ICCJ. Decizia nr. 1449/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1449 /20 14

Dosar nr. 2626/30/2013

Şedinţa publică din 25 aprilie 2014

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 271/PI din 24 iulie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 2626/30/2013, Tribunalului Timiş în baza art. 334 C. proc. pen. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin actul de inculpare din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat inculpatul B.O.F., la o pedeapsa de:

- 10 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, în condiţiile art. 57 C. pen.

În baza art. 65 alin. (1), (2) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b), c) (dreptul de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale) C. pen. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) (dreptul de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., cu referire la art. 998 din vechiul C. civ. şi art. 6 alin. (2) din noul C. civ., a obligat inculpatul la despăgubiri civile, astfel:

1. I.C. - 12 260 RON, plus penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data scadenţei şi până în data de 18 martie 2013, inclusiv, dar nu mai mult decât debitul datorat; respinge în rest pretenţiile solicitate.

2. SC T.I. SRL - 27 702,14 RON.

3. SC E. SRL - 10.397 RON.

4. SC P.G.M.T. SRL - 6 098,55 RON.

5. SC P.C. SRL - 17 807,20 RON.

6. SC R. SRL - 9 030,42 RON.

7. SC B.R.T. & C. SRL - 5.750 RON.

8. SC P.G. - 4 SRL - 9 008,65 RON.

9. SC M. SRL - 3 275 RON.

10. SC M. SRL - 3 449,20 RON, prejudiciul efectiv suferit, plus dobânda legală calculată la aceasta suma, pentru flecare zi de întârziere, începând cu 20 iulie 2006, data compensării refuzului şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

11. SC A. SRL - 50 438,47 RON.

A constatat că partea responsabile civilmente SC O.M.B.S. SRL nu are capacitate procesuală, fiind în prezent radiată.

A luat act că SC A.R.I. SRL a renunţat la pretenţiile civile formulate.

A constatat că SC A. SRL, SC A.C.I. SRL, prin lichidator SCP I.M. SPRL şi SC V.M.C. SRL nu s-au constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1.200 RON, obţinuţi din săvârşirea infracţiunii, sumă cu care partea civilă SC A.R.I. SRL a renunţat să se constituie parte civilă în cauza.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 13.520,57 RON, obţinuţi din săvârşirea infracţiunii, suma cu care partea civil[ SC F. SRL s-a constituit parte civilă în cauză, în prezent radiată; a sumei de 41.161,57 RON, obţinuţi din săvârşirea infracţiunii, suma cu care partea civilă SC V.&F.C. SRL s-a constituit parte civilă în cauză, în prezent radiată.

În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen., a respins cererile de constituire de părţi civile ale numiţilor I.V.F. şi S.D., ca neîntemeiate.

În baza art. 192 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 4.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 alin. (1), (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 3.900 RON, cheltuieli judiciare către partea civilă I.C., reprezentând onorariul avocatului ales.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş nr. 309/P/2009 emis la data de 11 februarie 2013, inculpatul B.O.F. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt, s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a indus în eroare un număr de 16 persoane juridice şi 1 persoană fizică, cauzându-le un prejudiciu în valoare totală de 292.036,85 RON.

Analizând întregul materialul probator administrat în dosar, respectiv plângerile părţilor vătămate, plângerile şi declaraţiile reprezentanţilor legali ai părţilor vătămate, declaraţii martori, declaraţii învinuit/inculpat, procese-verbale de confruntare, acte constitutive ale SC O.M.B.C. SRL, fotocopii înscrisuri bancare şi extrase de cont comunicate de R. Bank SA, raport de constatare tehnico-ştiinţifică-expertiză grafologică, file cec şi justificările refuzurilor de plată, fotocopii înscrisuri (facturi fiscale, file cec, contracte de vânzare-cumpărare, împuternicire, procese-verbale de predare primire, acte stare civilă etc), cazier judiciar, precum şi orice alte înscrisuri, instanţa a reţinut următoarea stare de fapt

La data de 10 mai 2005 a fost încheiat actul constitutiv al SC O.M.B.S. SRL care avea 3 asociaţi, respectiv inculpatul B.O.F. şi numiţii R.M. şi B.P.N. Societatea avea sediul în localitatea C.M., jud. Timiş (la domiciliul numitului R.M.) şi un punct de lucru pe str. D. din mun. Timişoara. Obiectul principal de activitate al societăţii îl constituia în principal din lucrări de finisare-vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri. Societatea a fost înregistrată la O.R.C. la data de 24 aprilie 2005, fiindu-i atribuit număr de ordine şi avându-l ca administrator pe inculpatul B.O.F.

SC O.M.B.S. SRL a funcţionat o perioadă de timp derulând activităţi economice şi reuşind să-şi câştige o oarecare credibilitate, însă, datorită unor neînţelegeri survenite între asociaţi, R.M. şi B.P.N. s-au retras din societate începând cu data de 23 noiembrie 2005. Cu aceiaşi dată a intrat în firmă un nou asociat, D.C., astfel că, în continuare, societatea a avut doi asociaţi - D.C. şi B.O.F., ultimul rămânând administrator.

În data de 05 iunie 2006, asociat unic şi administrator a devenit numitul M.S.M. căruia i-au fost cesionate acţiunile de către B.O.F. şi D.C.

M.S.M. a devenit asociat unic şi administrator conform hotărârii nr. 1 din 05 iunie 2006 a Adunării Generale a Asociaţilor SC O.M.B.S. SRL, hotărâre ce s-a emis după încheierea contractului de cesiune a părţilor sociale din data de 05 iunie 2006, prin care B.O.F. şi D.C. i-au cedat părţile sociale ale SC O.M.B.S. SRL numitului M.S.M.

Cu acea ocazie, respectiv în data de 12 iunie 2006 s-a încheiat între inculpatul B.O.F. şi numitul M.S.M. un proces-verbal de predare-primire din care reiese că acestuia din urmă i-au fost predate următoarele: 1 bucată ştampilă firmă, 24 file CEC barat cu seriile de la xxx202 până la xxx225, actele firmei şi actele contabile. Cu aceiaşi dată, 12 iunie 2006, s-a mai încheiat o „împuternicire" potrivit căreia M.S.M. îl împuterniceşte pe învinuitul B.O.F. „să încheie contracte, atât de achiziţie cât şi de prestări servicii, să ridice marfă şi să facă încasări în numele SC O.M.B.S. SRL.

La aceeaşi dată de 12 iunie 2006, se încheie un contract de muncă între SC O.M.B.S. SRL, reprezentată legal de inculpatul B.O.F., în calitate de administrator şi numitul M.S.M., în funcţia de director general al societăţii, cu un salariu de 3.000 RON, contractul fiind semnat la rubrica „angajator" de către inculpat, contract înregistrat la ITM Timiş.

În baza acestei procuri, conform celor declarate de inculpatul B.O.F., în vederea demarării activităţii firmei din dorinţa de a-l ajuta pe M.S.M. în relaţia cu furnizorii, la cererea sa, a achiziţionat marfă de la mai multe firme unde s-a prezentat ca fiind împuternicit al SC O.M.B.S. SRL sau, în cele mai multe cazuri, fiind cunoscut de către furnizori, nu mai era necesar acest lucru. Când se ridica marfa de la furnizori, inculpaul B.O.F. semna facturile şi uneori contractele de vânzare-cumpărare, iar ca mijloc de plată lăsa câte o filă CEC semnată de M.S.M. Plata urma a se face ulterior de către M.S.M. în funcţie de înţelegerea dintre inculpat şi furnizori.

În maniera mai sus expusă au fost prejudiciate următoarele societăţi comerciale:

1) SC A. SRL - reprezentată de L.A., cu suma de 50.438,47 RON, prin emiterea filei CEC nr. xxx207 din 28 iulie 2006. Plângerea penală a fost formulată împotriva numitului M.S.M. Marfa s-a predat pe baza facturii fiscale din 27 iunie 2006.

În declaraţia numitului L.A., rezultă că în luna iunie 2006 (respectiv în data de 11 iunie) a fost contactat de inculpatul B.O.F., care s-a arătat interesat de oferta SC A. SRL (profile componente ale sistemului de ferestre şi uşi PVC). După câteva zile, susnumitul s-a întâlnit cu inculpatul la punctul de lucru al SC O.M.B.S. SRL din Timişoara, convenindu-se ca plata produselor livrate să se facă cu filă cec. SC A. SRL a livrat marfa la o cunoştinţă a inculpatului, din com. D., jud. Timiş, iar după descărcarea mărfii, inculpatul a remis şoferului fila cec în litigiu. Întrucât fila cec a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil, numitul L.A. a încercat să-l resune pe inculpatul B.O.F., dar acesta nu a mai răspuns la telefon. Mai menţionează susnumitul că inculpatul B.O.F. s-a prezentat ca administrator al SC O.M.B.S. SRL, prezentându-i totodată situaţia lucrărilor în curs de desfăşurare, inclusiv într-o localitate din jud. Maramureş, unde inculpatul pretindea că tatăl său este primar.

