ale Oficiului de cadastru au confirmat că din dispoziţia inculpatului P.S.A., M.R. a fost mutată de la Biroul cadastru la Arhiva titlurilor de proprietate, martora E.C. relatând că inculpatul P.S.A. a ameninţat-o cu concedierea pe colega M.R.

Împrejurarea că după emiterea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, înscrisul a fost luat de inculpatul P.S.A. din arhiva instituţiei (exemplarul oficiului de cadastru) şi predat inculpatei P.E.C. a reieşit atât din depoziţiile inculpatei P.E.C., cât şi ale martorilor M.R., E.E., E.C., S.M. şi P.L.M. În acest sens, martorele au relatat că verificând carnetul cu titluri de proprietate, au constatat că titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 lipseşte, în locul acestuia aflându-se un înscris în cuprinsul căruia martora E.E. menţionase că fusese luat de inculpatul P.S.A. şi adus la 9 mai 2007.

Martora P.L.M., referent în cadrul O.C.P.I. Argeş a relevat că pe baza documentaţiei transmisă de M.R. ce nu presupunea o nouă verificare din partea sa, atribuţiile sale limitându-se la redactarea titlurilor de proprietate, a întocmit titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatei P.E.C. în conformitate cu fişa cu date pentru titlu de proprietate.

Martorul C.I., prefect al judeţului Argeş care a semnat titlul de proprietate al inculpatei, alături de R.G., secretarul general al prefecturii şi inculpatul P.S.A., directorul Oficiului de cadastru, a arătat că, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor se formulau la comisia locală de fond funciar unde se depuneau şi documentele justificative în susţinerea cererii.

Se analizau de comisia locală de fond funciar care hotăra trimiterea cererii Comisiei judeţene de fond funciar Argeş pentru a valida/invalida reconstituirea dreptului de proprietate. În cadrul comisiei judeţene, dosarul era preluat de expertul desemnat pentru localitatea respectivă, care-l analiza şi-l transmitea comisiei tehnice a comisiei judeţene, care la rândul său formula propuneri pentru validarea/invalidarea reconstituirii dreptului de proprietate.

Comisia judeţeană de fond funciar analiza propunerea Comisiei tehnice şi vota validarea/invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Hotărârea adoptată de Comisia judeţeană în sensul validării/invalidării cererii se redacta şi semna de membrii comisiei. Hotărârea comisiei judeţene împreună cu documentaţia aferentă se restituiau comisiei locale de fond funciar care formulase propunerea şi O.C.P.I. Argeş pentru emiterea de către Comisia locală de fond funciar a documentelor necesare emiterii titlului de proprietate: procese-verbale de punere în posesie, fişa cu date pentru emiterea titlului de proprietate şi adresa de înaintare a documentelor Oficiului de cadastru.

În baza documentelor transmise de comisia locală de fond funciar, funcţionarii O.C.P.I. Argeş, după verificarea legalităţii documentelor înaintate de comisia locală, redactau titlul de proprietate care se semna de prefect, secretarul general al prefecturii şi directorul Oficiului de cadastru.

Referitor la titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis inculpatei P.E.C., martorul C.I. a precizat că la momentul emiterii nu a existat hotărâre de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia judeţeană de fond funciar Argeş (împrejurări cunoscute ulterior). În lipsa unei asemenea hotărâri, comisia locală de fond funciar nu putea întocmi fişa cu date pentru reconstituirea dreptului de proprietate inculpatei P.E.C., căreia nu i se putea elibera titlu de proprietate.

În acelaşi sens a declarat şi martorul R.G., secretarul general al prefecturii care deţinea şi funcţia de secretar în cadrul Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Argeş, cu precizarea că nu a mai existat o situaţie similară titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, anume ca emiterea titlului să fi fost realizată în absenţa hotărârii Comisiei judeţene de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin adresa din 5 noiembrie 2008 emisă de Primăria comunei B., s-a comunicat că în evidentele de fond funciar nu există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu, pe numele P.E.C.; nu există hotărâre de validare a Comisiei judeţene de fond funciar Argeş privind pe P.E.C. şi nu există proces-verbal de şedinţă în Registrul special în care să se fi analizat cererea acesteia; nu există registru agricol şi fişă de corectare şi nici alte acte care să justifice eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Conform adresei din 27 octombrie 2008 emisă de instituţia Prefectului Judeţului Argeş cu privire la titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 a reieşit că în evidenţele Comisiei judeţene Argeş pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se regăseşte o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate pentru inculpata P.E.C.

Prin adresa din 3 octombrie 2008, O.C.P.I. Argeş a comunicat că documentaţia pentru redactarea titlului de proprietate din 2006 nu conţine hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar Argeş sau propunerea de validare a Comisiei locale de fond funciar B.

De asemenea, Primăria comunei B., prin adresa din 13 ianuarie 2009 a relevat în 12 martie 1991 la registrul special constituit în temeiul Legii nr. 18/1991 este înregistrată cererea numitului P.V.N., tatăl inculpatei P.E.C., iar în evidenţele de fond funciar nu există nicio cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 pe numele inculpatei P.E.C.

În conformitate cu dispoziţiile art. 8, 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă.

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate. Cererea se depune la primăria localităţii sau după caz, la primăriile localităţilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire.

Cererea va cuprinde numele şi prenumele persoanei solicitante, domiciliul acesteia, calitatea de titular sau moştenitor al dreptului de proprietate, ş.a, iar Ia cerere se anexează copie xerox de pe procesul-verbal ori de pe fişa de punere în posesie; copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate.

Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat în care se va înregistra în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite şi va emite la cerere un bon cu numărul de înregistrare.

Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentul stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente (...) le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planuri de parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

În conformitate cu prevederile art. 51 din acelaşi act normativ, comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile legale.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 şi urm. din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole; verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991 şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000; stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul la proprietate, (...) întocmesc situaţii definitive potrivit competenţelor ce la revin, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren, cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite; înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive; pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute; comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale îşi desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor acestora, cu prezenţa obligatorie a primarului sau după caz, a viceprimarului.

Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate.

Niciuna dintre dispoziţiile legale enunţate nu au fost respectate în emiterea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatei P.E.C.

În acest sens, nu a existat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu de inculpata P.E.C., în registrul special constituit de primar, nefiind înregistrată o asemenea cerere; punerea în posesie a inculpatei s-a realizat fără măsurători, fără delimitări în teren; nu există hotărâre de validare a comisiei judeţene de fond funciar şi nici hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate; comisia locală de fond funciar nu a analizat vreo cerere a inculpatei de reconstituire a dreptului de proprietate şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, (condiţiile de formă ale cererii şi actele doveditoare anexate).

Inculpatul Z.C., primar al comunei B. şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar, a susţinut, în esenţă, că documentele semnate, procesul-verbal de punere în posesie şi fişa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C., au fost întocmite în fals de martorii B.D.C. şi M.D., la instigarea inculpatei P.E.C. şi nu a avut cunoştinţă de aceste împrejurări.

De asemenea, funcţionarii O.C.P.I. Argeş aveau obligaţia verificării documentelor înaintate de Comisia locală de fond funciar B., însă neglijenţa manifestată de angajaţii Oficiului în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu au condus la emiterea nelegală a titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

În ceea ce-l priveşte există o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor sale, eroarea de fapt, solicitând achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen.

Eroarea este definită în doctrina penală ca reprezentarea greşită de către cel ce săvârşeşte o faptă prevăzută de legea penală a realităţii din momentul săvârşirii faptei, reprezentare determinată de necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a unor date ale realităţii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (1) C. pen., nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, când făptuitorul în momentul săvârşirii acesteia, nu cunoaşte existenţa unei stări, situaţii sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.

Invocând eroarea de fapt, inculpatul Z.C. admite că a comis faptele prevăzute de legea penală doar că Ia momentul săvârşirii acestora nu a cunoscut realitatea, anume că toate documentele întocmite pentru emiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C., atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Apărarea sa este infirmată de probele administrate.

În acest sens, martorii au atestat că procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C., i-au fost prezentate inculpatului Z.C. de P.E.C. Inculpatul le-a semnat şi parafat dispunând înregistrarea acestora, împrejurări necontestate de inculpat.

Martora A.M., referent şi registrator în Primăria Bradu a confirmat că inculpatul Z.C. i le-a prezentat personal, iar după înregistrare în evidenţele primăriei sub nr. X1 din 13 decembrie 2005 le-a restituit inculpatului.

Toate menţiunile inserate în cele trei procese-verbale atestau fapte necorespunzătoare adevărului. Astfel, se menţiona că membrii Comisiei locale B. reprezentată de primarul Z.C., M.D., L.C. şi A.A. s-au deplasat la faţa locului pentru a pune în posesie pe P.E.C. cu suprafeţele de 6229 mp, 3679 mp şi 2045 mp situate în P. şi că suprafeţele de teren au fost validate prin hotărârea nr. 18 din 1991 a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

În fapt, nu avusese loc nicio deplasare la faţa locului, nu se efectuase nici o măsurătoare topografică sau delimitare în teren pentru stabilirea vecinătăţilor, martorii B.A.R., M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. şi L.C., membri ai Comisiei locale B. infirmând atât realizarea vreunei asemenea acţiuni, cât şi semnarea proceselor verbale. De altfel, martorul A.A. a relevat că, ulterior, atât inculpata P.E.C., cât şi inculpatul Z.C. l-au rugat în repetate rânduri să semneze documentele respective refuzându-i de fiecare dată.

În plus, nu exista nici o hotărâre de validare a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (deşi în procesele-verbale se atesta contrariul) astfel cum a reieşit atât din relaţiile comunicate de Primăria comunei B., Prefectul judeţului Argeş cât şi din relatările martorilor B.A.R., C.I., R.G., C.E., A.A., N.F.

Înscrierea datelor necorespunzătoare realităţii în procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. s-a realizat de martorul B.D.C. (faţă de care parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu lipsindu-i vinovăţia). Acesta, angajat al primăriei pentru salubrizări, evacuări deşeuri, la cererea inculpatei P.E.C. le-a completat cu date dictate de P.E.C. după cum acesta a declarat. P.E.C. le-a prezentat inculpatului Z.C. astfel completate care le-a semnat şi parafat, deşi conţinutul lor nu corespundeau realităţii.

A doua zi, la 14 decembrie 2005, inculpatul Z.C. i-a dictat martorului M.D. conţinutul fişei cu date pentru titlu de proprietate al inculpatei P.E.C., preluat de inculpat din procesele-verbale de punere în posesie, semnând atât ca preşedinte cât şi în locul martorei B.A.R., secretar al Primăriei Bradu şi membru al Comisiei locale de fond funciar, fără ca aceasta să aibă cunoştinţă de o asemenea împrejurare. În acest sens au declarat martorii M.D. şi B.A.R.

La data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. procedează în acelaşi mod, în sensul că-i dictează aceluiaşi martor M.D. conţinutul fişei corectoare a titlului de proprietate emis inculpatei P.E.C., semnând atât la preşedinte cât şi în fals în locul martorei B.A.R., astfel cum rezultă din depoziţiile martorilor M.D. şi B.A.R.

Prin acţiunile inculpatului Z.C. săvârşite la 13 decembrie 2005, 14 decembrie 2005 şi 2 mai 2007, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, de primar al comunei B. şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar B. de a semna şi ştampila procesele-verbale de punere în posesie X1 din 13 decembrie 2005 a inculpatei P.E.C., fişa cu date pentru titlu de proprietate şi fişa cu date pentru corectarea titlului de proprietate al aceleiaşi inculpate, ce atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (sunt acţiuni săvârşite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, care prezintă fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, fiind folosite aceleaşi procedee în săvârşirea acţiunilor componente ale activităţii infracţionale).

Fapta a fost săvârşită de inculpat cu intenţie directă, iar apărarea sa că nu a cunoscut că datele înserate în cuprinsul înscrisurilor erau necorespunzătoare adevărului nu poate fi reţinută, de vreme ce însuşi inculpatul le-a menţionat, dictându-le unei alte persoane fiind preluate din procesele-verbale care atestau fapte ce nu avuseseră loc niciodată, după cum martorii au relatat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2 din regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, Comisia comunală constituită prin ordin al prefectului este formată din viceprimar, secretarul comunei, un specialist în măsurători topografice (...) ş.a. şi primar care este şi preşedintele comisiei. Conducerea şi coordonarea comisiei comunale se asigura de către primar, conform art. 2 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Potrivit art. 2 din H.G. nr. 890/2005 comisia comunală (...) va urmări şi va lua măsurile necesare pentru respectarea şi aplicarea întocmai a prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Conform art. 5 din acelaşi act normativ, comisia comunală analizează cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere; stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii; înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene, situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară; pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute.

Potrivit art. 7 din acelaşi act normativ, comisia comunală îşi desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor acestora, cu participarea obligatorie a primarului, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor lor şi se consemnează într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 1/2000, la stabilirea, prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere (...) comisiile comunale (...) vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, copie xerox de pe procesul verbal ori de pe fişa de punere în posesie, copii xerox de pe acte doveditoare (...), precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestor acte.

Potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, primarul asigură respectarea (...) prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor (...) a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local (...).

Inculpatul Z.C., cu ştiinţă, nu a îndeplinit atribuţiunile de serviciu ce-i decurgeau din actele normative menţionate, Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 890/2005, Legea nr. 1/2000, inclusiv Legea nr. 18/1991.

De asemenea, şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu ce-i reveneau conform legii, iar prin acţiunile şi inacţiunile sale a facilitat emiterea abuzivă şi nelegală a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C. cauzând o vătămare a intereselor legale ale părţilor vătămate M.C., V.I. şi pagubă Primăriei municipiului Piteşti în cuantum de 530.497 RON.

Inculpatul Z.C., în exercitarea atribuţiilor de primar şi preşedinte al Comisiei comunale B., care conducea şi coordona comisia comunală nu a respectat niciuna din dispoziţiile legale enunţate.

În acest sens, nu a analizat în comisie nici o cerere a inculpatei P.E.C. de reconstituire a dreptului de proprietate, nu a stabilit mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate, nu a trimis spre validare comisiei judeţene cererea inculpatei, nu a fost adoptată nici o hotărârea de plenul comisiei referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate inculpatei P.E.C. În schimb, a pus-o în posesie pe inculpată fără delimitare în teren, fără ca membrii comisiei să aibă cunoştinţă de o asemenea împrejurare, întocmind în fals procese-verbale de punere în posesie, fişa cu date pentru titlu de proprietate şi fişa pentru corectarea titlului de proprietate, în temeiul cărora a fost emis titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

Prin aceasta s-au cauzat atât o vătămare a intereselor legale ale părţilor vătămate M.C. şi V.I., proprietari ai terenurilor, cărora Ii se reconstituiseră legal 1400 mp şi 4427 mp, cât şi o pagubă Primăriei municipiului Piteşti, instituţie publică în sensul dispoziţiilor art. 145 C. pen. întrucât diferenţa de teren menţionată în titlul de proprietate al inculpatei P.E.C. aparţinea municipiului Piteşti.

Ca atare, faptele inculpatului Z.C. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată întrucât au avut consecinţe deosebit de grave avându-se în vedere că valoarea totală a celor trei suprafeţe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis abuziv titlul de proprietate aparţinând celor trei părţi vătămate este de 530.497 RON.

De asemenea, sunt incidente dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 întrucât inculpatul Z.C., funcţionar public în sensul dispoziţiilor art. 147 C. pen. prin săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu contra intereselor publice a obţinut pentru inculpata P.E.C. un avantaj patrimonial constând în terenul reconstituit şi înstrăinat de acesta numitului C.N. Chiar dacă inculpatul Z.C. nu a urmărit, a acceptat posibilitatea obţinerii unui avantaj patrimonial de către P.E.C., date fiind modalităţile în care a acţionat în întocmirea fişei cu date pentru titlu de proprietate şi fişa corectoare a titlului de proprietate, înscrisuri care au determinat exclusiv eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Faptele prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. au fost săvârşite în formă continuată întrucât inacţiunile şi acţiunile inculpatului au fost comise la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi prezintă fiecare în parte, conţinutul aceloraşi infracţiuni.

Prin adresele din 16 ianuarie 2006 şi din 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a transmis O.C.P.I. fişa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. şi fişa corectoare a titlului de proprietate, ambele înscrisuri oficiale falsificate în modalitatea descrisă anterior, care au stat la baza emiterii şi corectării titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Ca atare, a fost realizat şi elementul material al laturii obiective a infracţiunii de uz de fals, inculpatul prezentându-le ca înscrisuri reale, adevărate ce aveau aptitudinea de a produce consecinţe juridice, eliberarea şi corectarea titlului de proprietate. Fapta de uz de fals a fost săvârşită de inculpatul Z.C. cu intenţie directă, avându-se în vedere că a cunoscut că înscrisurile transmise oficiului atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului după cum s-a arătat.

În ceea ce o priveşte pe inculpata P.E.C. a susţinut în esenţă că era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate, formulând şi cerere în acest sens, înregistrată în evidenţele Primăriei Bradu din 12 martie 1991. În favoarea sa, Judecătoria Piteşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 3020 din 26 martie 2012, prin care s-a reţinut că are calitatea de moştenitoare a autorilor săi cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 prin hotărârea nr. 90 din 1991 cu suprafaţa totală de 3,97 ha. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa a obligat Comisia locală de fond funciar B. şi Comisia judeţeană de fond funciar Argeş să o valideze în calitate de moştenitoare a autorilor P.V.N. şi B.L.M., cu diferenţele de teren ce provin de la aceştia, pentru suprafaţa de 1338 mp şi 0,4823 mp situate pe raza comunei B., judeţul Argeş, prin acordarea de despăgubiri echivalente, suprafaţa totală reprezentând coeficientul de reducere de 20% aplicat la data validării iniţiale privind pe cei doi autori.

În consecinţă a solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată, complicitate la fals intelectual şi uz de fals, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În legătură cu cele întâmplate, inculpata P.E.C. a relatat că la data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C. a chemat-o la primărie spunându-i că urmează să o pună în posesie pentru suprafaţa de 11953 mp. Inculpatul Z.C. i-a cerut să semneze 3 procese-verbale de punere în posesie, înregistrate sub nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafeţele de 6229 mp, 3679 mp şi 2045 mp, spunându-i să revină a doua zi pentru semnarea fişei cu date pentru eliberarea titlului de proprietate.

La 14 decembrie 2005 a mers la primărie, iar inculpatul Z.C. i-a înmânat o fişă pentru suprafaţa totală de 11953 mp, teren reconstituit pe raza comunei B. După ce a semnat-o, Z.C. a încunoştinţat-o că o va înainta O.C.P.I. Argeş pentru a i se elibera titlu de proprietate.

În continuare, inculpata a relatat că s-a deplasat şi la Oficiul de Cadastru unde inculpatul P.S.A. a anunţat-o că i s-a emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, înmânându-i actul respectiv.

La data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a chemat-o la Primăria Bradu spunându-i că există unele neconcordanţe între fişa de reconstituire întocmită la 14 decembrie 2005 şi titlul de proprietate emis.

În acest sens, Z.C. i-a prezentat fişa cu date pentru corectarea titlului de proprietate, a semnat-o, Z.C. spunându-i că o va înainta Oficiului de cadastru pentru corectarea titlului de proprietate.

La câteva zile inculpata s-a deplasat la Oficiul de cadastru, a luat legătura cu directorul instituţiei, inculpatul P.S.A., care i-a spus că s-a realizat corectarea titlului său de proprietate, înmânându-i actul respectiv.

P.E.C. a mai relatat că nu a deţinut vreodată o adeverinţă de validare a dreptului său de proprietate în nume propriu ci numai o adeverinţă de reconstituire a dreptului de proprietate pentru tatăl său în calitate de moştenitor al autorului B.L.M.

La data de 27 septembrie 2007 a vândut numitului C.N. suprafaţa de 3500 mp situată în Piteşti cu suma de 175.000 RON, iar la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare, în biroul notarului I.G. s-a aflat şi inculpatul P.S.A. aflat întâmplător Ia notariat.

Apărarea sa nu poate fi reţinută, probele administrate dovedind că inculpata P.E.C., cu intenţie a înlesnit şi ajutat pe inculpaţii Z.C. şi P.S.A. să săvârşească infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals şi fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie, în împrejurările descrise pentru a i se emite abuziv şi nelegal titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006.

În acest sens, inculpata P.E.C. a fost cea care i-a dictat martorului B.D.C. toate datele cuprinse în procesele-verbale de punere în posesie referitoare la suprafeţele de teren, vecinătăţile inclusiv numărul hotărârii de validare a Comisiei judeţene ce atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, inculpata P.E.C. i-a prezentat inculpatului Z.C. procesele-verbale menţionate, care a completat fişa pentru titlu de proprietate preluând datele din procesele-verbale de punere în posesie în prezenţa inculpatei, aspecte confirmate de martorii B.D.C. şi M.D.

De asemenea, inculpata P.E.C. l-a rugat pe martorul A.A. să-i semneze procesele-verbale de punere în posesie în calitatea sa de membru al Comisiei locale de fond funciar B., fiind refuzată de acesta, iar pe parcursul derulării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 la Judecătoria Piteşti, inculpata P.E.C. i-a cerut martorei C.E., consilier juridic în Primăria Bradu, să comunice date false instanţei în sensul că în evidenţele primăriei existau cerere de reconstituire a dreptului de proprietate şi documente justificative pentru emiterea titlului de proprietate, aspecte confirmate de martorii A.A. şi C.E.

Ca atare, inculpata P.E.C. cunoştea că în evidenţele primăriei nu există nicio cerere a sa de reconstituire a dreptului de proprietate şi nici documente justificative pentru emiterea titlului său de proprietate, de vreme ce i-a solicitat martorei C.E. să susţină în instanţă contrariul. De altfel, chiar inculpata P.E.C. a recunoscut că nu a deţinut vreodată o adeverinţă de validare a dreptului său de proprietate în nume propriu.

De asemenea, inculpata P.E.C. a întocmit în fals o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate din 12 martie 1991, când în realitate la acest număr şi dată figura în evidenţele Primăriei Bradu (conform relaţiilor comunicate) cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de P.V.N. (tatăl inculpatei P.E.C.) în nume propriu, în calitate de moştenitor al defunctului B.L.M., pentru un teren de 2,80 ha înscrisul a fost întocmit de inculpata P.E.C. pentru a justifica emiterea frauduloasă a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 şi a fost folosit ulterior de inculpată atât la instanţa civilă, în litigiul ce-l avea cu partea vătămată M.C. cât şi la organele de urmărire penală din prezenta cauză pentru a dovedi că emiterea titlului său de proprietate s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile legale prevăzute în art. 8, 9 din Legea nr. 18/1991 ce impuneau formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin urmare, fapta inculpatei P.E.C. realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracţiune de corupţie prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Referitor la sentinţa civilă nr. 3020 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Piteşti, care în opinia apărării dovedeşte că inculpata P.E.C. era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,8203 mp situată pe raza comunei B., se apreciază că nu are nici o legătură cu emiterea frauduloasă în împrejurările descrise a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Prin sentinţa civilă nr. 3020 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Piteşti s-a dispus obligarea Comisiei locale de fond funciar B. şi Comisiei judeţene de fond funciar Argeş să valideze pe inculpata P.E.C., în calitate de moştenitoare a autorilor P.V.N. şi B.L.M., cu diferenţele de teren ce provin de la aceştia, respectiv pentru suprafaţa de 1,338 mp şi 0,4823 mp, în total suprafaţa de 1,8203 mp situate pe raza comunei B., judeţul Argeş, prin acordarea de despăgubiri echivalente, suprafaţa totală reprezentând coeficientul de reducere de 20% aplicat la data validării iniţiale privind pe cei doi autori.

Aşadar, conform hotărârii, inculpata P.E.C. era îndreptăţită la validare pentru suprafaţa de teren de 1,8203 mp situată pe teritoriul comunei B. dar în calitatea sa de moştenitoare a autorilor săi P.E.C. şi B.L.M. şi nu în nume propriu iar titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 se referea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 1 ha 1953 mp situată pe teritoriul municipiului Piteşti, în numele propriu al inculpatei P.E.C. şi nu ca moştenitoare a autorilor săi P.V.N. şi B.L.M.

Prin urmare, sentinţa invocată nu face nici o dovadă că inculpata P.E.C. era îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu pentru suprafaţa de teren situată în municipiul Piteşti menţionată în titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, atâta vreme cât hotărârea se referă la un teren de pe raza comunei B. ce i s-ar cuveni în calitate de moştenitoare a autorilor săi şi nu în nume propriu.

Inculpatul P.S.A. a negat acuzaţiile imputate, arătând în esenţă că nu a fost înştiinţat vreodată de martora M.R. că inculpata P.E.C. nu era validată şi deci îndreptăţită să i se emită titlul de proprietate, nu a avut asupra sa titlul de proprietate emis inculpatei şi nu s-a aflat în biroul notarial la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare dintre P.E.C. şi C.N.

În apărare, a propus audierea martorilor T.E., N.R.S. şi P.M.G.

Martora T.E. a relatat că M.R. era în subordinea sa, iar în situaţia în care constata vreo nelegalitate în cuprinsul actelor ce le avea spre verificare, era obligată, conform fişei postului să o încunoştinţeze verbal sau în scris, ceea ce nu s-a întâmplat cu ocazia emiterii titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

În acelaşi sens au declarat şi martorii N.R.S., P.M.G., cu precizarea că din anul 2006 şi până în prezent între reprezentanţii Oficiului de cadastru şi notarii din Camera notarilor publici au avut loc mai multe întâlniri referitoare la desfăşurarea activităţii cadastrale, participând inclusiv la o întâlnire ce a avut loc între inculpatul P.S.A. şi martorul I.G.

Apărarea sa este infirmată de probele administrate.

În acest sens, inculpatul P.S.A. i-a dispus martorei M.R., tehnician cadastru în cadrul oficiului să transmită fişa cu date spre redactarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C., deşi i s-a adus la cunoştinţă de M.R. că inculpata P.E.C. nu figura validată de Comisia judeţeană, nu deţinea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau Comisia judeţeană de fond funciar Argeş, împrejurare confirmată de M.R. De menţionat că martora a refuzat să semneze de verificare fişa cu date pentru redactat titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. După redactarea titlului de proprietate, inculpatul P.S.A. a fost cel care a anunţat-o pe inculpata P.E.C. că i-a fost emis titlul de proprietate şi i l-a înmânat personal.

Ulterior emiterii titlului de proprietate, la solicitarea Primăriei Bradu, inculpatul P.S.A. a dispus efectuarea corecturii asupra actului, în sensul radierii menţiunii B. şi înlocuirea cu municipiul P. cu referire la amplasamentul suprafeţei de teren de 1,1953 ha reconstituită inculpatei, rectificarea vecinătăţii vestice, unde menţiunea redactată iniţial P.A. a fost înlocuită cu M.C., iar rubrica „Observaţii” a fost completată cu menţiunea „Administraţia P.”. Operaţiunile de corectare dispuse de inculpatul P.S.A. au fost certificate de acelaşi inculpat sub semnătură şi parafă în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeş, aspecte confirmate de martora E.E. Şi de această dată, inculpatul P.S.A. a fost cel care i-a remis inculpatei P.E.C. titlul de proprietate corectat, la sediul instituţiei, împrejurare confirmată de P.E.C.

De asemenea, la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 încheiat între C.N., cumpărător şi P.E.C., vânzător privind înstrăinarea a 3500 mp (pentru care P.E.C. deţinea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 obţinut în condiţiile descrise) în biroul notarului public I.G., au participat alături de C.N., P.E.C., martorul O.I.E. şi inculpatul P.S.A., în acest sens declarând P.E.C., C.N., I.G. şi O.I.E., agent imobiliar.

Martorul I.G., notar public, a confirmat că a participat la mai multe întruniri profesionale la sediul Oficiului de cadastru, cât şi la sediul Camerelor Notarilor Publici Argeş, unde a participat şi inculpatul P.S.A., însă nu a existat nici o situaţie în care inculpatul P.S.A. să fi venit la biroul său notarial, cu excepţia datei din 27 septembrie 2007 când s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare între C.N. şi P.E.C. şi în prezenţa inculpatului P.S.A.

Se impune a fi reţinută şi depoziţia martorei I.S., expert, desemnat de instanţa civilă în litigiul dintre M.C. şi P.E.C., care după ce a constatat că P.E.C. nu deţine vreun document care să justifice emiterea titlului de proprietate, hotărâre de validare a Comisiei judeţene, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, inculpatul P.S.A. a sunat-o pentru a o încunoştinţa că inculpata P.E.C. este verişoara soţiei sale şi să aibă „grijă” cum întocmeşte raportul de expertiză în cauză.

Aspectele din urmă relevate, remiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C. personal de către inculpatul P.S.A., deplasarea acestuia Ia biroul notarial pentru a participa la tranzacţia inculpatei P.E.C., atenţionarea martorei I.S. de către acelaşi inculpat asupra modului în care va întocmi raportul de expertiză în litigiul inculpatei P.E.C., dovedesc interesul major al inculpatului P.S.A. manifestat în obţinerea titlului de proprietate de către inculpata P.E.C., cât şi faptul că P.S.A. a realizat că P.E.C. a obţinut un avantaj patrimonial constând în banii primiţi din vânzarea terenului pentru care îi eliberase titlul de proprietate.

În conformitate cu fişa postului, inculpatul P.S.A. în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeş avea printre alte atribuţii de serviciu şi acelea de a asigura aplicarea cadrului legislativ şi normativ (...) în cadrul activităţilor desfăşurate de instituţie, coordonarea administrativă a activităţilor serviciilor şi a personalului din subordine inclusiv a registratorului şef, inginerului şef, contabilului şef şi a şefului de serviciu arhivă şi informatică.

Inculpatul P.S.A., director al O.C.P.I. Argeş cu ştiinţă şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu ce-i reveneau conform dispoziţiilor enunţate, iar prin acţiunile sale a facilitat emiterea abuzivă şi nelegală a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C., deşi cunoştea că aceasta nu avea validat dreptul de proprietate. Prin fapta sa s-a cauzat o vătămare a intereselor legale ale părţilor vătămate M.C. şi V.I. care deţineau legal cu titlu de proprietate suprafeţe de teren peste care s-au suprapus terenurile pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate şi producerea unei pagube patrimoniului municipiului Piteşti, reprezentând suprafaţa de teren aparţinând acestuia.

Ca atare, faptele inculpatului P.S.A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată, întrucât au avut consecinţe deosebit de grave, avându-se în vedere că valoarea totală a celor trei suprafeţe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate aparţinând celor trei părţi vătămate este de 530.497 RON.

De asemenea, sunt incidente dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 întrucât inculpatul P.S.A., funcţionar public în sensul dispoziţiilor art. 147 C. pen., prin săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu contra intereselor publice a obţinut pentru inculpata P.E.C. un avantaj patrimonial, constând în banii primiţi de P.E.C. din vânzarea terenului pentru care îi eliberase titlul de proprietate.

Faptele prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. au fost săvârşite în formă continuată întrucât acţiunile inculpatului au fost comise la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi prezintă fiecare în parte conţinutul aceloraşi infracţiuni.

Fapta aceluiaşi inculpat care ulterior emiterii titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 la solicitarea Primăriei Bradu a dispus prin rezoluţie corectarea titlului de proprietate, deşi cunoştea de la martora M.R. că P.E.C. nu era validată de Comisia judeţeană şi nu avea nici o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind înlocuită localitatea B. cu municipiul P., vecinătatea vestică P.A. cu M.C. şi adăugată menţiunea Administraţia P., semnând şi parafând corecturile efectuate, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 288 alin. (1) şi 2 C. pen. raportat la art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000.

Împrejurarea relevată de martorii apărării, în sensul ca M.R. nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu întrucât nu a întocmit un referat cu privire la nelegalitatea emiterii titlului de proprietate nu poate conduce la înlăturarea răspunderii penale a inculpatului P.S.A. pentru faptele săvârşite, în cauza dedusă judecăţii fiind analizate acţiunile inculpatului P.S.A. ce au avut ca rezultat emiterea abuzivă a titlului de proprietate şi nu ale martorei M.R., faţă de care parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu contra intereselor publice, apreciindu-se că a acţionat fără vinovăţie.

În ceea ce priveşte necompetenţa materială a D.N.A. în efectuarea urmăririi penale, invocată de apărare, se reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 13 lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 (în prezent modificată prin O.U.G. nr. 63/2013) sunt de competenţa D.N.A. infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 săvârşite dacă indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie sunt comise de (...) conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

Inculpatul P.S.A. la data faptelor era conducătorul unei instituţii publice locală, O.C.P.I. Argeş.

Instituţia face parte din structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară organizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi preluarea activităţii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul Justiţiei, fiind înfiinţat şi funcţionând în baza H.G. nr. 1210/2004.

Întrucât inculpatul P.S.A. a săvârşit infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, art. 13² din acelaşi act normativ, ce sunt infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi la data faptelor a avut calitatea de conducător al unei instituţii publice locale, D.N.A. este competentă să efectueze urmărirea penală în cauză.

Cu privire la infracţiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 reţinută inculpatului P.S.A., se impune achitarea acestuia în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., din următoarele considerente:

S-a arătat în actul de sesizare că inculpatul P.S.A., după o înţelegere prealabilă cu inculpata P.E.C. a primit cu titlu de mită de la aceasta suma de 190.000 RON, obţinută din vânzarea unei suprafeţe de teren numitului C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în scopul emiterii nelegale a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Suma de bani a fost remisă inculpatului P.S.A. de către inculpata P.E.C. la data de 27 septembrie 2007, cu ocazia autentificării la Biroul Notarului Public I.G. a contractului de vânzare-cumpărare, în prezenţa cumpărătorului C.N.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, la data de 22 septembrie 2007, inculpata P.E.C. a vândut numitului C.N. 3500 mp teren (pentru care deţinea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006) cu suma de 175.000 RON, conform înscrisului autentic.

Banii proveniţi din vânzare au fost cheltuiţi de către inculpata P.E.C., conform declaraţiilor inculpatei date atât la urmărire penală cât şi în cursul judecăţii.

Se constată că nu există nici o probă ca inculpatul P.S.A. a pretins şi primit de la inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON (obţinută din vânzare) pentru emiterea titlului de proprietate în condiţiile descrise, ambii inculpaţi contestând o asemenea împrejurare.

Partea vătămată C.N. a relatat că preţul tranzacţiei a fost în realitate de 190.000 RON (după ce iniţial declarase că a fost în cuantumul menţionat în contract, 175.000 RON), la momentul perfectării vânzării, la numărarea banilor a participat alături de P.E.C. şi P.S.A., iar Ia finalul operaţiunii inculpatul P.S.A. a fost cel care a luat întreaga sumă şi a introdus-o într-o servietă, ambii inculpaţi părăsind împreună notariatul cu banii asupra lor.

Depoziţia părţii vătămate, pe lângă faptul că nu este confirmată de niciunul dintre martorii prezenţi la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, notarul I.G., O.I.E., agent imobiliar şi inculpaţii P.E.C. şi P.S.A., nu dovedeşte luarea de mită de către inculpatul P.S.A. şi darea de mită de P.E.C.

În acest sens, nu s-a probat de acuzare că banii au fost însuşiţi de inculpatul P.S.A. şi nici existenţa vreunei înţelegeri anterioare dintre P.E.C. şi P.S.A. ca acesta din urmă să primească banii pentru emiterea nelegală a titlului de proprietate.

Din aceste motive, se impune şi achitarea inculpatei P.E.C. sub aspectul infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că între modalităţile de reparare a pagubei în cadrul acţiunii civile, art. 14 C. proc. pen. prevede restabilirea situaţiei anterioare infracţiunii.

Chiar dacă părţile vătămate, constituite părţi civile, nu au solicitat restabilirea situaţiei anterioare, instanţa trebuie să se pronunţe din oficiu asupra acestei modalităţi de reparare a pagubei.

Este adevărat că acţiunea civilă adiacentă acţiunii penale este guvernată de principiul disponibilităţii, regula potrivit căreia părţile civile pot dispune de obiectul procesului. De la această regulă există excepţii, prevăzute în legea procesual penală, între care restabilirea situaţiei anterioare potrivit art. 170 C. proc. pen., conform cărora instanţa de judecată poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat în mod vădit din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.

De altfel, art. 348 C. proc. pen. prevede obligaţia instanţei de a se pronunţa asupra restabilirii situaţiei anterioare, potrivit art. 170, chiar şi în situaţia în care nu există constituire de parte civilă.

Prin urmare, restabilirea situaţiei anterioare trebuie să se dispună indiferent de exercitarea acţiunii civile de către partea vătămată ori de câte ori schimbarea situaţiei anterioare a rezultat în mod vădit din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen. se impune anularea titlului de proprietate din 20 ianuarie 2006, P.E.C. şi repunerea părţilor civile Primăria municipiului Piteşti, M.C. şi V.I. şi a inculpatei P.E.C. în situaţia anterioară emiterii titlului.

În temeiul dispoziţiilor art. 170 C. proc. pen. se impune şi anularea înscrisurilor falsificate, constând în înscris sub semnătură privată, cerere întocmită de P.E.C., din 12 martie 1991; procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 6229 mp; nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 3679 mp; nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 2045 mp; adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei comunei B. înregistrată la O.C.P.I. Argeş din 16 ianuarie 2006; fişa cu date pentru titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, P.E.C. din 14 decembrie 2005; adresa din 2 mai 2007 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I. Argeş din 2 mai 2007; fişa cu date pentru corectat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, P.E.C. din 2 mai 2007, titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.; titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.

Partea vătămată V.I. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, însă a solicitat achitarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.600 RON făcute cu ocazia litigiului civil aflat pe rolul Judecătoriei Piteşti soluţionat prin sentinţa civilă 4450 din 9 mai 2011.

Pretenţiile civile solicitate nu sunt dovedite şi nu au legătură de cauzalitate cu cauza dedusă judecăţii, a cărei acţiune civilă se soluţionează în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen., prin restabilirea situaţiei anterioare.

Partea vătămată M.C. s-a constituit parte civilă în proces fără a preciza cuantumul pretenţiilor, iar C.N. a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 175.000 RON reprezentând preţul plătit inculpatei P.E.C. pentru achiziţionarea a 3500 mp teren, dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007.

Pretenţiile civile formulate de C.N. se impune a fi respinse ca neîntemeiate, avându-se în vedere că acesta şi-a înstrăinat terenul dobândit de la P.E.C. conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, societăţii SC C.F.G. SRL cu suma totală de 101.410.754 RON conform contractelor de vânzare-cumpărare nr. Z1 din 1 iunie 2011 şi nr. Z2 din 1 iunie 2011, a căror anulare nu s-a dispus în cauză.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor P.S.A., Z.C., P.E.C. urmează a fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura şi gravitatea faptelor comise, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni de serviciu, infracţiuni de fals, cu un grad ridicat de pericol social, prin care se aduce atingere relaţiilor sociale privitoare la activitatea de serviciu, urmările produse, vătămarea intereselor legale ale unor persoane şi pagubă patrimoniului municipiului Piteşti, precum şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, necunoscuţi cu antecedente penale.

Inculpatul Z.C. a deţinut funcţia de primar al Primăriei Bradu, are 60 ani şi afecţiuni medicale, conform înscrisurilor depuse la dosar, inculpatul P.S.A. a fost deputat în Parlamentul României, a deţinut funcţia de director al O.C.P.I. Argeş, are 47 ani, iar inculpata P.E.C., în vârstă de 48 ani este necunoscută cu antecedente penale.

Prin urmare, se va dispune condamnarea inculpaţilor P.S.A., Z.C. şi P.E.C. la pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, până la un cuantum care să asigure realizarea scopului preventiv dar şi educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

Constatând că faptele din prezenta cauză au fost comise în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. se vor contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea şi apreciind că în raport de persoana inculpaţilor, de comportamentul acestora după comiterea faptelor care s-au prezentat la toate termenele de judecată, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepselor inculpaţii nu vor mai săvârşi infracţiuni, în temeiul dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. se va dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata unor termene de încercare stabilite în condiţiile prevăzute de art. 86² C. pen. cu instituirea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ lit. a), b), c) şi d) C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. se va atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere dacă nu îndeplinesc cu rea-credinţă măsurile de supraveghere stabilite de instanţe şi săvârşesc noi infracţiuni.

În prezenta cauză, referitor la interzicerea dreptului de a alege, deci a dreptului electoral de a participa la procesul de alegere a organelor democratice ale statului, prin exercitarea dreptului de vot, se apreciază că severitatea unei astfel de interdicţii, semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituţional nu este justificată şi nu se află în legătură directă cu tipul infracţiunilor reţinute în cauză.

Însă, natura, modalitatea săvârşirii faptelor, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit inculpaţii P.S.A. şi Z.C. pentru săvârşirea infracţiunilor, pe considerentul existenţei unei conexiuni între activităţile infracţionale ale inculpaţilor şi funcţiile deţinute de aceştia care le-au facilitat comiterea faptelor.

Prin urmare, în baza art. 71 C. pen. se vor interzice inculpaţilor Z.C. şi P.S.A. ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen., iar inculpatei P.E.C. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar în temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii se vor suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON dobândită din săvârşirea infracţiunii (banii obţinuţi din vânzarea terenului numitului C.N.).

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. se va dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor şi asupra suprafeţelor de teren de 6229 mp şi 2045 mp ambele situate în municipiul Piteşti, dată fiind modalitatea de soluţionare a acţiunii civile, prin restabilirea situaţiei anterioare.

În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. va dispune obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul P.S.A., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul P.S.A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) contopeşte pedepsele aplicate inculpatului P.S.A. şi dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit în condiţiile prevăzute de art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

2. În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul Z.C., pentru săvârşirea infracţiunii abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul Z.C. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie în formă continuată la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în legătură directă cu o infracţiune asimilată unor infracţiuni de corupţie în formă continuată Ia pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Z.C. şi dispune ca acesta sa execute pedeapsa ce mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condiţiile prevăzute de art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

3. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata P.E.C. pentru săvârşirea infracţiuni de dare de mită în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpata P.E.C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 şi 248¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată şi în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie în formă continuată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. şi art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiuni de complicitate la uz de fals în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie în formă continuată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. Ia art. 288 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracţiuni asimilate unor infracţiuni de corupţie la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen raportat la 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracţiune de corupţie la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei P.E.C. şi dispune ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)l lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condiţiile prevăzute de art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la judecătorul desemnat cu supravegherea Iui sau la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş;

B) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplineşte, cu rea credinţă, măsurile de supraveghere stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen. dispune anularea titlului de proprietate din 20 ianuarie 2006, P.E.C. şi dispune repunerea părţilor civile Primăria municipiului Piteşti, M.C. şi V.I. şi a inculpatei P.E.C. în situaţia anterioară emiterii titlului.

În temeiul art. 170 C. proc. pen. dispune anularea următoarelor înscrisurilor falsificate:

- înscris sub semnătură privată, cerere întocmită de P.E.C. , din 12 martie 1991 ;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 6.229 mp;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 3.679 mp;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafaţa de 2.045 mp;

- adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I Argeş din 16 ianuarie 2006;

- fişa cu date pentru titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, P.E.C. din 14 decembrie 2005;

- adresa din 2 mai 2007 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I Argeş din 2 mai 2007;

- fişa cu date pentru corectat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, P.E.C. din 2 mai 2007;

- titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006 (matcă), P.E.C.;

- titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.

În baza art. 346 C. proc. pen. respinge pretenţiile civile formulate de părţile civile M.C., C.N. şi V.I.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de Ia inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON dobândită din săvârşirea infracţiunii.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Z.C., P.S.A. şi P.E.C. instituit prin ordonanţa nr. 95/P/2008 din 8 martie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Piteşti.

Ridică sechestrul asigurător aplicat asupra suprafeţelor de teren de 6.229 mp teren arabil situat în municipiul Piteşti, imobil intabulat în favoarea lui P.E.C. în Cartea Funciară Piteşti şi 2.045 mp teren arabil intravilan situat în municipiul Piteşti, cu următoarele vecinătăţi: Nord, loturi particulare; Est, G.M.I.; Sud, M.B.E.; Vest, M.B.E., suprafaţă primită în intravilan, conform titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, pe numele lui P.E.C. eliberat de Comisia judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Argeş.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. obligă inculpaţii la plata sumelor de câte 12.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 decembrie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 894/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1182/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal: