ICCJ. Decizia nr. 1162/2013. Penal. Omorul deosebit de grav (art. 176 C.p.). Omorul (art. 174 C.p.), distrugerea (art. 217 C.p.), nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art. 279 ind 1 C.p.), ultrajul contra

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1162/2013

Dosar nr. 3969/101/2012

Şedinţa publică din 3 aprilie 2013

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 138 din 6 iulie 2012, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 3969/101/2012, a fost admisă, în parte cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de apărătorul ales al inculpatului N.T.A.

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N.T.A., din infracţiunile de tentativă la infracţiunea de omor, tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, distrugere în formă continuată, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de uz de armă letală fără drept în formă continuată prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile de tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, distrugere în formă continuată, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de uz de armă letală fără drept în formă continuată prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) şi b) C. pen.

A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de avocatul S.D., din infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A. - născut la data de 31 iulie 1988, în Craiova, domiciliat în Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului N.T.A., pe o durată de 2 ani, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1), lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A., la 1 an închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. art. art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1), lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A., la 8 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1), lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A., la 1 an închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 133 din Legea nr. 295/2004, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1), lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.T.A., la 8 luni închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi b) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, iar inculpatul N.T.A. va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. rap. la art. 357 alin. (2) lit. a) şi b) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsă reţinerea din 3 ianuarie 2012, până la 4 ianuarie 2012 şi arestul preventiv din 4 ianuarie 2012, la zi şi menţine, în continuare, măsura arestării preventive a inculpatului N.T.A.

În baza art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi art. 5 alin. (5) şi art. 7 din Legea nr. 76/2008, privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare dispune prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. (5) din lege să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în SN.D.G.J. a profilului genetic.

S-a luat act că persoanele vătămate nu au participat în cadrul procesului penal în calitate de părţi vătămate şi nu s-au constituit părţi civile.

S-a constatat că nu s-a impus confiscarea armelor folosite la comiterea faptelor, întrucât nu aparţin inculpatului, ci tatălui său, N.T., care nu a cunoscut scopul folosirii acestora.

În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către numitul N.T. a armelor, pistolului cu gaze şi muniţiei, ridicate de la locuinţa acestuia, conform procesului-verbal din data de 2 ianuarie 2012 - dosar urmărire penală, dacă nu sunt reţinute în altă cauză. A fost obligat inculpatul la 3.916,59 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că prin rechizitoriul nr. 14/P/2012 din 25 aprilie 2012, emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., şi art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea 295/2004, rep., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanţei s-au arătat următoarele:

1. La data de 31 decembrie 2011, P.I. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, în legătură cu faptul că, autoturismul proprietate personală marca V., pe care l-a lăsat parcat pe B-dul T.V., în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 21,30, l-a găsit, în data de 31 decembrie 2011, în jurul orelor 11,40, prezentând geamul de la portiera dreaptă spart, şi urme de distrugere în tabla caroseriei. Acesta a declarat că nu formulează plângere penală pentru distrugerile produse, solicitând eliberarea unei autorizaţii pentru reparaţia autoturismului.

În temeiul sesizării, organele de cercetare penală s-au deplasat la faţa locului şi au găsit autoturismul parcat pe B-dul T.V., între străzile M.E. şi G.C., prezentând următoarele distrugeri: geam portiera dreapta spate spart şi parţial dislocat, existând cioburi atât pe bancheta din spate cât şi lângă autoturism; un orificiu de formă neregulată în plafon în zona din spate către marginea dreaptă; ramă portiera dreapta spate perforată în colţul dreapta superior, de formă aproximativ circulară, cu diametrul între 6 şi 7 mm; anvelopă dreapta spate înţepată.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 1/P/2012.

La dosar a fost depusă o declaraţie dată pe proprie răspundere, în faţa BNP N.C., în data de 1 martie 2012, prin care P.I. declara că nu mai are nici un fel de pretenţie de natură materială faţă de inculpatul N.T.A., pentru infracţiunea de distrugere şi nu se mai constituie parte civilă în dosar.

2. La data de 1 ianuarie 2012, B.L. a sesizat lucrătorii din cadrul IPJ Mehedinţi, în legătură cu faptul că în data de 1 ianuarie 2012, a constatat, la autoturismul proprietate personală marca D.L., în data de 30 decembrie 2011, ora 15,40, pe str. B., în parcarea situată în curtea interioară a blocului, în parbriz, două orificii de pătrundere a unor corpuri metalice.

Deplasându-se la faţa locului organele de cercetare penală au constatat două orificii cu diametrul de aproximativ 7 - 8 mm, în parbriz care aveau corespondent în spătarul scaunului stânga faţă şi în spătarul canapelei din spate.

Fiind audiat B.L. a declarat că-şi retrage plângerea penală formulată, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere întrucât i-a fost reparat prejudiciul produs.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 4/P/2012.

3. La data de 1 ianuarie 2012, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, au identificat pe str. B., parcat lângă bordură, un autoturism marca O., orientat cu faţa către str. G.C., care prezenta trei orificii de formă circulară în portierele stânga faţă şi spate. în urma verificărilor s-a stabilit că autoturismul era proprietatea numitului N.M.I. Procedând la examinarea autoturismului, organele de cercetare penală au constatat geamul spart la portiera stânga faţă, iar pe o porţiune de circa 10 cm s-a constatat lipsa cioburilor; la o distanţă de 7 - 8 cm de acest loc s-a identificat un orificiu circular în geam cu dimensiunea de 7 - 8 mm, acelaşi gen de orificiu fiind identificat şi în cadrul de susţinere al geamului, la partea superioară; un orificiu creat în rama portierei stânga faţă din care au fost extrase mai multe bucăţi de material de culoare cenuşie; un orificiu circular de 7 - 8 mm, pe rama de susţinere a geamului de la portiera stânga spate, în dreptul stâlpului, acest orificiu având corespondent în interiorul autoturismului.

Fiind audiat, N.M.I. a declarat că, a parcat autoturismul în seara zilei de 28 decembrie 2011, pe str. B., în apropierea blocului E7 în care locuieşte şi întrucât mai are un autoturism, nu a mai folosit acel autoturism, şi a observat că acesta prezintă urme de împuşcături în data de 1 ianuarie 2012, când i-au adus la cunoştinţă acest fapt organele de poliţie. Acesta a mai arătat că îşi retrage plângerea formulată împotriva învinuitului întrucât i-a fost reparat prejudiciul cauzat.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 3/P/2012.

4. La data de 2 ianuarie 2012, T.V. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, în data de 30 - 31 decembrie 2011, a lăsat autoturismul proprietate personală marca D., parcat pe str. B. în dreptul blocului TS 12, orientat cu faţa către autogară şi în data de 31 decembrie 2011, a constatat că acesta prezenta două orificii pe capota autoturismului.

Fiind audiat, la data de 3 ianuarie 2012, T.V. a declarat că se constituie parte civilă cu o sumă pe care o va preciza în cursul procesului penal.

În temeiul sesizării lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi s-au deplasat la faţa locului şi au constatat că autoturismul x, era parcat pe str. B. în spatele scării nr. 4 a blocului TS 12, între străzile G.C. şi M.E., orientat cu faţa spre autogară. În urma examinării, au constatat că autoturismul prezenta pe capota motorului înspre parbriz două orificii circulare, cu diametrul de aproximativ 7 - 8 mm, aflate la o distanţă de aproximativ 20 - 30 cm.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 5/P/2012.

5. La data de 2 ianuarie 2012, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, au identificat pe B-dul T.V., în parcarea blocului TS 12, autoturismul marca O., care prezenta în plafon un orificiu de formă circulară de cca 7 - 8 mm. În urma verificărilor s-a stabilit că autoturismul era proprietatea numitului V.V.

Fiind audiat, V.V. a declarat că formulează plângere pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, constituindu-se parte civilă cu suma de 2000 euro, dar ulterior şi-a retras plângerea întrucât i-a fost reparat prejudiciul.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 7/P/2012.

6. La data de 2 ianuarie 2012, P.F. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi în legătură cu faptul că în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în jurul orei 1,30, N.T.A. a tras cu o armă, din blocul de vizavi, asupra mai multor autoturisme în parcare şi înspre blocul său, spărgând geamul de la sufrageria apartamentului în care locuieşte cu soţia sa, precizând că soţia sa l-a văzut în timp ce trăgea cu arma asupra apartamentului lor.

Fiind audiaţi P.M.V. şi P.F. au arătat că îşi retrag plângerea formulată pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere întrucât au fost despăgubiţi cu valoarea pagubei create.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin sub nr. 6/P/2012.

Prin rezoluţiile din 2 ianuarie 2012, s-a început urmărirea penală faţă de N.T.A., pentru şapte infracţiuni de "distrugere" şi pentru şapte infracţiuni de "uz de armă letală fără drept", fapte prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată.

Prin ordonanţa din 3 ianuarie 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a dispus conexarea Dosarelor 3/P/2012, 4/P/2012, 5/P/2012, 6/P/2012, 7/P/2012 la Dosarul nr. l/P/2012, confirmarea începerii urmăririi penale pentru şase infracţiuni de distrugere, fapte prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. şi şase infracţiuni de uz de armă letală fără drept, fapte prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor faţă de N.T.A., din 6 infracţiuni prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004 republicată şi 6 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. într-o infracţiune prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 6 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin Ordonanţa nr. 1/P/2012 din 3 ianuarie 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 6 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin încheierea dată în Camera de Consiliu, în data de 4 ianuarie 2012, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 26/225/2012 şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 6 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., pe o durată de 29 zile, începând cu data de 4 ianuarie 2012 până la 1 februarie 2012, inclusiv şi a emis mandatul de arestare din 4 ianuarie 2012.

7. La data de 2 ianuarie 2012 V.D. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Drobeta-Turnu Severin, solicitând să se efectueze cercetări întrucât în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 2,00, în timp ce se deplasa pe strada B., în direcţia H.T., cu autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A., aflându-se pe locul din dreapta, s-a tras asupra autoturismului cu care se deplasau, fapt ce l-a sesizat ulterior, întrucât a observat în portiera dreapta a autoturismului un orificiu.

Examinând autoutilitara cu nr. de înmatriculare x, organele de cercetare penală au constatat că în rama portierei dreapta faţă un orificiu de circa 7 - 8 mm. Procedând la demontarea capitonajului portierei dreapta autoutilitarei, identificând pe chederul din cauciuc fragmente metalice, iar în partea interioară a portierei au fost găsite mai multe fragmente metalice din material cenuşiu şi gălbui-maroniu, asemănătoare glonţului.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 2/P/2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, iar prin Ordonanţa nr. 2/P/2012 din 5 ianuarie 2012, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, în vederea efectuării de cercetări faţă de N.T.A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, sub nr. 14/P/2012.

8. La data de 6 ianuarie 2012, cu ocazia cercetărilor la faţa locului, organele de poliţie au constatat la magazinul SC "S.C." SRL, prezenţa a două orificii în uşa de la intrarea în magazin, iar în interiorul magazinului o oglindă spartă.

Examinând biroul aflat în interiorul magazinului, s-a constatat că acesta prezenta, în partea superioară, o fisură cu formă neregulată, iar pe gresie s-a găsit un fragment de culoare gălbuie, care a fost ridicat în vederea cercetărilor.

Fiind audiat, gestionarul magazinului a declarat că, în dimineaţa de 3 ianuarie 2012, când a descuiat magazinul a observat orificiile din geam şi printre cioburi a găsit un fragment de metal, de culoare gălbui-cenuşiu, pe care l-a aruncat, neştiind despre ce este vorba şi nu a sesizat organele de poliţie.

Această cauză a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, sub nr. 113/P/2012, iar prin rezoluţia din data de 11 ianuarie 2012, s-a început urmărirea penală faţă de N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată şi art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin ordonanţa din 12 ianuarie 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a conexat Dosarul nr. 113/P/2012 la Dosarul nr. l/P/2012 şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor faţă de N.T.A., din infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 6 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 7 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., reţinându-se că acestea sunt acte materiale care fac parte din elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, prin ordonanţa din 12 ianuarie 2012, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, a dispus declinarea Dosarului nr. l/P/2012, în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cauza fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, sub nr. 24/P/2012.

Prin ordonanţele din 23 ianuarie 2012 Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, a dispus menţinerea actelor de cercetare penală efectuate în Dosarele nr. 1/P/2012 şi nr. 2/P/2012 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin şi care se regăsesc în dosarele 14/P/2012 şi 24/P/2012 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Prin rezoluţia din 23 ianuarie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, a dispus conexarea Dosarului nr. 24/P/2012 la Dosarul nr. 14/P/2012.

Prin Rezoluţia nr. 7 din 23 ianuarie 2012, s-a început urmărirea penală faţă de N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la infracţiunea de omor, faptă prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.;

- tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, faptă prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen.;

- ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa din data de 23 ianuarie 2012, s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de N.T.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la infracţiunea de omor, faptă prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.;

- tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, faptă prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen.;

- ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, faptă prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.;

- nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, faptă prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa nr. 14/P/2012 din data de 24 aprilie 2012, s-a dispus schimbarea încadrării juridice faţă de inculpatul N.T.A. din infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen.; art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen.; art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 279 alin. (1) C. pen.; art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi 8 infracţiuni prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen.; art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în seara zilei de 30 decembrie 2011, în jurul orei 22,00, în timp ce martorul E.R.C. se afla împreună cu martorul M.L.C., a fost contactat telefonic de către inculpatul N.T.A., care l-a invitat la locuinţa sa în Drobeta-Turnu Severin, B-dul T.V.

Deplasându-se la locuinţa acestuia, E.R.C. şi M.L.C., l-au găsit pe inculpat singur în locuinţă şi au consumat împreună băuturi alcoolice, în bucătăria apartamentului.

În jurul orei 0,00, inculpatul a ieşit din bucătărie şi a revenit imediat având asupra sa un pistol, şi după ce l-a arătat celor doi martori, spunându-le că-i aparţine tatălui său N.T., l-a lăsat în bucătărie.

Ulterior, inculpatul a părăsit din nou bucătăria şi când a revenit, avea asupra sa două arme, despre care a afirmat că-i aparţin, de asemenea, tatălui său.

Inculpatul a aşezat cele două arme pe masă, după care a părăsit din nou bucătăria şi a revenit cu o cutie ce conţinea cartuşe, pe care a aşezat-o pe masă lângă arme.

Potrivit declaraţiilor martorilor E.R.C. şi M.L.C., inculpatul a luat arma care avea o singură ţeava, a ieşit pe geamul bucătăriei şi a tras un foc de armă, în sus.

Martorii E.R.C. şi M.L.C. s-au speriat şi au intrat în panică, astfel că i-au cerut inculpatului să nu mai tragă cu arma.

Inculpatul a lăsat arma jos, şi întrucât se afla într-o stare avansată de ebrietate şi potrivit declaraţiilor martorilor nu-şi mai putea controla gesturile, martorii au plecat.

Inculpatul N.T.A. a tras, din locuinţa sa, în total un nr. de 16 focuri de armă atât pe str. B., cât şi pe B-dul T.V., în intervalul de timp 1,00 - 2,00, atât în sus spre blocul de vizavi cât şi în jos, spre străzi, producând distrugeri asupra a şase autoturisme, asupra unui apartament şi asupra unui magazin.

Unul din autoturismele asupra căruia inculpatul a tras cu arma, se afla în mişcare, respectiv autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A., pe locul din dreapta faţă aflându-se V.D..

Autoutilitara se deplasa pe strada B., în direcţia H.T., iar în rama portierei dreapta faţă a fost găsit un orificiu de circa 7 - 8 mm, iar pe chederul din cauciuc au fost identificate fragmente metalice, iar în partea interioară a portierei au fost găsite mai multe fragmente metalice din material cenuşiu şi gălbui-maroniu, asemănătoare glonţului.

La data de 2 ianuarie 2012, V.D. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Drobeta-Turnu Severin, solicitând să se efectueze cercetări întrucât în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 2,00, în timp ce se deplasa pe strada B., în direcţia H.T., cu autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A., aflându-se pe locul din dreapta, s-a tras asupra autoutilitarei cu care se deplasau.

Iniţial, atât V.D., cât şi B.S.M.A., în declaraţiile olograf, au arătat că, în timp ce treceau cu autoutilitara pe str. B. au auzit o bubuitură, şi uitându-se în acea direcţie au observat o flacără la etajul doi, precizând că şi-au continuat deplasarea crezând că este o petardă şi că a doua zi au observat în partea dreaptă a portierei dreapta faţă, în rama geamului, un orificiu de aproximativ 6 - 7 mm, la aproximativ 2 - 3 mm de cheder.

Ulterior, în data de 2 ianuarie 2012, V.D. a indicat organelor de cercetare penală, ferestrele aflate la scara nr. 4 a blocului TS 12, cu aproximaţie indicând etajul 2.

Fiind audiaţi, la data de 26 ianuarie 2012, V.D. şi B.S.M.A. şi-au schimbat declaraţiile, arătând că în seara zilei de 30 decembrie 2011, au plecat din clubul D. împreună cu Z.E., cu autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A. şi au mers la locuinţa martorului Z.E., pe str. B., în blocul situat vizavi de locuinţa inculpatului N.T.A.

V.D. şi B.S.M.A. au declarat, că au stat în locuinţa martorului Z.E. în intervalul de timp 23,30 - 3,00 şi că în acest interval de timp autoutilitara a rămas parcată pe str. B., după care au plecat acasă.

Fiind audiat martorul Z.E.V., a declarat că în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 23,00 s-a întâlnit cu V.D. şi B.S.M.A., care se deplasau cu un autoturism marca B., de culoare albă şi că, după ce s-a urcat în autoturism, a mers cu aceştia la locuinţa sa, unde au stat până în jurul orei 3,00 - 4,00.

De asemenea, martorul Z.E.V., a declarat că i-a mai văzut pe cei doi circulând într-un J. sau o dubă de culoare închisă.

Având în vedere că martorul Z.E.V., a precizat că în săptămâna dinaintea anului nou s-a mai întâlnit cu inculpaţii V.D. şi B.S.M.A. şi au consumat băuturi alcoolice şi faptul că inculpaţii se aflau într-o dubă de culoare albă în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, urmează a fi înlăturată declaraţia martorului Z.E.V. şi apărarea inculpaţilor că s-au aflat în locuinţa acestuia în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011 şi că autoutilitara s-a aflat parcată pe strada B., fiind posibil ca inculpaţii să fi fost în altă zi la locuinţa martorului.

De altfel, în cauză a fost audiat martorul C.G.D., ofiţer în cadrul IPJ Mehedinţi, Serviciul Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase, care, a declarat că, a fost sesizat de către V.I. spunându-i că s-a tras cu arma asupra autoutilitarei în care se aflau cei doi agenţi de pază, respectiv V.D. şi B.S.M.A.

Martorul C.G.D. a declarat că V.D. s-a prezentat împreună cu o persoană şi au arătat locurile pe care au stat în autoutilitară, precizând că în data de 30 - 31 decembrie 2011 au plecat din Clubul D., pe traseul str. I., şi apoi spre H.T. pe str. B., iar în apropierea str. G.C. a auzit o bubuitură în portiera dreaptă a autovehiculului şi a simţit în acelaşi timp o lovitură uşoară în umărul drept, în acelaşi timp observând o flacără dinspre blocul pe care urma să-l indice a doua zi.

S-a reţinut că din declaraţiile martorilor C.G.D., C.E., S.E. şi B.J., lucrători în cadrul IPJ Mehedinţi, a rezultat că inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., nu au afirmat nici un moment că autoutilitara a fost parcată, fiind bucuroşi că nu au fost împuşcaţi, având în vedere cât de aproape a trecut glonţul şi că şi-au scris singuri declaraţiile, nefiind influenţaţi de nici o persoană.

În cauză a fost audiat C.D., administratorul firmei SC T.B. SRL, societate care avea contract de colaborare cu V.D. şi B.S.M.A., ca agenţi de pază şi care a declarat că nu ştie de ce V.D. a mers la poliţie întrucât nu l-a trimis şi nu era proprietarul autoutilitarei şi nu avea nevoie de autorizaţie pentru reparaţia autovehiculului, astfel că sa reţinut că V.D. nu avea alte motive să sesizeze organele de poliţie, decât că s-a tras asupra autoutilitarei în timp ce se afla în aceasta.

De altfel, în cauză au fost ridicate imaginile video înregistrate de camerele de supraveghere montate la SC D.I. SRL şi din vizionarea acestor imagini a reieşit că, în data de 31 decembrie 2011, ora 1,37, inculpaţii V.D. şi B.S.M.A. s-au urcat în autoutilitara parcată în faţa C.D. şi au plecat, fapt ce se coroborează cu declaraţiile date iniţial de către inculpaţi.

La data de 26 ianuarie 2012, apărătorul inculpatului N.T.A., a depus o cerere prin care B.L., în calitate de administrator al SC T.D. SA, societate care deţine autoutilitara, arăta că nu formulează plângere pentru infracţiunea de distrugere, autoutilitara fiind reparată în regie proprie în garajul societăţii.

În timp ce inculpatul se afla la geamul bucătăriei sale şi trăgea cu arma, în jurul orei 1,30, partea vătămată P.M.V. a auzit zgomot în geam ca şi cum ar fi fost aruncată o piatră şi ulterior a auzit zgomotul armei, dar asociind cu sărbătorile de iarnă s-a gândit că sunt petarde.

Ridicându-se din pat, a aprins lumina pe hol şi mergând la geamul de la bucătăria apartamentului său, situat în blocul vizavi de cel în care locuieşte inculpatul, s-a uitat pe geam şi l-a văzut pe inculpatul N.T.A. la unul din geamurile apartamentului său, trăgând cu arma în sus, la întâmplare, înspre bloc.

Partea vătămată P.M.V. a declarat că lângă inculpat se mai aflau două persoane, respectiv un bărbat şi o femeie, care râdeau în timp ce inculpatul trăgea cu arma, precizând că inculpatul a îndreptat puşca şi înspre parcarea dintre blocuri, fără a ochi în mod special pe cineva.

De asemenea, partea vătămată a declarat că a rămas la geam şi a privit, timp de un sfert de oră şi după ce inculpatul nu a mai tras cu arma, a mers la soţul său şi i-a povestit ce se întâmplă, dar acesta i-a răspuns că probabil este vorba de o armă de jucărie.

Partea vătămată P.M.V. a declarat că în acel moment nu a fost îngrozită, întrucât nu şi-a imaginat că este vorba despre o armă adevărată, dar că a doua zi văzând orificiile din geamul de la terasa din sufragerie, jaluzeaua ruptă şi că glonţul ricoşase deasupra uşii de la terasă şi a realizat ce se putea întâmpla, s-a speriat.

Partea vătămată P.M.V. a precizat că apartamentul său este compus din două camere care au vedere pe aceeaşi parte, înspre blocul din care s-a tras cu arma, ferestrele fiind amplasate una în continuarea celeilalte şi că în momentul în care a privit cum inculpatul trăgea cu arma, se afla la geamul de la terasa bucătăriei.

Cu ocazia cercetărilor, organele de poliţie au constatat la magazinul SC "S.C." SRL, situat pe B-dul. T.V., nr. 157, două orificii în uşa de la intrarea în magazin, iar în interiorul magazinului o oglindă spartă.

Fiind audiat, gestionarul magazinului M.I. a declarat că, în dimineaţa de 3 ianuarie 2012, când a descuiat magazinul a observat că în uşa de acces existau două orificii, iar în interiorul magazinului, la un dulap amplasat în faţa uşii, la o distanţă de aproximativ 3 m, era o oglindă spartă.

Martorul M.I. a arătat că în interiorul magazinului, lângă acel dulap a găsit o bucată de plumb, despre care şi-a dat seama - că provine de la un proiectil şi că orificiile au fost create de un proiectil.

Martorul M.I. a precizat că după ce a luat legătura cu administratorul magazinului, respectiv cu R.C.E., căruia i-a spus ce s-a întâmplat, respectiv că s-a tras cu o armă, nu a considerat că este necesar să sesizeze organele de poliţie şi nici administratorul magazinului nu a făcut acest lucru.

La data de 1 ianuarie 2012, cu ocazia efectuării de cercetări, în zona blocului TS 12, pe aleea pietonală, în dreptul centrului de pariuri S.B. şi Agenţiei BCR, la distanţa de 3 m de la baza blocului, a fost identificat un tub cartuş.

De asemenea, continuându-se cercetarea acestui perimetru, în coşul de gunoi, în faţa agenţiei de pariuri, printre resturile menajere, a fost identificat alt tub cartuş. Cele două tuburi au fost ridicate în vederea efectuării de cercetări.

În parcarea din curtea interioară, a blocului TS 12, sub geamurile primului nivel, respectiv parter, a scării nr. 4, au fost găsite împrăştiate, pe o rază de aproximativ 6 mp, un număr de 14 tuburi cartuş.

S-a mai arătat că din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 ianuarie 2012, întocmit de IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic, a rezultat că arma pusă la dispoziţie este în stare de funcţionare şi reprezintă o armă de foc cu seria x, fabricată la Cugir, ce se foloseşte pentru tragere muniţie cu glonţ; iar cele 16 tuburi cartuş, puse la dispoziţie ca fiind ridicate de la faţa locului, au fost trase cu această armă.

Prin adresa din 18 aprilie 2012, SC F.A.C. SA, a înaintat fişa tehnică a armei de tir calibru 5,6 mm (22 LR), comunicând totodată că arma a fost vândută cu factura din 25 noiembrie 1996 numitului N.T.

În raport de caracteristicile armei prezentate în fişa tehnică, s-a reţinut că arma se încadrează în categoria armelor letale cu ţeava lungă, cu repetiţie, prevăzute la pct. 16 din Legea nr. 295/2004 republicată.

În cauză a fost efectuat un experiment judiciar, de către IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic, iar din concluziile raportului din 9 ianuarie 2012, rezultă că direcţia de tragere a proiectilelor care au creat orificiile în autoturismele parcate pe strada B., între străzile M.E. şi G.C., din Drobeta-Turnu Severin, notate cu nr. 25, indică una dintre ferestrele apartamentului cu nr. 4, din scara 4, a blocului TS 12.

Din declaraţia inculpatului din data de 25 aprilie 2012, a rezultat că pe stradă era întuneric, întrucât becul de la stâlpul de luminat era ars.

De asemenea, inculpatul a declarat că, în momentul în care a tras cu arma, nu şi-a dat că tuburile trase au atins vreun obiectiv şi că se afla în stare avansată de ebrietate, acesta precizând că abia a doua zi, în timp ce-şi bea cafeaua în bucătărie, a observat că un autoturism D.L., ce aparţinea unui vecin, prezenta urme de împuşcături, realizând în acel moment că tuburile de cartuş pe care le trăsese în noaptea precedentă au ţintit un obiect. Având în vedere că inculpatul a tras mai multe focuri de armă în sus, înspre blocurile din jur care erau locuinţe, cât şi pe străzile B. cât şi T.V. şi declaraţia inculpatului că nu şi-a dat seama că tuburile trase au ţintit ferestrele unei locuinţe şi mai multe autoturisme, s-a reţinut că deşi inculpatul avea reprezentarea faptului că pe străzi circulă autoturisme şi persoane iar într-un autoturism aflat în mişcare şi într-un apartament locuinţă există persoane, acesta a tras cu arma la întâmplare, fără a privi în direcţia în care trăgea cu arma.

S-a reţinut că inculpatul a avut reprezentarea clară a rezultatului care se putea produce, moartea victimelor şi l-a acceptat.

Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică nr. A 1/2561/2012, încheiat de INML Mina Minovici, a rezultat că inculpatul N.T.A. nu prezintă tulburări psihice de natură să-i modifice capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale, având discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat la data de 30 - 31 decembrie 2011.

S-a constatat că faptele inculpatului N.T.A., care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, a deţinut şi uzat fără drept de armele deţinute în mod legal, de tatăl său N.T. şi a tras cu arma de foc, de la ferestrele locuinţei sale, situată pe str. B., un număr de 16 tuburi cartuş, în sus, în direcţia blocurilor situate vizavi de locuinţa sa şi în jos, atât pe strada B. cât şi pe strada T.V., producând distrugeri la 6 autovehicule, unul din acesta fiind în mişcare, condus de către B.S.M.A. şi pe locul din dreapta aflându-se V.D., proiectilul oprindu-se în stâlpul portierei faţă dreapta şi la două imobile, respectiv locuinţa părţii vătămate P.M.V., în timp ce aceasta s-a deplasat la geamul locuinţei sale, proiectilul a spart geamul de la terasa apartamentului şi a ricoşat în zid şi magazinul SC S.C. SRL, prin faptele săvârşite rezultând pericol public şi tulburându-se grav ordinea şi liniştea publică, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de omor; de tentativă la infracţiunea de omor calificat; de distrugere în formă continuată; de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice; de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor; şi de uz de armă letală fără drept în formă continuată, fapte prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen.; art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Fiind audiaţi numiţii V.D., B.S.M.A., P.M.V., P.F., N.M.I., B.L., V.V.I. au declarat că-şi retrag plângerile formulate.

B.L., în calitate de administrator al SC T.D. SA, societate care deţine autoutilitara, a arătat că nu formulează plângere pentru infracţiunea de distragere, autoutilitara fiind reparată în regie proprie în garajul societăţii.

La dosar a fost depusă o declaraţie dată pe proprie răspundere, în faţa BNP N.C., în data de 1 martie 2012, prin care P.I. a declarat că nu mai are nici un fel de pretenţie de natură materială faţă de inculpatul N.T.A., pentru infracţiunea de distrugere şi nu se mai constituie parte civilă în dosar.

Fiind audiat, T.V. a declarat că se constituie parte civilă în cursul procesului penal, cu o sumă pe care o va preciza ulterior.

Prin rezoluţia nr. 10 din 31 ianuarie 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., pentru infracţiunea de "favorizare a infractorului", faptă prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., reţinându-se că, în data de 26 ianuarie 2012, fiind audiaţi, în calitate de părţi vătămate, în Dosarul nr. 14/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, în care se efectuau cercetări faţă de N.T.A., cei doi învinuiţi, având calitatea de victime ale infracţiunii prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen., au îngreunat şi zădărnicit urmărirea penală, prezentând o stare nereală, în sensul că, au declarat că, în data de 30 - 31 decembrie 2011, în momentul în care inculpatul a tras cu arma asupra autoutilitarei, aceasta se afla parcată vizavi de blocul din care a tras cu arma inculpatul, precizând că în această perioadă de timp s-au aflat în locuinţa numitului Z.E.V., în intervalul de timp 23,30 - 03,00 dimineaţa.

De asemenea, aceştia au declarat că, în jurul orei 23,30, au plecat de la restaurantul "D.", cu autoutilitara împreună cu Z.E.V..

S-a mai reţinut că din cercetări a rezultat că numiţii V.D. şi B.S.M.A., nu s-au aflat în locuinţa lui Z.E.V. ci au plecat cu autoutilitara de la restaurantul "D.", în data de 30 - 31 decembrie 2011, orele 1,37, în autoutilitară aflându-se doar aceştia, fapt ce se coroborează cu cele arătate în declaraţiile şi plângerile formulate iniţial de către cei doi, în sensul că, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în jurul orei 2,00, au plecat din clubul "D." şi s-au deplasat pe strada B., autoutilitara fiind în mişcare în momentul în care s-a tras cu arma asupra acesteia.

Prin ordonanţele din data de 6 februarie 2012 şi 7 februarie 2012, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, faţă de inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 264 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanţa din data de 6 februarie 2012, faţă de inculpatul V.D., a fost luată măsura reţinerii, pe o durată de 24 ore, cu începere de la ora 13,35.

Prin încheierea nr. 5 din 8 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1341/101/2012, Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, faptă prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

Încheierea a rămas definitivă ca urmare a respingerii recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi.

Având în vedere condiţiile şi împrejurările în care inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., au săvârşit fapta, lipsa antecedentelor penale, faptul că deşi prin declaraţiile lor au încercat să favorizeze pe inculpatul N.T.A., din administrarea altor probe s-a putut stabili că cei doi inculpaţi s-au aflat în autoutilitara asupra căreia inculpatul a tras cu arma, prin rechizitoriu urmând a se dispune scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor V.D. şi B.S.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ faţă de aceştia, amendă în cuantum de 1000 lei pentru fiecare inculpat.

S-a constatat că starea de fapt expusă în rechizitoriu a fost probată cu: procese-verbale de sesizare; planşe foto; proces-verbal de cercetare la faţa locului; proces-verbal de verificare în registrul armelor; proces-verbal de ridicare arme de la N.T.; proces-verbal de verificare a modului de deţinere arme de către N.T.; proces-verbal de conducere în teren şi planşe foto; declaraţii făptuitor/învinuit/inculpat N.T.A.; procese-verbale de căutare; proces-verbal de ridicare urme secundare de împuşcături de pe mâinile inculpatului; declaraţie martor C.E.; declaraţie martor B.J.; declaraţie martor S.A.; declaraţie martor C.D.; declaraţie martor C.G.D.; declaraţie martor Z.E.V.; sesizare şi declaraţii martor V.D.; declaraţie martor B.S.M.A.; declaraţie parte vătămată P.M.V.; declaraţie martor P.F.; sesizare P.F.; declaraţii martor E.R.C.; declaraţii martor M.L.C.; declaraţii martor N.M.I.; declaraţii martor B.L.; sesizare B.L.; sesizare şi declaraţii parte civilă T.V.; declaraţii martor V.V.I.; sesizare şi declaraţii martor M.I.; cerere formulată de B.L., în calitate de administrator SC T.D. SA, prin care arată că nu formulează plângere; declaraţie P.I.; declaraţie N.T.; raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 ianuarie 2012, eliberat de IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic; procese-verbale experiment judiciar şi planşe foto; raport de efectuare a experimentului judiciar din 9 ianuarie 2012; raport de prima expertiză medico-legală psihiatrică nr. x/2012, încheiată de INML Mina Minovici; fişă tehnică pentru (puşcă de TIR); planşe foto ce cuprind imagini înregistrate de camerele video de la Clubul D.

Din fişa de cazier, a rezultat că inculpatul nu are antecedente penale. În cursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând că a tras cu arma, la întâmplare şi nu a intenţionat să rănească vreo persoană.

Prin ordonanţa din 3 ianuarie 2012 inculpatul N.T.A. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, începând cu data de 3 ianuarie 2012, ora 15,00.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2012, Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 1016/101/2012, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, privind pe inculpatul N.T.A. şi a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 zile, începând cu data de 2 februarie 2012 până la 2 martie 2012 inclusiv.

Prin încheierea nr. 25 din 1 februarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, împotriva încheierii din 27 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 1016/101/2012.

Prin încheierea din 28 februarie 2012, Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 1016/101/2012, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 zile, începând cu data de 3 martie 2012 până la 1 aprilie 2012 inclusiv.

Prin Încheierea nr. 50 din 1 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, împotriva încheierii din 28 februarie 2012 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi.

Prin încheierea din 29 martie 2012, Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. J016/101/2012 a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 zile, începând cu data de 2 aprilie 2012 până la 1 mai 2012 inclusiv.

Prin încheierea nr. 83 din 31 martie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, împotriva încheierii din 29 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi.

Prin încheierea nr. 10 Tribunalul Mehedinţi, secţia penală în Dosarul nr. 10/2012 în data de 31 ianuarie 2012, a dispus autorizarea pentru interceptarea şi înregistrarea audio şi video pe bandă magnetică sau alt suport a convorbirilor şi comunicărilor purtate de la posturile telefonice cu nr. x, utilizat de numitul V.D.; y utilizat de B.S.M.A., precum şi a convorbirilor şi comunicărilor purtate în mediul ambiental de către aceştia cu alte persoane, localizarea GPS a învinuiţilor, în raport de apelurile efectuate de la posturile telefonice utilizate de aceştia, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 31 ianuarie 2012 până la data de 29 februarie 2012, inclusiv şi s-a emis autorizaţia nr. x/2012.

Din înregistrări nu au rezultat aspecte care să intereseze cauza.

În tot cursul urmăririi, inculpatului i-a fost respectat dreptul la apărare, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 şi art. 171 C. proc. pen., iar, la data de 25 aprilie 2012, i-a fost prezentat materialul de urmărire penală în prezenţa apărătorului ales, avocat S.D..

În urma înregistrării dosarului la instanţă, s-a procedat conform disp. art. 300 ind. 1 C. proc. pen., iar, prin încheierea din Camera de Consiliu din 26 aprilie 2012, s-a menţinut faţă de inculpatul N.T.A. măsura arestării preventive, respingându-se, totodată, cererile de revocare şi înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara, formulate de apărătorii aleşi ai inculpatului. Încheierea a rămas definitivă, în urma respingerii recursului declarat de inculpat, prin Decizia nr. 1006 din 30 aprilie 2012 a Curţii de Apel Craiova.

La data de 4 mai 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a înaintat la dosar adresa nr. 14/P/2012, împreună cu un proces-verbal de îndreptare eroare materială din 4 mai 2012, proces-verbal în care se menţiona că s-a procedat la îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii, declaraţiile de învinuit/inculpat, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi în cuprinsul rechizitoriului nr. 14/P/2012, în sensul că, în aceste acte se va menţiona tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, faptă prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen.

De asemenea, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi a depus o cerere, în sensul de a i se pune la dispoziţie dosarul de urmărire penală pentru a se efectua menţiunile corespunzătoare în actele menţionate.

La termenul din 7 mai 2012, părţile vătămate, respectiv numiţii P.M.V. şi T.V., personal, au precizat că nu au pretenţii în cauză, nu se constituie părţi civile şi nu doresc să participe în procesul penal în calitate de părţi vătămate (dosarul instanţei).

La acelaşi termen de judecată din cursul cercetării judecătoreşti, s-a luat act de faptul că inculpatul N.T.A. a precizat că nu doreşte să beneficieze de disp. art. 320 ind. 1 C. proc. pen. şi că înţelege să nu dea declaraţie în cauză (dosar).

De asemenea, la termenul de judecată din data de 7 mai 2012, avocatul S.D., pentru inculpat, a solicitat restituirea cauzei la parchet, ca urmare a nerespectării disp. art. 332 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că, nu se poate trimite în judecată un inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav fără să existe în cauză nicio parte vătămată, întrucât părţile vătămate şi-au retras plângerile, iar procurorul a schimbat încadrarea juridică în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. proc. pen., fără să fie conceptată vreo parte vătămată. Avocatul ales a arătat că, în speţă se impune refacerea urmăririi penale, conform art. 332 alin. (2) C. proc. pen., iar nu refacerea actului de sesizare, conform art. 300 alin. (2) C. proc. pen., întrucât neregularităţile privesc şi Ordonanţa din 24 aprilie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, precum şi procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, toate aceste aspecte ducând la o sesizare nelegală a instanţei de judecată care se sancţionează cu nulitate în condiţiile art. 197 C. proc. pen.

Instanţa a respins cererea de restituire a cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, în vederea refacerii urmăririi penale ca neîntemeiată, apreciind că a fost vorba despre o eroare materială, întrucât doar denumirea infracţiunii a fost menţionată greşit, iar încadrarea juridică a fost înscrisă în mod corect, prin raportare la infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav. Totodată, s-a avut în vedere că, toate celelalte acte de urmărire penală, inclusiv rezoluţia de începere a urmăririi penale din 23 ianuarie 2012, ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din 23 ianuarie 2012, ordonanţa de schimbare a încadrării juridice din 24 aprilie 2012, precum şi actele întocmite cu ocazia arestării preventive a inculpatului au fost încheiate cu privire la infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav.

La termenul din 9 mai 2012, faţă de precizările anterioare ale numiţilor P.M.V. şi T.V., instanţa a dispus ca aceştia să nu mai fie citaţi în cauză ca părţi vătămate sau părţi civile.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat audierea martorilor conceptaţi în actul de sesizare, precum şi a numitei P.M.V., în calitate de martor. De asemenea, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile din dosarul de urmărire penală.

În apărare, s-a solicitat audierea, ca martori, a numiţilor P.M.V. şi T.V.

În cursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi martorii P.M.V. (dosarul cauzei), P.F., E.R.C., B.S.M.A., V.D., B.J., S.A., M.I., N.M.I., B.L., M.L.C., V.V.I., C.E., C.G.D., C.D., Z.E.V. şi V.I..

La termenul din data de 18 iunie 2012, din oficiu, instanţa a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice în ceea ce priveşte infracţiunile de tentativă de omor, din infracţiunile prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen. într-o singură infracţiune de tentativă la omor deosebit de grav prin punerea în primejdie a vieţii persoanei prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b), cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen.

La solicitarea instanţei, la termenul din 2 iulie 2012, Serviciul de Probaţiune Mehedinţi a înaintat referatul de evaluare cu privire la persoana inculpatului N.T.A.

De asemenea, la termenul din 2 iulie 2012, apărătorul ales al inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice, arătând că este vorba o singură infracţiune de tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., fără reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 75 lit. b) C. pen., întrucât, prin metodele sau mijloacele folosite de inculpat, nu s-a pus în primejdie viaţa mai multor persoane deodată, în acelaşi timp. Astfel, arată că, această circumstanţă agravantă nu este posibilă în cazul folosirii unei arme, cu atât mai mult cu cât nu a existat o armă semiautomată sau automată, pentru a se vorbi despre o rafală de gloanţe, ci a fost vorba despre o armă cu care se trage foc, cu foc, de fiecare dată fiind necesară armarea acesteia. Totodată, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., iar în acest sens, s-a arătat că, în cazul infracţiunii prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., este necesar ca pericolul public să se fi produs efectiv, lucru care nu s-a întâmplat în cauza de faţă.

Analizând şi coroborând probatoriul administrat, instanţa a reţinut în esenţă următoarele:

Inculpatul N.T.A. a locuit împreună cu fratele său, N.A.C., tatăl său, N.T. şi soţia acestuia, N.M.L., în apartamentul situat în Drobeta-Turnu Severin, B-dul. T.V., Judeţul Mehedinţi.

N.T., tatăl inculpatului deţinea legal la locuinţa sa mai multe arme şi muniţia aferentă, respectiv: armă de vânătoare marca IJ, armă de vânătoare marca Z., armă de tir cu glonţ, o cutie cu cartuşe pentru arma de tir, precum şi, un pistol cu gaze, calibru 8 mm.

În absenţa membrilor familiei sale de la domiciliu, aceştia fiind plecaţi în străinătate, în seara zilei de 30 decembrie 2011, inculpatul a vorbit la telefon cu martorul E.R. şi l-a chemat la locuinţa sa.

În jurul orei 21,30, E.R. a sosit la locuinţa inculpatului, fiind însoţit de martorul M.C. şi au consumat împreună băuturi alcoolice.

Fiind în stare de ebrietate, în jurul orei 24,00, inculpatul N.T.A. s-a deplasat în camera tatălui său şi dintr-o cutie aflată sub pat a luat arma de vânătoare marca Z., arma de tir cu glonţ şi pistolul cu gaze, pe care le-a arătat martorilor.

Imediat după aceasta, inculpatul s-a dus în camera tatălui său, de unde s-a întors cu o cutie de cartuşe, pentru arma de tir, calibru 5,6 mm.

În continuare, pe o durată de aproximativ o oră, în intervalul de timp 1,00 -2,00, de la ferestrele apartamentului, inculpatul a executat cu arma letală, la întâmplare şi fără ochirea vreunei ţinte anume, un număr de 16 focuri cu arma de tir, atât pe str. B., cât şi, pe B-dul T.V., atât în sus spre blocul de vizavi, cât şi, în jos, spre străzi, producând distrugeri asupra a şase autoturisme staţionate, asupra unui apartament şi asupra unui magazin.

Astfel, autoturismelor staţionate le-au fost provocate distrugeri, constând în găurirea parbrizelor şi caroseriilor. Din cercetări a rezultat că în aceste autoturisme nu se aflau persoane, în momentul executării docurilor de armă, având în vedere declaraţiile proprietarilor acestora.

În ceea ce priveşte magazinul aparţinând SC S. SRL, inculpatul a executat două focuri, fiind create orificii în uşa de la intrare, iar un glonţ a pătruns în interior şi a spart o oglindă.

De asemenea, inculpatul a executat un foc de armă asupra autoutilitarei în mişcare, marca V., condusă de către B.S.M.A., iar pe locul din dreapta faţă aflându-se V.D..

Autoutilitara se deplasa pe str. B., în direcţia H.T., iar în rama portierei dreapta faţă, prin executarea focului de armă a fost creat un orificiu de circa 7 - 8 mm.

În jurul orei 2,00, martorul E.R. a plecat la locuinţa sa, iar în aceeaşi zi, după ce s-a trezit, inculpatul s-a deplasat la bunicii săi, în judeţul Dolj unde a fost depistat de organele de poliţie.

S-a constatat că starea de fapt expusă mai sus, reţinută în mod corect şi în actul de sesizare, a rezultat din coroborarea probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, după cum urmează: procese-verbale de sesizare (dosar urmărire penală); planşe foto (dosar urmărire penală); proces-verbal de cercetare la faţa locului (dosar urmărire penală); proces-verbal de verificare în registrul armelor (dosar urmărire penală); proces-verbal de ridicare arme de la N.T. (dosar urmărire penală); proces-verbal de verificare a modului de deţinere arme de către N.T. (dosar urmărire penală); proces-verbal de conducere în teren şi planşe foto (dosar urmărire penală); declaraţii făptuitor/învinuit/inculpat N.T.A. (dosar urmărire penală); procese-verbale de căutare (dosar urmărire penală); proces-verbal de ridicare urme secundare de împuşcături de pe mâinile inculpatului (dosar urmărire penală); declaraţie martor C.E. (dosar urmărire penală); declaraţie martor B.J. (dosar urmărire penală); declaraţie martor S.A. (dosar urmărire penală); declaraţie martor C.D. (dosar urmărire penală); declaraţie martor C.G.D. (dosar urmărire penală); declaraţie martor Z.E.V. (dosar urmărire penală); sesizare şi declaraţii martor V.D. (dosar urmărire penală); declaraţie martor B.S.M.A. (dosar urmărire penală); declaraţie parte vătămată P.M.V. (dosar urmărire penală); declaraţie martor P.F. (dosar urmărire penală); sesizare P.F. (dosar urmărire penală); declaraţii martor E.R.C. (dosar urmărire penală); declaraţii martor M.L.C. (dosar urmărire penală); declaraţii martor N.M.I. (dosar urmărire penală); declaraţii martor B.L. (dosar urmărire penală); sesizare B.L. (dosar urmărire penală); sesizare şi declaraţii parte civilă T.V. (dosar urmărire penală); declaraţii martor V.V.I. (dosar urmărire penală); sesizare şi declaraţii martor M.I. (dosar urmărire penală); cerere formulată de B.L., în calitate de administrator SC T.D. SA, prin care arată că nu formulează plângere (dosar urmărire penală); declaraţie P.I. (dosar urmărire penală); declaraţie N.T. (dosar urmărire penală); raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 ianuarie 2012, eliberat de IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic (dosar urmărire penală); procese-verbale experiment judiciar şi planşe foto (dosar urmărire penală); raport de efectuare a experimentului judiciar din 9 ianuarie 2012 (dosar urmărire penală); raport de prima expertiză medico-legală psihiatrică nr. x/2012, încheiată de INML Mina Minovici (dosar urmărire penală); fişă tehnică pentru (puşcă de TIR dosar urmărire penală); planşe foto ce cuprind imagini înregistrate de camerele video de la Clubul D. (dosar urmărire penală), dar şi, declaraţiile date, în cursul cercetării judecătoreşti de martorii: P.M.V. (dosarul cauzei), P.F. (dosarul cauzei), E.R.C. (dosarul cauzei), B.S.M.A. (dosarul cauzei), V.D. (dosarul cauzei), B.J. (dosarul cauzei), S.A. (dosarul cauzei), M.I. (dosarul cauzei), N.M.I. (dosarul cauzei), B.L. (dosarul cauzei), M.L.C. (dosarul cauzei), V.V.I. (dosarul cauzei), C.E. (dosarul cauzei), C.G.D. (dosarul cauzei), C.D. (dosarul cauzei), Z.E.V. (dosarul cauzei) şi V.I. (dosarul cauzei).

