ICCJ. Decizia nr. 1261/2013. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1261/2013
Dosar nr. 1472/116/2011
Şedinţa publică din 11 aprilie 2013
Asupra recursurilor penale de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 14 din 30 ianuarie 2012, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi în baza art. 334 C. proc. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei de port fără drept de armă prev. de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/2001 în art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991/ R, faptă comisă de inculpatul B.G.
A fost respinsă cererea inculpatului B.G. privind aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
A fost respinsă cererea de achitare formulată de inculpaţii B.C. şi B.F. în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În baza art. 2 pct. 2 din Legea nr. 61/1991/ R, a fost condamnat inculpatul B.G. la 2 ani închisoare.
În baza art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 20 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 33-34 C. pen.. inculpatul B.G. va executa pedeapsa cea mai grea 20 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului B.G. şi în baza art. 88 C. pen.. deduce din durata pedepsei pronunţate prevenţia acestuia, de la 25 septembrie 2010 la zi.
A fost respinsă cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi de arestare preventivă a inculpaţilor B.C. şi B.F. formulată prin rechizitoriu şi susţinută în instanţă.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.., a fost condamnat fiecare dintre inculpaţii B.C. şi B.F. la 15 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.. pentru fiecare.
În baza art. 71 C. pen. li s-a interzis celor doi inculpaţi, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen..
Inculpaţii B.F. şi B.C. au fost cercetaţi în stare de libertate.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul B.G. a unui briceag sau c/val acestuia de 10 lei.
A fost admisă cererea părţii civile l.P. şi obligă inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 8.000 lei, către aceasta, daune materiale.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la 400 lei lunar, prestaţie periodică, în favoarea minorului l.N.G., reprezentat legal prin mama sa, V.I.V. începând cu 25 septembrie 2010 până la majoratul copilului.
Au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 1.266 lei plus dobânzile legale calculate de la rămânerea definitivă a prezentei până la data plăţii efective către I.M.L. „M.M." Bucureşti şi la 704,98 lei, plus dobânzile legale aferente calculate de la rămânerea definitivă a prezentei şi până la data plăţii efective către Spitalul de Urgenţă Sfântul Pantelimon Bucureşti.
Fiecare inculpat a fost obligat la câte 1200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 150 lei, pentru fiecare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că în seara zilei de 24 septembrie 2010, în jurul orelor 21,00 inculpatul B.G. s-a întâlnit la un bar din comuna Fundeni, jud. Călăraşi cu victima l.M. între familia inculpatului şi familia victimei au avut loc conflicte în mod constant, cel mai accentuat fiind în toamna anului 2009 când inculpatul B.G. a organizat în curtea sa nunta fiului său, inculpatul B.F., fiind invitată şi victima l.M. şi când acesta a venit călare şi intenţionat a vărsat oala cu sarmale şi a dărâmat mesele la care erau aşezaţi nuntaşii.
Pe fondul acestei stări tensionate în seara zilei de 24 septembrie 2010 victima l.M. l-a invitat pe inculpatul B.G. să consume împreună bere. Inculpatul B.G. a refuzat invitaţia ceea ce l-a nemulţumit pe l.M. care a luat o sticlă de bere şi l-a lovit în cap pe inculpatul B.G.. Sticla s-a spart şi cu un rest de ciob rămas în mână l.M. l-a lovit pe inculpatul B.G. în zona gâtului şi a umărului stâng. Inculpatul B.G. a căzut la pământ, iar victima a plecat şi l-a aşteptat pe inculpat în dreptul locuinţei sale, a inculpatului, înarmat cu un topor cu care l-a ameninţat că-l omoară. Inculpatul B.G. s-a speriat şi a fugit pe str. F.N., spre marginea localităţii fiind urmărit însă de victimă. In dreptul locuinţei numitului Bucur llie, inculpatul B.G. a fost ajuns din urmă de victimă. Insă, în timpul urmăririi, orele 21,10-21,20, inculpatul B.G. şi-a anunţat telefonic fii, pe inculpaţii B.C. şi B.F. prin soţia sa B.C., aceştia aflându-se în Bucureşti la Supermarketul C. Pantelimon de unde şi-au cumpărat un televizor, conform bonului fiscal ataşat la dosar şi înregistrărilor pe suport electronic ale magazinului ataşate la dosar urmare solicitărilor organelor de anchetă penală şi instanţa de judecată.
Drumul dintre magazinul C. Pantelimon - Fundeni fiind de circa 15 Km a putu fi străbătut de cei doi inculpaţi, B.F. şi B.C., cu maşina în timp scurt astfel că aceştia au ajuns la locul în care inculpatul B.G. a fost ajuns din urmă de victima l.M.
Între cei doi a avut loc o confruntare fizică, victima încercând să-l lovească cu toporul pe inculpat, acesta din urmă reuşind să-l deposedeze pe l.M. de topor după care i-a aplicat mai multe lovituri cu cuţitul că-l avea asupra sa în zona feselor, coapsa stângă şi testicul, conform actelor medico-legale eliberate de I.N.M.L. Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut că la toată această acţiune au asistat cei doi fii ai inculpatului B.G., inculpaţii B.F. şi B.C., ajunşi la faţa locului, care permanent l-au susţinut pe tatăl lor şi l-au încurajat creându-i convingerea acestuia, inculpatului B.G., că în caz de nevoie, sunt pregătiţi să-i sară în ajutor.
Apoi, întrucât inculpatul B.G. era tăiat la gât şi sângera a fost dus la Spitalul Clinic de urgenţă Floreasca Bucureşti, de cei doi inculpaţi B.F. şi B.C. împreună cu un alt fiu al inculpatului B.G., martorul B.S. zis l.
Victima l.M. s-a ridicat şi a intrat în curtea martorului Z.T. zis „M." şi a concubinei sale Ş.P. unde s-a prăbuşit întrucât sângerg puternic. Victima a fost descoperită mai întîi de numita Ş.P. care l-a strigat pe concubinul său Z.T., ambii audiaţi în cază în calitate de martori.
Aceştia au declarat că victima cu ultimele puteri Ie-a spus că fost tăiat de „G." cu copii lui, după care a leşinat.
Martorul Z.T. l-a sunat pe telefonul mobil pe fratele victimei, l.G., căruia i-a comunicat că victima este căzută în curtea sa şi este plin de sânge.
Imediat au sosit la domiciliul martorului Z.T. fraţii victimei, l.G. şi l.C. însoţiţi de numitul P.V. şi l-au transportat cu autoturismul acestuia din urmă la Spitalul Sfântul Pantelimon.
Conform actelor medicale victima a ajuns la camera de gardă la orele 22,15, unde a fost supus investigaţiilor medicale şi chiar unei intervenţii chirurgicale, dar nu a mai putut fi salvat.
Prezenţa inculpaţilor B.F. şi B.C. la locul faptei ca şi participatia lor penală este confirmată de relatările martorilor P.V. care a declarat că personal l-a auzit pe l.M. spunându-i fratelui său, l.F., în drum spre spital că a fost tăiat de „G. şi de băieţii lui" şi că victima a repetat de două ori acest lucru, N.V. care de asemenea a declarat că personal a auzit victima, îndrum spre spital, spunând că l-a tăiat „G. şi băieţii".
Martorul N.F., în declaraţiile date, a arătat că în data de 24 septembrie 2011 în jurul orelor 21,30 a auzit gălăgie pe strada pe care locuieşte, respectiv F.N., şi şi-a dat seama că se bat mai multe persoane. Instanţa reţine şi din această declaraţie că „zarva" produsă nu putea fi doar de la inculpat şi victimă ci de la mai multe persoane ceea ce confirmă prezenţa celor doi inculpaţi, B.F. şi B.C., la locul faptei.
Tot în acest sens este şi declaraţia martorului .M.M. care locuieşte chiar pe strada F.N. unde a avut loc fapta. Şi acesta indică ora 21,30, ca oră la care s-a petrecut fapta şi relatează că personal, i-a văzut pe inculpaţii B.F. şi B.C. trecând în fugă spre locul faptei situat la 7-8 m de locuinţa sa.
Acelaşi martor declară că personal a auzit la scurt timp vocea unui bărbat care spunea: „dă-i mă!", iar apoi vocea unei femei care a spus "lăsaţi-l, lăsaţi-l!" şi că la aproximativ trei minute s-a auzit zgomotul motorului unei maşini şi portierele şi pe fraţii B. trecând dinspre locul faptei.
