ICCJ. Decizia nr. 1762/2013. Penal. Traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13). Proxenetismul (art. 329 C.p.), iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1762 /20 14
Dosar nr. 557/105/2013
Şedinţa publică din 23 mai 2014
Asupra recursului de faţă:
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 200 din 10 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova a fost condamnată inculpata G.G.C., după urmează:
- în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74, 76 lit. b) C. pen. fapta din perioada 2011 - 2012, la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale;
- în baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. b) C. pen., faptă din perioada 2011 - 2012, la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale;
- în baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74, 76 lit. d) C. pen. fapta din perioada 2011- 2012, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, pe perioada executării pedepsei.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reţinerii şi arestării preventive a inculpatei de la 28 februarie 2012 la 14 aprilie 2012 inclusiv.
S-a luat act că părţile vătămate nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
A fost obligată inculpata la plata sumei de 500 RON către părţile vătămate minore B.C.A. şi A.G.E., reprezentând daune morale.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 118 lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpata G.G.C. a sumei de 7.500 RON, reprezentând beneficiul obţinut în urma săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată.
În baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpată a autoturismului marca V. cu număr de înmatriculare PH-xxx, ca bun folosit la săvârşirea infracţiunii.
A fost obligată inculpata la 2100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 3/D/P/2012 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. G.G.C., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada anilor 2011 - 2012 a iniţiat şi coordonat activitatea unui grup infracţional organizat, din care mai fac parte inculpaţii A.M., G.V., G.C.A. şi O.A., profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi efectuate de mai multe persoane de sex feminin - majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în perioada anilor 2011 şi în 2012, în sensul că, activitatea de prostituţie s-a desfăşurat în două locaţii din mun. Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării, cât şi pe linia traficului de minori, recrutând, găzduind, primind, transportând în scopul exploatării sexuale, două victime minore, în mod repetat, folosind acelaşi mod de operare.
De asemenea, în perioada anilor 2011 - 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe minorele A.G.E. şi B.C.A., în vârsta de 17 ani, în scopul exploatării acestora, prin obligarea la practicarea prostituţiei (determinarea efectivă la practicarea prostituţiei, prin asigurarea unei supravegheri permanente a minorelor), pentru obţinerea unor sume de bani, scop care a fost şi atins, primind victimele, în apartamentele închiriate în mun. Ploieşti, pentru ca acestea să întreţină raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi, contra cost, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a tras de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex feminin - majore, în perioada anilor 2011 - 2012, în cele două apartamente închiriate de membrii grupului în acest scop, în mun. Ploieşti.
2. A.M., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen. constând în aceea că în perioada anilor 2011 - 2012, a aderat la grupul infracţional organizat iniţiat de inculpata G.G.C., din care mai fac parte inculpaţii G.V., G.C.A. şi O.A., profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi efectuate de mai multe persoane de sex feminin - majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în perioada anilor 2011 şi în 2012, în sensul că, activitatea de prostitutie s-a desfăşurat în două locaţii din mun. Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării, cât şi pe linia traficului de minori, recrutând, găzduind, primind, transportând în scopul exploatării sexuale, două victime minore, în mod repetat, folosind acelaşi mod de operare,
De asemenea, în perioada anilor 2011 - 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat pe minorele, în vârsta de 17 ani, A.G.E. şi B.C.A., în scopul exploatării acestora, prin obligarea la practicarea prostituţiei (determinarea efectivă la practicarea prostituţiei, prin asigurarea unei supravegheri permanente a minorelor), pentru obţinerea unor sume de bani, scop care a fost şi atins, primind victimele, în apartamentele închiriate în mun. Ploieşti, pentru ca acestea să întreţină raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi, contra cost, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a tras de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex feminin - majore, în perioada anilor 2011 - 2012, în cele două apartamente închiriate de membrii grupului în acest scop în municipiul Ploieşti.
3. G.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada anilor 2011 - 2012, a aderat la grupul infracţional organizat iniţiat de inculpata G.G.C., din care mai fac parte inculpaţii A.M., G.C.A. şi O.A., profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi efectuate de mai multe persoane de sex feminin - majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în perioada anilor 2011 şi în 2012, în sensul că, activitatea de prostituţie s-a desfăşurat în două locaţii din municipiul Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării, cât şi pe linia traficului de minori, recrutând, găzduind, primind, transportând în scopul exploatării sexuale, două victime minore, în mod repetat, folosind acelaşi mod de operare.
De asemenea, în perioada anilor 2011 - 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a găzduit-o pe minora B.C.A., în vârsta de 17 ani, în scopul exploatării acesteia, prin obligarea la practicarea prostituţiei (determinarea efectivă la practicarea prostituţiei, prin asigurarea unei supravegheri permanente a minorelor), pentru obţinerea unor sume de bani, scop care a fost şi atins, asigurând supravegherea victimei minore B.C.A. şi la apartamentul închiriat în mun. Ploieşti, B-dul R., pentru ca aceasta să întreţină raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi, contra cost, a înlesnit practicarea prostituţiei şi a tras de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex feminin - majore, în perioada anilor 2011 - 2012, în cele două apartamente închiriate de membrii grupului în acest scop, în mun. Ploieşti.
4. G.C.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada anilor 2011 - 2012, a aderat grupul infracţional organizat iniţiat de inculpata G.G.C., din care mai fac parte inculpaţii G.V., A.M. şi O.A., profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi efectuate de mai multe persoane de sex feminin - majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în perioada aniilor 2011 şi în 2012, în sensul că, activitatea de prostituţie s-a desfăşurat în două locaţii din mun. Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării, cât şi pe linia traficului de minori, recrutând, găzduind, primind, transportând în scopul exploatării sexuale, două victime miniore, în mod repetat, folosind acelaşi mod de operare.