În faţa instanţei, inculpatul a refuzat să dea declaraţie, în calitate de inculpat, prevalându-se de dreptul la tăcere.

În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a tras cu arma tatălui său, dar nu şi-a dat seama că tuburile trase au atins vreun obiectiv şi că se afla în stare avansată de ebrietate, precizând că abia a doua zi, în timp ce-şi bea cafeaua în bucătărie, a observat că un autoturism D.L., ce aparţinea unui vecin, prezenta urme de împuşcături, realizând în acel moment că tuburile de cartuş pe care le trăsese în noaptea precedentă au ţintit un obiect.

Cu acordarea ultimului cuvânt, inculpatul a arătat că nu a comis infracţiunile de tentativă de omor ş ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Apărarea inculpatului a fost înlăturată, având în vedere probele administrate în cauză, după cum a urmat:

- la data de 31 decembrie 2011, P.I. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, în legătură cu faptul că, autoturismul proprietate personală marca W., de culoare vişiniu închis, pe care l-a lăsat parcat pe B-dul T.V., în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 21,30, l-a găsit, în data de 31 decembrie 2011, în jurul orelor 11,40, prezentând geamul de la portiera dreaptă spart, şi urme de distrugere în tabla caroseriei.

Urmare a sesizării formulate, organele de cercetare penală s-au deplasat la faţa locului şi au găsit autoturismul parcat pe B-dul T.V., între străzile M.E. şi G.C., prezentând următoarele distrugeri: geam portiera dreapta spate spart şi parţial dislocat, existând cioburi atât pe bancheta din spate cât şi lângă autoturism; un orificiu de formă neregulată în plafon în zona din spate către marginea dreaptă; ramă portiera dreapta spate perforată în colţul dreapta superior, de formă aproximativ circulară, cu diametrul între 6 şi 7 mm; anvelopă dreapta spate înţepată.

- la data de 1 ianuarie 2012, B.L. a sesizat lucrătorii din cadrul IPJ Mehedinţi,

În legătură cu faptul că în data de 1 ianuarie 2012, a constatat, la autoturismul proprietate personală marca D.L., parcat, în data de 30 decembrie 2011, ora 15,40, pe str. B., în parcarea situată în curtea interioară a blocului, în parbriz, două orificii de pătrundere a unor corpuri metalice.

În urma deplasării la faţa locului, organele de cercetare penală au constatat două orificii cu diametrul de aproximativ 7 - 8 mm, în parbriz care aveau corespondent în spătarul scaunului stânga faţă şi în spătarul canapelei din spate.

- la data de 1 ianuarie 2012, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, au identificat pe str. B., parcat lângă bordură, un autoturism marca O., de culoare gri, orientat cu faţa către str. G.C., care prezenta trei orificii de formă circulară în portierele stânga faţă şi spate. În urma verificărilor s-a stabilit că autoturismul era proprietatea numitului N.M.I. Procedând la examinarea autoturismului, organele de cercetare penală au constatat geamul spart la portiera stânga faţă, iar pe o porţiune de circa 10 cm s-a constatat lipsa cioburilor; la o distanţă de 7 - 8 cm de acest loc s-a identificat un orificiu circular în geam cu dimensiunea de 7 - 8 mm, acelaşi gen de orificiu fiind identificat şi în cadrul de susţinere al geamului, la partea superioară; un orificiu creat în rama portierei stânga faţă din care au fost extrase mai multe bucăţi de material de culoare cenuşie; un orificiu circular de 7 - 8 mm, pe rama de susţinere a geamului de la portiera stânga spate, în dreptul stâlpului, acest orificiu având corespondent în interiorul autoturismului.

Fiind audiat, N.M.I. a declarat că, a parcat autoturismul în seara zilei de 28 decembrie 2011, pe str.B., în apropierea blocului E7 în care locuieşte şi întrucât mai are un autoturism, nu a mai folosit acel autoturism, şi a observat că acesta prezintă urme de împuşcături în data de 1 ianuarie 2012, când i-au adus la cunoştinţă acest fapt organele de poliţie.

- la data de 2 ianuarie 2012, T.V. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, în data de 30 - 31 decembrie 2011, a lăsat autoturismul proprietate personală marca D., parcat pe str. B. în dreptul blocului TS 12, orientat cu faţa către autogară şi în data de 31 decembrie 2011, a constatat că acesta prezenta două orificii pe capota autoturismului.

În temeiul sesizării lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi s-au deplasat la faţa locului şi au constatat că autoturismul era parcat pe str. B. în spatele scării nr. 4 a blocului TS 12, între străzile G.C. şi M.E., orientat cu faţa spre autogară. În urma examinării, au constatat că autoturismul prezenta pe capota motorului înspre parbriz două orificii circulare, cu diametrul de aproximativ 7 - 8 mm, aflate la o distanţă de aproximativ 20 - 30 cm.

- la data de 2 ianuarie 2012, lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi, au identificat pe B-dul T.V., 100 - 108, în parcarea blocului TS 12, autoturismul marca O., care prezenta în plafon un orificiu de formă circulară de cea 7 - 8 mm. În urma verificărilor s-a stabilit că autoturismul era proprietatea numitului V.V.

- la data de 2 ianuarie 2012, V.D. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului Drobeta-Turnu Severin, solicitând să se efectueze cercetări întrucât în data de 30 decembrie 2011, în jurul orei 2,00, în timp ce se deplasa pe strada B., în direcţia H.T., cu autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A., aflându-se pe locul din dreapta, s-a tras asupra autoutilitarei cu care se deplasau.

V.D. şi B.S.M.A., în declaraţiile olograf, au arătat că, în timp ce treceau cu autoutilitara pe str. B. au auzit o bubuitură, şi uitându-se în acea direcţie au observat o flacără la etajul doi, precizând că şi-au continuat deplasarea crezând că este o petardă şi că a doua zi au observat în partea dreaptă a portierei dreapta faţă, în rama geamului, un orificiu de aproximativ 6 - 7 mm, la aproximativ 2 - 3 mm de cheder.

Ulterior, în data de 2 ianuarie 2012, V.D. a indicat organelor de cercetare penală, ferestrele aflate la scara nr. 4 a blocului TS 12, cu aproximaţie indicând etajul 2.

În cursul urmăririi penale, la data de 26 ianuarie 2012, V.D. şi B.S.M.A., au revenit asupra celor relatate iniţial, arătând că, în seara zilei de 30 decembrie 2011, au plecat din clubul D., cu autoutilitara marca V., condusă de către B.S.M.A. şi au mers la locuinţa martorului Z.E., pe str. B., în blocul situat vizavi de locuinţa inculpatului N.T.A.

- martorul C.G.D., ofiţer în cadrul IPJ Mehedinţi, Serviciul Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase, a declarat că, a fost sesizat de către martorul V.I. care i-a spus că s-a tras cu arma asupra autoutilitarei în care se aflau cei doi agenţi de pază, respectiv V.D. şi B.S.M.A. Acelaşi martor a declarat că V.D. s-a prezentat împreună cu o persoană şi au arătat locurile pe care au stat în autoutilitară, precizând că în data de 30 - 31 decembrie 2011 au plecat din Clubul D., pe traseul str. I., şi apoi spre H.T. pe str. B., iar în apropierea str. G.C. a auzit o bubuitură în portiera dreaptă a autovehiculului şi a simţit în acelaşi timp o lovitură uşoară în umărul drept, în acelaşi timp observând o flacără dinspre blocul pe care urma să-l indice a doua zi.

- fiind audiaţi, martorii C.G.D., C.E., S.E. şi B.J., lucrători în cadrul IPJ Mehedinţi au relatat că inculpaţii V.D. şi B.S.M.A., nu au afirmat nici un moment că autoutilitara a fost parcată, fiind bucuroşi că nu au fost împuşcaţi, având în vedere cât de aproape a trecut glonţul şi că şi-au scris singuri declaraţiile, nefiind influenţaţi de nici o persoană.

- martorul C.D., administratorul firmei SC T.B. SRL, societate care avea contract de colaborare cu V.D. şi B.S.M.A., ca agenţi de pază a declarat că nu ştie de ce V.D. a mers la poliţie întrucât nu l-a trimis şi nu era proprietarul autoutilitarei şi nu avea nevoie de autorizaţie pentru reparaţia autovehiculului, astfel că se reţine că V.D. nu avea alte motive să sesizeze organele de poliţie, decât că s-a tras asupra autoutilitarei în timp ce se afla în aceasta.

- potrivit imaginilor video înregistrate de camerele de supraveghere montate la SC D.I. SRL, pe str. D.B., nr. 44 şi din vizionarea acestor imagini reiese că, în data de 31 decembrie 2011, ora 1,37, inculpaţii V.D. şi B.S.M.A. s-au urcat în autoutilitara parcată în faţa C.D. şi au plecat, fapt ce se coroborează cu declaraţiile date iniţial de către inculpaţi.

- la data de 2 ianuarie 2012, P.F. a sesizat lucrătorii de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi în legătură cu faptul că în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în jurul orei 1,30, N.T.A. a tras cu o armă, din blocul de vizavi, asupra mai multor autoturisme în parcare şi înspre blocul său, spărgând geamul de la sufrageria apartamentului în care locuieşte cu soţia sa, precizând că soţia sa l-a văzut în timp ce trăgea cu arma asupra apartamentului lor.

Fiind audiată, P.M.V. a arătat că, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în timp ce dormea în dormitor, împreună cu soţul său, a auzit zgomot în geam ca şi cum ar fi fost aruncată o piatră şi ulterior a auzit zgomotul armei, dar asociind cu sărbătorile de iarnă s-a gândit că sunt petarde. Aceeaşi martoră a relatat că s-a ridicat din pat, a aprins lumina pe hol şi mergând la geamul de la bucătăria apartamentului său, situat în blocul vizavi de cel în care locuieşte inculpatul, s-a uitat pe geam şi l-a văzut pe acesta la unul din geamurile apartamentului său, trăgând cu arma în sus, la întâmplare, înspre bloc. P.M.V. a mai declarat că lângă inculpat se mai aflau două persoane, respectiv un bărbat şi o femeie, care râdeau în timp ce inculpatul trăgea cu arma, precizând că inculpatul a îndreptat puşca şi înspre parcarea dintre blocuri, fără a ochi în mod special pe cineva.

De asemenea, P.M.V. a declarat că a rămas la geam şi a privit, timp de un sfert de oră şi după ce inculpatul nu a mai tras cu arma, a mers la soţul său şi i-a povestit ce se întâmplă, dar acesta i-a răspuns că probabil este vorba de o armă de jucărie.

P.M.V. a declarat că în acel moment nu a fost îngrozită, întrucât nu şi-a imaginat că este vorba despre o armă adevărată, dar că a doua zi văzând orificiile din geamul de la terasa din sufragerie, jaluzeaua ruptă şi că glonţul ricoşase deasupra uşii de la terasă şi a realizat ce se putea întâmpla, s-a speriat. Martora a mai precizat a precizat că apartamentul său este compus din două camere care au vedere pe aceeaşi parte, înspre blocul din care s-a tras cu arma, ferestrele fiind amplasate una în continuarea celeilalte şi că în momentul în care a privit cum inculpatul trăgea cu arma, se afla la geamul de la terasa bucătăriei.

- cu ocazia cercetărilor efectuate, organele de poliţie au constatat la magazinul SC "S.C." SRL, situat pe B-dul. T.V., două orificii în uşa de la intrarea în magazin, iar în interiorul magazinului o oglindă spartă.

Martorul M.I. a arătat că în interiorul magazinului, lângă acel dulap a găsit o bucată de plumb, despre care şi-a dat seama- că provine de la un proiectil şi că orificiile au fost create de un proiectil.

- la data de 1 ianuarie 2012, cu ocazia efectuării de cercetări, în zona blocului TS 12, pe aleea pietonală, în dreptul centrului de pariuri S.B. şi Agenţiei BCR, la distanţa de 3 m de la baza blocului, a fost identificat un tub cartuş.

- din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 ianuarie 2012, întocmit de IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic, a rezultat că arma pusă la dispoziţie este în stare de funcţionare şi reprezintă o armă de foc fabricată la Cugir, în anul 1995, ce se foloseşte pentru tragere muniţie cu glonţ; iar cele 16 tuburi cartuş, puse la dispoziţie ca fiind ridicate de la faţa locului, au fost trase cu această armă.

- în cauză a fost efectuat un experiment judiciar, de către IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic, iar din concluziile raportului din 9 ianuarie 2012, rezultă că direcţia de tragere a proiectilelor care au creat orificiile în autoturismele cu numerele de înmatriculare x, y şi z, parcate pe strada B., între străzile M.E. şi G.C., din Drobeta-Turnu Severin, notate cu nr. 25, indică una dintre ferestrele apartamentului cu nr. 4.

Astfel, s-a reţinut că autoturismul condus de B.S.M.A. se afla în mişcare, în momentul executării focului de armă, astfel încât cele sesizate iniţial de către acesta şi V.D. corespund adevărului, iar declaraţiile date ulterior, prin care s-a susţinut că autoutilitara era staţionată sunt evident nesincere şi urmează a fi înlăturate, întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate.

În acest sens, s-au avut în vedere declaraţiile lucrătorilor de poliţie care au efectuat cercetări în cauză şi au fost prezenţi cu ocazia audierii sus-numiţilor, care au sesizat că, în timp ce se deplasau cu autoutilitara pe str. B. au auzit o bubuitură şi, uitându-se în acea direcţie, au observat o flacără la etajul doi, iar a doua zi au observat în partea dreaptă a portierei dreapta faţă, în rama geamului, un orificiu de aproximativ 6 - 7 mm - dosar urmărire penală.

De asemenea, s-a avut în vedere declaraţia martorei P.M.V. care a arătat că, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, a fost trezită de un zgomot asemănător celui produs de o petardă, s-a deplasat în bucătărie şi l-a văzut pe inculpat la unul din geamurile apartamentului său, trăgând cu arma în sus, la întâmplare, înspre bloc. P.M.V. a mai declarat că lângă inculpat se mai aflau două persoane, respectiv un bărbat şi o femeie, care râdeau în timp ce inculpatul trăgea cu arma, precizând că inculpatul a îndreptat puşca şi înspre parcarea dintre blocuri, fără a ochi în mod special pe cineva.

S-a reţinut că declaraţia acestei martore este concludentă pentru soluţionarea cauzei, urmând a se reţine că aceasta s-a trezit după ce s-a tras asupra balconului de la apartamentul său, iar în timpul executării focurilor de armă, inculpatul era însoţit de martorul E.R., dar şi, o altă persoană neidentificată.

Faţă de toate aceste probe administrate în cauză, s-a constatat că inculpatul a executat cele 16 focuri cu o armă letală, inclusiv, cele trei focuri asupra persoanelor care locuiau şi se aflau în apartament, P.F. şi P.M.V. şi asupra persoanelor care se aflau în autoturismul în mişcare, B.S.M.A. şi V.D., iar numai întâmplarea a făcut ca acestea să nu fie nimerite de gloanţele trase, cu consecinţa vătămării lor corporale sau mai grav, decesul acestora.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul a executat cele trei focuri, cu o armă letală şi gloanţele au pătruns prin geamul de la balconul apartamentului în care dormeau cei doi soţi şi caroseria autoutilitarei, în care se aflau cele două persoane care se deplasau cu acesta.

Prin actul de sesizare, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru două tentative, una la infracţiunea de omor prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., constând în executarea celor două focuri de armă asupra apartamentului şi una la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. b) C. pen., constând în executarea focului de armă asupra autoutilitarei.

În cauză, s-a constatat că se impune, în ceea ce priveşte aceste fapte, schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune de tentativă la omor deosebit de grav prin punerea în primejdie a vieţii persoanei prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen., fără reţinerea agravantei prev. de art. 75 lit. b) C. pen.

Potrivit disp. art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., constituie infracţiunea de omor deosebit de grav omorul săvârşit asupra a două sau mai multe persoane se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi, iar tentativa se pedepseşte.

Pentru existenţa acestei infracţiuni a fost necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: pluralitatea de victime, intenţia de ucidere a două sau mai multe persoane şi unitatea de împrejurare. Pentru existenţa acestei din urmă condiţii, a fost necesar ca faptele care realizează uciderea victimelor să fie săvârşite într-o anumită unitate de timp şi de loc.

În practica judiciară, s-a decis că există unitate de împrejurare şi atunci când faptele au fost săvârşite prin acţiuni diferite, într-o succesiune de momente, precum şi, atunci când faptele au fost săvârşite la distanţă de timp, dar având legătură între ele.

În cauza de faţă, s-a constatat că inculpatul a executat focurile de armă, în intervalul 1,00 - 2,00, fără întreruperi mari de timp între acestea, astfel încât este îndeplinită condiţia menţionată mai sus.

Faţă de aceste aspecte, a fost schimbată încadrarea juridică într-o singură infracţiune de tentativă la omor deosebit de grav prin punerea în primejdie a vieţii persoanei prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.

Totodată, s-a constatat că nu poate fi reţinută agravanta prev. de art. 75 lit. b) C. pen., constând în folosirea unor mijloace care produc pericol public.

În acest sens, s-a constatat că, întrucât această agravantă constituie o trăsătură care agravează infracţiunea de omor şi este prevăzută de art. 175 lit. e) C. pen., nu se mai impune a fi reţinută în prezenta cauză care are ca obiect cea mai gravă modalitate a acestei fapte penale.

În drept, fapta inculpatului N.T.A. care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, a executat cu arma letală, calibru 5,6 mm, marca UM Cugir, seria A-546, două focuri asupra geamului de fereastra balconului sufrageriei locuinţei soţilor P.M.V. şi P.F. şi un foc asupra autoutilitarei în mişcare, marca V., în care se aflau B.S.M.A. şi V.D., iar gloanţele au pătruns prin geamul de la balcon şi în caroseria autovehiculului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, în condiţiile în care a executat focurile la întâmplare şi fără ochirea unei ţinte anume, inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă, în sensul că a prevăzut rezultatul faptelor sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, respectiv, posibilitatea intervenim decesului persoanelor respective.

Instanţa a avut în vedere că inculpatul a executat aceste focuri cu o armă letală, în timpul nopţii şi loc public, fără luarea nici unei măsuri de precauţie, chiar dacă acest lucru s-a datorat, în cea mai mare parte stării de ebrietate.

S-a arătat că nu poate fi reţinută apărarea formulată, în sensul că, în cazul acestei infracţiuni, trebuia să existe obligatoriu părţi vătămate, întrucât legea nu prevede o asemenea condiţie pentru subzistenţa acestei fapte penale.

Conform art. 15 şi 24 C. proc. pen., participarea în cadrul procesului penal a persoanei vătămate şi constituirea de parte civilă reprezintă drepturi, iar nu obligaţii ale acestora.

Astfel, în cauza de faţă, peroanele vătămate au fost audiate în calitate de martorii, conform art. 82 C. proc. pen. deoarece nu au dorit să uzeze de aceste drepturi procesuale.

S-a constat că în drept, fapta inculpatului N.T.A. care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, a deţinut fără drept armele tatălui său N.T., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.

De asemenea, s-a reţinut că în drept, fapta inculpatului N.T.A. care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, de la ferestrele locuinţei sale, Drobeta-Turnu Severin, fără drept, a executat un număr de 16 tuburi cartuş, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de armă letală fără drept în formă continuată, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea s-a constatat că în drept, fapta inculpatului N.T.A. care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, de la ferestrele locuinţei sale, situată în Drobeta-Turnu Severin, a executat un număr de 16 tuburi cartuş a produs pagube materiale (spargerea parbrizelor şi geamurilor, găurirea caroseriilor) la autoturismele staţionate, aparţinând numiţilor P.I., B.L., N.M.I., T.V., V.V., autoutilitarei în mişcare, marca V., apartamentului aparţinând soţilor P.F. şi M.V., care se aflau în locuinţă şi magazinul aparţinând SC S. SRL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.

Contrar celor susţinute în apărare, s-a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 219 alin. (4) C. proc. pen., constând în utilizarea de către inculpat a unui mijloc ce prezintă pericol public care s-a produs efectiv.

Astfel, prin executarea focurilor de armă într-un loc public şi în timpul nopţii, de către inculpatul aflat în stare de ebrietate, s-a periclitat viaţa, sănătatea, integritatea corporală a unui număr indeterminat de persoane care exista posibilitatea să se deplaseze prin zonă, dar şi integritatea bunurilor acestora.

S-a mai arătat că în drept, fapta inculpatului N.T.A. care, în noaptea de 30 - 31 decembrie 2011, în intervalul de timp 1,00 - 02,00, de la ferestrele locuinţei sale, situată în Drobeta-Turnu Severin, a executat un număr de 16 tuburi cartuş, de calibru 5,6 mm şi a produs pagube materiale (spargerea parbrizelor şi geamurilor, găurirea caroseriilor) la autoturismele staţionate, aparţinând numiţilor P.I., B.L., N.M.I., T.V., V.V., apartamentului aparţinând soţilor P.F. şi M.V., iar prin faptele sale a fost tulburată grav ordinea şi liniştea publică, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen.

Contrar celor susţinute în apărare, s-a reţinut că prin faptele sale, fără precedent în Mun. Drobeta-Turnu Severin, în mod evident inculpatul a tulburat ordinea şi liniştea publică.

În acest sens, s-au avut în vedere declaraţiile date iniţial, în cursul urmăririi penale, de către persoanele vătămate care au arătat că le-a fost produsă o stare de nelinişte şi teamă, motiv pentru care au sesizat organele de poliţie.

Declaraţiile persoanelor vătămate prin care o parte dintre acestea au revenit în faţa instanţei asupra acestor aspecte, nu pot fi însuşite de către instanţă, iar această atitudine procesuală este explicabilă întrucât au fost despăgubite pentru pagubele pricinuite.

Totodată, s-a avut în vedere că, pe de o parte, acest caz a fost intens mediatizat, iar pe de altă parte, este evident pentru orice persoană că, prin faptele sale, de a executa focuri de armă, fără drept, în public, în timpul nopţii şi în stare de ebrietate, asupra unor imobile şi autoturisme, inculpatul a creat o stare gravă de insecuritate în sfera relaţiilor de convieţuire socială.

La individualizarea pedepselor s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestor gen de infracţiuni, criteriile înscrise la art. 72 C. pen., faptul că inculpatul a avut o atitudine procesuală relativ sinceră, nu este cunoscut cu antecedente penale, precum şi concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză.

Având în vedere declaraţiile persoanelor vătămate P.F., P.M.V. şi B.L., care au arătat că, fiind vecini cu inculpatul, anterior acesta a dat dovadă de un comportament corespunzător în societate, precum şi faptul că se află la prima abatere de la respectarea normelor penale, urmează a fi reţinută circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen., constând în conduita bună înainte de săvârşirea infracţiunilor.

În baza art. 88 C. pen. rap. la art. 357 alin. (2) lit. a) şi b) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsă reţinerea din 3 ianuarie 2012, până la 4 ianuarie 2012 şi arestul preventiv din 4 ianuarie 2012, la zi şi s-a menţinut, în continuare, măsura arestării preventive a inculpatului N.T.A., întrucât temeiurile avute în vedere la momentul arestării preventive subzistă şi în prezent.

În baza art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi art. 5 alin. (5) şi art. 7 din. Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. (5) din lege să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În ceea ce priveşte latura civilă, s-a luat act că persoanele vătămate nu au participat în cadrul procesului penal în calitate de părţi vătămate şi nu s-au constituit părţi civile.

S-a constatat că nu se impune confiscarea armelor folosite la comiterea faptelor, întrucât nu aparţin inculpatului, ci tatălui său, N.T., care nu a cunoscut scopul folosirii acestora, motiv pentru care, în baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., se va dispune restituirea către numitul N.T. a armelor, pistolului cu gaze şi muniţiei, ridicate de la locuinţa acestuia, conform procesului verbal din data de 2 ianuarie 2012 - dosar urmărire penală, dacă nu sunt reţinute în altă cauză.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul N.T.A.

În apelul parchetului au fost invocate critici sub aspectul încadrării juridice a faptelor şi sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor, în motivarea apelului formulat de parchet, s-a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală sub aspectul înlăturării circumstanţei agravante prevăzută de art. 75 lit. b) C. pen., deşi aceasta a fost corect reţinută în rechizitoriu cu privire la infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav şi de asemenea s-a arătat că în condiţiile în care s-a apreciat că nu se poate reţine această circumstanţă generală de agravare a faptei, se impunea ca infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului de tentativă la omor deosebit de grav să fie raportată la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. e) C. pen.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei, s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost prea blândă prin raportare la gravitatea faptelor, natura infracţiunilor comise, iar aplicarea circumstanţelor atenuante în favoarea inculpatului a fost necorespunzătoare.

Cu ocazia dezbaterilor la instanţa de apel, procurorul de şedinţă a precizat motivele de apel ale parchetului, în sensul că se renunţă la criticile din motivele scrise referitoare la încadrarea juridică a faptelor şi a invocat alte critici referitoare la încadrarea juridică a faptelor, respectiv din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen. şi art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., într-o singura infracţiune prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului într-o singură infracţiune de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., faptă comisă asupra părţii vătămate V.D.. Procurorul de şedinţă a precizat că nu susţine motivele scrise de apel ale parchetului privitoare la reţinerea agravantei prevăzute de art. 75 lit. b) C. pen. sau, respectiv, omor calificat prevăzut de art. 175 lit. e) C. pen., întrucât fapta a fost comisă cu un instrument care nu este apt să pună în pericol alte persoane, respectiv a fost executat asupra autoturismului în mişcare un singur foc de armă cu o armă de tir de calibru mic, fiind pusă în pericol numai persoana numitului V.D., nefiind posibil să se producă decesul a două persoane în acea împrejurare. S-a mai susţinut că în ceea ce priveşte executarea celor două focuri de armă asupra apartamentului soţilor P., acestea au fost executate asupra geamului de la fereastra balconului de la sufrageria apartamentului, cei doi soţi aflându-se în acel moment într-o altă cameră, astfel încât suntem în prezenţa tentativei absolut improprii, care nu se pedepseşte.

În apelul formulat de inculpat s-a solicitat, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale în sensul de a se dispune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, întrucât i-a fost încălcat dreptul la apărare cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, întrucât s-a menţionat în procesul-verbal încheiat cu acea ocazie că a fost acuzat de infracţiunea de tentativă la omor calificat dar cu toate acestea trimiterea în judecată s-a făcut pentru o infracţiune mai gravă, respectiv tentativă la omor deosebit de grav, în raport de care nu şi-a putut face apărarea.

Au fost de asemenea invocate critici sub aspectul reţinerii vinovăţiei, în sensul că vinovăţia inculpatului a fost reţinută pe baza unui material probator incomplet, în lipsa unei expertize balistice a armelor de foc şi a muniţiei, nefiind astfel cert stabilit modul de producere a distrugerilor asupra autoturismelor şi imobilelor menţionate în rechizitoriu, nu s-a stabilit dacă vreunul din autoturisme se afla în mişcare în momentul când au fost executate focurile de armă şi nici direcţia de tragere; de asemenea instanţa nu a ţinut cont de depoziţiile martorilor V.D., B.S., date ulterior la urmărirea penală şi instanţa de fond ci numai de depoziţiile iniţiale ale acestora deşi au fost retractate motivat de către cei doi martori, iar depoziţiile acestora astfel modificate se coroborează cu declaraţiile martorului Z.E..

În consecinţă, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale şi achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea de tentativă de omor deosebit de grav întrucât din probele administrate rezultă că autoutilitara era parcată în momentul când a fost executat focul de armă şi nicio persoană nu se afla în autovehicul, iar în ce priveşte executarea focurilor de armă asupra apartamentului soţilor P., cele două gloanţe au pătruns numai în balconul de la sufrageria apartamentului, iar în acea încăpere nu se afla nicio persoană, motiv pentru care în ambele situaţii, respectiv şi în situaţia executării focului de armă asupra autoutilitarei şi în situaţia executării focurilor de armă asupra apartamentului nicio persoană nu a fost pusă în pericol, acţiunile inculpatului nefiind apte să producă decesul vreunei persoane.

În ceea ce priveşte infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în apelul inculpatului s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen. şi încetarea procesului penal pentru această infracţiune ca urmare a lipsei plângerilor prealabile ale părţilor vătămate.

În motivarea solicitării de schimbare a încadrării juridice, s-a arătat că arma cu care inculpatul a acţionat este o armă de tir cu care se poate trage un singur glonţ de calibru mic, iar o astfel de acţiune nu putea produce degradări decât obiectului asupra căruia s-a acţionat nu şi asupra altor bunuri învecinate, astfel încât nu a rezultat pericol public.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. s-a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, lipsind condiţia că fapta comisă să fi produs scandal public, motivându-se că fapta a fost comisă pe timp de noapte, când strada era pustie, iar în oraş erau folosite petarde care produceau zgomote mai puternice decât cele produse de inculpat cu arma.

S-a solicitat, de asemenea, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., susţinându-se că inculpatul a deţinut arma numai pentru intervalul de timp necesar pentru efectuarea tragerilor, astfel că această infracţiune a fost absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii de utilizare fără drept a armei, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004.

În subsidiar au fost invocate critici sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, în sensul că pedeapsa aplicată a fost prea aspră sub aspectul cuantumului şi a modalităţii de executare raportat la circumstanţele personale ale inculpatului, care provine dintr-o familie organizată, era student şi a avut o bună conduită anterior, fiind la primul conflict cu legea penală.

Prin Decizia penală nr. 384 din 14 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi inculpatul N.T.A., împotriva Sentinţei penale nr. 138 din 6 iulie 2012, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul nr. 3969/101/2012.

S-a desfiinţat sentinţa penală în parte, în ce priveşte latura penală.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen. şi art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., într-o singura infracţiune prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi din infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. f) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a lipsei plângerii prealabile a părţilor vătămate.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul N.T.A. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durata de 2 ani.

În baza art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic, art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.

În baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen. i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durata de 2 ani.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b), alin. (3) C. pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 660 lei.

S-a menţinut celelalte dispoziţii sentinţei penale care nu au fost contrarii. S-a dedus în continuare arestarea preventivă a inculpatului, de la 6 iulie 2012, la zi şi s-a menţinut starea de arest.

Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului, din care 100 lei reprezentând 50% din cuantumul onorariu avocat oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroul Avocaţi Dolj.

Examinând hotărârea apelată şi actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat următoarele:

Pe baza unui material probator just administrat şi apreciat, instanţa de fond a reţinut o situaţie de fapt corectă, în sensul că, în data de 30 - 31 decembrie 2011, inculpatul N.T., aflat în stare de ebrietate, în absenţa membrilor familiei, s-a deplasat în camera tatălui său şi dintr-o cutie aflată sub pat a luat arma de vânătoare marca Z., arma de tir cu glonţ şi pistolul cu gaze, pe care le-a arătat martorilor şi, de asemenea, o cutie de cartuşe, pentru arma de tir, calibru 5,6 mm, după care în intervalul de timp 1,00 - 2,00, de la ferestrele apartamentului, inculpatul a executat cu arma letală, la întâmplare şi fără ochirea vreunei ţinte anume, un număr de 16 focuri cu arma de tir, atât pe str. B., cât şi, pe B-dul T.V., atât în sus spre blocul de vizavi, cât şi, în jos, spre străzi, producând distrugeri asupra a şase autoturisme staţionate, asupra unui apartament şi asupra unui magazin.

În urma executării focurilor au fost provocate distrugeri la autoturismele staţionate, aparţinând numiţilor P.I., B.L., N.M.I., T.V., V.V., apartamentului aparţinând soţilor P.F. şi M.V., care se aflau în locuinţă şi magazinul aparţinând SC S. SRL, autoturismelor staţionate, în care nu se află nicio persoană fiindu-le provocate distrugeri, constând în găurirea parbrizelor şi caroseriilor.

În cazul apartamentului, inculpatul a executat două focuri asupra balconului de la sufragerie, fiind create două orificii în geamul de la balcon, în condiţiile în care un glonţ a pătruns în interior, lovind peretele, iar un altul a pătruns în tocul geamului iar în ce priveşte magazinul aparţinând SC S. SRL, inculpatul a executat două focuri, fiind create orificii în uşa de la intrare, iar un glonţ a pătruns în interior şi a spart o oglindă.

De asemenea, în aceleaşi împrejurări inculpatul a executat un foc de armă asupra autoutilitarei în mişcare, marca V., condusă de către B.S.M.A., iar pe locul din dreapta faţă aflându-se V.D..

Autoutilitara se deplasa pe str. B., în direcţia H.T., iar în rama portierei dreapta faţă, prin executarea focului de armă a fost creat un orificiu de circa 7 - 8 mm.

Toate persoanele vătămate din cauză au declarat că nu doresc să participe în procesul penal în calitate de părţi vătămate.

Susţinerea inculpatului în sensul că nu au fost administrate toate probele necesare pentru stabilirea corectă a stării de fapt, fiind necesară efectuarea unei expertize criminalistice la ÎNEC Bucureşti pentru a se stabili modul de producere a urmelor, marca armei cu care au fost executate focurile de armă, distanţa de la care s-a tras, direcţia de tragere, dacă vreunul din autovehicule s-a aflat în mişcare în momentul executării focului de armă - a fost nefondată, solicitarea de efectuare a acestei probe fiind respinsă de instanţa de apel, ca nefiind utilă cauzei, întrucât nu se contestă împrejurarea că inculpatul a executat foc de armă cu arma de tir a tatălui său, iar faţă de celelalte probe deja administrate la urmărirea penală şi instanţa de fond, ţinând cont şi de depoziţiile iniţiale ale martorilor B.S. şi V.D., P.M., M. şi E., procesul-verbal de reconstituire şi raportul de efectuare a experimentului judiciar efectuat la urmărirea penală de IPJ Mehedinţi - Serviciul Criminalistic, rezultă în mod clar împrejurarea că distrugerile la bunurile enumerate în rechizitoriu au fost provocate de inculpat prin executarea la întâmplare în mod repetat a focului de armă cu arma de tir a tatălui său.

A fost, de asemenea, nefondată critica referitoare la restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, această cerere fiind în mod corect respinsă de prima instanţă prin încheierea de şedinţă din data de 7 mai 2012.

Cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, în cauză a fost produsă o evidentă eroare materială care a fost înlăturată de organul de urmărire penală, în condiţiile în care, încadrarea juridică reţinută în procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală corespunde tentativei la omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, alin. (1), art. 176 lit. b) C. pen., şi care a fost menţionată expres şi în procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, fiind menţionată eronat numai denumirea infracţiunii, respectiv tentativă la omor calificat. Se constată astfel că în cauză nu s-a produs nicio vătămare în condiţiile art. 197 alin. (2) sau alin. (1) şi (4) C. proc. pen. De altfel, inculpatului i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea şi i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, fapta fiind descrisă în toate elementele sale constitutive, astfel că simpla eroare referitoare la încadrarea juridică nu poate conduce în niciun caz la restituirea cauzei la parchet, inculpatul având posibilitatea de a formula apărări referitoare la încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, pe tot parcursul procesului penal.

Referitor la aprecierea probelor, apărarea inculpatului în sensul că autoutilitara nu se afla în mişcare în momentul executării focului de armă asupra acesteia şi nicio persoană nu se afla în autovehicul, întrucât acesta era parcat în acel moment, a fost corect înlăturată de prima instanţă.

Împrejurarea că în acel moment autovehiculul era în mişcare, deplasându-se pe strada B., în direcţia H.T., autovehiculul fiind condus de martorul B.S. şi având ca pasager pe martorul V.D. poziţionat pe scaunul din dreapta faţă, a fost deplin dovedită cu plângerea formulată de martorul V.D., declaraţiile olografe ale acestuia (dosar urmărire penală), declaraţia martorului B.S. (dosar urmărire penală), proces-verbal de conducere în teren încheiat la data de 2 ianuarie 2012, ocazie cu care cei doi martori, ocupanţi ai autovehiculului au indicat traseul parcurs cu autoturismul şi locul de unde a fost executat focul de armă, indicând cu aproximaţie etajul 2 al blocului TS scara 4 (apartament în care locuia inculpatul).

Este adevărat că ulterior, atât pe parcursul urmăririi penale, cât şi la instanţa de fond cei doi martori menţionaţi anterior au revenit asupra depoziţiilor iniţiale, însă declaraţiile ulterioare ale acestora sunt, contradictorii şi nesusţinute de celelalte probe administrate.

Astfel, cu ocazia audierii la fond, cei doi martori au susţinut că nu au observat pe parcursul deplasării cu autovehiculul ca acesta să fie lovit de vreun corp dur şi nici nu au auzit zgomote specifice executării focului de armă, iar referitor la cele declarate la urmărirea penală cu ocazia conducerii în teren (când dimpotrivă au susţinut că asupra autovehiculului s-a tras cu arma şi au văzut o flacără specifică armei de foc la etajul doi al blocului) au susţinut că au indicat apartamentul inculpatului ca fiind cel unde ar fi văzut că se executase focul de armă, numai ca urmare a faptului că în acest fel le-au sugerat lucrătorii de poliţie, care le-au cerut să indice etajul doi al blocului deşi ei indicaseră etajul trei de la un alt bloc decât cel unde locuia inculpatul.

S-a observat, totodată, că între declaraţiile acestor doi martori din faţa instanţei de judecată există contradicţii esenţiale şi cu privire la alte aspecte şi, de asemenea, declaraţiile nu au fost susţinute de alte probe. Astfel, în timp ce martorul B.S. a declarat la instanţă că s-a deplasat în jurul orei 23.00 cu martorul V.D. cu autovehiculul până la locuinţa martorului Z. zis E.V., şi au rămas la locuinţa acestuia până la ora 3.00, timp în care au efectuat totuşi trei deplasări (două deplasări pentru a cumpăra ţigări şi o altă deplasare pentru a efectua un control la unul din obiective), martorul V.D. a confirmat că au efectuat în acest interval numai două deplasări pentru verificări la alte obiective, iar martorul Z. a susţinut că cei doi ar fi plecat din locuinţa lui o singură dată în acest interval de timp pentru o jumătate de oră (dos. instanţei de fond).

În plus, în declaraţia din data de 26 ianuarie 2012 dată la urmărirea penală, martorul V.D. a relatat că în timp ce se afla în autoturism cu ceilalţi doi martori (B. şi Z.) şi se îndreptau spre locuinţa martorului Z., a auzit o bubuitură şi a observat o flacără în partea sa dreaptă, în timp ce se afla în autovehicul, însă a crezut că era o petardă, (dosar urmărire penală) - în timp ce în declaraţia dată la instanţă a susţinut că a văzut o flamă dar aceasta s-a întâmplat când era în afara autoturismului şi era împreună numai cu martorul B., iar acest din urmă martor a declarat la urmărirea penală că nu a auzit nicio bubuitură şi nu a observat nicio flacără (dosar urmărire penală), iar în declaraţia dată la instanţă a recunoscut că ar fi văzut totuşi o flamă, în timp ce era în afara autoturismului, însă aceasta provenea din faţa autoturismului de la o distanţă de 3 - 4 maşini şi nu de la ferestrele apartamentului inculpatului cum declarase în primele depoziţii de la urmărirea penală.

S-a constatat astfel că în mod just prima instanţă a înlăturat din contextul probator declaraţiile date de martorii B.S.M. şi V.D. la urmărirea penală la data de 26 ianuarie 2012 şi în faza de judecată şi declaraţiile martorului Z.E., reţinând în mod corect numai declaraţiile date iniţial de martorii B. şi V. la urmărirea penală (dosar urmărire penală), care s-a coroborat cu procesul-verbal de conducere în teren, semnat fără obiecţiuni de cei doi martori (dosar urmărire penală), precum şi cu plângerea formulată de persoana vătămată V.D. la Poliţia Drobeta-Turnu Severin din data de 2 ianuarie 2012 şi cu depoziţiile lucrătorilor din cadrul IPJ Mehedinţi audiaţi în calitate de martori C.G., C.E., S.E. şi B.J., care au declarat că martorii B. şi V., nu au susţinut niciun moment că autovehiculul ar fi fost parcat când au fost executate focurile de armă, ci dimpotrivă cei doi au declarat că aceasta s-a întâmplat când se deplasau cu autovehiculul şi chiar au susţinut că au fost bucuroşi că nu au fost împuşcaţi.

Mai mult, depoziţiile ulterioare ale martorilor B., V. şi Z. în sensul că s-au deplasat împreună cu autovehiculul de la Clubul D., în jurul orei 23,00 către locuinţa martorului Z., sunt infirmate şi de imaginile şi planşele foto captate cu ajutorul camerelor de supraveghere montate la SC D. pe str. Dr.B., din care rezultă că martorii V. şi B. au plecat singuri cu autoutilitara, în jurul orei 1,37 în data de 31 decembrie 2011, elocvente în acest sens fiind planşele foto aflate la dosarul de urmărire penală şi procesul-verbal (dosar urmărire penală).

Criticile formulate de inculpat în sensul că se impunea a se efectua o expertiză şi verificări pentru a se stabili cu certitudine data şi ora la care au fost efectuate filmările şi dacă acele camere de supraveghere erau verificate metrologic, sunt nefondate, această solicitare fiind inutilă soluţionării cauzei în condiţiile în care imaginile captate cu ajutorul camerelor de supraveghere se coroborează cu depoziţiile iniţiale ale martorilor V.D. şi B.S. (dosar urmărire penală) şi nu a existat nicio suspiciune asupra datei şi orei la care au fost efectuate filmările, elocvent în acest sens fiind şi procesul-verbal aflat la dosar urmărire penală în care au fost explicate constatările privind modificarea fusului orar (post meridian fiind inversat cu ante meridian).

În ce priveşte aprecierea probelor, s-a statuat constant în practica judiciară că instanţa a fost îndreptăţită în cazul unor nepotriviri şi contradicţii să reţină ca reprezentând adevărul numai unele dintre depoziţii şi, de asemenea, că retractarea totală sau parţială sau modificarea declaraţiei anterioare nu a fost în măsură prin ea însăşi să înlăture acea declaraţie pentru că aceasta ar însemna a lipsi de eficienţă probe administrate în mod legal, instanţa putând să înlăture total sau parţial declaraţiile anterioare numai dacă retractarea sau modificarea declaraţiilor este temeinic motivată cu date, elemente şi împrejurări de natură să formeze convingerea că exprimă adevărul şi deci că relatările anterioare nu exprimă realitatea. Această din urmă situaţie nu a fost reţinută în cauză, pentru argumentele expuse anterior, modificarea de către martorii V. şi B. a declaraţiilor date iniţial la urmărirea penală, nefiind temeinic justificată, iar depoziţiile ulterioare au fost contradictorii, ezitante şi nesusţinute de restul probelor administrate, motiv pentru care în mod corect au fost reţinute ca exprimând adevărul numai depoziţiile iniţiale ale acestor martori, care se coroborează cu restul probelor administrate.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor.

În ce priveşte infracţiunea de distrugere, criticile formulate de inculpat referitoare la încadrarea juridică a faptei au fost întemeiate.

Pentru a exista infracţiunea de distrugere în varianta calificată prevăzută de alin. (4) a art. 217 C. pen., este necesar să fie îndeplinite două condiţii, respectiv degradarea, distrugerea, aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunului să fie săvârşită prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc şi să rezulte pericol public.

În speţă aceste condiţii nu au fost îndeplinite, întrucât inculpatul a executat focurile de armă cu o armă de tir care nu a fost aptă să tragă mai multe proiectile în acelaşi timp şi nici rafale de gloanţe ca în cazul armelor automate, ci dimpotrivă a executat câte un singur foc de armă, ori, pentru a fi îndeplinite condiţiile arătate anterior, este necesar ca un număr nedeterminat de bunuri să fie supuse distrugerii datorită mijloacelor folosite. Această condiţie nu a fost deci îndeplinită în cauză, datorită instrumentului cu care inculpatul a acţionat, care era apt să producă degradări numai asupra obiectivelor faţă de care s-a acţionat nu şi asupra bunurilor învecinate. Pentru aceste motive, constatând ca fiind întemeiate criticile formulate de inculpat sub acest aspect, s-a admis apelul inculpatului, s-a desfiinţat sentinţa penală şi s-a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În ce priveşte infracţiunea de tentativă de omor deosebit de grav, criticile formulate în motivele scrise de apel ale parchetului în sensul că infracţiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 lit. d) C. pen. pentru care a fost condamnat inculpatul trebuia raportată şi la infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. e) C. pen., în condiţiile în care instanţa a înlăturat agravanta generală prevăzută de art. 75 lit. b) C. pen., nu au mai fost susţinute de procurorul de şedinţă, care a solicitat cu ocazia dezbaterilor în apel schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen. şi art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., într-o singură infracţiune prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., faţă de partea vătămată V.D..

Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub acest aspect, instanţa de apel a constatat că fapta inculpatului de a executa un foc de armă asupra autoutilitarei marca T., proiectilul oprindu-se în stâlpul portierei dreapta faţă, loc unde se afla persoana vătămată V.D., fiind pusă în primejdie viaţa acestei persoane, fapta fiind comisă în loc public, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., focul de armă fiind executat în stradă, deci loc public expus circulaţiei în orice moment, inculpatul acţionând cu intenţie indirectă, întrucât a executat focul de armă la întâmplare, rară a ochi o anumită ţintă, însă prin această acţiune, a prevăzut rezultatul faptei sale (posibilitatea de a cauza decesul unei persoane), rezultat pe care chiar dacă nu l-a urmărit a acceptat totuşi posibilitatea producerii lui.

Împrejurarea că în momentul când inculpatul a executat focul de armă asupra acestui autovehicul, în maşină s-au aflat martorii V. şi B. şi autovehiculul era în mişcare şi nu parcat, a rezultat din materialul probator administrat, astfel cum a fost analizat mai sus de instanţa de apel cu ocazia analizării şi aprecierii probatoriilor.

Revenind la încadrarea juridică a faptei, s-a constatat că prima instanţă a reţinut încadrarea juridică în dispoziţiile art. 20 rap. la art. 174 alin. (1), art. 176 lit. b) C. pen., prin raportare la faptele comise de inculpat în aceeaşi împrejurare constând în executarea a 2 focuri de armă asupra locuinţei persoanelor vătămate P.M. şi F. şi a unui foc de armă asupra autoutilitarei în mişcare în care se aflau martorii B.S. şi V.D., argumentând prima instanţă că executarea focurilor de armă a avut loc la intervale scurte de timp, fără întreruperi semnificative, fiind îndeplinită condiţia ca faptele să fie comise în aceeaşi împrejurare, inculpatul acţionând cu intenţie indirectă în ce priveşte toate cele patru persoane vătămate menţionate anterior, respectiv soţii P. şi cei doi ocupanţi ai autoutilitarei aflată în mişcare în momentul executării focului de armă.

S-a constatat însă că, în ce priveşte fapta comisă de inculpat constând în executarea a două focuri de armă asupra geamului de la fereastra balconului de la sufrageria apartamentului soţilor P., aceasta nu a constituit infracţiunea de tentativă de omor şi cu atât mai mult tentativă de omor deosebit de grav, în condiţiile în care focurile de armă au fost executate asupra terasei de la sufragerie iar în acea încăpere nu se afla în acel moment nicio persoană, fiind imposibilă în această situaţie producerea rezultatului, acţiunea inculpatului nefiind aptă să conducă la decesul niciunei persoane.

În această situaţie fiind în prezenţa tentativei absolut improprii, care nu a fost incriminată, lipsind obiectul ocrotirii penale, întrucât nicio persoană nu s-a aflat în acel loc în momentul executării focurilor de armă. De altfel, în acelaşi mod s-a raţionat de parchet şi de către instanţa de fond la analiza încadrării juridice a faptei, constând în executarea focului de armă asupra magazinului societăţii comerciale S.C., în care, de asemenea, nu se afla în acel moment nicio persoană, magazinul fiind închis, precum şi în situaţia executării focurilor de armă în parcarea blocului, asupra autovehiculelor parcate dar în care nu s-a aflat nicio persoană, - fapte pentru care s-a reţinut numai infracţiunea de distrugere nu şi tentativă de omor (simplu, calificat sau deosebit de grav).

În ce priveşte fapta constând în executarea focului de armă asupra autoutilitarei condusă de martorul B.S., dat fiind că a fost executat un singur foc de armă, iar proiectilul s-a oprit în stâlpul portierei faţă dreapta al autovehiculului, în dreptul locului unde se afla persoana vătămată V.D., această faptă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin 1, 175 lit. i) C. pen., inculpatul acţionând cu intenţie indirectă, fapta fiind comisă în loc public, respectiv prin executarea focului de armă de la fereastra deschisă a apartamentului în stradă, loc accesibil publicului în orice moment.

Nu a fost reţinută în raport de această faptă încadrarea juridică în tentativă la omor deosebit de grav asupra a două sau mai multe persoane, chiar dacă în autovehicul se aflau două persoane în acel moment, întrucât pentru existenţa infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav asupra a două sau mai multe persoane este necesar ca viaţa a cel puţin două persoane să fie pusă în pericol în mod efectiv, iar nu în mod abstract, virtual, - condiţie care nu este îndeplinită în cauză, dat fiind obiectul cu care s-a acţionat, respectiv o armă de tir cu calibru de 5,6 mm, fiind executat un singur foc de armă, astfel că era imposibilă producerea rezultatului constând în decesul a două persoane, prin mijlocul, respectiv instrumentul folosit, fiind pusă în pericol real, efectiv, numai viaţa persoanei aflată în partea dreaptă faţă a autovehiculului, în direcţia de tragere a proiectilului, respectiv numai viaţa persoanei vătămate V.D..

În ce priveşte agravanta generală prevăzută de art. 75 lit. b) C. pen., după cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, aceasta a fost inclusă în conţinutul constitutiv al infracţiunii de omor calificat prevăzut de art. 175 lit. e) C. pen., astfel că dacă s-ar fi apreciat că fapta a fost comisă prin mijloace care prezintă pericol public, ar fi reţinută numai această formă specială de calificare, pentru a evita dubla incriminare.

Nu a fost cazul în speţă, să se reţină şi dispoziţiile art. 20 rap. la art. 175 lit. e) C. pen. întrucât mijlocul, respectiv instrumentul folosit de inculpat (armă de tir de calibru 5,6 mm) nu a fost apt în mod obiectiv să producă decesul mai multor persoane concomitent sau chiar succesiv printr-un singur act de utilizare a lui, condiţie care ar fi fost îndeplinită de exemplu dacă s-ar fi folosit alte instrumente apte să producă un asemenea rezultat, respectiv arme de foc automate, explozivi etc.

În consecinţă, pentru argumentele expuse anterior, a fost admis atât apelul parchetului, constând ca fiind întemeiate criticile formulate cu privire la încadrarea juridică, astfel cum au fost precizate de procurorul de şedinţă în faza de apel, cât şi apelul inculpatului, întrucât acest motiv de apel a fost favorabil şi inculpatului, urmând a se desfiinţa sentinţa penală, în sensul de a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen. şi art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. b) C. pen., într-o singura infracţiune prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

În ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., aceasta a fost corect reţinută de prima instanţă, susţinerea inculpatului că această infracţiune ar fi absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii de utilizare a armei fără drept, prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, întrucât arma a fost deţinută numai pe intervalul de timp necesar pentru efectuarea tragerilor şi numai în acest scop, a fost nefondată. Astfel, infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. este o infracţiune ce se consumă instantaneu, prin simplul contact cu arma de către persoana care nu are permis de armă pentru categoria respectivă, iar utilizarea acesteia fără drept, constituie o altă faptă, incriminată distinct, în dispoziţiile art. 133 din Legea nr. 295/2004, fiind astfel corect reţinute în sarcina inculpatului atât infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. cât şi infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a constatat, de asemenea, că vinovăţia inculpatului şi încadrarea juridică a faptei a fost just reţinută de prima instanţă, criticile formulate de inculpat sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Este evident că prin faptele comise de inculpat constând în executarea în mod haotic a 16 focuri de armă de la fereastra apartamentului în plină stradă, provocând degradări la 6 autovehicule, un magazin aparţinând unei societăţi comerciale şi la unul din apartamente, a fost tulburată în mod grav ordinea şi liniştea publică, fiind cauzată nelinişte şi o stare de insecuritate în sfera relaţiilor de convieţuire socială, elocvente în acest sens fiind declaraţiile iniţiale ale martorilor -persoane vătămate (proprietarii autoturismelor avariate şi ai apartamentului şi magazinului unde s-au executat focurile de armă) aceştia declarând iniţial la urmărirea penală că le-a fost indusă o stare de teamă, motiv pentru care au şi formulat sesizări la organele de poliţie, însă, ulterior, fiind despăgubite de familia inculpatului au declarat că nu se constituie părţi vătămate în procesul penal. în acelaşi sens au fost şi depoziţiile iniţiale ale martorilor E.R. (dosar urmărire penală) şi M. Lucian (dosar urmărire penală), prezenţi în apartamentul inculpatului în prima parte a executării focurilor de armă, şi care au declarat că prin această acţiune a inculpatului le-a fost creată o stare de temere, de panică, s-au speriat, i-au solicitat inculpatului să înceteze acţiunea şi pentru că acesta a refuzat, au decis să părăsească imobilul.

Împrejurarea că ulterior, pe parcursul cercetării judecătoreşti martorii au revenit nejustificat asupra acestor declaraţii susţinând că nu le-a fost creată o stare de temere prin acţiunea inculpatului, întrucât în parcare se auzeau zgomote produse de pocnitori care erau mai puternice decât focurile de armă executate de inculpat, nu poate constitui argument pentru o soluţie de achitare a inculpatului, fiind evident că această retractare a depoziţiilor iniţiale fără o justificare plauzibilă se datorează numai încercării martorilor de a-l ajuta pe inculpat să scape de răspundere penală, aceasta datorită relaţiilor de prietenie cu acesta. Ori, dacă martorii nu ar fi fost speriaţi de acţiunea desfăşurată de inculpat, nu ar fi avut niciun motiv să părăsească locuinţa acestuia în momentul când acesta a început să execute focurile de armă şi de asemenea nici persoanele vătămate nu ar fi avut motiv să formuleze sesizări la poliţie.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor.

Solicitarea parchetului din motivele scrise de apel de a se înlătura circumstanţele atenuante reţinute în favoarea inculpatului, nu a fost primită, având în vedere că anterior inculpatul a manifestat o bună conduită în societate, nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut un nivel avansat de studii, regretă comiterea faptelor, beneficiază de sprijin moral şi afectiv din partea familiei, toate acestea fiind corect reţinute de prima instanţă drept circumstanţe atenuante în sensul dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

În ce priveşte însă cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, s-a constatat că acesta nu este corespunzător naturii şi gravităţii faptelor comise şi urmărilor produse şi care s-ar fi putut produce, criticile formulate de parchet sub acest aspect fiind întemeiate, instanţa de apel constatând că scopul de prevenţie generală şi specială al pedepsei a fost realizat prin aplicarea unor pedepse sub limita minimă prevăzută de lege, ca efect al reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen., dar într-un cuantum majorat faţă de cel stabilit de prima instanţă, respectiv la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o durata de 2 ani pentru infracţiunea prev de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare pentru infracţiunea prev de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, aceasta a fost corect aleasă de prima instanţă, scopul educativ şi preventiv al pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 C. pen., neputând fi realizat decât prin executarea pedepsei în regim de detenţie, o pedeapsă în condiţiile suspendării condiţionate a executării pedepsei sau în condiţiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere, nefiind aptă să realizeze finalitatea pedepsei, faţă de gravitatea deosebită a faptelor comise şi împrejurările săvârşirii. Datele pozitive care circumstanţiază persoana inculpatului au fost deja avute în vedere la stabilirea unor pedepse sub limita minimă prevăzută de lege dar nu pot constitui argument pentru modificarea modalităţii de executare aleasă de prima instanţă, în raport de toate argumentele arătate anterior.

Examinând şi din oficiu hotărârea atacată, s-a constatat că aceasta a fost nelegală, sub aspectul omisiunii de a se dispune confiscarea de la inculpat a contravalorii armelor folosite la comiterea faptelor şi care nu au fost confiscate de la inculpat întrucât aparţin tatălui său, care nu a cunoscut că au fost folosite, fiind incidente în această situaţie dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) C. pen.

În consecinţă, apelul parchetului a fost admis şi sub acest aspect, urmând a fi desfiinţată sentinţa penală în sensul de a se dispune în temeiul dispoziţiilor sus-menţionate a sumei de 660 lei de la inculpat, reprezentând contravaloarea armei, relevantă în acest sens fiind adresa SC F.A.C. SA, aflată la dosarul instanţei de apel.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi inculpatul N.T.-A., care au criticat soluţia instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivele arătate în scris la dosar, astfel cum rezultă din încheierea de amânare a pronunţării din data de 27 martie 2013.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat în motivarea recursului cazurile de casare prevăzute de art. 385 ind. 9 pct. 14 şi 17 C. proc. pen., susţinând că instanţele anterioare au dat o greşită încadrare juridică faptei de distrugere, în cauză fiind aplicabil şi alin. (4) al art. 217 C. pen. şi au aplicat o pedeapsă într-un cuantum redus în raport de faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, precum şi în raport de circumstanţele reale în care a fost săvârşită fapta.

În susţinerea cazurilor de casare prevăzute de art. 385 ind. 9 pct. 17 referitoare la greşita încadrare juridică, Ministerul Public a arătat că motivarea instanţei de apel este greşită, întrucât, în cazul infracţiunii de distrugere, starea de pericol public nu a fost dependentă de caracteristicile tehnice ale armei folosite (tragere cu repetiţie sau foc automat cu proiectarea unui singur glonţ sau sau a mai multora simultan), ci de modul concret în care s-au comis faptele. Astfel, în condiţiile în care inculpatul a executat 10 focuri de armă în direcţia celor 6 autoturisme aflate în aceeaşi parcare, iar gloanţele au penetrat părţi din caroseriile metalice între care şi capota din zona bateriei, s-a creat o stare de pericol pentru un număr nedeterminat de bunuri din zona respectivă prin posibilitatea producerii unor explozii sau incendii în urma unor scântei mecanice, scurtcircuite etc.

Pentru aceste motive reprezentantul Ministerul Public a susţinut că încadrarea juridică corectă a acestor fapte o reprezintă infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., infracţiune pentru care acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită din oficiu şi în aceste condiţii decizia instanţei de apel prin care s-a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. cu motivarea că lipseşte plângerea prealabilă este nelegală.

În susţinerea cazului de casare prevăzute de art. 385 ind. 9 pct. 14 privind greşita individualizare a pedepsei, reprezentantul Ministerului Public consideră că instanţele anterioare au acordat o relevanţă nejustificată unor circumstanţe de atenuare a răspunderii penale fără a avea în vedere circumstanţele reale în care a fost comisă fapta. Astfel, instanţele au reţinut drept circumstanţe atenuante vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii, precum şi faptul că acesta a colaborat cu organele de urmărire penală, toate acestea conducând la reţinerea nejustificată a art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi la aplicarea unei pedepse într-un cuantum mult prea redus, deşi legal ar fi fost aplicarea unui spor de pedeapsă apt să conducă la reeducarea inculpatului şi să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen. raportat la circumstanţele reale în care a fost săvârşită fapta respectiv într-un spaţiu public, pe fondul consumului de alcool, pe timp de noapte, trăgând mai multe rafale de focuri către autovehicule parcate şi către cele aflate în mişcare.

Inculpatul şi-a întemeiat recursul pe cazurile de casare prevăzute de art. 385 ind. 9 pct. 18 C. proc. pen. în sensul că s-a comis o eroare gravă de fapt având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare criticând hotărârile instanţelor anterioare sub aspectul faptului că se impune necesitatea administrării de probe şi anume efectuarea unei expertize tehnice auto şi a unui experiment judiciar asupra autovehiculului în care se afla partea vătămată V.D. pentru a se stabili cu exactitate dacă acest autovehicul se afla sau nu în mişcare deoarece din această împrejurare depinde încadrarea juridică a faptei prevăzute de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Inculpatul N.T.A., prin apărător ales, a mai arătat în susţinerea motivelor de recurs că au fost efectuate expertize judiciare pentru stabilirea traiectoriei gloanţelor cu privire la toate autoturismele ce se aflau în parcare mai puţin cu privire la autoutilitara în care se afla partea vătămată pentru a se stabili dacă acest autovehicul se afla sau nu în mişcare.

A susţinut inculpatul că şi în situaţia în care ar fi tras asupra autoturismului aflat în mişcare trebuie observat că a tras în partea dreaptă astfel încât nu a vizat persoana care conducea şi care se afla în partea stângă. Astfel nu se poate susţine că inculpatul a tras cu intenţia de a ucide pe cineva, întrucât din poziţia în care se afla nu putea să vadă dacă era sau nu un pasager în partea dreaptă.

Inculpatul a mai criticat decizia instanţei de apel sub aspectul încălcării dispoziţiilor art. 286 C. proc. pen. cu privire la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. întrucât pentru cea din urmă infracţiune acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, instanţa de apel fiind nevoită să cheme părţile vătămate pentru a-şi exprima poziţia procesuală.

Un ultim motiv de casare invocat de inculpat vizează greşita reţinere a dispoziţiilor art. 279 alin. (1) C. pen. în condiţiile în care în sarcina inculpatului a fost reţinută infracţiunea de uz de armă letală. Această infracţiune pentru a fi realizată presupune situaţia premisă de deţinere, astfel încât nu se poate susţine că alături de infracţiunea de uz de armă letală poate fi reţinută şi infracţiunea de deţinere prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.

Pentru motivele invocate mai sus inculpatul N.T.A. a solicitat achitarea în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Examinând recursurile declarate în cauză prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova este întemeiat, iar recursul declarat de inculpatul N.T.A. este nefondat pentru următoarele considerente:

Cu privire la motivele de recurs formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Înalta Curte constată că în mod greşit instanţa de apel a dispus, prin Decizia penală nr. 384 din 14 decembrie 2012, schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a lipsei plângerii prealabile a părţii vătămate.

Pentru infracţiunea de distrugere, acţiunea ce constituie elementul material presupune aducerea în stare de neîntrebuinţare, punerea bunului în situaţia de a nu mai putea fi folosit, temporar sau permanent, în raport cu destinaţia pe care o are.

Pentru existenţa infracţiunii în forma agravată prevăzută de art. 217 alin. (4) C. pen. se cer a fi îndeplinite două condiţii: distrugerea să se realizeze prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc şi să rezulte pericol public.

Ambele condiţii sunt îndeplinite cumulativ:

1. Fapta a fost săvârşită prin folosirea unei arme de foc, constituind un mijloc similar celor enumerate expres în textul de lege şi, în plus, activitatea infracţională, modul de operare a generat un potenţial pericol de explozie sau incendiu şi numai elemente exterioare voinţei inculpatului au exclus această ipoteză.

2. Modul de operare ce a generat pericol de explozie sau incendiu susţine indubitabil şi existenţa pericolului public.

Prin folosirea armei de foc cu care a tras repetat asupra autoturismelor aflate în parcare, producând degradări pentru un număr de şase maşini, proiectilele (gloanţele) penetrând caroseriile, inclusiv în zona motoarelor, a acumulatorilor electrici şi a zonelor de alimentare cu combustibil, inculpatul a creat posibilitatea producerii unor scântei ce ar fi putut determina declanşarea unor explozii sau incendii realizând în mod evident o stare de pericol public. Deşi arma folosită nu era aptă să tragă mai multe proiectile în acelaşi timp şi nici rafale de gloanţe ca în cazul armelor automate, totuşi modalitatea de săvârşire a faptei relevă un grad de pericol social ridicat de natură a aduce în stare de neîntrebuinţare un număr considerabile de autoturisme. Nu este de neglijat nici urmarea ce s-ar fi putut produce în contextul acestui mod de operare cu accent pe posibilitatea degradării mai multor autoturisme. Înalta Curte mai are în vedere că în raport de caracteristicile armei utilizate de către inculpat, aceasta se încadrează în categoria armelor letale, cu ţeava lungă, cu repetiţie, prevăzută la pct. 16 din Legea nr. 295/2004 republicată. Folosirea unei astfel de arme letale, indiferent de aptitudinea acesteia de a trage mai multe proiectile în acelaşi timp, raportat la modul concret de săvârşire a faptei, presupune existenţa unei stări de pericol public nu numai pentru bunurile din raza de acţiune a armei, ci şi pentru membrii colectivităţii.

Raportat exclusiv la infracţiunea de distrugere, acţiunea inculpatului care pe o durată de aproximativ o oră, de la ferestrele apartamentului, pe timpul nopţii şi într-un loc public, a executat la întâmplare mai multe focuri de armă avariind mai multe autoturisme, a condus la existenţa unui evident pericol public.

Prin pericol public se înţelege aceea că modul de operare era apt să conducă la rezultate severe cu potenţial de agravare, iar numai elemente extrinseci voinţei inculpatului au exclus aceste ultime urmări. Pentru a reţine ca viabilă această interpretare Înalta Curte invocă Decizia penală nr. 288/1999 pronunţată de CA. Iaşi (în C. pen., adnotat, Ed. CH Beck, p. 806), potrivit căreia existenţa unei multitudini de bunuri în raza de acţiune a inculpatului, ce ar putea fi distruse ca rezultat al unei unice acţiuni ilicit penale, generează pericol public. Ca urmare, este întrunită această condiţie în ipoteza utilizării armei de foc într-o parcare, pe timpul nopţii, datorită existenţei posibilităţii reale, obiective, de distrugere şi a altor bunuri şi de a genera o stare de pericol inclusiv pentru viaţa ori integritatea corporală a membrilor comunităţii restrânse.

Ca urmare, fapta inculpatului care de la balconul apartamentului a tras mai multe focuri de armă, oblic de sus în jos, în direcţia parcării din faţa blocului, gloanţele nimerind şase autoturisme asupra cărora au lăsat urme de penetrare în diferite zone (capotă, portiere, plafon, parbriz), rezultând pericol public şi tulburându-se grav ordinea şi liniştea publică întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de distrugere prevăzută şi pedepsită de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen.

Infracţiunea de distrugere săvârşită îmbracă forma faptului consumat datorită existenţei concrete a unui nr. de 6 autoturisme avariate, independent de urmările ce s-ar fi putut produce generate de modul de operare.

Cu privire la reţinerea în favoarea inculpatului a dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., Înalta Curte constată că în mod greşit instanţele anterioare au reţinut în favoarea inculpatului N.T.A. circumstanţe atenuare judiciare.

La evaluarea în concret a gradului de pericol social se va ţine seama de criteriile enumerate de art. 72 C. pen., respectiv de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Modul de a acţiona, prin folosire armei letale, este singur suficient pentru a determina gradul de periculozitate a faptei sau făptuitorului.

Totuşi, Înalta Curte mai subliniază că modul de operare, inculpatul executând la întâmplare, în timpul nopţii şi în spaţiu public, mai multe focuri de armă în direcţia unui autovehicul aflat în mişcare, în direcţia unui magazin, în direcţia unui apartament şi în direcţia autoturismelor staţionate în parcare, relevă un pericol social al faptelor deosebit de ridicat raportat la consecinţele concrete produse precum şi la urmările care s-ar fi putut produce, fiind în mod real puse în primejdie un număr nedeterminat de persoane şi bunuri.

Înalta Curte subliniază încă o dată că gravitatea faptei dedusă din modul de operare, natura corpului delict folosit, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, deja expuse, este extrem de ridicată.

În ceea ce priveşte circumstanţele personale, lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii, precum şi faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală, sunt elemente de normalitate ce nu pot susţine aplicarea circumstanţelor atenuante judiciare. în plus, inculpatul a dovedit prin modul de operare o periculozitate extrem de ridicată. Astfel trăgând focuri de armă direcţia unui autovehicul aflat în mişcare, în direcţia unui magazin, în direcţia unui apartament şi în direcţia a 6 autoturisme, inculpatul a avut evaluarea urmărilor ce s-ar fi putut produce aspect ce nu a constituit o frână ori un impediment, iar, în plus, acţiunea violentă îndreptată împotriva persoanelor şi bunurilor nu pare a avea nicio premisă declanşatoare, fiind una cu caracter spontan. Înalta Curte pentru a susţine această ultimă concluzie aminteşte că inculpatul N.T.A., pe fondul consumului de alcool, a săvârşit fapta prin folosirea fără drept a unei arme letale de calibru 5,6 mm, a executat un număr de 16 focuri de armă de la ferestrele apartamentului, în timpul nopţii şi în spaţiul public, în direcţia unui autovehicul aflat în mişcare, a unui magazin, a unui apartament şi a 6 autoturisme staţionate în parcare producând avarii autoturismelor vizate precum şi un pericol public şi a pus în primejdie viaţa, sănătatea, integritatea corporală a unui număr nedeterminat de persoane ce ar fi putut să se deplaseze prin zonă, precum şi a bunurilor acestora. Reluarea aspectelor de fapt este utilă, acestea singure fiind suficient de sugestive pentru dovedirea gradului sporit de periculozitate.

Nu poate fi primită apărarea conform căreia deşi consecinţele puteau să fie mult mai grave, întrucât nu s-au produs, instanţa fiind investită cu faptele concrete, nu le va evalua, întrucât, astfel cum deja s-a arătat în demersul individualizării judiciare legiuitorul a stabilit şi criteriul privitor la urmările ce s-ar fi putut produce, ce urmează a fi folosit pentru determinarea periculozităţii şi cuantumului pedepsei.

Astfel, în condiţiile înlăturării circumstanţelor atenuante reţinute de instanţa anterioară în favoarea inculpatului se vor majora pedepsele astfel:

1. Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. de la 4 ani închisoare la 8 ani închisoare şi va menţine pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani;

2. Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 1 an şi 10 luni închisoare la 3 ani închisoare;

3. Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare;

4. Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. de la 10 luni închisoare la 3 ani închisoare;

Cu referire la recursul inculpatului N.T.A., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte critica conform căreia în momentul în care instanţa de apel a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru această infracţiune acţiunea penală punându-se în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, era obligată să cheme părţile vătămate pentru a-şi exprima poziţia procesuală în raport de noua încadrare juridică, Înalta Curte constată că în mod greşit s-a dispus schimbarea încadrării juridice de către instanţa de apel din infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., pentru considerentele enunţate mai sus, iar raportat la această încadrarea juridică, deşi acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, nu are relevanţă juridică, în acest context, omisiunea instanţei de apel de a solicita poziţia persoanelor vătămate referitoare la formularea plângerii prealabile. Este de subliniat lipsa de interes a inculpatului în a susţine o omisiune ce a generat faţă de acesta consecinţe favorabile, determinând încetarea procesului penal pentru infracţiunea de distragere, ce în lipsa recursului Ministerului Public nu ar mai fi putut fi cenzurată, datorită efectelor principiului non reformatio in pejus.

Este nefondată şi critica apărării referitoare la faptul că inculpatul nu a tras cu intenţia de a ucide, întrucât din poziţia în care se afla nu putea să vadă dacă era sau nu vreun pasager în partea dreaptă a autoutilitarei marca V., fapt pentru care se impune achitarea sa pentru tentativă la infracţiunea de omor nefiind întrunită condiţiile laturii subiective.

Înalta Curte reţine că modalitatea de săvârşire a faptei, executând focuri de armă la întâmplare cu consecinţa penetrării stâlpului portierei din faţă dreapta a autoutilitarei marca V., în dreptul locului în care se afla persoana vătămată V.D., în timp ce în autoturism se mai afla şi şoferul, relevă intenţia indirectă cu care a acţionat inculpatul, acesta prevăzând rezultatul faptelor sale şi, deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii urmării socialmente periculoase, respectiv a decesului ocupanţilor autoturismului.

Pentru stabilirea poziţiei subiective a inculpatului trebuie să se ţină seama de toate împrejurările în care au fost comise faptele, de obiectul folosit, de urmările care s-au produs sau care s-ar fi putut produce. Astfel, acţionând în modul descris, cu o armă letală, în timpul nopţii şi în loc public, datorită executării focului de la fereastra deschisă a apartamentului către stradă, loc accesibil publicului în orice moment, către o maşină aflată în mişcare cu consecinţa penetrării autoturismului şi vătămării unuia dintre ocupanţi, inculpatul a prevăzut în mod neîndoielnic rezultatul posibil al faptelor sale, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat.

Critica apărătorului inculpatului N.T.A. ce susţine casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare datorită necesităţii administrării de probe şi anume efectuarea unei expertize tehnice auto şi a unui experiment judiciar asupra autovehiculului în care se afla partea vătămată V.D. pentru a se stabili dacă autovehicul se afla sau nu în mişcare nu este utilă deoarece probatoriile administrate, declaraţiile martorilor şi a părţilor vătămate, au condus la stabilirea cu certitudine a aspectului că autovehiculul se afla în mişcare şi în plus faptul mişcării sau staţionării autovehiculului nu are relevanţă asupra încadrării juridice în infracţiunea de omor.

În ceea ce priveşte reţinerea în concurs a infracţiunilor de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de uz de armă letală prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, Înalta Curte constată că inculpatul a sustras arma din locul în care era depozitată de către tatăl său şi a deţinut-o aproximativ două ore, perioadă în care executat mai multe focuri la întâmplare. Înalta Curte constată că infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. nu este o infracţiune complexă care să absoarbă în conţinutul său şi infracţiunea de uz de armă letală.

Infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., constă în deţinerea, portul, confecţionarea, transportul, precum şi orice operaţie privind circulaţia armelor şi muniţiilor, fără drept. Se constată că elementul material al laturii obiective nu include şi uzul de armă letală fără drept. Utilizarea de armă letală, fără drept, reprezintă o infracţiune autonomă prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004, care este comisă în concurs ideal cu infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

Astfel, în mod corect s-a reţinut în sarcina inculpatului N.T.A. săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) C. pen. în concurs ideal cu infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei penale nr. 384 din 14 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat N.T.A.

Va casa în parte decizia penală recurată, numai sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului N.T.A. din infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi greşitei reţineri în favoarea inculpatului a dispoziţiilor art. 74 lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) şi d) şi art. 76 alin. (2) C. pen., pe care le va înlătura procedând la rejudecare în sensul menţionat anterior.

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul N.T.A. împotriva aceleiaşi decizii penale.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei penale nr. 384 din 14 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat N.T.A.

Casează în parte decizia penală recurată numai sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului N.T.A. din infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi greşitei reţineri în favoarea inculpatului a dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) şi d) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen. pe care le înlătură şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi ped. complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani în pedepsele componente şi anume:

- 4 ani închisoare şi ped. complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen.;

- 1 an şi 10 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic, art. 74 lit. a) C. pen., rap. la art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;

- 1 an şi 6 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.;

- 10 luni închisoare aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., pedepse pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul N.T.A. la pedeapsa de 7 ani închisoare;

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. de la 4 ani închisoare la 8 ani închisoare şi menţine pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani;

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 1 an şi 10 luni închisoare la 3 ani închisoare;

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. de la 1 an şi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare;

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 133 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. de la 10 luni închisoare la 3 ani închisoare;

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele sus-menţionate de: 7 ani închisoare, 8 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare, 3 ani închisoare şi dispune ca inculpatul N.T.A. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani.

Menţine restul dispoziţiilor din decizie care nu contravin prezentei.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 3 ianuarie 2012 la 3 aprilie 2013.

II. Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul N.T.A. împotriva Deciziei penale nr. 384 din 14 decembrie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 aprilie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 1173/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea...		ICCJ. Decizia nr. 1121/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1162/2013. Penal. Omorul deosebit de grav (art. 176 C.p.). Omorul (art. 174 C.p.), distrugerea (art. 217 C.p.), nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art. 279 ind 1 C.p.), ultrajul contra