ICCJ. Decizia nr. 1651/2013. Penal. Infractiuni la legea falimentului/insolventei (Lg. 64/1995, Lg. 85/2006). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1651 /20 14
Dosar nr. 1395/98/2013
Şedinţa publică din data de 14 mai 2014
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 209/F din data de 02 septembrie 2013, Tribunalul Ialomiţa, în baza art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale din perioada mai-iunie 2012) cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat inculpatul B.N., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă în formă continuată.
În baza art. 71 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-Il-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza art. 865 C. pen. s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere acordată inculpatului prin sentinţa penală nr. 621/F din 26 iulie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 618 din 20 ferbuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
- 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a constatat că fapta din prezenta cauză este concurentă cu cele două fapte pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 621/F din 26 iulie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin decizia penală nr. 618 din 20 februarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 33 lit. a)-34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen., de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen. cu pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul B.N. să execute pedeapsa principală cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 865 alin. (2) C. pen. s-a constatat că pedeapsa principală rezultată în urma contopirii nu depăşeşte 3 ani, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile art. 861 C. pen.
În baza art. 861- 862 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 7 ani calculat din data de 20 februarie 2013 conform dispoziţiilor art. 865 alin. (2) teza finală C. pen.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca inculpatul, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, trimestrial la judecătorul desemnat cu supravegherea;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şl întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În temeiul art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 359 alin. (3) C. proc. pen. şi s-a dispus comunicarea dispozitivului şi organului de poliţie din localitatea unde domiciliază inculpatul B.N.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a luat act că inculpatul B.N. a fost reţinut 24 ore începând cu data de 16 iulie 2012 ora 15,30.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă SC M. SRL prin lichidator judiciar cabinet individual de insolvenţă „A.N.".
A fost obligat inculpatul B.N. către partea civilă SC M. SRL prin lichidator judiciar cabinet individual de insolvenţă „A.N." la plata sumei de 223.763 RON reprezentând despăgubiri civile (contravaloare centrală termică - 17.443 RON şi bazin inox de 14,5 t- 206.320 RON).
A fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin D.G.F.P. Ialomiţa.
A fost obligat inculpatul la 1100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa nr. 435/P/2012 inculpatul B.N., a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă în formă continuată prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - două acte materiale.
În fapt, s-a reţinut că fapta inculpatului B.N. care în perioada mai - iunie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator statutar al SC M. SRL Urziceni, societate aflată în procedura falimentului, a înstrăinat în frauda creditorilor - Administraţia Finanţelor Publice Urziceni, Primăria Urziceni şi G.S.E. România SA Bucureşti - o centrală termică cu valoarea de inventar de 87.214,10 RON şi un bazin cu capacitatea de 14,5 t din inox având numărul de inventar xx, bunuri care au rămas în continuare în custodia sa întrucât nu le-a predat în mod efectiv (şi nici documentele contabile de provenienţă a acestora) lichidatorului judiciar cabinet individual de insolvenţă „I.V.", constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă în formă continuată prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).
Pentru a reţine această situaţie de fapt la urmărirea penală au fost audiaţi inculpatul şi martorii I.I., L.N., T.C.A., I.V., G.C. şi C.M.
La dosarul de urmărire penală s-au aflat: referatul de terminare a urmăririi penale, rezoluţii I.U.P., adresă de înaintare din 11 septembrie 2012, ordonanţa de declinare a competenţei, datele furnizare informaţii de la O.R.C. Ialomiţa, procesul-verbal de confruntare, procesul-verbal de ridicare în copie a unor documente bancare şi notariale, declaraţia B.I., procesul-verbal de predare a unor documente, procesul-verbal de predare documente contabile, adresa din 07 martie 2013 emisă de cabinetul individual de insolvenţă A.N., adresă emisă de Primăria Urziceni, copii de pe referate emise de Pol. mun. Urziceni şi de pe actele procedurale întocmite în cadrul soluţionării acestor dosare, procese-verbale de citare, încheierea nr. 37/P/2012 din 11 iulie 2012 a Judecătoriei Urziceni, fişă cazier judiciar, referatul cu propunere de declinare a competenţei, ordonanţa de extindere a cercetării penale, rezoluţie I.U.P. din 14 august 2012, ordonanţa de conexare, rezoluţie I.U.P. din 16 iulie 2012, rezoluţie I.U.P. din 14 august 2012, ordonanţa de extindere a cercetării penale, proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, sesizări penale, procesul-verbal de primire a D.V.D.-ului, proces-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de depistare şi planşe foto aferente, dovadă de predare-primire, extras din Legea nr. 85/2006 - art. 47, proces-verbal de conducere în teren şi planşe foto aferente, procesul-verbal de examinare auto cu nr. zzz şi planşe foto aferente, procesul-verbal de identificare a unor vase PAS şi planşe foto aferente, procese-verbale de prezentare pentru recunoaştere după fotografii şi planşe foto aferente, procesul-verbal de conducere în teren şi planşe foto aferente, ordonanţă de reţinere şi anexe, referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive din 17 iulie 2012, ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale, referat cu propunere de punere în mişcare a acţiunii penale şi arestare preventivă, încheierea nr. 21/UP din 17 iulie 2012 a Judecătoriei Urziceni, procese-verbale de sechestru şi anexe întocmite de A.F.P. Urziceni, extras de carte funciară pentru informare şi anexe, anexe la procesul-verbal de sechestru din 21 august 2007, lista mijloacelor fixe, încheieri şi sentinţe comerciale din Dosarul nr. 5735/98/2010 al Tribunalului Ialomiţa, adrese şi rapoarte întocmite de cabinetul individual de insolvenţă I.V., act adiţional la actul constitutiv al SC M. SRL, referat cu propunerea de neîncepere a urmării penale din 21 iunie 2012, procese-verbale de citare şi citaţii, fişă cazier judiciar, referat de preluare a cauzei în anchetă proprie, procesul-verbal din 13 mai 2013, adresă de răspuns către D.G.F.P. Ialomiţa, înscrisuri emise de Tribunalul Ialomiţa în Dosarul nr. 847/98/2011, ordonanţă de delegare, contract de credit din 17 august 2007, cerere de admitere a creanţei la masa credală, declaraţia ofiţerului de credite T.F., factura fiscală din 10 august 2007, ordin plată P1, formular de aviz de garanţie iniţială, ordonanţă de infirmare, prezentarea materialului de urmărire penală.
Totodată, inculpatul prezent în faţa instanţei a solicitat aplicarea procedurii simplificate a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv probele administrate pe parcursul urmăririi penale, tribunalul a reţinut că la data de 09 mai 2012, în jurul orelor 14:20, agenţii de poliţie S.D. şi T.A. din cadrul Poliţiei Municipiului Urziceni, Biroul Ordine Publică, în timp ce efectuau serviciul de patrulare pe raza municipiului, au observat autoutilitara marca M. cu numărul de înmatriculare IL-xxx ce era staţionată pe sensul de mers strada R. - strada P., pe a cărui platformă se afla un bazin din inox de aproximativ 20.000 litri.
Conducătorul autoutilitarei respective, şi anume G.C., le-a precizat agenţilor de poliţie că autoutilitara respectivă aparţine fiului său, G.N.A., iar bazinul din inox îi aparţine numitului C.M. din Urziceni, care l-a rugat să-l ajute să-l transporte de la fosta fabrică de alcool SC M. SRL până la SC M.P. SRL pentru a-l vinde acestei firme.
În scurt timp, la faţa locului şi-a făcut apariţia şi numitul C.M. care le-a declarat agenţilor de poliţie că a luat bazinul din inox din cadrul SC M. SRL Urziceni pentru a-l transporta la spălătoria auto care îi aparţine de pe strada M.V., urmând a-l folosi ca rezervor de apă.
Persoanele identificate la faţa locului au fost conduse pentru cercetări la sediul Poliţiei Municipiului Urziceni unde a sosit şi inculpatul B.N. care a declarat cu această ocazie că i-a permis ginerelui său, C.M., să ridice bazinul din inox din incinta SC M. SRL Urziceni, cu toate că acesta în calitate de fost administrator nu mai avea drept de dispoziţie asupra bunului respectiv ci doar administratorul judiciar.
Cu această ocazie, agentul de poliţie T.A. a întocmit o dovadă prin care a procedat la predarea bazinului din inox cu o capacitate de aproximativ 14.500 litri, prevăzut cu 5 bucăţi cercuri metalice care înconjoară bazinul şi fiind marcat cu numărul de inventar xx, către numitul B.N. căruia i s-a pus în vedere că nu poate înstrăina bazinul până la soluţionarea cercetărilor.
Cu toate acestea, inculpatul B.N. nu a înţeles să readucă bunul scos din patrimoniul SC M. SRL Urziceni la masa credală a acestei societăţi şi a permis ca bazinul respectiv să fie transportat la spălătoria auto a ginerelui său, C.M., care la puţin timp după aceasta l-a şi înstrăinat unei persoane necunoscute.