De asemenea, în perioada anilor 2011 - 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a transportat-o cu autoturismul, marca V. cu numărul de înmatriculare PH-xxx, proprietatea sorei sale inculpata G.G.C., pe minora B.C.A., în vârsta de 17 ani, la locaţia din mun. Ploieşti, B-dul. R., în scopul ca aceasta să întreţină raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi, pentru obţinerea unor sume de bani, scop care a fost şi atins şi a supravegheat victima minoră A.G.E., pentru ca acestea să întreţină raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi, contra cost, în apartamentul închiriat în mun. Ploieşti, str. I.C., a înlesnit practicarea prostituţiei şi a tras de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex feminin -majore, în perioada anilor 2011 - 2012, în cele două apartamente închriate de membrii grupului în acest scop, în mun. Ploieşti.
5. O.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen, cu aplicarea finală a art. 33 lit. a) C. pen. constând în aceea că în perioada anilor 2011 - 2012, a aderat la grupul infracţional organizat iniţiat de inculpata G.G.C., din care mai fac parte inculpaţii G.V., G.C.A. şi A.M., profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi efectuate de mai multe persoane de sex feminin - majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în perioada anilor 2011 şi în 2012, în sensul că, activitatea de prostituţie s-a desfăşurat în două locaţii din mun. Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării, în mod repetat, folosind acelaşi mod de operare.
De asemenea a înlesnit practicarea prostituţiei şi a tras de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex feminin - majore, în perioada anilor 2011 - 2012, în cele două apartamente închiriate de membrii grupului în acest scop, în mun. Ploieşti.
Prin sentinţa penală nr. 43/2013 tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor A.M., G.V., G.C.A. şi achitarea inculpatului O.A., fiind disjunsă soluţionarea cauzei faţă de inculpata G.G.C., care datorită stării de sănătate nu s-a prezentat în instanţă pe parcursul multiplelor termene de judecată, pentru a da declaraţii şi a-şi formula apărări, constituindu-se Dosarul nr. 557/105/2013, la care a fost ataşat Dosarul nr. 2352/105/2012, ce conţine declaraţiile tuturor coinculpaţilor, ale părţilor vătămate, martorelor şi dosarul de urmărire penală nr. 3/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Ploieşti.
Tribunalul a mai reţinut că în faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: adresă înaintare ordonanţă declinare, referat cu propunere de declinare a competenţei, proces-verbal de sesizare din oficiu, declaraţie olografa A.C.G., proces-verbal lucrător de poliţie din 21 octombrie 2011, adresă B.C.C.O. Ploieşti, ordonanţă delegare, referate de autorizare interceptare şi înregistrare convorbiri telefonice şi mesaje SMS, încheierea nr. 14 din 16 ianuarie 2012, autorizaţii de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, procese-verbale, procese-verbale de redare interceptări telefonice conform autorizaţiilor emise de Tribunalul Prahova, percheziţii domiciliare, autorizaţie de percheziţie, procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare, anunţuri pentru ziarul R., facturi, chitanţe, copie contract închiriere, anunţuri, chitanţe privind achitarea chiriei, angajament de plată, anunţuri masaj - preţuri, notiţe, copie CI - D.G.C., ciorne, adrese B.C.C.O. către ziarul R.; mandate de aducere, au fost luate declaraţii inculpaţilor: G.G.C., A.M., G.C.A., G.V., O.A., au fost audiaţi martorii: D.C., N.C., H.V.L., M.F., P.M., B.D., A.G., C.I., D.M.C., P.L.A., A.M., G.C.A., G.G.C., C.I., au fost audiate părţile vătămate A.G.E. şi B.C.A.
În faza de cercetare judecătorească au fost luate declaraţii inculpatei G.G.C., s-au depus la dosar acte medicale privind starea sănătăţii acesteia, acte în circumstanţiere, a fost audiată ca martoră în circumstanţiere numita M.A.T.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că la începutul anului 2011, inculpaţii, fără ocupaţie, s-au orientat către o modalitate ilegală, pentru a-şi suplimenta veniturile, prin găsirea unor persoane de sex feminin pe care să le determine la întreţinerea de relaţii sexuale, în schimbul unor sume de bani.
În cursul lunii septembrie 2011, numitul A.C.G. a sesizat organele de urmărire penală că fiica sa în vârstă de 17 ani, A.G.E., a părăsit domiciliul comun, din luna august 2011 şi nu a mai revenit pentru reluarea cursurilor şcolare, având informaţii în legătură cu ţinerea acesteia, de către persoane, necunoscute, în scopul practicării de relaţii sexuale contra cost cu diverşi bărbaţi, într-un apartament din Ploieşti, B-dul R.
A mai precizat că fiica sa minoră a comunicat în toată perioada cu soţia sa, prin transmiterea unor mesaje de la numărul de telefon P1, acesta fiind motivul pentru care, iniţial, nu a solicitat sprijinul organelor de urmărire penală, însă la data de 27 septembrie 2011, fiind informat de vecinul său B.F. în legătură cu faptul că, minora se află în apartamentul menţionat, a apreciat că este victima unor traficanţi, care îşi câştigă existenţa din sumele de bani obţinute de aceasta din practicarea de relaţii sexuale contra cost, nepermiţându-i revenirea în mediul familiar.
Cauza a fost declinată prin ordonanţa cu nr. 12225/P/2011 din 27 decembrie 2011, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti în favoarea D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti spre competenţă soluţionare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori.
La data de 06 ianuarie 2012, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti a înregistrat respectiva cauză, efectuând cercetări pentru săvârşirea, de către inculpaţii G.G.C., A.M., G.V., G.C.A. şi O.A. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, proxenetism şi trafic de minori, în formă continuată.