Instanţa de fond a reţinut, din relatările tuturor persoanelor implicate în eveniment că fapta s-a consumat în jurul orelor 21,30-21,45. In sprijinul acestei reţineri este şi actul medical ce emană de la Spitalul Sfântul Pantelimon şi care atestă că numitul l.M. a fost adus la camera de gardă orele 22,30, pag 128 dosarul de urmărire penală, intervalul de timp de circa 45 de minute fiind suficient pentru ca distanţa dintre comuna Fundeni şi Spitalul Sfântul Pantelimon să fie parcursă de autoturismul cu care a fost transportată victima.
Apărările celor doi inculpaţi, B.F. şi B.C., în sensul că ei s-au aflat în Bucureşti în Supermarketul Cora, au fost acceptate de instanţă fiind confirmate fără dubii de înregistrările de ia dosar.
Dar ora prezenţei lor în magazin este 21,08 astfel că aceştia au avut timp să parcurgă drumul până în comuna Fundeni după ce au fost anunţaţi, prin mama lor, B.C., de scandalul în care era implicat tatăl lor, inculpatul B.G. Acesta a şi fost motivul pentru care cei doi inculpaţi au dispărut de la domiciliu în zilele următoare datei la care s-a consumat fapta.
De asemenea, instanţa a mai apreciat că forma lor de participaţie penală este sub forma complicităţii morale, pe corpul victimei constatându-se leziuni produse cu un cuţit de tipul celei descris de inculpatul B.G. Deşi I.N.M.L. Bucureşti prin raportul medico-legal de necropsie, pag. 34 dosar de fond, nu exclude ca leziunile traumatice constatate (plăgi) să fi fost produse prin acţiunea a 2 sau mai multe obiecte de tip tăietor-înţepător (cuţit), aceste concluzii fiind în termeni"aproximativi", actul medical nu poate sta la baza unei incriminări a celor doi inculpaţi ca autori direcţi ai faptei de omor. Dar, întrucât celelalte probe, îi plasează pe cei doi la locul faptei şi instanţa de fond a apreciat că în sarcina lor poate fi reţinută o contribuţie la săvârşirea infracţiunii de omor comisă de tatăl lor, inculpatul B.G., dar sub forma complicităţii morale, cum corect este reţinut în rechizitoriu.
Aşa fiind instanţa, de fond a respins cererea de achitare a celor doi inculpaţi apreciind că aceştia se fac vinovaţi, fapta lor reprezentând elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 rap la art. 174-175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Cât priveşte cererea inculpatului B.G. de aplicare în favoarea sa a circumstanţei provocării, instanţa o va respinge. Este adevărat, victima este cea care a iniţiat conflictul, dar acţiunea acesteia este mult sub riposta inculpatului, violenţa victimei neavând limitele şi intensitatea unei acţiuni grave care nu putea fi înlăturată decât prin suprimarea vieţii acesteia.
Cât priveşte cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei de port ilegal de armă formulată de parchet, instanţa o va admite dat fiind că legea care incriminează fapta a fost republicată. Pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatul B.G. a solicitat judecarea cauzei sub incidenţa dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. cererea fiind respinsă.
În opinia instanţei inculpatul B.G. ar fi putut beneficia de aceste dispoziţii legale doar în situaţia în care recunoştea actul de inculpare în întregul său, atât ca situaţie de fapt cât şi fapte se reţinute în sarcina sa. Atâta timp cât inculpatul a negat participaţia penală a celor doi fii ai săi aceasta a dus la administrarea de noi probe în faza de judecată, iar recunoaşterea inculpatului B.G. nu este în sensul dat de legiuitor la edictarea textului de lege mai sus arătat.
Cât priveşte cererea de arestare a celor doi inculpaţi, B.F. şi B.C., instanţa o va respinge având în vedere că de la săvârşirea faptei a trecut o lungă perioadă de timp, astfel că cercetările pot continua cu aceştia în libertate.
La individualizarea pedepselor şi modalitatea de executare a acestora instanţa de fond a avut în vedere natura infracţiunilor, modul de executare a acestora, rezultatul produs, moartea unui om, ca şi atitudinea nesinceră a celor trei inculpaţi care au încercat să obstrucţioneze actul de justiţie.
Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa de fond a avut în vedere că victima are un copiî minor rămas în grija mamei şi care este privat de contribuţia materială a victimei la susţinerea nevoilor de viată.
În aceste situaţie cei trei inculpaţi au fost obligaţi la susţinerea cheltuielilor de viaţă ale copilului, prin plata unei prestaţii lunare raportate la venitul minim pe economie în cauză nefăcându-se dovada altor venituri realizate de victimă.
Partea vătămată, l.P., mama victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.000 lei cu titlu de cheltuieli materiale, pretenţii cu care inculpatul B.G. a fost de acord, însă în cauză operează solidaritatea răspunderii civile motiv pentru care obligaţia de plată este solidară în sarcina celor trei inculpaţi.
Inculpaţii au fost obligaţi şi la despăgubiri civile către cele două unităţi medicale, I.N.M.L. Bucureşti şi Spitalul Sfântul Pantelimon, despăgubiri ce reprezintă cheltuieli de spitalizare a victimei în intervalul de timp cât a supravieţuit dar şi cheltuielile făcute în vedere efectuării actelor medico-legale necesare dezlegării cauzei penale de faţă.
A fost respinsă cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi de arestare preventivă a inculpaţilor B.C. şi B.F. formulată prin rechizitoriu şi susţinută în instanţă.
În baza art. 118 lit. b) C. pen.. s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpatul B.G. a unui briceag sau c/val acestuia de 10 lei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii B.G., B.F., B.C. şi partea civilă l.P., criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Motivele de apel invocate în cauză de către inculpaţi sunt redate amplu în conţinutul părţii introductive a prezentei hotărâri şi în esenţă inculpatul B.G. a solicitat:
- achitarea sa motivând că a comis fapta în legitimă apărare în conformitate cu art. 44 C. pen.;
- instanţa de fond nu a audiat toţi martorii de la urmărirea penală, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare şi a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare;
- în raport de materialul probator din dosar, instanţa de fond trebuia să reţină în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., susţinând că a comis fapta fiind provocat de către victimă.
Inculpaţii B.F. şi B.C. au solicitat, în principal, să se dispună achitarea lor, motivând că nu au fost prezenţi la locul incidentului ce a avut loc între tatăl lor şi victimă, iar în subsidiar, au solicitat, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond pentru a administra întregul material probator din dosar.
Partea civilă, deşi în cererea de apel depusă la dosarul cauzei a arătat că înţelege să critice doar latura penală a cauzei, nu a înţeles să motiveze apelul declarat în scris şi nici să-l susţină oral în faţa instanţei de apel, deşi a fost prezentă doar la primul termen de judecată.
Prin Decizia penală nr. 185/ A din 14 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apei Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost admise apelurile declarate de inculpaţi.
S-a desfiinţat în parte, sentinţa penală nr. 14 din 30 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Călăraşi şi rejudecând:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare aplicată inculpatului B.G. şi s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente.
S-a înlăturat aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatului G.B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 174 -175 alin. (1) lit. i) C. pen.
S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.G. neniru săvârşirea infracţiunii prev. de art 2 alin. (2) din Legea nr. 61/1991/ R, de la 2 ani închisoare la 6 luni închisoare.
S-a constatat executată pedeapsa de 6 luni închisoare şi s-a dispus punerea în libertate, de îndată, a inculpatului B.G., dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpaţilor B.F. şi B.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev de art. 26 rap. la art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen..
S-a respins, ca nefondat, apelul părţii civile l.P. şi a fost obligată la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-au respins ca nefondate cererile de despăgubiri civile formulate de părţile civile l.P., l.N.G. prin reprezentant legal V.I.V. şi Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon".
S-a constatat că I.M.L. „Mina Minovici" Bucureşti nu are calitate de parte civilă în cauză.
S-au menţinut celelalte tiispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Curtea de Apel, examinând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, în raport de motivele de apel invocate, dar şi din oficiu conform dispoziţiilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., s-au constat fondate apelurile declarate de inculpaţi.