La data de 02 iunie 2012, martorul I.I. din oraşul Mizil, judeţul Prahova, s-a deplasat cu autoutilitara marca I., înmatriculată sub numărul PH-xxx la sediul SC M. SRL Urziceni unde în prezenţa martorilor T.C.A. şi Ş.A. a discutat cu inculpatul B.N., care i s-a prezentat cu această ocazie în calitate de proprietar al fabricii respective.
Pe parcursul acestei discuţii cei doi au convenit ca martorul I.I. să revină la data de 04 iunie 2012 cu utilajele şi ustensilele necesare şi să taie fier vechi din bazinul de fier care era o componentă a centralei termice a SC M. SRL Urziceni.
În data de 04 iunie 2012, martorul I.I. a revenit în incinta SC M. SRL Urziceni însoţit de martorul L.N. din oraşul Mizil şi cu ajutorul unui aparat autogen au tăiat bucăţi mari din bazinul de fier care era componentă a centralei termice a fabricii, pe care în cursul serii le-au încărcat într-un autocamion inscripţionat R. Iaşi cu ajutorul macaralei din dotarea autocamionului respectiv. La finalizarea acestei operaţiuni de încărcare a bucăţilor de fier vechi, autocamionul respectiv a fost cântărit pe cântarul aflat în incinta SC M. SRL Urziceni şi, după operaţiunea de cântărire, cumpărătorul I.I. i-a remis inculpatului B.N. suma totală de 9.000 RON ce reprezenta contravaloarea fierului vechi vândut, fără a se întocmi însă vreun înscris care să ateste vânzarea acestei cantităţi de fier vechi.
De altfel, inculpatul B.N. era şi în imposibilitatea legală de a emite vreun document în acest sens în numele SC M. SRL Urziceni întrucât încă din data de 28 ianuarie 2011, prin sentinţa comercială nr. 64/F, instanţa de judecată îi ridicase dreptul de a administra această societate iar potrivit prevederilor art. 47 din Legea nr. 85/2006, acesta a pierdut dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea.
Este de menţionat, totuşi, că la fiecare dintre cele două înstrăinări descrise mai sus, inculpatul B.N. s-a comportat ca şi proprietar al fabricii aparţinând SC M. SRL, aspect care întăreşte susţinerile lichidatorului judiciar I.V., potrivit cu care bunurile din patrimoniul acestei societăţi au rămas în continuare în custodia de fapt a inculpatului B.N.
Această centrală termică a fost evaluată în procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile din 21 august 2007 întocmit de A.F.P. Urziceni - la o valoare de 87.214,10 RON, însă valoarea neamortizată a centralei termice este de 17.443 RON, astfel cum rezultă din adresa din 07 martie 2013 emisă de cabinetul individual de insolvenţă „A.N." - (prin încheierea din 8 iunie 2012, judecătorul sindic a admis cererea administratorului judiciar I.V. şi a dispus înlocuirea acestuia cu cabinetul individual de insolvenţă „A.N. " în aceleaşi condiţii, urmând să îndeplinească aceleaşi atribuţii).
Ulterior, în data de 23 august 2012, cabinetul individual de insolvenţă „I.V." a formulat o nouă sesizare penală, de această dată îndreptată împotriva numitului B.N., prin care l-a acuzat că a sustras din SC M. SRL Urziceni, după luna ianuarie 2011, când cabinetul individual de insolvenţă a fost desemnat administrator judiciar al acestei societăţi, următoarele bunuri: centrală termică în valoare de 87.214,10 RON; rezervor tablă inox - 4 bucăţi - în valoare de 9.256,20 RON; bazin poliester (PAS) - 5 bucăţi - în valoare de 6.250 RON; încărcător S.W. în valoare de 336.134,45 RON; bazin inox de 14,5 t, care era parte componentă a uneia din instalaţiile de distilare a cărui valoare este de 206.320 RON; autoutilitară marca M. cu numărul de înmatriculare IL-xxx.
Valoarea acestor bunuri este de 443.354,75 RON, sumă cu care cabinetul individual de insolventă „I.V." s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Pe parcursul cercetărilor penale care s-au derulat în prezenta cauză au rezultat însă probe de vinovăţie în sarcina inculpatului B.N. doar în ceea ce priveşte înstrăinarea de către acesta a bazinului de inox de 14,5 t şi a centralei termice.
În declaraţia pe care a dat-o în ziua de 09 mai 2012, data când a fost depistată în trafic autoutilitara care transporta bazinul din inox cu numărul de inventar xx, inculpatul B.N. a menţionat că a împrumutat bazinul respectiv ginerelui său, C.M., pentru ca acesta să-l folosească ca rezervor pentru apă la spălătoria auto pe care o deţinea C.M.
În declaraţiile ulterioare, acesta a precizat că de fapt ginerele său a luat bazinul din inox fără a avea consimţământul său şi după ce acesta a fost condus de organele de poliţie pentru cercetări a fost de acord să-l ajute pe acesta spunându-le poliţiştilor că i-a dat voie lui C.M. să-l ia din fabrică.
După ce acesta a fost pus sub învinuire sub aspectul infracţiunii de participaţie improprie la furtul bazinului din inox, inculpatul B.N. menţionează că s-a răzgândit, susţinând că C.M. a luat bazinul respectiv din fabrică fără ştirea sa.
Înstrăinarea ulterioară a bazinului din inox de către numitul C.M., pentru suma de 4.500 RON, conform spuselor acestuia, echivalează de fapt cu acordul inculpatului B.N. de a scoate bunul respectiv din patrimoniul SC M. SRL Urziceni, aflată în lichidare judiciară, cu consecinţa diminuării garanţiei creditorilor societăţii - Administraţia Finanţelor Publice Urziceni, Primăria Urziceni şi G.S.E. România SA Bucureşti - constând în gajul ce-l au asupra patrimoniul social al SC M. SRL Urziceni.
În ceea ce-l priveşte pe numitul C.M., acesta a declarat că nu a cunoscut niciun moment faptul că bazinul din inox a fost lăsat în custodia socrului său B.N. de către organele de poliţie, mai ales că nici dovada din data de 09 mai 2012 nu apare ca fiind semnată şi de către acesta.
În legătură cu vânzarea bazinului centralei termice, inculpatul B.N. a recunoscut că l-a vândut martorului I.I. în data 04 iunie 2012 de la care a încasat suma de 7.000 RON şi nu suma de 9.000 RON, cum susţine martorul I.I. şi a acceptat situaţia vânzării bunului respectiv în momentul în care i-a văzut în curtea societăţii pe numiţii I.I. şi L.N.
Instanţa de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului B.N. care în perioada mai - iunie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator statutar al SC M. SRL Urziceni, societate aflată în procedura falimentului, a înstrăinat în frauda creditorilor - Administraţia Finanţelor Publice Urziceni, Primăria Urziceni şi G.S.E. România SA Bucureşti - o centrală termică cu valoarea de inventar de 87.214,10 RON şi un bazin cu capacitatea de 14,5 t din inox având numărul de inventar xx, bunuri care au rămas în continuare în custodia sa întrucât nu le-a predat în mod efectiv (şi nici documentele contabile de provenienţă a acestora) lichidatorului judiciar cabinet individual de insolvenţă „I.V.", întruneşte din punctul de vedere al laturii obiective şi subiective elementele constitutive ale infracţiunii de bancrută frauduloasă în formă continuată prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).
Tribunalul a procedat la soluţionarea laturii penale a cauzei având în vedere că din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
Raportat la infracţiunea săvârşită în cauză ce constă în fapta inculpatului de a înstrăina, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, a unei părţi din active, instanţa a apreciat că persoana juridică SC M. SRL, prin lichidator judiciar cabinet individual de insolvenţă A.N., debitor în procedura de insolvenţă) are calitatea de parte vătămată în cauză rap. la art. 24 alin. (1) C. proc. pen. fiind deci o persoană care a suferit o vătămare (pagubă) materială, prin fapta penală săvârşită de inculpat care a înstrăinat o parte din activele persoanei juridice.
Fiind exercitată în cauză, conform art. 24 alin. (2) C. proc. pen., acţiunea civilă, instanţa a apreciat ca întemeiată acţiunea şi a admis pretenţiile acestei părţi civile acordând suma de bani ce reprezintă, conform actelor dosarului, valoarea însumată a bunurilor înstrăinate.
Cât priveşte Statul Român - prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin D.G.F.P. Ialomiţa care s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 443.354,75 RON, instanţa a apreciat că acţiunea civilă trebuie respinsă, raportat la procedura de insolvenţă în derulare în care se află SC M. SRL, prin lichidator, conform Legii nr. 85/2006, în cauza sindică respectivă fiind finalizat tabelul definitiv consolidat al creditorilor debitoarei SC M. SRL (în faliment).
Instanţa de fond a apreciat că atât partea civilă Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin D.G.F.P. Ialomiţa, cât şi părţile vătămate Primăria mun. Urziceni şi G.S.E. România SA Bucureşti îşi vor putea îndestula creanţele doar conform Legii speciale nr. 85/2006.
Mai mult decât atât, creanţele acestor creditori anterior enumeraţi sunt constituite în baza altor raporturi juridice (dintre persoana juridică debitor în insolvenţă şi aceşti creditori) decât raportul juridic de drept penal ce încalcă în speţă elementele constitutive ale infracţiunii pentru care inculpatul a fost condamnat, raport care se poartă între inculpat şi debitorul aflat în insolvenţă.
Tribunalul a apreciat ca întemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă SC M. SRL prin lichidator judiciar cabinet individual de insolvenţă „A.N." pentru suma de 223.763 RON, motivate de cele ce urmează:
Prin sesizarea penală din data de 23 august 2012, cabinetul individual de insolvenţă „I.V." s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma totală de 443.354,75 RON în raport de toate bunurile pe care le-a indicat ca fiind înstrăinate de inculpatul B.N., din patrimoniul SC M. SRL Urziceni, aflată în stare de faliment. Suma de 17.443 RON, reprezentând valoarea neamortizată a centralei termice, este cea mai apropiată de valoarea propriu-zisă a acestei centrale termice, ţinând seama de faptul că centrala termică era dezafectată şi că aceasta a fost vândută ca şi fier vechi şi, drept urmare, această sumă o reţinem ca şi prejudiciu penal (în ceea ce priveşte prejudiciul aferent înstrăinării centralei termice).
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa, pentru nelegalitate şi netemeinicie, constând în aceea că în mod greşit a fost respinsă acţiunea civilă exercitată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, deoarece, inculpatul, prin faptele sale a produs o pagubă în patrimoniul părţii civile, care are o creanţă asupra patrimoniului firmei administrată de inculpatul B.N. În consecinţă a solicitat admiterea apelului, casarea parţială a sentinţei penale a primei instanţe şi pe fond admiterea acţiunii civile a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală astfel cum a fost formulată.
Prin decizia penală nr. 350/A din data de 22 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa, împotriva sentinţei penale nr. 209/F din data de 02 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia penală.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul B.N., în perioada mai-iunie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de administrator statuar al SC M. SRL Urziceni, societate aflată în procedură de insolvenţă, a înstrăinat, în frauda creditorilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Urziceni, Primăria Urziceni şi G.S.E. România SA Bucureşti, o centrală termică, în valoare de 87.214,10 RON şi un bazin cu capacitatea de 14,5 tone, din inox, având numărul de inventar xx, bunuri care au rămas în continuare în custodia sa, întrucât nu le-a predat în mod efectiv, lichidatorului judiciar cabinet individual de insolvenţă I.V.
Inculpatul a recunoscut şi regretat faptele şi a solicitat ca judecata să se facă în condiţiile prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
Actele comise de inculpat au fost judicios încadrate juridic în infracţiunea prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).
Latura penală a cauzei a fost legal soluţionată, astfel încât nu necesită o analiză detaliată şi nu a fost criticată de vreo parte din proces.
S-a apreciat că latura civilă a cauzei a fost legal şi temeinic soluţionată, reţinându-se în mod just că persoana juridică SC M. SRL are calitatea de parte civilă, reprezentantă prin lichidatorul judiciar cabinet individual de insolvenţă A.N., deoarece aceasta a suferit o pagubă asupra patrimoniului său.
Creditorii acesteia nu pot avea calitatea de parte civilă (respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Urziceni) deoarece aceştia îşi pot recupera creanţele în condiţiile legii speciale, respectiv Legea nr. 85/2006.
Prin apelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se tinde prejudicierea celorlalţi creditori, ceea ce este un fapt nelegal.
Împotriva deciziei anterior menţionate, în termen legal, a declarat recurs partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ploieşti - Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa.
Pe calea motivelor scrise depuse la dosar, au fost criticate hotărârile pronunţate în cauză pentru nelegalitate, sub aspectul laturii civile solicitând admiterea acţiunii civile aşa cum a fost formulată.
Examinând recursurile declarate prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acesta sunt nefondate pentru considerentele care urmează.
Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 3859 din acelaşi Cod. Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenţii şi nici instanţa nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate de art. 3859 C. proc. pen.
În speţă, Înalta Curte constată că recurenta parte civilă deşi a dezvoltat anumite critici nu au fost circumscrise niciunui caz de casare şi nici nu se identifică incidenţa vreunui caz de casare care poate fi luat în considerare din oficiu.
Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ploieşti - Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa împotriva deciziei penale nr. 350/A din 22 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul B.N.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.N., se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ploieşti - Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa împotriva deciziei penale nr. 350/A din 22 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe inculpatul B.N.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat B.N., se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 1624/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1711/2013. Penal → |
---|