A fost depusă la dosar şi o convenţie nedatată şi neânregistrată, încheiată între SC A. SRL şi SC O.M.B.S. SRL, din care rezultă că inculpatul este reprezentant legal/administrator al SC O.M.B.S. SRL, convenţia fiind semnată şi ştampilată de inculpat.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

2) SC F. SRL - reprezentată de l.M.S., cu suma de 13.520,57 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx202 din 14 august 2006. Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza mai multor facturi fiscale emise de firma păgubită.

Din declaraţiile directorului executiv al SC F. SRL, numitul l.M.S., rezultă că acesta îl cunoştea de mai mult timp pe inculpatul B.O.F., respectiv din perioada anterioară anului 2006, când inculaptul era angajat la o altă societate comercială pentru care făcea aprovizionarea. Ştia că inculpatul şi-a deschis o societate comercială, împreună cu „M." şi „B.", având ca obiect de activitate montarea de geamuri PVC. În data de 13 iunie 2006 la sediul SC F. SRL a venit inculpatul şi a achiziţionat materiale pentru geamuri termopan (respectiv elemente de feronerie), în calitatea sa de administrator al SC O.M.B.S. SRL. A emis fila cec în litigiu, care a fost refuzată la plată de către banca trasă pentru lipsă de disponibil. A încercat ulterior să ia legătura cu inculpatul, dar acesta nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

3) SC T.I. SRL - reprezentată de numitul M.O.S, cu suma de 27.702,14 RON prin emiterea filei CEC seria nr. xxx214 din 07 septembrie 2006.

Marfa a fost ridicată în baza a 5 facturi, patru dintre ele emise la data de 06 iulie 2006 şi una la data de 12 iulie 2006, cele din 06 iulie 2006 fiind semnate de inculpatul B.O.F., iar cea din 12 iulie 2006, de către numitul M.S.M.

Din declaraţiile numitului M.O.S., rezultă că în data de 06 iulie 2006, la sediul SC T.I. SRL s-a prezentat inculpatul B.O., în calitate de administrator al SC O.M.B.S. SRL, sens în care a prezentat şi actul constitutiv al societăţii şi certificatul de înmatriculare, fiind interesat în achiziţionarea de mărfuri (mărfurile achiziţionate-centrală termică, pompe, filtre, etc. nu aveau legătură cu obiectul de activitate al SC O.M.B.S. SRL). Au fost efectuate 2 livrări, una în data de 06 iulie 2006, inculpatul venind cu un camion şi încărcând marfa, precizând că va transporta marfa în mun. Drobeta Turnu Severin, iar a doua livrare a fost făcută de SC T.I. SRL, în localitatea D., jud. Timiş. Fila cec în litigiu a fost predată de inculpatul B.O.F. compartimentului specializat din cadrul SC T.I. SRL. Pe baza înţelegerii avute cu inculpatul (care a cerut amânarea introduceri la plată a filei cec, pe motiv că are o problemă temporară cu lichidităţile), SC T.I. SRL a introdus fila cec la plată la o dată ulterioară, find refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil.

Cu ocazia confruntări dintre numitul M.O.S. şi inculpatul B.O.F., primul şi-a menţinut afirmaţile în sensul că inculpatul s-a prezentat ca administrator al SC O.M.B.S. SRL, iar inculpatul a arătat că nu a considerat relevant să aducă la cunoştinţa reprezentanţilor SC T.I. SRL că şi-a cesionat societatea către numitul M.S.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

4) SC E. SRL - reprezentată de numitul S.M., cu suma de 10.397 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx220 din 11 iulie 2006.

Marfa a fost ridicată de inculparultul B.O.F. în baza a două facturi emise de SC E. SRL la data de 07 iulie 2006, pentru piese auto.

Din declaraţiile administratorului SC E. SRL, numitul S.M. şi a responsabilului de magazin, C.G., rezultă că la data de 07 iulie 2006, la sediul societăţi s-a prezentat inculpatul B.O.F., arătând că este asociat al SC O.M.B.S. SRL. A arătat că societatea al cărui administrator este se ocupă cu agricultura, având mai multe utilaje agricole (tractoare şi autoturisme marca D.), având nevoie de piese de schimb. Mai mult chiar, a indicat numărul de telefon al unei contabile „E.", care poate confirma că SC O.M.B.S. SRL este o „firmă serioasă" şi are disponibil în conturile bancare. Pentru plata facturii fiscale, a emis o filă cec pe care a completat-o, semnat-o şi ştampilat-o cu ştampila SC O.M.B.S. SRL. Fila cec a fost introdusă la plată, find refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil. Inculpatul B.O.F. a arătat iniţial reprezentanţilor SC E. SRL că va alimenta contul societăţii cu disponibilul necesar pălţii filei cec, după care nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

5) SC P.G.M.T. SRL, reprezentată de numitul A.T., cu suma de 6.098,55 RON prin emiterea filei CEC seria nr. xxx217 din 19 iulie 2006.

Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza unei facturi emise de firma susmenţionată la data de 06 iulie 2006, pentru bunuri care nu aveau legătură cu obiectul de activitate al SC O.M.B.S. SRL.

Din declaraţiile numitului A.T., şef de magazin la SC P.G.M.T. SRL, rezultă că inculpatul B.O.F. s-a prezentat la sediul societăţii în data de 06 iulie 2006, arătând că este delegatul SC O.M.B.S. SRL şi doreşte să achiziţioneze produse electrice, urmând a plăti marfa cumpărată cu filă cec. A dat o declaraţie pe propria răspundere că fila cec eliberată de R. Bank are acoperire în bancă. După introducerea filei cec la plată şi refuzul de onorare a sumei înscrise pe fila cec, a încercat să ia legătura cu inculpatul B.O.F., dar acesta nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

6) SC P.C. SRL - reprezentantă de numita B.R.G., cu suma de 17.807,20 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx215 din 08 august 2006.

Din declaraţiile numitei B.R.G. rezultă că în data de 04 iulie 2006, la sediul societăţii s-a prezentat inculpatul B.O.F., arătând că este administrator la SC O.M.B.S. SRL şi este interesat să achiziţioneze 4 motofierăstraie şi 4 moto coase. În data de 08 iulie, inculpatul a revenit la magazin, a semnat contractul de vânzare-cumpărare în numele SC O.M.B.S. SRL, pe care l-a şi ştampilat, pentru plata bunurilor achiziţionate emiţând fila cec în litigiu, pe care a completat-o în prezenţa vânzătoarei din magazin. Nu-şi aminteşte dacă fila cec era deja semnată sau a fost semnată de inculpat la momentul respectiv, dar în orice caz inculpatul avea asupra sa ştampila aparţinând SC O.M.B.S. SRL, pe care a folosit-o la ştampilarea contractului de vânzare-cumpărare. După introducerea filei cec la plată şi refuzul de plată de către banca trasă, a încercat să ia legătura cu inculpatul, dar acesta nu a mai răspuns la telefon. Prejudiciul a rămas nerecuperat.

7) SC R. SRL - reprezentată de numitul S.A., cu suma de 9 030,42 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx203 din 13 iulie 2006.

Între cele 2 firme s-a încheiat contractul de vânzare-cumparare din 21 iunie 2006 pe o perioadă de 1 an, fiind semnat de inculpatul B.O.F. ca reprezentant SC O.M.B.S. SRL.

Din declaraţiile numitului S.A., asociat la SC R. SRL, rezultă că a avut relaţii comerciale cu SC O.M.B.S. SRL din luna iunie 2006. În data de 21 iunie 2006, la sediul societăţii s-au prezentat inculpatul B.O.F. şi numitul M.S.M., care au comandat materiale de construcţie, fiind încheiat contractul de vânzare cumpărare din 21 iunie 2006. inculpatul a completat, semnat şi ştampilat fila cec în litigiu, fila cec fiind lăsată ca şi garanţie de plată. Mai arată sus numitul că pe perioada derulări relaţiilor comerciale cu SC O.M.B.S. SRL, inculpatul B.O.F. era cel care se ocupa cu comenzile de materiale, plata facturilor, etc. Anterior introducerii filei cec la plată, a încercat să ia legătura cu inculpatul, dar nu a reuşit, motiv pentru care a introdus fila cec la plată, care a fost refuzată pentru lipsă totală de diponibil.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

8) SC B.R.T.&C. SRL- reprezentantă de numitul T.D.C., cu suma de 5 750,65 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx209 din 11 iulie 2006.

Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza unei facturi fiscale emise de firma susmenţionată la data de 04 iulie 2006.