Organele de urmărire penală au constatat că, la începutul anului 2011, inculpata G.G.C. a constituit un grup infracţional organizat, profilat pe comiterea infracţiunilor de trafic de minori şi proxenetism, constând în îndemnul şi înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării acestei activităţi prestate de mai multe persoane de sex feminin minore şi majore, activităţi cu caracter repetat şi de durată, în. perioada anilor 2011 şi în 2012, în sensul că activitatea de prostituţie s-a desfăşurat în două locaţii din mun. Ploieşti, sumele de bani obţinute fiind împărţite între membrii grupării.
G.G.C. a înţeles să-şi organizeze activitatea infracţională prin cooptarea celorlalţi inculpaţi, persoane apropiate (G.V. şi G.C.A., fiind mama, respectiv fratele său, iar O.A., concubin) şi de încredere liderului (A.M. îi era foarte apropiat, cunoscându-se de peste 10 ani).
În această grupare, rolurile membrilor erau bine determinate, în sensul că inculpata G.G.C. era cea care a avut iniţiativa şi contact permanent cu minorele şi celelalte fete, stabilind şi «programul» de lucru al acestora, ocupându-se de colectarea veniturilor realizate şi împărţirea sumelor obţinute între membrii grupului.
Astfel, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în perioada arătată, G.G.C., A.M., G.V., şi G.C.A. au desfăşurat activităţi infracţionale, pe linia traficului de minori, recrutând, găzduind, primind, transportând în scopul exploatării sexuale pe cele două victime minore (A.G.E. şi B.C.A.), dar şi activităţi de proxenetism, constând în înlesnirea practicării prostituţiei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei, de către mai multe persoane de sex ferninin majore, începând cu anul 2011, în cele două apartamente închiriate de membrii grupului în acest scop, în mun. Ploieşti.
Modalităţile de racolare a clienţilor au constat în publicarea de anunţuri cu conţinut explicit sexual în ziarul R. şi ulterior, întreţinerea de relaţii sexuale cu aceştia în apartamentele închiriate de inculpaţii G.G.C. şi A.M., în municipiul Ploieşti, B-dul R. şi str. I.C.
Au fost identificate victimele A.G.E. (17 ani) şi B.C.A. (17 ani), precum şi alte persoane majore care se prostituau în cele două apartamente: P.L.A., C.I. şi D.M.C.
Conform declaraţiilor părţilor vătămate minore B.C.A. şi A.G.E., cât şi ale martorelor P.L.A., C.I. şi D.M.C., toţi inculpaţii efectuau pe rând activităţi de supraveghere a celor două apartamente din mun. Ploieşti, unde sus-numitele întreţineau raporturi sexuale contra cost cu diverşi bărbaţi.
Părţile vătămate şi persoanele de sex feminin majore care practicau prostituţia au declarat că toţi membrii grupului infracţional cunoşteau vârsta numitelor B.C.A. şi A.G.E., iar din banii colectaţi lunar de la cele două apartamente se întreţineau toate persoanele care coordonau activitatea de prostituţie.
Conform disp. art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, reprezintă trafic de minori „recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia".
Elementul material al infracţiunii de trafic de persoane se realizează printr-una sau mai multe dintre acţiunile prevăzute ca modalităţi alternative în normele incriminatoare, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor. Recrutarea unui minor constă în atragerea acestuia spre a fi exploatat în vederea obţinerii de sume de bani.
Părţile vătămate minore B.C.A. şi A.G.E. au învederat clar, în declaraţiile date în cursul urmăririi penale, rolul fiecăruia dintre inculpaţi, în contextul desfăşurării activităţii infracţionale.
Conform probatoriului administrat, începând cu anul 2011, inculpaţii au recrutat părţile vătămate B.C.A. şi A.G.E., în vârstă de 17 ani, ambele fiind eleve la momentul respectiv, pe care le-au determinat să se prostitueze în folosul lor, bazându-se pe existenţa neînţelegerilor din familiile victimelor, a situaţiei materiale precare şi a lipsei unei stabilităţi financiare a acestora.
Astfel, în cursul anului 2011, inculpaţii G.G.C. şi A.M. au racolat pe minorele de 17 ani, cărora le-au promis că le vor lua în apartamentele pe care le deţineau pentru a le găzdui, în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale contra cost.
Acest debut al relaţiilor dintre inculpaţi şi victime, coroborat cu situaţia specială în care se găseau minorele, B.C.A. provenind dintr-o familie cu mulţi fraţi (cel mai mic fiind în vârsta de 4 ani), în cadrul ambelor familii existând neînţelegeri pe fondul lipsurilor materiale, inculpaţii, mult mai în vârstă decât minorele şi cu experienţă de viaţă, au găsit o oportunitate de a profita de vârsta fragedă a acestora, de faptul că erau uşor manipulabile şi că doreau să câştige bani cu care să se întreţină şi pe acest fond le-au convins să aibă raporturi sexuale cu diverşi bărbaţi contra cost, din sumele obţinute urmând să le revină o cota parte.
Atitudinea victimelor, aparent benevolă, raportată strict la întreţinerea de raporturi sexuale, trebuie interpretată prin prisma vârstei fragede - 17 ani, a situaţiei în care se aflau - în apartamente supravegheate în permanenţă de membrii grupului infracţional, de obicei cu mai mulţi bărbaţi, astfel încât consimţământul la întreţinerea de raporturi sexuale nu are niciun fel de efect asupra lipsei libertăţii de voinţă şi acţiune privitoare la exploatarea lor. Aşadar, aceste minore au fost practic total aservite inculpaţilor, care le-au exploatat sexual.