În cauza penală de faţă este dovedit pe deplini existenţa unui conflict manifestat în mod constant între familia victimei şi familia inculpaţilor, motivat de starea materială diferită a acestora, fapt constatat şi prin actul de inculpare, rechizitoriul (fila 2), împrejurări faţă de care declaraţiile date în speţă de membrii acestor familii trebuie analizate atent şi pentru aflarea adevărului să fie coroborate şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. în seara datei de 24 septembrie 2010 între victimă şi inculpatul B.G. a avut loc un incident violent, provocat exclusiv doar de către victimă şi care s-a petrecut în două faze, descrise corect în rechizitoriul şi considerentele hotărârii apelate.
În prima fază, într-un local public şi în prezenţa martorilor I.N.R., P.M. (filele 140-141 dosar u.p.), victima i-a adresat cuvinte injurioase inculpatului B.G. pe care l-a lovit cu pumnul în gură şi ulterior l-a lovit şi cu o sticlă de bere în cap, iar după ce sticla s-a spart, cu un rest de ciob l-a lovit pe inculpat, care era căzut la pământ, în zona gâtului şi a umărului stâng.
Ca urmare a acestui incident şi cunoscând comportarea violentă a victimei care i-a injuriat şi alergat pe cei doi martori, aceştia au fost nevointi să-şi părăsească locuinţa şi s-au refugiat în satul Tănganu, unde au locuit în continuare deoarece familia victimei i-a ameninţat ulterior acestui eveniment.
În cea de-a doua fază a incidentului dintre victimă şi inculpatul B.G., acesta din urmă, lovit şi speriat, a fugit pe str. F.N. dar în faţa locuinţei martorului B.l. a fost atacat cu un topor de către victimă, împrejurare în care între cei doi a avut loc o confruntare fizică în timpul căruia inculpatul a încercat să deposedeze victima de toporul cu care era ameninţat să fie lovit şi nereuşind acest lucru, i-a aplicat mai multe lovituri cu un cuţit ce-l avea asupra sa în zona feselor, coapsa stângă şi testicol.
La această a doua fază a incidentului dintre victimă şi inculpatul B.G. nu a fost prezent nici un martor asistent.
Conform actelor medicale de la dosar, fişa de constatare preliminare (fila 143 dosar u.p.) şi raportul de constatare medico-legală (fila 330 dosar u.p.), victima care prezenta o alcoolemie de 1,40 grame %o a decedat ca urmare a unei plăgi fesiere penetrante în cavitatea abdomino-pelvină cu lezarea ramurilor arterei hipogastrice drepte şi hemoragie internă masivă, leziunea traumatică s-a putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, posibil cuţit cu o lamă cu lungime de 25 cm şi lăţime 3-3,5 cm, acte medicale care dovedesc fără echivoc că victima nu a fost lovită şi cu un topor, fapt reţinut şi de prima instanţă în considerentele hotărârii pronunţate în cauză.
În raport de aceste acte medicale, necontestate în cauză şi lipsa prezenţei vreunui martor asistent la cea de-a doua fază a incidentului, se constată că susţinerea constatată pe parcursul procesului penal a inculpatului B.G. că a lovit victima cu un cuţit doar în scopul de a o dezarma de toporul cu care încerca să fie lovit, este reală şi dovedeşte pe deplin că inculpatul s-a aflat în stare de legitimă apărare, atacul victimei cu un topor asupra sa, care era rănit şi urmărit de aceasta, a fost un atac material, direct, imediat şi injust şi îi păunea în pericol grav integritatea sa fizică, iar după dezarmarea victimei, inculpatul nu a mai confirmat acţiunea violentă faţă de aceasta, astfel că, în speţă fiind îndeplinite pe deplin cerinţele art. 44 alin. (2) C. pen. urmează a se dispune achitarea inculpatului pentru infracţiunea de omor calificat.
Cu privire la cea de-a doua infracţiune reţinută în sarcina acestui inculpat şi pentru care a şi fost condamnat la o pedeapsă orientată la maximul special, portul ilegal de cuţit în locurile publice, se constată că această faptă, recunoscut constant şi de inculpat este dovedită în cauză dar nu 3 fost just individualizată pedeapsa aplicată, în raport de toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. şi conduita inculpatului care nu s-a folosit de cuţit în prima fază a incidentului cu victima şi a fost obligată, în cea de-a doua fază, pentru a-şi apăra integritatea sa fizică, se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate, pentru a se realiza scopul pedepsei aşa cum acesta este circumscrisă în art. 52 C. pen.
Cu privire la infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor B.F. şi B.C. se constată că, în mod nelegal s-a dispus condamnarea acestora, în speţă nu se impune şi administrarea altor mijloace de probă, întrucât, din materialul probator administrat în cauză, se constată că aceşti doi inculpaţi nu au fost prezenţi când s-a desfăşurat cea de-a doua fază violentă dintre tatăl lor şi victimă, în momentul în care inculpaţii şi martorii B.C., D.S. şi l.M.C. au sosit în comuna Fundeni, în apropiere de calea ferată s-au întâlnit cu inculpatul B.G. care era rănit şi plin de sânge, fapt real, dovedit cu pozele foto de la dosar (filele 164-168 dosar u.p.), situaţie în care inculpaţii B.F. şi B.C. l-au transportat cu autoturismul la spital.
În rechizitoriu şi în considerentele hotărârii, instanţa de fond nu arată în mod concret în ce constă contribuţia acestor doi inculpaţi la presupusa infracţiune de omor comisă de tatăl lor, simpla lor prezenţă la cea de-a doua fază a incidentului fiind greşit considerată ca dovedită în cauză prin depoziţiile rudelor victimei care au transportat-o la spital şi care au susţinut că chiar aceasta Ie-a declarat că a fost „omorâtă de G. şi fii săi", ei nefiind prezenţi la locul faptei.
În cauză s-au reţinut în mod greşit ca fiind reale doar declaraţiile rudelor victimei care sunt subiective, avându-se în vedere gradul de rudenie a acestora cu victima, dar şi conduita lor constant violentă faţă de membrii familiei B., dar şi a altor persoane din localitate, manifestată înainte de incident şi mai ales în tot cursul judecării cauzei penale de faţă, ceea ce a determinat părăsirea localităţii de toţi membrii familiei inculpatului B.G., dar şi a martorului l.M.C. (fila 242 dosar fond) care fiind constant ameninţat, nu a relatat adevărul în prima declaraţie dată în cursul urmăririi penale.
În cursul urmăririi penale nu s-a reţinut şi analizat corect conflictul real dintre membrii familiei victimei şi a inculpatului B.G. şi nu s-a făcut nicio referire sau explicaţie la faptul că, după incident, toţi membrii familiei inculpatului au părăsit localitatea, susţinându-se în mod greşit că inculpaţii B.F. şi B.C. s-au sustras de la urmărirea penală în condiţiile în care aceştia, împreună cu rudele lor au părăsit localitatea, datorită conduitei violente manifestată de membrii familiei victimei şi care este dovedită pe deplin în cauză.
În speţă, nefiind dovedită prezenţa celor doi inculpaţi la locul şi momentul în care s-a consumat cea de-a doza fază a incidentului dintre victimă şi tatăl lor, şi nici nu s-a motivat concret contribuţia acestor doi inculpaţi la presupusa faptă comisă de tatăl lor, urmează a se constata că inculpaţii B.F. şi B.C. nu au săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina lor şi în consecinţă s-a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 75 lit. a) C. pen. la infracţiunea de omor calificat reţinută în sarcina inculpatului B.G..
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi partea civilă I.P., pentru motivele expuse în practicaua prezentei decizii.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazului de casare invocat, Curtea constată că ambele recursuri sunt fondate.
În urma readministrării directe şi nemijlocite a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, instanţa de fond a reţinut săvârşirea cu vinovăţie de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, apreciind că acest probatoriu confirmă situaţia de fapt expusă în actul de sesizare.
Fără a administra vreo probă nouă şi fără a readministra în tot sau în parte probatoriul avut în vedere de prima instanţă, instanţa de fond şi-a însuşit apărările inculpaţilor, reţinând pe de o parte că inculpatul B.G. s-a aflat în legitimă apărare, lovind victima cu un cuţit doar în scopul de a o dezarma de toporul cu care încerca să fie lovit, iar pe de altă parte că nu s-a dovedit prezenţa inculpaţilor B.F. şi B.C. la locul şi momentul în care s-a consumat cea de-a doua fază a incidentului dintre victimă şi tatăl lor, nemotivându-se în ce a constat în concret contribuţia acestor doi inculpaţi la presupusa faptă comisă de tatăl lor.
Este de necontestat că între familiile inculpaţilor şi a victimei a existat o relaţie conflictuală, ce a culminat cu agresiunea din data de 24 septembrie 2010, când victima l-a lovit cu o sticlă în cap pe inculpatul B.G. şi l-a tăiat la gât cu un rest de ciob.
Instanţa de apel a reţinut că la a doua fază a incidentului dintre victimă şi inculpat nu a fost prezent niciun martor ocular, preluând întocmai apărarea inculpatului B.G. potrivit căreia violenţele exercitate de el împotriva victimei au fost motivate exclusiv de atacul acesteia cu un topor, în condiţiile în care înarmarea ei cu un asemenea obiect nu rezultă din vreun mijloc de probă.
Fiind vorba despre o circumstanţă excepţională, proba legitimei apărări trebuie făcută de acela care o invocă. Or, dincolo de absenta vreunui martor care să susţină cele afirmate de inculpat, este de observat că acesta din urmă nu a putut indica ce s-a întâmplat ulterior cu respectivul topor, el nefiind găsit cu ocazia cercetării la fata locului. De asemenea, nu s-au valorificat concluziile raportului medico-legal de necropsie, ce atestă a alcoolemie ridicată a victimei la momentul incidentului (1,40 gr. la mie) şi ridică semne de întrebare cu privire la probabilitatea ca inculpatul să fi fost alergat de victimă pentru a fi lovit cu obiectul sus-mentionat.
În privinţa celorlalţi doi inculpaţi, eronat a reţinut instanţa de apel că în sentinţa atacată nu s-ar fi arătat în ce a constat contribuţia lor la presupusa infracţiune.
Or, din considerentele hotărârii primei instanţe rezultă în mod explicit că forma de participaţie a inculpaţilor B.F. şi B.C. a fost aceea a complicităţii morale, în condiţiile în care ei au fost prezenţi la faţa locului, au asistat la agresarea victimei, l-au susţinut şi încurajat pe tatăl lor, creându-i convingerea că în caz de nevoie sunt pregătiţi să-i sară în ajutor.
Instanţa de apei avea obligaţia de a stabili, în urma reaudierii unora dintre martorii din acte, dacă cei doi inculpaţi au fost prezenţi ia cea de-a doua fază a incidentului (aspect negat în mod constant de aceştia din urmă) şi, în caz afirmativ, în ce a constat eventuala lor contribuţie la săvârşirea infracţiunii de către tatăl lor.
În acest sens, pe lângă audierea inculpaţilor (sub rezerva exercitării de către aceştia a dreptului la tăcere), în cauză se impunea reaudierea martorilor Z.T., Ş.P., P.V., N.V., l.F., l.G. (cu privire la circumstanţele în care a fost găsită victima şi mai ales a indicării de către aceasta a persoanei/persoanelor care l-a (au) agresat), P.M.M., l.M.C. (cu privire la cea de-a doua parte a incidentului, la prezenţa şi contribuţia inculpaţilor B.F. şi C. la acest incident), l.I., l.G., I.N.R., P.M. şi P.E. (cu privire la presupusa înarmare a victimei cu un topor/lopată şi agresarea ulterioară a inculpatului cu acest obiect).
O asemenea reaudiere era necesară cu atât mai mult cu cât unii dintre aceşti martori (P.E., l.M.C., Z.T.) şi-au schimbat în faţa instanţei de fond declaraţiile date în faza de urmărire penală, situaţie în care instanţa trebuia să indice motivat care sunt dintre depoziţii reflectă adevărul şi pot servi la justa soluţionare a cauzei.
Prin urmare, Curtea constată că în cauză sunt incidente cazurile de casare prev.de art. 3859pct. 18 şi 10 teza a ll-a (acesta din urmă luat în considerare din oficiu), dar şi disp.art. 38515 pct. 2 lit. c)) alin. (4) c.pr.pen., sens în care recursurile declarate în cauză vor fi admise, decizia casată, iar cauza trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti pentru administrarea de probe.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, în sumă de câte 75 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de partea civilă I.P. împotriva Deciziei penale nr. 185/ A din 14 iunie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, privind pe inculpaţii B.G., B.F. şi B.C.
Casează decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimaţilor inculpaţi, în sumă de câte 75 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1260/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 1264/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