Din declaraţile numitului T.D.C. rezultă că societatea SC B.R.T.&C. SRL a avut relaţii comerciale mai vechi cu SC O.M.B.S. SRL, reprezentată de inculpatul B.O.F. În data de 04 iulie 2006, inculpatul s-a prezentat la sediul societăţii şi a comandat marfă-profile PVC, pentru plata cărora a emis fila cec în litigiu. Numitul T.D.C. arată că inculpatul nu a adus la cunoştinţa partenerului comercial că a cesionat părţile sociale ale SC O.M.B.S. SRL, lăsând impresia că este în continuare administrator la societate. După refuzul la plată de către banca trasă, inculpatul nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

9) SC As. SRL - reprezentantă de numitul D.L.R., cu suma de 45.336,39 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx204 din 07 iulie 2006.

Inculpatul B.O.F. a primit marfa în baza a 3 facturi emise în data de 26 iunie 2006, respectiv 29 iunie 2006.

Numitul D.L.R. a declarat că a fost contactat telefonic, în jurul datei de 16 iunie 2006, de către inculpatul B.O.F., care s-a arătat intersat de achiziţia de produse comercializate de SC As. SRL. Sus numitul s-a deplasat la punctul de lucru al SC O.M.B.S. SRL din mun. Timişoara, str. D., unde a negociat cu inculpatul, urmare negocierilor purtate fmd emise cele trei facturi fiscale de la dosar. Pentru a garanta plata acestora, a fost emisă de către inculpat fila cec în litigiu, urmând ca plata produselor livrate să se facă prin ordin de plată. Numitul D.L.R. arată că inculpatul a lăsat tot timpul impresia că SC O.M.B.S. SRL îi aparţine. Ulterior, văzând că nu a fost efectuată plata produselor, s-a deplasat la punctul de lucru al SC O.M.B.S. SRL din localitatea Chevereş. Aici, a fost găsit numitul R.M., care l-a contactat în cele din urmă pe inculpat, care a fost de acord să returneze parte din producele achiziţionate de la SC As. SRL. Ulterior şi inculpatul a returnat din produse, până la acoperirea intergală a prejudiciului.

Din adresa SC As. SRL rezultă că societatea nu se constituie partea civilă în proces.

10) SC P.G. - 4 SRL - reprezentată de numita R. (B.) A.E. cu suma de 9.008,65 RON prin emiterea a 2 file CEC. La dosar s-a ataşat doar o singură filă CEC nr. xxx211 din 19 iulie 2006, pentru suma de 6086,69 RON.

Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza a 7 facturi emise de firma prejudiciată.

Din declaraţiile numitei R.A.E. rezultă că SC P.G. 4 SRL a avut relaţii comerciale mai vechi cu SC O.M.B.S. SRL, fiind încheiat în acest sens şi cu contract de colaborare între cele două societăţi comerciale. Plata mărfurilor livrate era efectuată de SC O.M.B.S. SRL, prin intermediul inculpatului, pe bază de chitanţă. În luna iulie 2006, respectiv în intervalul 04 iulie - 08 iulie 2006, inculpatul B.O.F., în calitate de administrator al SC O.M.B.S. SRL, a achiziţionat marfa în valoare de 9.008,65 RON, iar pentru plata mărfurilor a emis două file cec, care au fost refuzate la plată de banca trasă. După refuzul de plată a filelor cec, susnumita a luat legătura telefonic cu inculpatul, care a promis că se va prezenta la sediul SC P.G. 4 SRL pentru reglementarea situaţiei, dar nu s-a mai prezentat, societatea rămânând prejudiciată cu suma mai sus arătată.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

11) SC A.R.I. SA - reprezentată de numitul P.L.V., cu suma de 5 969,86 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx204 din 07 iulie 2006.

Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza facturii fiscale emise de firma prejudiciată la data de 26 iunie 2006.

După introducerea filei CEC la bancă, inculpatul B.O.F. a returnat o mare parte din bunurile achiziţionate întocmindu-se factura din 20 iulie 2006 în sumă de 4.774,99 RON.

P.L.V., reprezentant al SC A.R.I. SRL a declarat că la data de 26 iunie 2006, la sediul societăţii s-a prezentat inculpatul B.O.F., ca patron/asociat al SC O.M.B.S. SRL, achiziţionând profile de aluminiu şi accesorii. Pentru plata mărfurilor achiziţionate a emis fila cec în litigiu, pentru suma de 5969,86 RON. După refuzul de plată al filei cec de către banca trasă, a luat legătura cu inculpatul B.O.F., care a arătat că nu a avut bani în bancă, întrucât asociatul său a plecat din societate cu banii şi utilajele. Inculpatul a restituit o parte din bunurile achiziţionate de la SC A.R.I. SRL, după care nu a mai putut fi contactat.

P.L.V. a precizat cu ocazia audierii că SC A.R.I. SRL se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1200 RON, iar prin adresa din 03 mai 2012 arată că nu se mai constituie parte civilă în cauză.

12) SC M. SRL- reprezentată de numita P.L., cu suma de 3275 RON, prin emiterea filei CEC nr. xxx216 din 26 iulie 2006.

Marfa a fost ridicată de inculpatul B.O.F. în baza facturii fiscale emisă la data de 06 iulie 2006 de firma păgubită.

Din declaraţiile numitei P.I., administrator la SC M. SRL, rezultă că la data de 06 iulie 2006, la sediul societăţii s-a prezentat inculpatul B.O.F., care s-a recomandat ca patron al SC O.M.B.S. SRL, împreună cu o altă persoană „care părea a fi şoferul" inculpatului. Inculpatul a achiziţionat mai multe materiale de construcţie, pentru plata acestora emiţând o filă cec, completată şi semnată de inculpat. Plata filei cec a fost refuzată de banca trasă, după care numita P.I. a încercat să ia legătura telefonică cu inculpatul, dar acesta avea telefoanele închise.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

13)SC Mo. SRL - reprezentat de numitul M.R., cu suma de 3 449,20 RON, prin emiterea filei CEC nr. xxx219 din 10 iulie 2006.

Marfa a fost achiziţionată de inculpatul B.O.F. în baza facturi fiscale emise de firma susmenţionată în data de 10 iulie 2006.

Din declaraţiile numitului M.R., asociat şi administrator la SC Mo. SRL, rezultă că la data de 10 iulie 2006, la sediul societăţii s-a prezentat inculpatul B.O.F., ca administrator al SC O.M.B.S. SRL, achiziţionând bunuri fără nicio legătură cu obiectul de activitate al societăţii, pentru plata cărora a emis fila cec în litigiu. Plata cecului a fost refuzată de banca trasă, numitul M.R. încercând să ia legătura cu inculpatul pentru reglementarea situaţiei. Iniţial, inculpatul a arătat că va face plata în numerar, după care nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat. Conform adresei din data de 24 octombrie 2012, SC Mo. SRL se constituie parte civilă cu suma de 7355,32 RON, reperezntând contravaloarea facturii fiscale din 10 iulie 2006, plus penalităţi de întârziere în cuantum de 3906,12 RON. Ulterior, în faţa instanţei partea civilă a precizat că solicită dobânda legală la suma datorată.

14) SC A.C.I. SRL - reprezentată de numita L.M., cu suma de 19.667 RON.

Între SC A.C.I. SRL, reprezentată de L.M., şi SC O.M.B.S. SRL, reprezentată de inculpatul B.O.F., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din data de 27 iunie 2006. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 6 luni, stabilindu-se că plata se va face la 15 zile de la data emiterii facturii cu ordin de plată, cumpărătorul lăsând drept garanţie la vânzător fila CEC seria nr. xxx206.

S-a achiziţionat marfă de către inculpatul B.O.F. prin emiterea a 2 facturi fiscale de firma susmenţionată.

Conform depoziţiei numitei L.M., în data de 11 iulie 2006, inculpatul B.O.F. a venit la sediul firmei acesteia cu o copie a unui ordin de plată din care reieşea că a plătit în contul SC A.C.I. SRL suma de 10.000 RON şi a solicitat să i se mai dea marfă conform contractului, eliberându-se încă 2 facturi pentru marfa achiziţionată. Ulterior, L.M. a aflat de la reprezentantul SC V.M. SRL că acestuia i-a fost refuzată o filă CEC pe motiv lipsă disponibil bancă a SC O.M.B.S. SRL. În aceste împrejurări, L.M. s-a deplasat la sediul firmei SC O.M.B.S. SRL din Chevereşu Mare de unde a ridicat marfa vândută pe bază de proces-verbal.

Prin adresa din data de 13 septembrie 2006, se comunică de către SC A.C.I. SRL că nu se mai constituie parte civilă în cauză.

15) SC V.M.C. SRL - reprezentată de numitul M.V., cu suma de 11.134,83 RON prin emiterea filei CEC nr. xxx213 din 11 iulie 2006.