În concret, tinerele care practicau activitatea de prostituţie în cele două apartamente închiriate, întocmeau înscrisuri sub semnătură privată intitulate „foaie de observaţie", aspect reliefat în declaraţiile părţilor vătămate, care conţineau date referitoare la dată, zi, numele fetei, numărul clienţilor, perioada de timp petrecută cu fiecare client, suma de bani încasată, procentul revenit grupului coordonat de G.G.C., precum şi procentul fetei. La sfârşitul zilei sau la scurte perioade de timp sumele de bani obţinute erau colectate de G.G.C., de inculpaţii G.V. şi de fiul acesteia G.C.A., iar alteori erau duşi personal de către inculpatul A.M. liderului grupului G.G.C.
Periodic, atât inculpatul A.M., cât şi fetele care se prostituau aveau obligaţia de a raporta inculpatei G.G.C. date referitoare la sumele de bani obţinute în urma serviciilor sexuale prestate şi numărul de clienţi.
Din declaraţiile părţilor vătămate a reieşit faptul că, din banii obţinuţi de acestea, G.G.C. se ocupa, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului A.M., de plata chiriei celor două apartamente în care se practica prostituţia, a utilităţilor aferente acestora, a produselor alimentare, de întreţinerea sa, a mamei sale - inculpata G.V., precum şi de remuneraţia inculpatului G.C.A., fratele liderului grupului, cu suma de 1.000 RON lunar.
Partea vătămată B.C.A. a declarat că inculpata G.V., în apartamentul căreia dormea pe timpul nopţii, obişnuia să-i ceară cumpărarea unor produse alimentare, din banii pe care minora îi obţinea din activitatea de prostituţie, desfăşurată pe timpul zilei.
Din parcurgerea proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice autorizate legal, din investigaţiile directe ale organelor de cercetare penală, precum şi din audierile efectuate în cauză s-a stabilit componenţa grupului organizat şi sarcinile fiecăruia dintre membrii acestuia.
Astfel, inculpata G.G.C. liderul grupului infracţional organizat, profilat pe săvârşirea de infracţiuni (din sfera traficului de persoane) de natură sexuală. Aceasta a dirijat întreaga activitate a celorlalţi membri ai grupului şi direct sau prin intermediul acestora, activitatea de prostituţie a persoanelor de sex feminin. Din declaraţia victimei minore B.C.A. rezultă că liderul grupului, G.G.C., obişnuia să le ameninţe cu bătaia sau le adresa injurii, în acest mod rezolvând neînţelegerile existente între fetele care se prostituau la locaţiile arătate, înţelegând să restabilească ordinea printr-un comportament violent.
Ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, respectiv inculpaţii A.M., G.V. şi G.C.A., aveau rolul de a racola noi victime, în vederea exploatării sexuale a acestora în folosul lor, de a oferi protecţie fetelor sau de a se asigura că nu există probleme din partea acestora.
Inculpatul A.M. a avut un rol determinant în activitatea grupului infracţional organizat, având în permanenţă controlul activităţii de prostituţie desfăşurate în cele două apartamente, chiar locuind într-unul din acestea.
Totodată, inculpatul se asigura de respectarea de către fete a procentelor stabilite cu inculpata G.G.C., respectiv 80% grupul infracţional şi 20% fetele, fapt relevat şi prin declaraţiile părţilor vătămate şi a martorului N.C.
A rezultat din probele administrate faptul că, în cursul lunii august 2011, încercând să pună capăt activităţii de prostituţie pe care o presta grupului infracţional coordonat de G.G.C., minora B.C.A. a fugit din apartamentul situat pe B-dul R., la domiciliul părinţilor săi în oraşul B.S.
Pentru a o readuce la locaţia din municipiul Ploieşti, în scopul reluării activităţii de prostituţie, inculpata G.G.C. s-a deplasat la. locuinţa minorei şi, sub ameninţarea cu dezvăluirea activităţii pe care o presta în folosul său, a determinat-o să o însoţească pe aceasta la apartamentul din B-dul R. Din declaraţia victimei minore, rezultă că s-a temut de reacţia membrilor grupului infracţional, raportat la siguranţa sorei sale, în vârstă de 4 ani.
După reluarea activităţii de prostituţie în modalitatea arătată, inculpaţii G.G.C., G.V. şi G.C.A. au supravegheat-o îndeaproape pe minora B.C.A., pentru a o împiedica să părăsească apartamentul unde se prostitua în folosul lor. Astfel, începând cu luna august 2011, minora a fost găzduită în apartamentul inculpatei G.V., din mun. Ploieşti, Aleea S., pe timpul nopţii, iar dimineaţa era transportată de către inculpatul G.C.A., cu autoturismul marca V., cu numărul de înmatriculare PH-xxx, la locaţia din B-dul Republicii, unde aceasta întreţinea raporturi sexuale contra cost, B.C.A. şi A.G.E. au reuşit să scape, prin fugă, din apartamentele în care erau ţinute, lucru de neconceput în situaţia în care ar fi făcut acest lucru de bunăvoie.
Partea vătămată B.C.A. a declarat că toţi membrii grupului infracţional îi cunoşteau vârsta, un argument în plus în susţinerea afirmaţiei sale fiind şi internările suferite de acesta în primăvara anului 2011, la Spitalul C. Ploieşti - Secţia Pediatrie, pentru tratarea unor afecţiuni ale zonei genitale. Minora a precizat că medicamentele prescrise prin reţetele eliberate în acest context (care conţineau menţiuni referitoare la vârsta sa) au fost cumpărate de inculpatul A.M. În aceaşi perioadă, în urma întreţinerii de raporturi sexuale cu inculpatul G.C.A., victima minoră a rămas însărcinată şi, în condiţiile în care acesta şi ceilalţi membri ai grupului îi cunoşteau situaţia şi vârsta, a efectuat o întrerupere de sarcină la o clinică privată.
Martorii D.C., N.C., H.V.L., M.F., P.M., B.D. şi A.G. audiaţi în cauză, au confirmat că, în cursul anului 2011 şi în anul 2012, fiind clienţi fideli, au beneficiat de serviciile sexuale ale persoanelor de sex feminin, realizând descrierea acestora sau indicând apelativul sub care li se prezentaseră, fiind identificate în persoana minorelor şi a celorlalte fete care se prostituau în folosul grupului, plătind în funcţie de natura serviciilor sexuale oferite sume cuprinse între 100 şi 300 RON.
Victima minoră B.C.A. întreţinea relaţii sexuale cu inculpatul G.C.A., care, cunoscându-i vârsta, îi asigura în permanenţă transportul de la locuinţa mamei sale, inculpata G.V., la apartamentul unde se prostitua în folosul grupului, cu autoturismul marca V. cu numărul de înmatriculare PH-xx, proprietatea sorei sale, inculpata G.G.C. În apartamentul mamei sale, cu ştirea acesteia, inculpatul G.C.A. întreţinea relaţii sexuale cu minora B.C.A. Atât inculpatul, cât şi liderul grupului au recunoscut că din banii obţinuţi din activitatea de prostituţie primul dintre aceştia primea lunar suma de 1.000 RON, încasările totale fiind în cuantum de 8.000 - 10.000 RON lunar, potrivit declaraţiei inculpatei G.G.C.
Toţi membrii grupului infracţional organizat îşi asigurau mijloacele de existenţă din sumele de bani obţinute de cele două - victime minore şi de celelalte persoane de sex feminin, care se prostituau în apartamentele închiriate de aceştia, în acest scop, banii fiind gestionaţi în principal de inculpata G.G.C., existând probe că toţi s-au ocupat de această activitate.
Persoanele audiate în cauză în calitate de părţi vătămate şi martori, dar şi persoanele cercetate au declarat că sumele de bani obţinute lunar din activităţile de prostituţie, desfăşurate în condiţiile reţinute, erau împărţite între membrii grupului şi fetele care le obţineau, fiind întrebuinţaţi pentru întreţinerea efectivă a acestora şi asigurarea traiului zilnic.
La data de 27 februarie 2012 a fost solicitată Tribunalului Prahova în vederea probării activităţii infracţionale a inculpaţilor efectuarea a patru percheziţii domiciliare la adresele din municipiul Ploieşti, str. A.S., jud. Prahova, unde domiciliază G.G.C., municipiul Ploieşti, str. M., jud. Prahova, unde domiciliază O.A., municipiul Ploieşti, B-dul. R. jud. Prahova, imobil aflat în proprietatea numitei M.A.E., închiriat de către unul din membrii grupului infracţional organizat condus şi coordonat de învinuita G.G.C., unde se desfăşoară efectiv activitatea de prostituţie, - municipiul Ploieşti, str. I.C., imobil aflat în proprietatea numitului V.M., închiriat de către unul din membri grupului, unde se desfăşura efectiv activitatea de prostituţie.
Din cercetările efectuate a rezultat că partea vătămată B.C.A. s-a prostituat în folosul inculpaţilor în perioada ianuarie 2011 - februarie 2012, tarifele practicate erau între 100 RON şi 300 RON, obţinând suma totală de 7.500 RON lunar, bani care au fost însuşiţi în procent de 80% de inculpaţi (respectiv 6.000 RON lunar).
Partea vătămată A.G.E. s-a prostituat în folosul inculpaţilor în perioada septembrie 2011 - ianuarie 2012, tarifele practicate erau între 100 RON şi 300 RON, obţinând suma totală de 7.500 RON lunar, bani care au fost însuşiţi în procent de 80% de inculpaţi (respectiv 6.000 RON, lunar).
Persoanele de sex feminin majore care se prostituau în cele două apartamente deţinute de grupul infracţional organizat în Ploieşti, respectiv P.L.A., C.I. şi D.M.C. au declarat că în tot cursul anului 2011 şi până în luna februarie 2012 au avut 6-8 clienţi zilnic, cu care au întreţinut relaţii sexuale, tarifele practicate fiind situate între 100 şi 300 RON, obţinând suma totală de 7.500 RON lunar fiecare, bani care au fost însuşiţi în procent de 80% de inculpaţi (respectiv 6.000 RON lunar, de la fiecare fată).
Cu toate că în faza de urmărire penală, inculpata G.G.C. a avut o poziţie procesuală sinceră, în faţa instanţei de fond şi-a modificat poziţia procesuală, arătând că nu şi-a însuşit sume de bani de la minore şi de la persoanele majore de sex feminin care practicau prostituţia în apartamentele puse la dispoziţie de către inculpată, sumele de bani percepute de la acestea reprezentând fie contravaloarea produselor A. pe care aceasta le vindea lor, fie cheltuielile necesare întreţinerii apartamentelor în care se practica prostituţia.
În raport de probele administrate, instanţa de fond a ţinut seama de declaraţiile date în faza de cercetare judecătorească, întregul probatoriu administrat, respectiv declaraţiile inculpatului A.M., ale martorelor C.I., D.M., ale părţilor vătămate B.CA., A.G.E. confirmând faptul că inculpata G.G.C. a fost iniţiatoarea grupului infracţional şi principalul beneficiar al activităţilor de prostituţie din apartamentele pe care le închiria.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, inculpata G.G.C.
În motivarea apelului, inculpata a arătat că instanţa de fond nu a făcut o corectă analiză a probatoriului administrat în cauză şi în acest mod nu s-a constatat că situaţia sa este alta, fiind cercetată doar pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism.
Din declaraţia sa amplă, care se coroborează cu declaraţiile părţilor vătămate, mai puţin cu cele ale martorilor, reiese cu certitudine că iniţiator al acestei infracţiuni de proxenetism nu este inculpata. Partea vătămată D.M. a intrat într-o relaţie cu inculpatul A.M. şi amândoi au convenit să practice prostituţia pentru a putea să-şi plătească chiria în apartamentul închiriat de inculpată.
Celelalte fete au solicitat să practice prostituţia în acel apartament, însă nemaiîntelegându-se, l-au determinat pe inculpatul A.M. să achiziţioneze un alt apartament pentru a practica prostituţia.
Atât în cuprinsul rechizitoriului, cât şi în motivarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond se reţine că inculpata a săvârşit infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori în formă continuată, însă nu a săvârşit decât infracţiunea de proxenetism, astfel cum a şi recunoscut.
Ceilalţi 3 inculpaţi nu au avut nicio colaborare în ideea comiterii infracţiunii de proxenetism şi sunt două puncte de vedere în ceea ce priveşte participarea lor.
A mai arătat că nu se afla în situaţia asocierii de grup infracţional organizat şi nici a traficului de minori, întrucât nici inculpata şi nici ceilalţi 3 inculpaţi nu au cunoscut vârsta părţilor vătămate. Din declaraţia părţilor vătămate reiese că cea care a afirmat că nu este minoră a avut şi un copil minor, astfel că subzistă doar infracţiunea de proxenetism, fiind vinovată doar pentru săvârşirea acestei infracţiuni.
Judecătorul care a luat declaraţie pentru fiecare din cei 5 inculpaţi a reţinut gradul de rudenie între G.C,A. şi inculpata apelantă, acela de fraţi, însă nu este o dovadă certă că G.C.A. era un pion în constituirea grupului infracţional.
De asemenea, instanţa de fond a aplicat o greşită condamnare de 2 ani şi 6 luni inculpatei conform art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, nefiind dovedite aceste două infracţiuni.
Prin depoziţiile date la termenul din 14 martie 2013, apelanta a arătat că îşi menţine în parte declaraţiile date şi probele administrate în cauză dovedesc reţinerea art. 7 din Legea nr. 39/2003. Părţile vătămate cu greu au venit în faţa instanţei şi au retractat anumite declaraţii, constituirea de grup infracţional nefiind dovedită pe deplin şi nu s-a arătat în concret care era rolul fiecărui membru al grupului.
Infracţiunea de proxenetism a recunoscut-o, motiv pentru care solicită să se aibă în vedere şi actele medicale depuse la dosar din care rezultă că este foarte bolnavă.
A fost arestată în preajma sărbătorilor de Sfintele Paşti din anul 2012 şi la un alt termen de judecată, la prima instanţă în sala de judecată, i s-a făcut rău fiind necesară chemarea ambulanţei pentru că a avut o tensiune care putea fi letală. De altfel, s-a constatat că are o stare medicală precară şi orice schimbare de climă îi aduce schimbări bruşte de sănătate.
Totodată, modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanţă, care pentru ceilalţi inculpaţi a făcut aplicarea art. 861 C. proc. pen., ar putea fi schimbată, urmând să se aibă în vedere actele medicale de la dosar şi contribuţia fiecărui membru al grupului infracţional, dar şi faptul că nu a mai comis infracţiuni şi starea de arest până în acest moment este îndestulătoare.
Apelanta a mai arătat că, pe latură civilă, cu privire la confiscarea autoturismului, instanţa putea să dispună confiscarea numai în anumite condiţii potrivit art. 118 C. pen., şi trebuia să se dovedească că acest autoturism a fost folosit pentru practicarea acestei meserii.
Autoturismul a fost achiziţionat de inculpată pentru a transporta produse H. şi nu pentru practicarea prostituţiei, dovadă fiind contractul de vânzare - cumpărare depus la dosar, astfel că, fiind o persoană foarte bolnavă, trebuie înlăturată măsurii confiscării autoturismului.
Prin decizia penală nr. 219 din 13 noiembrie 2014, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, a admis apelul declarat de inculpata G.G.C., împotriva sentinţei penale nr. 200 din 10 mai 2013 a Tribunalului Prahova, pe care a desfiinţat-o în parte şi în consecinţă:
A înlăturat măsura confiscării de la inculpată a autoturismului marca V. şi a dispus confiscarea sumei de 500 de euro, reprezentând preţul de vânzare al acestui autoturism.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
A dedus din durata pedepsei aplicate inculpatei apelante perioada reţinerii şi arestării preventive de la data 28 februarie 2012 la data de 14 aprilie 2012.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel a reţinut că situaţia de fapt a fost stabilită în mod corect şi complet de prima instanţă pe baza probelor administrate în cauză, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în timpul cercetării judecătoreşti de la instanţa de fond, aşa cum s-a arătat mai sus.
Din examinarea acestor probe, a rezultat cu claritate că inculpata G.G.C. era liderul grupului infracţional organizat şi a dirijat activitatea tuturor celodalti membri ai grupului şi, direct sau prin intermediul acestora din urmă, şi activitatea de prostituţie.
Din declaraţiile părţilor vătămate a rezultat că liderul grupului era apelanta G.G.C., care obişnuia să le ameninţe cu bătaia şi le adresa injurii atunci când existau neînţelegeri între fetele care se prostituau, înţelegând să restabilească ordinea printr-un comportament violent.
Rolul celodalţi membri ai grupului, respectiv al inculpaţilor A.M., G.V. şi G.C.A., era acela de a racola noi persoane în vederea exploatării sexuale în folosul lor sau de a oferi protecţie fetelor şi de a se asigura că nu există probleme din partea acestora, inculpatul A.M. având şi un rol de control al activităţii de prostituţie desfăşurate.
Apelanta inculpată s-a şi deplasat la locuinţa minorei B.C.A., după ce aceasta a fugit din apartamentul în care era exploatată, şi a ameninţat-o că va dezvălui activitatea pe care o presta în folosul său, determinând-o astfel să o însoţească la acel apartament
Vârsta părţilor vătămate minore era cunoscută cu siguranţă de toţi inculpaţii, inclusiv de apelantă, aşa cum rezultă chiar din declaraţiile unora dintre aceştia şi ale părţilor vătămate, dar şi din faptul că pentru B.C.A., pentru tratarea unor afecţiuni ale zonei genitale, inculpatul A.M. a cumpărat medicamente prescrise cu reţete care conţineau menţiuni referitoare la vârsta minorei, iar cu inculpatul G.C.A. minora chiar a rămas însărcinată şi, ulterior făcând o întrerupere de sarcină la o clinică privată.
Prin urmare, în mod corect apelanta inculpată a fost condamnată pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare, aşa cum acestea au fost expuse mai sus.
De asemenea, cuantumul pedepselor stabilite şi modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatei apelante sunt conforme cu situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond şi cu circumstanţele reţinute în considerentele sentinţei atacate, astfel că nu s-a mai impus o reducere a acestor pedepse şi nici schimbarea modalităţii de executare, având în vedere gradul de pericol social concret ridicat şi natura infracţiunilor săvârşite, respectiv faţă de persoane minore lipsite de apărare, prin violenţă şi pe o perioadă de timp relativ lungă.
În ceea ce priveşte măsura confiscării bunului folosit la săvârşirea infracţiunii de către inculpata apelantă, Curtea a reţinut că aceasta este în principiu corectă, însă la data pronunţării sentinţei atacate autoturismul nu mai aparţinea inculpatei, acesta fiind înstrăinat la data de 08 februarie 2013 către H.O. pentru suma de 500 de euro, aşa cum rezultă din copia contractului de vânzare cumpărare a unui autovehicul folosit depusă la dosar, astfel că trebuia confiscată suma obţinută de inculpată din vânzarea acestui autoturism, sumă care nu este disproporţionată faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina apelantei inculpate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata G.G.C.
În recursul formulat inculpata a solicitat aplicarea dispoziţiilor Noului C. pen. ca lege penală mai favorabilă, în sensul schimbării încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în fapta prevăzută de art. 367 Noul C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă reduse de la 5-20 de ani la 1- 5 ani.
De asemenea, a susţinut că se impune aplicarea legii noi şi în ceea ce priveşte fapta prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, întrucât limitele de pedeapsă au fost reduse de la 5-15 ani la 3-10 ani.
Un alt motiv de recurs vizează individualizarea pedepsei şi stabilirea unei alte modalităţi de executare a acesteia, respectiv suspendarea sub supraveghere. A arătat că, în cauză nu a fost respectat principiul nediscrimmării, întrucât ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea, dar cu suspendarea pedepsei.
A mai precizat că, raportat la starea sa medicală precară, dovedită cu actele depuse la dosarul cauzei, se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei.
Examinând cauza în temeiul art. 3856 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs invocat de inculpata G.G.C. vizează necesitatea efectuării unei analize a speţei din perspectiva regulii constituţionale a „aplicării legii penale mai favorabile" - art. 5 actual C. pen.
În situaţia în care după comiterea faptei de către inculpat intră în vigoare o altă lege care incriminează aceeaşi faptă, dar modifică tratamentul sancţionator, de principiu legislaţiile penale moderne, în cadrul cărora se înscrie şi cea românească, admit aplicarea legii care îi este mai favorabilă inculpatului.
Înalta Curte se va raporta şi va determina pe de o parte dacă şi cum anume sunt încadrate juridic acuzaţiile şi faptele inculpatei în legea nouă şi apoi va compara sancţiunile prevăzute de legile speciale şi Noul C. pen. pentru aceste infracţiuni şi dacă se circumscriu unor limite mai reduse în raport de reglementarea iniţială.
Astfel, Înalta Curte constată că în prezent acţiunea incriminatoare a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74, 76 lit. b) C. pen. se regăseşte şi poate fi calificată în drept în conţinutul art. 367 Noul C. pen.; a infracţiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74. 76 lit. b) C. pen. în conţinutul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea dispoziţiilor art. 38 Noul C. pen.; a infracţiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74. 76 lit. d) C. pen. în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 219 Noul C. pen.
Analiza acestui prim criteriu relevă şi reflectă că acţiunile incrirninatoare circumscrise textelor de lege precizate se regăsesc şi în noile dispoziţii legale sens în care se va proceda la analiza celui de-al doilea criteriu de aplicare a legii penale mai favorabile.
Al doilea criteriu de analiză impune a se verifica sancţiunile prevăzute de dispoziţiile legii penale noi pentru aceste infracţiuni şi dacă ele se circumscriu unor limite mai reduse în raport de reglementarea iniţială.
Din această perspectivă, realizând o corespondenţă juridică pe marginea dispoziţiilor art. 7 Legea nr. 39/2003 este de constatat că fapta adiacentă era pedepsită, la momentul comiterii sale, cu pedeapsa principală a închisorii de la 5 la 20 de ani, pentru ca, pe parcursul derulării procesului penal să intervină Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului C. pen., care pentru aceeaşi faptă şi încadrare juridică să se prevadă pedeapsa principală a închisorii de la 1 la 5 ani.
De asemenea, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, aceasta era pedepsită cu închisoarea de la 5-15 ani, iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012, pentru aceeaşi faptă şi încadrare juridică să se prevadă pedeapsa principală a închisorii de la 3 la 10 ani.
Pentru cea de-a treia infracţiune reţinută în sarcina inculpatei, respectiv infracţiunea prevăzută de art. 329 C. pen. anterior, Înalta Curte constată că limitele de pedeapsa prevăzute de legiuitor au fost menţinute, respectiv 2-7 ani.
Astfel, Înalta Curte reţine că, deşi sub aspect sancţionator legea nouă prevede limite de pedeapsă mai reduse pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 Legea nr. 39/2003 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, totuşi aceasta nu este mai favorabilă, întrucât în considerarea celorlalte instituţii (infracţiunea continuată, concurs de infracţiuni), s-ar ajunge ca legea nouă prin aplicarea sa globală să creeze inculpatei o situaţie mai grea; infracţiunea continuată reclamă în prezent unitate de subiect pasiv, iar concursul de infracţiuni presupune aplicarea un spor obligatoriu de pedeapsă, reprezentând o treime din cumulul pedepselor stabilite pentru celelalte infracţiuni.
Înalta Curte aminteşte că, în materia căilor de atac exercitate de părţi operează principiul procesual prevăzut de art. 418 C. proc. pen., corespondent al art. 372 din reglementarea anterioară, astfel instanţa de control judiciar, nu poate crea o situaţie mai grea pentru cel ce a declarat o cale de atac.
Raţiunea acestui principiu porneşte de la dreptul părţilor de a supune hotărârea atacată unui control jurisdicţional fără a i se crea titularului căii de atac o situaţie mai grea, pentru că astfel s-ar putea determina abţinerea părţii de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumării acestui risc.
O atenţie aparte trebuie alocată instituţiei "circumstanţelor atenuante", în speţă fiind aplicate inculpatei dispoziţiile art. 74 raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) şi d) C. pen. anterior.
Într-o prezentare formală a dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, respectiv aspectele ce ţin de "conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii" se constată o lipsă a regăsirii lor în cadrul art. 75 Nou C. pen.
Iar dacă se face trimitere la cadrul normativ privind efectele circumstanţelor atenuante, lesne se poate constata că prevederile art. 76 C. pen. anterior sunt mult favorabile persoanelor condamnate atâta vreme cât fac trimitere la necesitatea "coborârii sub minimul special legal", comparativ cu prevederile art. 76 din Noul C. pen. care stipulează că "limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime".
Chiar acceptând în plan teoretic posibilitatea combinării unor dispoziţii mai favorabile cuprinse în legi diferite, atunci când acestea privesc instituţii susceptibile de a fi aplicate autonom, problematica este circumscrisă abordării unitare a respectivei instituţii juridice - reţinerea circumstanţelor atenuante ce sunt reglementate de un anumit act normativ se vor raporta la pedeapsa şi efectele circumstanţelor din aceeaşi lege penală - o regulă de bază în aplicarea legii penale mai favorabile constituind-o interdicţia creării pe cale judiciară a unei lex tertia prin combinarea unor dispoziţii mai favorabile din mai multe legi.
Al doilea motiv de recurs invocat de către inculpata G.G.C., vizează schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, respectiv individualizarea judiciară a pedepsei.
Înalta Curte constată că art 3859 pct. 14 teza I C. proc. pen., ce viza posibilitatea reindividualizării judiciare a pedepsei sau a modalităţii executării a fost abrogat anterior declarării recursului la data de 14 noiembrie 2013 şi anterior pronunţării deciziei recurate, 13 noiembrie 2013, prin Legea nr. 2/2013. Ca urmare acest aspect nu va putea fi valorificat în temeiul textului legal menţionat, dar nici în contextul art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., voinţa legiuitorului fiind aceea de a supune cenzurii în al treilea grad de jurisdicţie numai elemente de nelegalitate. Ca urmare, aspectele referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei sau modalităţii de executare, dacă nu se referă la elemente de nelegalitate, nu mai pot fi cenzurate în recurs.
Instanţa de recurs verifică corecta încadrare juridică a faptei din perspectiva corespondenţei elementelor faptice reţinute în hotărârile recurate cu elementele constitutive ale infracţiunilor, fără să procedeze la analiza sau la reaprecierea situaţiei de fapt, o atare verificare nefiind posibilă în calea de atac a recursului.
Individualizarea pedepsei este o chestiune de apreciere, ce implică reanalizarea criteriilor de cuantificare şi de stabilire a sancţiunii şi nu verificarea „modalităţii în care instanţa de fond sau instanţa de apel au aplicat sau au respectat o anumită dispoziţie legală.
În consecinţă, atâta vreme cât instanţa de prim control judiciar, instanţa de apel, într-o cale de atac integral devolutivă care permitea examinarea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, putând da o nouă apreciere a probelor administrate în faţa primei instanţe şi a situaţiei de fapt, a pronunţat o soluţie, instanţa de recurs nu poate proceda la stabilirea în recurs a unei alte situaţii de fapt şi o reapreciere care să conducă la o altă soluţie.
Drept urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să procedeze la reindividualizarea pedepsei, stabilind o altă modalitate de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere prevăzută de art. 91 Noul C. pen.
În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă abilitată în a trata exclusiv chestiunile de drept aduse în discuţie, în lipsa constatării incidenţei vreunui caz de casare de la art. 3859 C. proc. pen., într-o analiză inclusiv din oficiu, coroborat cu tratamentul juridic din perspectiva regulii constituţionale a „aplicării legii penale mai favorabile" - art. 5 actual C. pen., constatată o deplină legalitate în formula sancţionatorie propusă de instanţele ierarhic inferioare în funcţie de dispoziţiile legii penale vechi.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata G.G.C. împotriva deciziei penale nr. 219 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata G.G.C. împotriva deciziei penale nr. 219 din 13 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1759/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 1996/2013. Penal → |
|---|
