ICCJ. Decizia nr. 1996/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1996/2013
Dosar nr. 254/64/2013
Şedinţa publică din 7 iunie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin referatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov nr. 2376/II/5/2013 din data de 20 mai 2013, înregistrat la această instanţă sub nr. 254/64/2013, s-a propus luarea măsurii arestării şi predarea în condiţiile art. 96 din Legea nr. 302/2004 a persoanei solicitate S.S.F., domiciliat în oraşul Făgăraş, judeţul Braşov, faţă de care autorităţile judiciare competente din Italia, respectiv Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, a emis mandatul european de arestare din data de 7 mai 2013 în Dosarul nr. 16714/12/RG/GIP, nr. 4133/12/RGNR.
Urmare a emiterii mandatului european de arestare menţionat, în vederea localizării persoanei solicitate Biroul S.I.R.E.N.E. din Italia a introdus o alertă cu privire la arestarea acesteia în vederea predării. În urma verificărilor efectuate de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov, persoana solicitată a fost identificată şi prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov în vederea reţinerii şi prezentării în faţa instanţei pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.
Potrivit art. 102 din Legea nr. 302/2004 republicată, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, după ce a luat măsura reţinerii acestei persoane în vederea punerii în executare a mandatului european, a sesizat Curtea de Apel Braşov pentru a se dispune luarea măsurii arestării şi predării persoanei solicitate autorităţii judiciare emitente.
Instanţa a procedat la informarea persoanei solicitate, în condiţiile art. 103 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu privire la existenţa semnalării în Sistemul Informatic S.I.R.E.N.E. - S.I.S. a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Italia.
În şedinţa publică din data de 21 mai 2013, persoana solicitată, în prezenţa apărătorului ales a declarat că este persoana descrisă în semnalare şi nu a avut obiecţiuni cu privire datele de identitate.
Curtea, a constatat că reţinerea persoanei solicitate s-a realizat în conformitate cu art. 100 din Legea nr. 302/2004 republicată şi că din actele dosarului rezultă că într-adevăr împotriva persoanei solicitate S.S.F. autorităţile judiciare competente din Italia, respectiv Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, a emis mandatul european de arestare din data de 7 mai 2013 în Dosarul nr. 16714/12/RG/GIP, nr. 4133/12/RGNR.
Totodată, instanţa a constatat că împotriva persoanei solicitate se desfăşoară de către autorităţile judiciare din Italia o procedură în care este cercetat pentru comiterea infracţiunii de trafic ilicit de substanţe stupefiante, prevăzută şi pedepsită de art. 73 din D.P.R. nr. 309/1990, C. pen. italian, constând în aceea că în perioada 14-21 august 2012, împreună cu alte persoane de origine albaneză a fost implicat în traficul de droguri, posibil cocaină, în cantităţi substanţiale.
Întrucât la dosar nu se găsea mandatul european de arestare pentru a se putea proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de fond şi formă pentru arestarea şi predarea persoanei solicitate către autorităţile judiciare din Italia, emitente ale mandatului european de arestare, prin încheierea de şedinţă din data de 21 mai 2013 s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate conform art. 103 alin. (2) din Legea 302/2004 pentru o durată de 5 zile şi a amânat cauza pentru data de 24 mai 2013 pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română.
Pentru termenul de judecată din data de 24 mai 2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a depus la dosarul cauzei mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare competente din Italia, respectiv de Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, la data de 7 mai 2013 în Dosarul nr. 16714/12/RG/GIP, nr. 4133/12/RGNR, însoţit de traducerea acestuia în limba română, din conţinutul căruia rezultă că împotriva persoanei solicitate se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic ilicit de substanţe stupefiante, prevăzută şi pedepsită de art. 73 din D.P.R. nr. 309/1990, C. pen. italian, constând în aceea că împreună şi de comun acord cu alţi indivizi de naţionalitate albaneză, a acţionat ca şi intermediar între furnizorii şi cumpărătorii unei cantităţi destul de semnificative de substanţe stupefiante (probabil cocaină).
Instanţa a procedat la informarea persoanei solicitate, în condiţiile art. 103 din Legea nr. 302/2004 republicată, cu privire la existenţa şi conţinutul mandatului european, la drepturile şi garanţiile procesuale pe care le are şi a procedat la înmânarea unei copii a mandatului persoanei solicitate.
În şedinţa publică din data de 24 mai 2013, persoana solicitată, în prezenţa apărătorului ales a declarat că este persoana descrisă în mandatul european de arestare şi nu a consimţit la predarea sa către autorităţile judiciare din Italia.
Totodată, persoana solicitată a declarat că nu renunţă la regula specialităţii.
Avocatul ales al persoanei solicitate a depus la dosar, în traducere în limba română, Ordonanţa de validare şi respingere a cererii de sechestru preventiv emisă de Tribunalul din Padova din 28 august 2012, Oficiul judecătorului pentru cercetări penale şi procesul verbal de restituire a sumei de 4.050 euro către persoana solicitată.
Curtea a reţinut că nu este de competenţa instanţelor judiciare din România să stabilească vreo legătură de cauzalitate între fapta descrisă în mandatul european de arestare şi suma de bani reţinută de autorităţile italiene de la persoana solicitată şi ulterior restituită acestuia, astfel că apărările acestuia vor fi înlăturate.
În consecinţă, prin sentinţa penală nr. 48/F/MEA din 24 mai 2013 Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori a dispus următoarele:
În baza art. 103 alin. (6) raportat la art. 107 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008 şi republicată a dispus, în baza mandatului european de arestare din data de 7 mai 2013 emis de Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, Milano, Italia, în Dosarul nr. 16714/12 RG/GIP, nr. 4133/12/RGNR arestarea persoanei solicitate S.S.F., domiciliat în oraşul Făgăraş, judeţul Braşov, pe o durată de 24 de zile, începând cu data de 26 mai 2013 şi până la data de 18 iunie 2013 inclusiv şi predarea acestei persoane autorităţii judiciare emitente, respectiv Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, Milano, Italia.
În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008 şi republicată a dispus emiterea mandatului de arestare.
A constatat că persoana solicitată S.S.F. nu a renunţat la regula specialităţii.
Predarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea art. 111 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008, republicată.
A dispus comunicarea prezentei, după traducere în limba italiană, autorităţii judiciare emitente, respectiv Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, Milano, Italia, organelor de poliţie, Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională şi Ministerului Justiţiei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana solicitată S.S.F., solicitând în esenţă, prin apărătorul ales, luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din actele dosarului, respectiv mandatul european de arestare emis de autorităţile judiciare din Italia şi anume Tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, la data de 7 mai 2013 în Dosarul nr. 16714/12/RG/JEEP, nr. 4133/2/RGNR, rezultă că împotriva persoanei solicitate S.S.F. se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic ilicit de substanţe stupefiante, prevăzută şi pedepsită de art. 73 din D.P.R. nr. 309/1990, C. pen. italian, constând în aceea că, împreună şi de comun acord cu alte persoane de naţionalitate albaneză, a acţionat ca intermediar între furnizorii şi cumpărătorii unei cantităţi destul de semnificative de substanţe stupefiante.
Înalta Curte constată, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, că nu există nici unul dintre motivele obligatorii de refuz al executării mandatului din cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 222/2008 republicată, că acesta a fost emis pentru fapte din cele enumerate de art. 96 pct. 18 şi pct. 20 din Legea mai sus menţionată.
De asemenea, informaţiile comunicate de statul membru sunt suficiente pentru a permite arestarea şi predarea către autoritatea judiciară emitentă, nu au existat obiecţii privind identitatea, iar persoana solicitată nu a renunţat la regula specialităţii.
Prin urmare, instanţa de fond a procedat corect la aplicarea art. 103 alin. (6), (7) şi (10) din Legea nr. 302/2004, republicată şi a dispus, în baza mandatului european de arestare, arestarea în vederea predării a persoanei solicitate S.S.F., pe o durată de 24 de zile, începând din 26 mai 2013 până la data de 18 iunie 2013 inclusiv, precum şi predarea acestuia autorităţii judiciare emitente, respectiv tribunalul din Milano, secţia judecători pentru anchetă preliminară, Italia.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată S.S.F. împotriva sentinţei penale nr. 48/F/MEA din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată S.S.F. împotriva sentinţei penale nr. 48/F/MEA din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 iunie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 1762/2013. Penal. Traficul de minori (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2231/2013. Penal. Mandat european de arestare.... → |
|---|