Între SC V.M.C. SRL, reprezentată de M.V. şi SC O.M.B.S. SRL, reprezentată de B.O.F., s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 05 iulie 2006, prin care se stabileau preţul produselor, modalităţile şi condiţiile de plată, recepţia mărfurilor livrate, etc. La rubrica cumpărător, au fost efectuate de către inculpatul B.O.F. 2 semnături, una imitând-o fidel pe cea efectuată de numitul M.S. Şi pe fila cec în litigiu, apar acelaşi două semnături, efectuate de inculpatul B.O.F.

După încheierea contractului de vânzare cumpărare, inculpatul B.O.F. a achiziţionat marfă de la SC V.M.C. SRL, care a emis 2 facturi fiscale.

Conform depoziţiei numitului M.V., după introducerea filei CEC care a fost refuzată la plată pentru lipsă disponibil, s-a deplasat în localitatea Chevereşu Mare, nr. 38 de unde a ridicat marfa ce o vânduse inculpatului B.O.F. Mai arată că la semnarea contractului de vânzare cumpărare şi a filei cec, a observat că inculpatul a efectuat o semnătură „cu o iniţială având caracteristicile literei M ". întrucât cunoştea semnătura inculpatului, i-a cerut acestuia să se semneze cu semnătura sa. Inculpatul s-a conformat solicitării, arătând totodată că semnătura în forma literei „M" îi aparţine tot lui şi o execută atunci când semnează „la repezeală". Mai menţionează că atunci când s-a deplsat în loc. Chevereşu Mare pentru a ridica marfa, inculpatul i-a precizat că marfa este vândută numitului R.M. În localitatea Chevereşu Mare numitul M.V. s-a întâlnit cu numita L.M., reprezentanta SC A.C.I. SRL, care „avea acelaşi gen de probleme cu numitul B.O.

Conform adresei din 25 octombrie 2012, SC V.M.C. SRL nu se constituie parte civilă în cauză.

16) SC V.&F.C. SRL - reprezentantă de numita S.D.L., cu suma de 41.161,57 RON, prin emiterea filei CEC nr. xxx212 din 10 iulie 2006.

Semnătura de primire de pe cele trei facturi fiscale emise de SC V.&F.C. SRL a fost executată de inculpatul B.O.F. - bunurile achiziţionate nu aveau legătură cu obiectul de activitate al societăţii.

Din declaraţiile numiţilor S.D.L. şi G.F., administratorul, respectiv directorul de vânzări ai SC V.&F.C. SRL, rezultă că inculpatul B.O.F. s-a prezentat la sediul societăţii, fiind interesat de achiziţionarea de mărfuri. S-a prezentat la administrator al SC O.M.B.S. SRL, a semnat facturile şi a completat şi semnat fila cec în litigiu. După refuzul la plată al filei cec, inculpatul a arătat că va onora plata, întrucât trebuie să încaseze bani, după care nu a mai răspuns la telefon.

Prejudiciul a rămas nerecuperat.

17) La dosar este ataşată şi plângerea părţii vătămate I.C. Acesta a încheiat un contract de prestări servicii cu SC O.M.B.S. SRL în data de 21 decembrie 2005 având ca obiect executarea şi montarea a 26 piese termopan la casa pe care o avea în construcţie.

Partea vătămată a declarat că la semnarea contractului, i-a înmânat inculpatului B.O.F. un avans de 2400 euro (respectiv 8760 RON), jumătate din valoarea contractului, însă lucrarea nu a fost executată. După aproximativ 6 luni inculpatul B.O.F. a mai solicitat suma de 3500 RON pentru finalizarea lucrării (29 iunie 2006), sumă pe care a primit-o de la partea vătămată, dar fără a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Valoarea totală a prejudiciului suferit de partea vătămată I.C. este de 12.260 RON, plus penalităţi de întârziere în valoare totală de 31.118,7 RON, precizate în faţa instanţei de judecată, sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.

Infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen., presupune, sub aspectul laturii obiective, o acţiune de inducere în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, dacă prin aceasta s-a cauzat o pagubă.

Raportat la materialul probator administrat în cauză, instanţa a constatat că fapta inculpatului de a induce în eroare părţile vătămate cu privire la capacitatea de plată a părţii responsabile civilmente al cărei administrator era în drept M.S.M., dar care l-a împuternicit pe inculpat, la solicitarea acestuia, să se ocupe de activitatea firmei, lucru pe care inculpatul l-a şi făcut şi, prin emiterea unor file cec, cunoscând că pentru valorificarea acestora nu exista disponibil în cont, întruneşte sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen.

În declaraţiile date, inculpatul B.O.F. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, arătând că a acţionat ca un împuternicit al SC O.M.B.S. SRL, aspect pe care l-a adus la cunoştinţa societăţilor comerciale cu care a tratat şi că toată marfa cumpărată a predat-o numitului M.S.M. A intenţionat să-l ajute pe numitul M.S.M. în demararea activităţii, inculpatul având cunoştinţe în rândul furnizorilor de mărfuri. Mai arată că a cesionat SC O.M.B.S. SRL, întrucât intenţiona deschiderea unei firme de consultanţă. Toate achiziţiile mai sus arătate au fost efectuate de inculpat la solicitarea numitului M.S.M. şi plata a fost făcută cu filele cec semnate de M.S.M. De fiecare dată, a adus la cunoştinţa reprezentanţilor societăţilor comerciale cu care a tratat că el, inculpatul, este doar reprezentant al SC O.M.B.S. SRL. Mai menţionează inculpatul că l-a cunoscut pe numitul M.S.M. prin intermediul numitului D.C., fost asociat al inculpatului în cadrul SC O.M.B.S. SRL şi că, din câte cunoaşte el, parte din marfa achiziţionată de la societăţile comerciale prejudiciate, a fost vândută de numitul M.S.M. lui R.M. Inculpatul mai relatează că a cesionat SC O.M.B.S. SRL, întrucât intenţiona să înfiinţeze o altă societate comercială şi nu avea timpul necesar administrării/gospodăririi ambelor societăţi.

Ori, cele arătate mai sus, dovedesc tocmai contrariul, inculpatul „perindându-se" la multe societăţi comerciale, unde se prezenta ca asociat/administrator al SC O.M.B.S. SRL, semnând în numele societăţi, încheind convenţii, luând angajamete de plată etc.

Cu ocazia confruntării dintre partea vătămată I.C. şi inculpatul B.O.F., partea vătămată a arătat că a plătit a doua tranşă de 3.500 RON, în condiţiile în care inculpatul i-a relatat că tâmplătia PVC este finalizată, iar bani îi sunt necesari pentru a achiziţiona geamurile. Totodată, inculpatul nu i-a relatat nimic în legătură cu cesionarea SC O.M.B.S. SRL. Inculpatul B.O.F. a arătat că nu a considerat relevant să aducă la cunoştinţa părţii vătămate cesionarea firmei, menţionând totodată că banii primiţi de la partea vătămată i-a remis numitului M.S.M.

Prima instanţă a observat că declaraţiile inculpatului sunt contradictorii şi ambigue, iar singurul contract încheiat de el cât timp era administrator la societate era cel încheiat cu partea vătămată I.C. şi a continuat executerea lui după ce inculpatul şi-a cesionat părţile sociale lui M.S.M. S-a mai constatat că inculpatul presta activităţi în numele firmei cu titlu gratuit, fără a obţine alte venituri până în toamna lui 2006, când a demarat o altă afacere, contractele cu părţile vătămate fiind încheiate în perioada iunie-august 2006.

Declaraţiile martorului R.M. au infirmat apărările inculpatului. Astfel, numitul R.M. a arătat că după ce şi-a cesionat părţile sociale pe care le deţinea în cadrul SC O.M.B.S. SRL, a fost contactat, în luna iunie 2006, de inculpatul B.O.F., care i-a oferit spre vânzare materiale de construcţie, la un preţ mai mic decât cel existent pe piaţă. A fost de acord să cumpere, iar la perfectarea vânzării, l-a cunoscut şi pe numitul M.S.M., pe care inculpatul B.O. i l-a prezentat ca asociat în cadrul SC O.M.B.S. SRL, menţionând totodată că „l-a luat asociat pentru că are bani". Ulterior, la locuinţa lui R.M. din localitatea Chevereşu Mare, au venit reprezentanţii mai multor societăţi comerciale, care îl căutau pe inculpat, întrucât acesta cumpărase materiale de construcţie, pentru plata cărora emisese file cec fără acoperire. Îşi mai aminteşte susnumitul, că a şi ajutat pe inculpatul B.O.F., împreună cu numitul B.P.N. şi cu maşina acestuia, să transporte marfa de la mai multe societăţi comerciale, la sediul societăţii de pe strada Drubeta din mun. Timişoara sau în alte locaţii. În faţa instanţei, martorul şi-a nuanţat declaraţia, adăugând că preţul ratelor l-a achitat lui M.S.M., fiind şi contactat telefonic de către acesta, solicitându-i datoria restantă. În acest sens, au fost emise facturi pe numele acestuia din urmă.

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorului B.P.N., fost asociat al inculpatului în cadrul SC O.M.B.S. SRL.

Şi numitul D.C. a infirmat declaraţiile inculpatului, care a pretins că l-a cunoscut pe numitul M.S.M. prin intermediu lui D.C. Astfel, acesta arată că după ce a rămas asociat în cadrul SC O.M.B.S. SRL împreună cu inculpatul şi nu s-au mai ocupat de bunul mers al societăţii, inculpatul i-a arătat că a găsit o persoană interesată să preia societatea. La semnarea actelor de cesionare l-a cunoscut pe M.S.M.

Martorul M.S.M. a declarat în faza de urmărire penală că l-a cunoscut pe inculpatul B.O.F. în luna mai 2006, în perioada în care lucra la o spălătorie auto de pe Calea Aradului din Timişoara. Inculpatul a insistat să îl angajeze la firma lui - SC O.M.B.S. SRL, promiţând că îi va face carte de muncă, urmând să lucreze pentru un salariu mai bun, în condiţiile în care numitul M.S.M. era interesat să-şi achiziţioneze o locuinţă (o garsonieră) în mun. Timişoara. M.S.M. a mai declarat că începând cu data de 06 iunie 2006 a început să lucreze pentru firma inculpatului B.O.F. A semnat, la rugămintea inculpatului B.O.F., mai multe acte despre care a afirmat că, fie nu le-a citit, fie nu a reuşit să le citească, pentru că B.O.F. îl zorea să semneze mai repede şi în posesia cărora nu a intrat niciodată. De asemenea, a fost pus de către inculpatul B.O.F. să semneze un cotor de file cec, care a rămas, însă, la inculpat. Inculpatul B.O.F. l-a dus apoi pe la mai multe depozite de materiale de construcţie, pentru a-l „familiariza" cu activitatea societăţii şi a cunoaşte ce trebuie făcut atunci când inculpatul va lipsi (inculpatul arătând numitului M.S.M. că vrea să mai deschidă o firmă de consultanţă în mun. Bucureşti). De asemenea, inculpatul B.O.F. a mers cu numitul M.S.M. şi la R. Bank, pentru ca acesta din urmă să depună la bancă un specimen de semnătură. Mai menţionează că a lucrat în cadrul firmei până la finele lunii iulie 2006, când s-a reangajat la spălătoria auto de pe Calea Aradului, cu precizarea că la mijlocul lunii iulie 2006 a fost plecat din mun. Timişoara în Moldova cu prietena sa la o nuntă, inculpatul B.O.F. fiind cel care i-a oferit mai multe zile libere. Despre marfa achiziţionată, martorul a arătat că inculpatul B.O.F. o înstrăina către alte persoane în diferite localităţi, către naşul lui din Turnu Severin-materiale de construcţii şi amenajări interioare, către C.F. - calculatoare, către R.M. diferite maşinării de lucrat materiale pentru termopane şi ateliere, iar către un mecanic auto din Dragşina-centrale termice.

Martorul C.F., prieten bun cu inculpatul, a declarat că a asistat la două dintre întâlnirile dintre inculpatul B.O.F. şi M.S.M., acesta din urmă fiind cel care prelua firma, iar inculpatul a fost cel care urma să lucreze în continuare pentru M.S.M. Martorul a mai asistat şi la unele dintre discuţiile telefonice avute între inculpat şi furnizori, care îl sunau pentru achitarea mărfii contractate, B.O.F. fiind surprins şi supărat că din acest motiv este sunat el şi nu M.S.M. Cu ocazia acelor discuţii, martorul a afirmat că inculpatul le spunea furnizorilor că a vândut firma, că nu mai este el administratorul şi să-l caute pe M.S.M.

Chiar de-ar fi adevărate aceste din urmă afirmaţii, momentul petrecerii lor se situează, practic, după ce au fost introduse filele cec la bancă de către furnizori, ocazie cu care s-a constatat lipsa de disponibil în contul firmei, furnizorii căutându-l pe reprezentantul firmei cu care au contractat pentru recuperarea banilor, aşadar toate acestea derulându-se după consumarea infracţiunii de înşelăciune.

Prin plângerile formulate în cauză, părţile vătămate au arătat că inculpatul cunoştea că nu are disponibil în cont (şi el însuşi a recunoscut acest lucru) şi, cu toate acestea, a emis file cec prin care a reuşit inducerea şi menţinerea în eroare a părţilor vătămate.

Existenţa unor relaţii comerciale între părţile vătămate şi societatea administrată în fapt de către inculpat este dovedită prin prezentarea contractelor şi facturilor fiscale care au fost semnate de primire de către inculpat şi care atestă împrejurarea că acesta, în calitate de reprezentant al părţii responsabile civilmente, a achiziţionat de la părţile vătămate marfa în valoare de peste 200.000 RON.

Vinovăţia inculpatului rezultă şi din declaraţiile numiţilor L.A., I.M.S., M.O.S., S.M., A.T., B.R.G., S.A., T.D.C., D.L.R., R.A.E., P.L.V., P.I., M.R., L.M., M.V., S.D.L. sau G.F., administratori sau angajaţi ai societăţilor, care au menţionat ca au primit de la inculpat filele cec, despre care au aflat ulterior ca acestea au fost refuzate la plata pe motivul lipsei disponibilului în cont.

Refuzul de plată a rezultat cu claritate din înscrisurile existente la dosar, băncile precizând că refuză plata datorită lipsei totale de disponibil în cont în privinţa filelor cec.

Împrejurarea că, inculpatul cunoştea situaţia financiară a societăţii administrate în fapt, el având reprezentarea faptului că pentru valorificarea instrumentelor de plată întocmite nu exista disponibil în cont, rezultă din analizarea rulajului contului societăţii controlate de către inculpat, sub acest aspect evidenţiindu-se în mod clar că în perioada emiterii filelor cec şi până în momentul scadenţei acestora, inculpatul nu a alimentat deloc contul, neavând niciun fel de lichidităţi.

Filele cec emise de inculpatul B.O.F. şi refuzate la plată au constituit incidente de plată înscrise ca atare la Centrala Incidentelor de Plată din cadrul Băncii Naţionale a României.

Cu privire la filele CEC care s-au emis, în conformitate cu raportul de constatare tennico-ştinţifică din 10 octombrie 2006, un număr de 9 file CEC ce au fost examinate la rubrica „Semnătura trăgătorului" poartă semnătura numitului M.S.M. De altfel, M.S.M., cu ocazia audierii, a recunoscut că a semnat la cererea lui B.O.F. circa 20-25 file CEC în alb, spunându-i că aşa se procedează, file CEC ce au rămas în posesia inculpatului B.O.F.

Din fişa cu specimene semnături depuse la R. Bank, pentru SC O.M.B.S. SRL, rezultă că pentru societate inculpatul B.O.F. avea drept de primă semnătură, fiindu-i menţionată şi calitatea de administrator al societăţii, iar numitul M.S.M. avea a doua semnătură, ca director general. Specimenul de semnătură pentru M.S.M. a fost depus la R. Bank la data de 20 iunie 2006. La bancă a fost prezentat şi un înscris, denumit „decizie", semnat şi ştampilat de inculpatul B.O.F., din data de 20 iunie 2006, prin care se numeşte în fucţia de director al societăţi numitul M.S.M. Inculpatul semnează la rubrica „asociat unic/director/administrator".

Având în vedere declaraţiile reprezentanţilor societăţilor comerciale prejudiciate, ale martorilor audiaţi în cauză, înscrisurile aflate la dosar şi faţă de modul de comitere a faptelor (inculpatul prezentându-se ca asociat sau administrator al SC O.M.B.S. SRL; prezentarea de către acesta a actelor constitutive ale societăţi şi a ştampilei; neaducerea la cunoştinţa clienţilor mai vechi a faptului că a cesionat societatea şi aceasta are un alt administrator; păstrarea dreptului de primă semnătură în bancă şi prezentarea în faţa unităţii bancare a calităţii de administrator; imediat după cesionarea societăţii a achiziţionat o cantitate mare de mărfuri pe care a valorificat-o, sub preţul de achiziţie, de multe ori marfa achiziţionată neavând legătură cu obiectul de activitate al societăţii; încheierea de contracte comerciale, asumându-şi nereal calitatea de administrator al societăţii şi angajând societatea în raporturi juridice oneroase; cooptarea numitului M.S.M. în aceste activităţi infracţionale, profitând de credulitatea şi lipsa de pregătire a acestuia-persoană simplă, care lucra la o spălătorie auto, cerându-i acesteia să semneze un cotor de file cec; declaraţiile contradictorii şi nesincere ale inculpatului - care arată că a predat ştampila şi actele societăţii, deşi s-a folosit în continuare de ştampila societăţii la încheierea convenţiilor frauduloase şi la ştampilarea filelor cec sau facturilor fiscale; refuzul de a mai răspunde la telefon după inducerea în eroare a părţilor vătămate, etc), instanţa apreciază că inculpatul B.O.F. se face vinovat de comiterea infracţiunii de înşelăciune.

Considerând că, la inducerea în eroare a părţilor vătămate în ceea ce priveşte capacităţile de plată a societăţii al cărei reprezentant era sau o controla, inculpatul a utilizat mijloace frauduloase, filele cec emise în cunoştinţă de cauză, în sensul că inculpatul avea reprezentarea lipsei disponibilului în cont, putând fi interpretată în acest sens, aceste instrumente de plată câştigând încrederea părţilor vătămate, instanţa a constatat că în prezenta cauză sunt îndeplinite şi cerinţele prevăzute de art. 215 alin. (2) C. pen.

De asemenea, atâta timp cât filele cec au fost emise cu prilejul executării unor contracte comerciale, având rol hotărâtor în încheierea şi executarea acestor convenţii, fiind evident că în situaţia în care ar fi cunoscut realitatea financiară a părţii responsabile civilmente, părţile vătămate ar fi refuzat încheierea contractului şi livrarea mărfurilor, instanţa a apreciat că în prezenta cauză s-a realizat şi conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (3) C. pen. În ceea ce priveşte acest alineat, instanţa a reţinut că în cazul tuturor societăţilor comerciale au fost încheiate contracte comerciale în forma scrisă sau verbală, urmate de emiterea unor facturi care nu au fost onorate în totalitate.

În acelaşi timp, raportându-se la probele deja analizate mai sus, instanţa a constatat că fapta inculpatului de a emite file cec, cunoscând că pentru valorificarea acestora nu exista acoperirea necesară, cu consecinţa producerii unei pagube pentru părţile vătămate, întruneşte din punct de vedere obiectiv şi cerinţele prevăzute de art. 215 alin. (4) C. pen.

Întrucât, prin faptele sale, inculpatul a produs consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 146 C. pen., creând pagube materiale de peste 200.000 RON, s-a reţinut în sarcina lui şi alin. (5) al art. 215 C. pen., respingând, în consecinţă, cererea formulată în apărare privind înlăturarea acestui alineat din încadrarea juridică, făcând aplicarea art. 334 C. proc. pen. Inculpatul nu a făcut dovada celor susţinute prin concluziile orale şi scrise în sensul că SC A. SRL, SC T. SRL şi SC F. SRL şi-ar fi recuperat prejudiciul de la martorul M.S.M.

Inculpatul nu a contestat existenţa prejudiciului, însă a recunoscut că în relaţiile comerciale pe care le-a derulat în numele SC O.M.B.S. SRL cu părţile vătămate (mai sus analizate) a acţionat în baza procurii de administrare pe care a primit-o de la martorul M.S.M., iar în opinia sa, obligaţiile de plata către creditori reveneau administratorului de drept al societăţii, M.S.M.

Instanţa a înlăturat aceste susţineri, atâta timp cât din probe rezultă că cel care controla societatea şi obţinea profitul era însuşi inculpatul, numitul M.S.M. fiind folosit drept paravan sau pe post de mascotă. Aşadar, inculpatul a fost administrator de drept până în luna iunie 2006 şi administrator de fapt după această dată (la 01 august 2006 M.S.M. s-a reangajat la o spălătorie auto), comportându-se ca atare în relaţiile cu terţii şi desfăşurând din punct de vedere faptic atribuţii de administrare concretă a SC O.M.B.S. SRL, astfel că instanţa a apreciat că cesiunea părţilor sociale a fost, practic, una fictivă. Instanţa nu a avut motive de îndoială asupra celor declarate de către martorul M.S.M. (care iniţial a avut calitatea de învinuit), martor cheie, care, însă, nu a putut fi audiat în faţa instanţei de judecată din motive obiective, iar declaraţiile lui s-au coroborat cu toate celelalte probe deja analizate, referitor la modul de acţiune a inculpatului B.O.F., precum şi mijloacele folosite.

În cauza fiind încheiate mai multe convenţii, cu 17 părţi vătămate şi fiind emise mai multe file cec, instanţa a reţinut sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune şi prevederile art. 41 alin. (2) C. pen., fiecare dintre acţiunile inculpatului realizând conţinutul legal al aceleiaşi infracţiuni.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, el urmărind obţinerea pentru sine a unor foloase materiale, cu consecinţa păgubirii părţilor vătămate, rezultat prevăzut şi urmărit prin comiterea faptelor.

Pentru toate aceste considerente, instanţa a dispus condamnarea inculpatului B.O.F. pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată, la individualizarea pedepsei ce fost aplicată s-a ţinut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpatul B.O.F., respectiv părţile civile I.V.F. şi S.D.L.

Părţile civile, în motivele de apel, au solicitat modificarea în parte a hotărârii instanţei de fond în sensul admiterii cererii de constituire de parte civilă, întrucât ca urmare a relaţiei comerciale a SC O.M.B.S. şi SC V.&F.C., aceasta din urmă a fost prejudiciată cu suma de 41.161,57 RON, sumă cu care societatea s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, activitatea acesteia fiind grav afectată, ducând la intrarea în insolvenţă, aceasta fiind lichidată iar suma solicitată constituie suma cu care părţile civile I.V.F. şi S.D.L. au creditat societatea în cursul activităţii, bani pe care nu i-au mai putut recupera.

Apelul inculpatului nu a fost motivat în scris ci doar oral în ziua judecăţii de către apărătorul ales al inculpatului, care în principal a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. c) şi d) C. proc. pen., că tot ce inculpatul a întreprins, a făcut în baza unei împuterniciri a noului administrator, pedeapsa aplicată inculpatului este foarte mare, iar în final s-a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare pentru stabilirea prejudiciului comis separat de numiţii B.O.F., respectiv numitul M.S.M.

Prin decizia penală nr. 188/A din 02 octombrie 2013, Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpatul B.O.F. şi părţile civile I.V.F. şi S.D.L. împotriva sentinţei penale nr. 271/PI din 24 iulie 2013 a Tribunalului Timiş, inculpatul şi părţile civile fiind obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond, în baza întregului material probator existent la dosar, a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecăţii, respectiv aceea că inculpatul B.O.F., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a indus în eroare un număr de 16 persoane juridice, respectiv SC A. SRL, SC F. SRL, SC T.I. SRL, SC E. SRL, SC P.G.M.T. SRL, SC P.C. SRL, SC R. SRL, SC B.R.T. & C. SRL, SC As. SRL, SC P.G. 4 SRL, SC A.R.I. SRL, SC M. SRL, SC Mo. SRL, SC A.C.I. SRL, SC V.M.C. SRL, SC V.&F.C. SRL şi persoana fizică I.C., cu privire la capacitatea de plată a părţii responsabile civilmente SC O.M.B.S. SRL al cărei administrator era în drept M.S.M., care l-a împuternicit pe inculpat la solicitarea acestuia, să se ocupe de activitatea firmei, lucru pe care inculpatul l-a şi făcut prin emiterea unor file CEC, cunoscând că pentru valorificarea acestora nu există disponibil în cont, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în forma prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu toate că inculpatul B.O.F. nu a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, arătând că a acţionat în calitate de împuternicit al SC O.M.B.S. SRL, dorind să-l ajute pe numitul M.S.M. în demararea activităţilor comerciale, inculpatul având cunoştinţe în rândul furnizorilor de mărfuri, că achiziţiile efectuate de inculpat s-au făcut la solicitarea numitului M.S.M. iar plata a fost făcută cu filele CEC semnate de către acesta, aceste susţineri au fost infirmate de către declaraţiile martorilor R.M., B.P.N., ambii foşti asociaţi în cadrul firmei SC O.M.B.S. SRL, martorul D.C., de asemenea asociat în cadrul aceleiaşi firme, martorul M.S.M., dar şi a numiţilor L.A., I.M.S., M.O., S.M., A.G., B.R.G., S.A., T.D.C., D.L.R., R.A.E., P.L.V., P.I., M.R., L.M., M.V., S.D.L. şi G.F., administratori sau angajaţi ai societăţilor care au primit de la inculpat filele CEC, despre care au aflat ulterior că au fost refuzate la plată pe motivul lipsei disponibilului în cont.

Împrejurarea că inculpatul cunoştea situaţia financiară a societăţii administrate în fapt de către acesta, el având reprezentarea faptului că pentru valorificarea instrumentelor de plată întocmite nu exista disponibil în cont, rezultă şi din analizarea rulajului contului societăţii controlate de către inculpat, întrucât în perioada emiterii filelor CEC şi până în momentul scadenţei acestora inculpatul nu a mai alimentat contul, neavând lichidităţi, iar filele CEC emise de inculpatul B.O.F. şi refuzate la plată au constituit incidente de plată înscrise la Centrala Incidentelor de Plată din cadrul Băncii Naţionale a României.

Din probele administrate a rezultat şi faptul că inculpatul avea drept de primă semnătură la R. Bank pentru SC O.M.B.S. SRL, aspect care conduce la ideea că el avea şi acest instrument la dispoziţie, iar filele CEC, cu toate că au fost semnate de numitul M.S.M., acest lucru l-a făcut la cererea inculpatului B.O.F., după care aceste înscrisuri au rămas în posesia inculpatului.

Instanţa de fond în mod judicios a analizat vinovăţia inculpatului în raport cu modalitatea în care a acţionat, aspect ce rezultă din declaraţiile martorilor şi ale părţilor vătămate, fiind subliniate următoarele aspecte: că inculpatul s-a prezentat ca fiind asociat sau administrator al SC O.M.B.S. SRL, prezentând clienţilor actele constitutive ale societăţii şi a ştampilei, nu a adus la cunoştinţa clienţilor mai vechi faptul că a cesionat societatea şi că există un alt administrator, cu toate acestea a păstrat dreptul la prima semnătură în bancă, după cesionarea societăţii a achiziţionat o cantitate mare de mărfuri, pe care a valorificat-o sub preţul real, l-a cooptat pe numitul M.S.M., profitând de lipsa de pregătire a acestuia, acesta lucrând la o spălătorie auto, aspecte care conduc la ideea că inculpatul a acţionat în mod deliberat în vederea comiterii infracţiunilor de înşelăciune în vederea obţinerii unor avantaje pecuniare în mod ilegal.

Cu privire la existenţa infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. instanţa de apel a constatat că sunt îndeplinite în speţă toate condiţiile existenţei tuturor formelor prevăzute de art. 215 C. pen., atât forma de bază cât şi variantele infracţiunii menţionate în alin. (2), (3), (4) şi (5), respectiv inculpatul a utilizat mijloace frauduloase, respectiv file CEC, în cunoştinţă de cauză (art. 215 alin. (2) C. pen.), acestea au fost emise cu prilejul executării unor contracte comerciale iar dacă părţile vătămate ar fi cunoscut realitatea financiară a părţii responsabile civilmente, acestea ar fi refuzat încheierea contractelor şi livrarea mărfurilor (art. 215 alin. (3) C. pen.), inculpatul a emis file CEC cunoscând că pentru valorificarea acestora nu există acoperirea necesară, cu consecinţa producerii unei pagube pentru părţile vătămate (art. 215 alin. (4) C. pen.), iar faptele sale au produs consecinţe deosebit de grave, respectiv pagube materiale de peste 200 mii RON, fapt pentru care s-a reţinut şi forma agravată a art. 215 alin. (5) C. pen.

Pe parcursul procesului penal, cât şi în calea de atac a apelului, inculpatul s-a apărat cu susţinerea că tot ce a întreprins în activităţile sale a făcut în baza unei procuri speciale a administratorului de drept, M.S.M., iar obligaţiile de plată către creditori reveneau acestuia, însă această apărare a fost înlăturată deoarece din întregul material probator a rezultat că în realitate inculpatul a fost acela care a controlat societatea, care a obţinut efectiv profitul, numitul M.S. fiind folosit doar în toate aceste activităţi pentru a i se transfera eventualele obligaţii rezultate din relaţiile comerciale derulate, inculpatului revenindu-i toate atribuţiile de administrare a SC O.M.B.S. SRL, inculpatul cesionând părţile sociale ale acestei societăţi doar în mod fictiv, scriptic dar nu şi faptic, motiv pentru care inculpatul B.O.F. a fost tras la răspundere penală pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în forma prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere că prezumţia de nevinovăţie de care a beneficiat inculpatul a fost răsturnată în speţa de faţă, instanţa a apreciat că sancţionarea penală a inculpatului a survenit într-o manieră legală, iar solicitarea acestuia de a fi achitat în temeiul art. 10 lit. c) sau d) C. proc. pen. este total netemeinică, cele două temeiuri de drept invocate fiind şi antagonice (art. 10 lit. c) C. proc. pen. - fapta nu a fost comisă de către inculpat, iar art. 10 lit. d) C. proc. pen. - fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii).

Cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei aplicate, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite, caracterul continuat al infracţiunii, numărul mare de părţi vătămate înşelate, cu consecinţa creării unui prejudiciu însemnat, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, însă care a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal încercând să arunce vina asupra altei persoane, respectiv numitul M.S.M., iar raportat la toate aceste elemente, pedeapsa de 10 ani închisoare care urmează a fi executată în regim de detenţie, este de natură să conducă la reeducarea inculpatului.

Cu privire la solicitarea inculpatului de a se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond în vederea stabilirii prejudiciului creat separat de către inculpatul B.O.F. şi separat de numitul M.S.M., instanţa a constatat că acest motiv de trimitere spre rejudecare este inadmisibil întrucât o asemenea soluţie se poate dispune în două situaţii, respectiv existenţa unui motiv de nulitate absolută sau lipsa procedurii de citare a unei părţi, motive care nu subzistă în speţa de faţă.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa de apel a apreciat că instanţa de fond a analizat fiecare acţiune civilă şi a acordat despăgubirile materiale cuvenite cu privire la fiecare parte civilă în cauză, fiind vorba de societăţile SC T.I. SRL, SC E. SRL, SC P.G.M.T. SRL, SC P.C. SRL, SC R. SRL, SC B.R.T. & C. SRL, SC P.G. 4 SRL, SC M. SRL, SC Mo. SRL şi SC A. SRL, constatându-se că SC A.R.I. SRL a renunţat la pretenţiile civile, iar societăţile SC As. SRL, SC A.C.I. SRL şi SC V.M.C. SRL nu s-au mai constituit parte civilă în cauză întrucât prejudiciul a fost recuperat.

Pentru toate aceste considerente apelul declarat de inculpat a fost respins.

Cu privire la apelul formulat de către apelanţii I.V.F. şi S.D.L. instanţa de apel a reţinut că aceştia s-au constituit parte civilă în cauză, având calitate de asociaţi ai SC V.&F.C. SRL cu suma de 41.161,57 RON plus dobânda legală, sumă cu care societatea acestora a fost prejudiciată prin emiterea filei CEC nr. xxx212 din 10 iulie 2006, însă din înscrisurile depuse de ORC rezultă că această societate a fost radiată în anul 2010, iar din declaraţiile numiţilor S.D. - administrator şi G.F. - fost director de vânzări, precum şi din conţinutul filei CEC şi a facturilor fiscale, rezultă că firma SC O.M.B.S. SRL a încheiat contractul cu persoana juridică SC V.&F.C. SRL şi nu cu numiţii I.V.F. şi S.D.L., persoane fizice, între aceştia şi fosta firmă a inculpatului neexistând niciun raport juridic. Mai mult decât atât, nu s-a dovedit că aceste părţi civile să fi împrumutat cu suma solicitată firma în cauză, sau că SC V.&F.C. SRL le-ar fi datorat lor banii solicitaţi, pentru a putea fi îndreptăţiţi să ceară o datorie în nume personal de la firma lichidată, astfel că instanţa de fond, în mod judicios, a respins cererile de constituire de parte civilă formulate de cei doi apelanţi ca fiind neîntemeiate. De altfel, nici în calea de atac a apelului nu au fost aduse elemente noi, care să fi condus la o schimbare a soluţiei adoptate de către instanţa de fond, copia unei fişe analitice depuse la dosar nefiind suficient de edificatoare cu privire la existenţa unei creditări a societăţii SC V.&F.C. SRL de către cei doi apelanţi, astfel că apelurile formulate în cauză de către părţile civile I.V.F. şi S.D.L. au fost respinse.

În calea de atac a apelului, partea civilă I.C.D., respectiv SC P.C. SRL au fost reprezentate de apărători aleşi, iar raportat la chitanţele depuse de către reprezentanţii părţilor civile, instanţa de apel a apreciat că se impune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în calea de atac a apelului, respectiv în sumă de 200 RON către partea civilă SC P.C. SRL şi 3.500 RON către partea civilă I.C.D., întrucât inculpatul se află în culpă procesuală.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs părţile civile I.V.F. şi S.D.L. şi inculpatul B.O.F.

Recurentele părţi civile au criticat decizia sub aspectul greşitei soluţionări a laturii civile.

Recurentul inculpat a criticat iniţial decizia prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12, 17 C. proc. pen., ulterior a solicitat aplicarea art. 5 C. pen. şi constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea de înşelăciune.

Examinând recursurile prin prisma dispoziţiilor legale Înalta Curte constată că acesta este fondat, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale:

Având în vedere data pronunţării deciziei recurate, se constată că sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Verificând îndeplinirea cerinţelor formale prevăzute de art. 385 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., se apreciază că recurentul inculpat a motivat în termen recursul, cu respectarea obligaţiilor impuse de art. 385 alin. (2) C. proc. pen. Nu aceeaşi situaţie este în cazul recurenţilor părţi civile, aceştia depunând motivele la data de 24 februarie 2014, în condiţiile în care primul termen de judecată a fost stabilit la data de 14 martie 2013.

Ca atare, recursurile părţilor civile vor fi examinate prin prisma cazurilor de casare ce pot fi examinate din oficiu.

În ce priveşte recursul inculpatului B.O.F., instanţa de recurs constată că este fondat raportat la intrarea în vigoare a noului C. pen. la data de 1 februarie 2014 şi, în consecinţă, a incidenţei instituţiei aplicării legii penale mai favorabile, prev. de art. 5 din noul C. pen., cu consecinţa interveninirii prescripţiei.

În speţă, de la data pronunţării deciziei din apel, 2 octombrie 2013 şi până la data soluţionării recursului a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de faţă, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp şi cu privire la normele care guvernează înşelăciunea.

În aceste condiţii, în examinarea legii incidente cu privire la acuzaţia formulată faţă de inculpat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să analizeze:

I) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat (în examinarea acestui criteriu, se va verifica dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică);

II) Consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării recursului (în examinarea acestui criteriu, se va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport cu încadrarea juridică dată faptei).

I) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat:

Art. 215 C. pen. anterior - înşelăciunea

Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.

(4) Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, întotul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1) dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. (2)

(5) înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 244 C. pen. - înşelăciunea

Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Legea nouă prevede o pedeapsă ale cărei limite sunt mai mici şi care nu mai incriminează distinct forma de înşelăciune în convenţii şi cea cu cecuri, astfel că prin prisma analizei acestui criteriu, este mai favorabilă.

Este de subliniat faptul că abrogarea unora din textele de lege care au stat la baza acuzaţiilor formulate în cauză (alin. (3) şi alin. (4) al art. 215 C. pen. anterior) nu este echivalentă cu dezincriminarea faptelor, întrucât dezincriminarea operează in rem, înlăturând răspunderea subiectului prin aceea că fapta nu mai este prevăzută de legea penală, acestea rămânând incluse în forma tip sau agravată a infracţiunii astfel că în sarcina inculpatului se va reţine infracţiunea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.

II) Sub aspectul consecinţelor produse de acuzaţie cu privire la sancţiune ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile se constată că legea penală mai favorabilă este C. pen. anterior.

Cu privire la solicitarea recurentului inculpat de a se constata intervenită prescripţia specială pentru infracţiunea de înşelăciune, având în vedere decizia nr. 2 din 14 aprilie 2014 a completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală conform căreia „în aplicarea art. 5 C. pen., (...) prescripţia răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă faţă de instituţia pedepsei", Înalta Curte constată incidenţa dispoziţiilor art. 122 -124 C. pen. anterior în raport de următoarele considerente:

Dispoziţiile C. pen. anterior stabilesc felurile prescripţiei penale, efectele fiecărui fel de prescripţie şi întinderea lor, termenele de prescripţie, întreruperea şi suspendarea cursului prescripţiei, etc, în timp ce conceptul de prescripţie, precum şi alte aspecte ale acestei instituţii, cum ar fi temeiurile care justifică folosirea acestei instituţii, situaţia celor traşi la răspundere penală sau celor supuşi executării pedepsei cu puţin înainte de împlinirea termenului prescripţiei, constatarea prescripţiei etc, nu formează obiectul unor reglementări speciale în cuprinsul aceluiaşi cod, constituind obiect de analiză în lucrările de drept penal.

Prin efectele produse, prescripţia constituie o cauză prin care se înlătură incidenţa legii penale, prin stingerea, fie a dreptului de a aplica pedeapsa, fie a dreptului de a cere executarea unei pedepse, şi, pe cale de consecinţă, prin stingerea obligaţiei de a primi ori de a executa o pedeapsă.

Prescripţia nu înlătură însă caracterul penal al faptei săvârşite şi nici existenţa ca antecedent judiciar a condamnării prescrise; ea creează numai un obstacol care împiedică pornirea sau continuarea procesului penal sau punerea în executare a pedepsei definitiv aplicate.

Prescripţia operează de plin drept, în chiar momentul în care s-a împlinit termenul de prescripţie, urmând a fi aplicată din oficiu, chiar dacă cel învinuit s-au supus la executarea pedepsei nu ar invoca-o, iar efectele ei se socotesc ca produse de la data împlinirii termenului (ex tune), iar nu de la data când este constatată de organele de urmărire penală sau instanţele penale (ex nune).

În materie penală, în raport de efectele juridice pe care le produce, prescripţia este de două feluri: prescripţia răspunderii penale şi prescripţia executării pedepsei.

Prescripţia răspunderii penale este o cauză extinctivă (de stingere) a răspunderii penale şi, deci, a acţiunii de tragere la răspundere penală (acţiunea penală), determinată şi justificată de influenţa pe care trecerea timpului o exercită asupra necesităţii de a se recurge la constrângere penală.

Pe planul dreptului substanţial, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale constituie un caz în care acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată (art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen.).

Prescripţia răspunderii penale este reglementată prin dispoziţiile art. 121-124 C. pen.

Principalul element al reglementării prescripţiei răspunderii penale îl reprezintă stabilirea unor termene generale sau speciale, cu caracter peremptoriu şi efect absolut, prevăzute de art. 122 alin. (1) C. pen., prin determinarea în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită.

Alin. (2) al art. 122 C. pen. prevede că termenele de prescripţie a răspunderii penale încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii.

Pentru a-şi îndeplini finalitatea de înlăturare a răspunderii penale, cursul prescripţiei trebuie să fie continuu şi complet.

Trecerea timpului produce efectul prevăzut de art. 121 alin. (1) C. pen. asupra răspunderii penale a făptuitorului, în condiţiile prevăzute de art. 122 C. pen., numai atunci când autoritatea de stat competentă - organul de urmărire penală sau instanţa de judecată - nu au reacţionat împotriva faptei şi a făptuitorului, fie din cauză că nu este cunoscut sau descoperit, fie din alte motive.

Când însă organele de stat competente şi, alături de ele, conştiinţa socială caută şi fac ceea ce este posibil pentru a reacţiona în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului, dar se iveşte vreo piedică datorită căreia intervenţia organelor competente nu mai este posibilă, într-o asemenea situaţie timpul încetează a mai curge în favoarea făptuitorului.

Astfel, potrivit C. pen. în vigoare, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale poate fi întrerupt, în condiţiile prevăzute de art. 123 C. pen. sau suspendat, în condiţiile prevăzute de art. 128 C. pen.

Conform art. 123 alin. (1) C. pen. „Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 122 se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului, în desfăşurarea procesului penal."

Ca atare, în cazul în care este efectuat orice act la care face referire alin. (1) al art. 123 C. pen., cursul prescripţiei se întrerupe şi are ca efect curgerea unui nou termen de prescripţie.

Întrucât activitatea procesual penală nu este disciplinată prin dispoziţii legale care să instituie termene limită, maximale pentru finalizarea urmăririi penale şi a judecăţii, prin art. 124 C. pen. a fost instituită prescripţia specială, constând în impunerea finalităţii prescripţiei răspunderii penale prin fixarea unui termen limită, respectiv prin adiţionarea unei jumătăţi din/şi la termenele prevăzute de art. 122 alin. (1), indiferent de numărul întreruperilor ce au avut incidenţă în desfăşurarea procesului penal.

Astfel, potrivit art. 124 C. pen. „prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art. 122 este depăşit cu încă jumătate".

Analizând aceste considerente teoretice prin raportare la datele concrete din prezenta speţă, Înalta Curte în raport de analiza şi calculul termenelor expres prevăzute de textele de lege mai sus menţionate, data comiterii ultimei fapte de înşelăciune în această cauză este 7 septembrie 2006, termenul de prescripţie are o durata de 7 ani şi 6 luni şi s-a împlinit la data de 7 martie 2014.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul B.O.F. împotriva deciziei penale nr. 188/A din 02 octombrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, va casa în parte "decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 271/PI din 24 iulie 2013 a Tribunalului Timiş şi făcând aplicarea art. 5 C. pen. în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului B.O.F. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

În aceste condiţii potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) C. proc. pen. instanţa va lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Cu privire la recursurile declarate de părţile civile se constată că niciuna dintre criticile invocate nu poate fi circumscrisă vreunui caz de casare pe care instanţa să-l poată examina din oficiu, motiv pentru care instanţa de recurs le va respinge, recurentele părţi civile urmând a fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul B.O.F. împotriva deciziei penale nr. 188/A din 02 octombrie 2013 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.

Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 271/PI din 24 iulie 2013 a Tribunalului Timiş şi rejudecând în fond:

Face aplicarea art. 5 C. pen. şi în consecinţă:

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B.O.F. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de părţile civile I.V.F. şi S.D.L. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat B.O.F., în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentele părţi civile la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 aprilie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1148/2013. Penal. Omorul deosebit de grav...		ICCJ. Decizia nr. 2122/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... →

Vezi şi alte speţe de drept penal: