ICCJ. Decizia nr. 795/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 795/2012
Dosar nr. 18283/180/2011
Şedinţa publică din 17 mai 2012
Asupra plângerii de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin denunţul formulat de D.P.T. şi înregistrat la D.N.A., au fost învinuite numitele M.A.S., fost director al Direcţiei Regionale de Poştă Bacău şi C.O., inspector poştal la Centrul Regional de Poştă Iaşi.
Se susţine că la începutul anului 2007 fosta Direcţie de Poştă Bacău a făcut o achiziţie publică a unui teren de la persoana C.E., prin care instituţia statului a fost prejudiciată dat fiind ca acea licitaţie nu a fost efectuată în condiţii legale.
Prin rezoluţia procurorului emisă în Dosar nr. 146/P/2011 D.N.A., Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de M.A.S. şi C.O. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248-2481 C. pen. întrucât fapta nu există.
Soluţia a fost atacată de D.P.T. la nivelul procurorului şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie fiind respinsă ca neîntemeiată, Dosar nr. 177/11-1/2011.
În continuare petentul s-a adresat instanţei de judecată conform art. 2781 C. proc. pen.
În final cauza a fost deferită spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie întrucât intimata C.O. avea calitatea de deputat la data comiterii faptelor prezentate în plângere - Sentinţa penală nr. 5/2012 a Judecătoriei Bacău.
Petentul s-a rezervat în a învedera instanţei (f. 10) că în cuprinsul rezoluţiilor emise de D.N.A. s-a strecurat o gravă eroare materială, în sensul că una dintre cele două persoane faţă de care s-a făcut denunţul, respectiv M.A.S. din Bacău nu este aceeaşi persoană faţă de care s-au pronunţat procurorii, respectiv M.A.S. din Paşcani.
Instanţa de judecată, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine că aspectele substanţiale de fapt precum şi cele juridice prezentate de procuror nu comportă critici.
Astfel, fosta Direcţie Regională de Poştă Bacău, în februarie 2007 a demarat într-adevăr o procedură de achiziţie a unui teren pentru construirea unui centru regional de tranzit. Cu toate că procedura de achiziţie era în desfăşurare, ofertele făcute nu au fost acceptate şi în cele din urmă s-a renunţat la achiziţie. Mai mult, ofertantul C.E., adus în discuţie de petent, deşi a participat la procedură nici măcar nu a fost selectat.
Direcţia Regională Bacău a solicitat în final Primăriei Bacău să concesioneze un teren, solicitare ce nu a fost însă concretizată.
În consecinţă, neînceperea urmăririi penale se impunea datorită faptului că tranzacţia nu a avut loc efectiv şi nici nu au fost astfel cheltuite fonduri publice.
Aşadar, argumentul esenţial juridic al aspectului că fapta reclamată nu există apare a fi suficient pentru ca, procedural, soluţia procurorului să fie apreciată şi de către instanţă ca fiind una corectă.
Petentul nici nu a adus la cunoştinţa instanţei alte aspecte care să infirme, să aducă atingere, redării acestei situaţii de fapt, ci s-a rezervat în a face trimitere la o simplă eroare materială strecurată în soluţia procurorului, privind persoana numitei M.A.S.
Instanţa de judecată constată această eroare, este real că petentul a făcut trimitere la persoana numitei M.A.S. din Bacău, incorect astfel au fost redate de anchetatori datele de stare civilă, pe acelaşi nume, dar privind o altă persoană, cu alt domiciliu, existând astfel o suprapunere de nume, însă aceste chestiuni nu impietează asupra soluţiei juridice propuse.
Procurorul ce a instrumentat cazul, în cadrul anchetei, a întocmit documentaţie expresă în cadrul căreia specifică că denunţul se referă la fostul director economic al Direcţiei Regionale de Poştă Bacău şi C.O. (f. 162), expunerea priveşte concret aceste calităţi profesionale ale intimatelor, vizează chestiuni pretins infracţionale privind construirea unui centru regional poştal de tranzit, adică se pliază întocmai pe reclamaţia petentului.
În consecinţă eroarea strecurată nu are consecinţe concrete şi directe asupra soluţiei de substanţă a speţei, cadrul procesual de desfiinţare a rezoluţiei nu poate fi abordat decât în formula legală restrânsă, de la art. 2781 alin. (8) lit. b) şi c) C. proc. pen., şi nu se întruneşte în cauză, aşa încât, pentru argumentele deja redate, plângerea de faţă urmează a fi respinsă ca nefondată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca ne fondată, plângerea formulată de petentul D.P.T. împotriva Rezoluţiei nr. 146/P/2011 din 8 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.
Obligă petentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 17 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1903/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1896/2012. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
|---|
