ICCJ. Decizia nr. 1836/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), traficul de droguri (Legea 143/20

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1836/2013

Dosar nr. 5095/111/2011

Şedinţa publică din 28 mai 2013

Asupra recursurilor penale de faţă:

Prin sentinţa penală nr. 95/P din 7 mai 2012, Tribunalul Bihor, secţia penală, a hotărât următoarele:

I. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul P.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la t acceptată de inculpatul B.I.T.

66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul P.T.la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplic. art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de falsificare a instrumentelor de plată electronice.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul P.T. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deţinere a instrumentelor de plată electronică falsificate în vederea punerii în circulaţie şi de punere în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul P.T. la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen. a contopit pedepsele mai sus stabilite, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultanta de5 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen. a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 88 C. pen. a dedus reţinerea de 24 de ore din data de 14 februarie 2011.

În baza art. 350 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen. rap. la art. 140 alin. (3) C. proc. pen., ţinând seama de dispoziţiile Deciziei nr. 76/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - recurs în interesul legii,a constatat încetată de drept, la data sesizării instanţei, măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara, dispusă în cursul urmăririi penale prin ordonanţa din 15 februarie 2011 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Tribunalului Oradea.

Il. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modif, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modif., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă 5 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate privind circulaţia drogurilor de mare risc, fără drept.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de falsificare a instrumentelor de plată electronice.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deţinere a instrumentelor de plată electronică falsificate în vederea punerii în circulaţie şi de punere în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul C.D. la o pedeapsă de 1 an închisoare cu executare în regim de detenţie, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 C. pen. a contopit pedepsele mai sus stabilite şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultanta de 6 ani închisoare cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 65 alin. (1), rap. la art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) şi art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 350 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen. raportat la art. 140 alin. (3) C. proc. pen., ţinând seama de dispoziţiile Deciziei nr. 76/2007 a Înaltei Curtea de Casaţie şi Justiţie - recurs în interesul legii, a constatat încetată de drept, la data sesizării instanţei, măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi ţara, dispusă în cursul urmăririi penale prin ordonanţa din 28 februarie 2011 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Tribunalului Oradea.

Prin aceeaşi hotărâre au fost condamnaţi şi coinculpaţii D.B.A., C.G.F., B.l.T., S.S.S., U.l.F.

Totodată, în baza art. 3201 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus disjungerea laturii civile faţă de inculpaţii C.D., P.T., D.B.A., C.G.F., B.l.T., S.S.S. şi U.l.F., iar în baza art. 320¹ alin. (1) şi (2) C. proc. pen. s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpaţii E.A.S., , P.D. şi P.A.G.

În baza art. 1 18 alin. (1) lit. d) şi e) şi alin. (4) C. pen., cu referire la art. 13 din Legea nr. 39/2003, s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, a sumei de 77.000 euro - echivalent în lei, de la inculpatul C.D., bani dobândiţi de acesta ca urmare a valorificării drogurilor, a echipamentelor de falsificat card-uri bancare, a numerelor de cont aferente şi a bunurilor procurate prin folosirea card-urilor bancare falsificate; a sumei de 92.000 euro - echivalent în lei, de la inculpatul P.T., bani dobândiţi de acesta ca urmare a valorificării bunurilor procurate prin folosirea card-urilor bancare falsificate; a sumei de 14.800 euro - echivalent în lei şi 200 lei de la inculpatul B.l.T., bani dobândiţi de acesta ca urmare a valorificării bunurilor procurate prin folosirea card-urilor bancare falsificate, respectiv obţinuţi ca răsplată pentru actele materiale ilicite comise în favoarea inculpaţilor P.T. şi C.D.; a sumei relative de 3.350 euro - echivalent în lei de la inculpatul C.G.F., bani dobândiţi de acesta ca urmare a valorificării bunurilor procurate prin folosirea card-urilor bancare falsificate, respectiv obţinuţi ca răsplată pentru actele materiale ilicite comise în favoarea inculpatului C.D. şi a sumei relative de 1.000 euro - echivalent în lei de la inculpatul D.B.A., bani dobândiţi de acesta ca urmare a valorificării bunurilor procurate prin folosirea card-urilor bancare falsificate, respectiv obţinuţi ca răsplată pentru actele materiale ilicite comise în favoarea inculpaţilor P.T. şi C.D.

De asemenea, în baza art. 118 alin. (1) lit. a), b), e) C. pen. cu referire la art. 13 din Legea nr. 39/2003, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri, un aparat de înfoliat acte de identitate, aparţinând inculpatului C.D. şi folosit de către acesta la falsificarea actelor de identitate; un număr de 77 carduri P.V.C. albe, aparţinând aceluiaşi inculpat;o carte de identitate - L.L., falsificată de inculpatul C.D., pe care este aplicată fotografia inculpatului C.G.F.; permis de conducere emis aparent de autorităţile franceze - falsificat de inculpatul C.D., pe care este aplicată fotografia martorului M.A.I.;un laptop şi un cablu de alimentare aferent, dobândite de inculpatul E.A.S., prin săvârşirea infracţiunii de tăinuire, de la inculpatul P.T.;un hard-disk şi un memory-stick, aparţinând inculpatului U.l.F., ca fiind sisteme informatice folosite de către acesta la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele :

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea întocmit în Dosar nr. 181 D/P/2009 şi înregistrat la acea.stă instanţă la data de 12 aprilie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor C.D., zis “C.” sau „G.", C.G.F., zis „C.", P.T., zis „T.", B.l.T., zis „T.", D.B.A., zis „B.", E.A.S., zis „A.", S.S.S., zis „Ţ." sau „Ţ.", M.N.R., zis „R.B.", P.D., zis „M.", P.A.G., zis „M." şi U.l.F., zis „C.", cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţierea, constituirea şi aderarea la un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, cu caracter transnaţional, comise pe teritoriul României, Suediei, Ungariei, Germaniei, Olandei, Austriei, SUA, Italiei şi Sloveniei, respectiv, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate, deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, fals material în înscrisuri oficiale, comise în diferite forme ale participaţiei penale, fals privind identitatea, tăinuire, infracţiuni contra confidenţialităţii datelor şi sistemelor informatice, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, art. 288 alin. (1) C. pen., art. 293 alin. (1) C. pen., art. 221 alin. (1) C. pen., art. 44 Legea nr. 365/2002, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată.

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, însuşit în faţa instanţei conform prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. de inculpaţii C.D., C.G.F., P.T., B.I.T., D.B.A., S.S.S., U.l.F., a rezultat următoarele aspecte:

În cursul anilor 2005 - 2006, inculpatul C.D., în timp ce se afla în Italia, la cererea sa, a aderat la un grup infracţional organizat alcătuit din cetăţeni de origine sârbă, care se ocupau cu efectuarea de cumpărături de bunuri, cu ajutorul cârdurilor falsificate, grup în cadrul căruia acesta a acceptat rolul de „săgeată", adică de persoană care punea în circulaţie cârdurile bancare falsificate primite de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, în diferite magazine, cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri, acte materiale ilicite pentru care, conform înţelegerii prealabile, acestuia i-a revenit 30% din valoarea bunurilor astfel procurate.

După destructurarea respectivei grupări infracţionale de către autorităţile italiene, inculpatul C.D., urmare a cunoştinţelor dobândite în acest domeniu, prin intermediul internetului, şi-a cumpărat echipamente aferente falsificării instrumentelor de plată electronică, respectiv un aparat de embosat, un aparat de laminat şi lipit la cald şi un aparat de inscripţionat carduri (M.S.R.).

Ulterior, acesta s-a reîntors în ţară, unde a iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat împreună cu numiţii O.R., C.C.V. şi C.D., pe care inculpatul C.D. i-a recrutat în cadrul acestui grup infracţional organizat şi astfel, cu toţii s-au deplasat în oraşul Grenoble - Franţa, unde, prin folosirea cârdurilor bancare falsificate de către acesta din urmă, cu ajutorul echipamentelor aferente, susnumiţii au efectuat, în mod repetat, diverse cumpărături de bunuri din diferite magazine, până în cursul lunii martie 2006, când au fost prinşi de autorităţile franceze. Pentru actele materiale ilicite comise pe teritoriul Franţei, inculpatul C.D. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, din care 2 ani cu suspendare (filele 271 - 279, vol. I).

După executarea pedepsei privative de libertate, inculpatul C.D. s-a reîntors în ţară, unde, în cursul anului 2008, având la dispoziţie echipamentele aferente falsificării cârdurilor bancare, numere de conturi şi programe software necesare inscripţionării benzilor magnetice cu datele de identificare reale, atât ale cârdurilor bancare cât şi ale deţinătorilor acestora, precum şi cunoştinţe „de specialitate" privind donarea unor astfel de cârduri bancare, în scopul obţinerii în continuare de beneficii materiale, a luat hotărârea infracţională de a iniţia şi constitui mai multe grupuri infracţionale organizate, aflate, fie direct, fie prin intermediul inculpatului P.T., sub autoritatea şi coordonarea sa, activităţi ilicite ce s-au epuizat în cursul anului 2010.

Aportul infracţional al inculpatului C.D. a constat în procurarea şi valorificarea numerelor de cont şi a celorlalte date de identificare aferente cârdurilor, procurarea şi valorificarea programelor informatice aferente funcţionării inscriptorului de carduri (M.S.R.), procurarea şi valorificarea blank-urilor (suporturi din plastic prevăzute cu bandă magnetică), falsificarea acestora şi a cărţilor de identitate utilizate sau folosite, după caz, punerea în circulaţie a cârdurilor bancare falsificate, precum şi recrutarea şi coordonarea persoanelor (săgeţi) în scopul folosirii acestora, contra unui comision(bani sau bunuri), la efectuarea de cumpărături de bunuri, din diferite magazine din străinătate, cu ajutorul respectivelor cârduri falsificate.

Dând curs rezoluţiei infracţionale, la începutul lunii mai 2008, inculpatul C.D. a iniţiat şi constituit un nou grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 365/2002. în acest sens, s-a întâlnit cu martorul O.M.C. căruia i-a comunicat că deţine echipamente aferente falsificării cârdurilor bancare şi i-a cerut să-1 însoţească în Suedia, pentru ca acesta din urmă să efectueze diferite cumpărături de bunuri, din diverse magazine, cu cârdurile pe care le falsificase. Ajunşi în Copenhaga, inculpatul C.D., conform înţelegerii prealabile, l-a racolat în cadrul grupului şi pe cetăţeanul sârb B.C., zis D., în acelaşi scop, respectiv pentru a pune în circulaţie instrumentele de plată electronică falsificate. Toţi trei, ulterior, s-au deplasat în oraşul Malmo -Suedia, unde, într-un apartament închiriat de cetăţeanul sârb, la sugestia inculpatul C.D., care a achitat şi valoarea chiriei (600 dolari), cu ajutorul aparatului de inscripţionat cârduri (M.S.R.), transportat din ţară de către aceştia, inculpatul C.D. a falsificat un număr de 6 carduri bancare, blank-urile aferente şi numerele de cont provenind tot de la acesta, precum şi 2 cărţi de identitate emise aparent pe numele unor cetăţeni străini, pe care se afla aplicată fotografia acestuia şi a martorului O.M.C.

A doua zi, după ce inculpatul C.D. le-a predat fiecăruia câte 2 cârduri bancare falsificate, iar martorului O.M.C. şi cartea de identitate falsificată, cu toţii s-au deplasat în diferite magazine pentru a face cumpărături de bunuri, cu aceste cârduri.

Numitul B.C., zis D., în împrejurările menţionate mai sus, a cumpărat dintr-un magazin un număr de 3 bucăţi parfumuri, la recomandarea inculpatul C.D., după care, tot la cererea acestuia din urmă, s-a deplasat împreună cu martorul O.M.C. la un alt magazin de telefoane, unde, cu ocazia intenţiei lor de a achita valoarea telefoanelor, cu cârdurile falsificate provenite de la inculpatulC.D., au fost identificaţi de agenţii de pază ai magazinului şi predaţi autorităţilor judiciare din Suedia, care, ulterior, i-a condamnat pe aceştia (B.C., zis D. şi O.M.C.) la o pedeapsă de 4 luni închisoare în regim de detenţie.

Întrucât, cu ocazia deplasării în Suedia s-au efectuat mai multe cheltuieli aferente transportului, cazării, hranei etc, cheltuieli pe care martorul O.M.C. nu le-a achitat întrucât a fost prins de autorităţi, la revenirea acestuia în ţară, în cursul lunii noiembrie 2008, inculpatulC.D. s-a întâlnit cu acesta şi i-a impus achitarea unei anumite sume de bani cu titlu de datorie, reprezentând valoarea respectivelor cheltuieli. Inculpatul C.D., cunoscând faptul că martorul O.M.C. nu dispune de bani, l-a determinat pe acesta din urmă să se deplaseze în Viena - Austria, în acelaşi scop, în primul rând pentru a-şi achita datoriile faţă de el, moment din care martorul O.M.C. a devenit „omul de sacrificiu" al inculpatul C.D. în ceea ce priveşte punerea în circulaţie a cârdurilor falsificate, iar ulterior, după ce acesta şi-a diversificat cunoştinţele în domeniu, a devenit „omul de încredere" al inculpatului C.D.

Perpetuând în racolarea persoanelor disponibile să adere sau să iniţieze, respectiv să constituie, la rândul lor, alte grupuri infracţionale organizate, în vara anului 2008, în virtutea relaţiilor de prietenie, inculpatul C.D. s-a întâlnit cu P.T. căruia i-a propus iniţial să adere la grupul său infracţional, iar ulterior să iniţieze şi să constituie şi el la rândul său alte asemenea grupuri infracţionale, în vederea săvârşirii infracţiunilor privitoare la falsificarea şi punerea în circulaţie a cârdurilor bancare.

Cu această ocazie, inculpatul C.D. i-a comunicat că îi poate procura numere de cont aferente falsificării cârdurilor bancare, că îi poate valorifica instrumente de plată electronică falsificate, pentru ca, ulterior, inculpatul P.T. să le pună în circulaţie, prin folosirea acestora la efectuarea de cumpărături de bunuri în diferite magazine din străinătate, inculpatul C.D. urmând să primească cotă-parte din valoarea bunurilor astfel procurate.

Inculpatul P.T. a acceptat propunerea inculpatul C.D. şi astfel, în cursul lunii august 2008, a cumpărat de la acesta din urmă un număr de 10 carduri bancare falsificate, Visa şi Mastercard, cu suma de 3.000 euro, tranzacţie ce a avut loc în Budapesta - Ungaria. Ulterior, în timp ce se afla în Germania, inculpatul P.T. a depus diligentele necesare iniţierii şi constituirii unui grup infracţional organizat în acelaşi scop, sens în care, prin intermediul inculpatului E.A.S., care se afla în ţară, a luat legătura cu inculpatul B.I.T., căruia i-a propus, iar acesta a acceptat să adere la acest grup, în vederea punerii în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate, în scopul dobândirii, în mod ilicit, de diferite sume de bani.

Cu ocazia aceleiaşi discuţii telefonice, inculpatul P.T. i-a comunicat inculpatul B.l.T. că deţine asemenea cârduri falsificate, detaliile privind folosirea acestora urmând a fi discutate ulterior, în Germania, când se vor întâlni.După ce a acceptat propunerea, B.l.T. a fost contactat telefonic de inculpatulC.D., care i-a comunicat că sună din partea inculpatului P.T. şi i-a cerut acestuia să se întâlnească pe B-dul D., lângă magazinul P. din Oradea. Inculpatul B.l.T. a dat curs solicitării şi astfel s-a întâlnit în locul stabilit cu inculpatulC.D. care i-a făcut o poză de buletin, iar ulterior i-a predat o carte de identitate pe care se afla aplicată poza sa, emisă aparent de autorităţile italiene, pe numele lui T.F., suma de 50 euro, pentru acoperirea cheltuielilor de transport până la Budapesta, precum şi 5 cârduri cu sigla băncilor şi cu banda magnetică aplicată pe reversul acestora. Având asupra sa respectiva carte de identitate şi cele 5 carduri bancare, B.l.T. s-a deplasat cu avionul pe relaţia Budapesta - Koln (valoarea biletului de avion fiind achitată de P.T. - 150 euro), unde s-a întâlnit cu inculpatul P.T., care l-a transportat cu maşina până în localitatea Achen -Germania, situată în apropierea graniţei cu Olanda. în respectiva localitate în care P.T. avea închiriat un apartament, aceştia au stat aproximativ 5-6 zile, timp în care au discutat condiţiile şi împrejurările în care vor folosi cârdurile falsificate, respectiv pentru a face diverse cumpărături de bunuri din diferite magazine din Olanda, stabilind de comun acord că 50% din valoarea bunurilor astfel cumpărate de B.l.T. să-i revină acestuia, după valorificarea lor în ţară şi, respectiv 40% din preţul ceasurilor de lux (adică cele care costau în magazine între 2.000 euro şi 5.000 euro), P.T. motivând că acestea se vor vinde mai greu şi la jumătate de preţ.

După ce B.l.T. i-a predat inculpatului P.T. cele 5 cârduri pe care acesta le-a inscripţionat cu numere de cont şi celelalte date de identificare aferente cărţii de identitate emisă aparent pe numele de T.F., acesta din urmă i-a propus inculpatului B.l.T. să se deplaseze în diferite magazine din localitatea de reşedinţă pentru a le încerca, propunere care a fost respinsă, fapt pentru care inculpatul P.T. 1-a admonestat pe B.l.T.

În după-amiaza aceleiaşi zile, cei doi s-au deplasat într-un oraş din Olanda, unde, dintr-un magazin, inculpatul P.T. a cumpărat 2 telefoane, iar inculpatul B.l.T. - 3 telefoane, valoarea acestora achitând-o fiecare cu cârdurile falsificate de către P.T.

În următoarele zile, cei doi au procedat la fel, în sensul că s-au deplasat zilnic în Olanda, de unde au cumpărat diverse bunuri din diferite magazine cum ar fi: laptop-uri, telefoane, parfumuri, îmbrăcăminte, jucării pentru copii, ceasuri, pantofi, cu ajutorul cardurilor falsificate. Inculpatul B.l.T., în perioada respectivă, a folosit cele 5 carduri primite de la inculpatul C.D. şi inscripţionate de inculpatul P.T., iar acesta din urmă, alte cârduri falsificate.

De fiecare dată când achita valoarea bunurilor cumpărate, cu ocazia predării cârdurilor falsificate angajaţilor serviciilor de interes public (casierilor), inculpatul B.l.T. le preda acestora şi cartea de identitate pe care se afla poza sa, falsificată de inculpatulC.D., pe numele lui T.F., pentru ca angajaţii acelor servicii de interes public să constate dacă datele de pe respectiva carte de identitate corespund cu datele inscripţionate pe cârdul utilizat, inclusiv pentru a verifica dacă semnătura indescifrabilă de pe aversul cărţii de identitate este una şi aceeaşi cu cea făcută de acesta pe bonul de marcat, primit de la casieri cu ocazia achitării bunurilor cumpărate.

Într-o zi, în timp ce se aflau în Olanda în acelaşi scop, inculpaţii P.T. şi B.l.T. s-au întâlnit şi cu inculpatul C.D., care era însoţit de inculpatul D.B.A., aspect de natură a releva că între iniţiatorii grupurilor infracţionale exista o legătură permanentă, P.T. fiind cel care îi comunica inculpatului C.D. valoarea bunurilor cumpărate cu cardurile provenite de la acesta din urmă, întrucât cotă-parte din acestea îi revenea celui din urmă.

În perioada de referinţă, inculpatul P.T. împreună cu inculpatul B.l.T. au cumpărat bunuri din diferite magazine din Olanda în cuantum de aproximativ 20.000 euro, bunuri pe care aceştia ulterior le-au valorificat fie în străinătate, fie în ţară, inculpatul B.l.T. obţinând suma de 2.850 euro din valorificarea bunurilor astfel procurate de către el, în valoare de 8.000 euro.

La 2-3 zile după ce a revenit în ţară, inculpatul P.T. s-a reîntors în Germania unde, în localitatea Duisburg, s-a întâlnit cu inculpatul B.I.T. şi împreună s-au deplasat la aceeaşi reşedinţă a inculpatului P.T. din Achen, unde au locuit aproximativ 5-6 zile, în acelaşi scop.

În aceleaşi condiţii şi împrejurări, inculpaţii P.T. şi B.I.T. s-au deplasat zilnic în Olanda, unde, din diferite magazine, au făcut diverse cumpărături de bunuri cum ar fi: ceasuri, parfumuri, telefoane, laptop-uri, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, ochelari, jocuri pentru copii, etc, în cuantum de aproximativ 18.000 euro inculpatul P.T. şi aproximativ 2.000 euro inculpatul B.I.T.

Într-una din zile, după ce sumele de bani disponibile din conturile inscripţionate pe cale 5 carduri folosite de inculpatul B.I.T. au fost consumate, inculpatul P.T. i-a propus acestuia să îl însoţească în continuare, în Olanda, pentru a-l ajuta la transportarea bunurilor cumpărate cu ajutorul cârdurilor falsificate din magazine în autoturismul său, propunere care a fost acceptată de inculpatul B.I.T.

În aceeaşi perioadă, inculpatul P.T. împreună cu inculpatul B.I.T. s-au deplasat în localitatea Duisburg - Germania, unde, urmare a unei înţelegeri prealabile, s-au întâlnit cu inculpatul C.D., căruia inculpatul P.T. i-a comunicat felul şi valoarea bunurilor cumpărate cu fiecare cârd bancar falsificat, pentru a-şi putea cuantifica cota-parte din valoarea acestora ce-i revenea. în aceeaşi ocazie, inculpatul P.T. i-a comunicat inculpatului C.D. că cele 5 carduri falsificate utilizate de inculpatul B.I.T. nu mai au acoperire în numerar (adică sunt invalide), împrejurare în care inculpatul C.D. i-a propus inculpatului B.I.T. să continue această activitate pentru el, comunicându-i că deţine 4 numere de cont care „dau foarte bine", adică în conturile respective sunt sume mari de bani, condiţionându-l însă ca, în situaţia în care va accepta, să meargă în magazinele pe care i le va indica el şi să cumpere bunurile pe care i le va indica el. Totodată, i-a comunicat inculpatului B.I.T. că poate folosi, în continuare, o perioadă de 2 - 3 săptămâni, aceeaşi carte de identitate falsificată pe numele lui T.F.

Inculpatul B.I.T. a acceptat propunerea, iar a doua zi, inculpatul P.T. s-a deplasat de la reşedinţa lor din Achen, în Duisburg, unde s-a întâlnit din nou cu inculpatul C.D. care i-a dat un număr de 4 carduri bancare falsificate pe care erau inscripţionate cele 4 numere de cont pe care le-a predat inculpatului B.I.T.

După ce a intrat în posesia cârdurilor bancare falsificate, inculpatul B.I.T. împreună cu inculpatul P.T. s-au deplasat într-un oraş din Olanda, unde, la solicitarea telefonică a inculpatului C.D., au intrat în centrul comercial M.M. de unde B.I.T. urma să cumpere două laptop-uri în valoare de 3.000 - 4.000 euro, la indicaţiile aceluiaşi inculpat. B.I.T. nu a dat curs solicitării inculpatului C.D., transmisă prin intermediul lui P.T., şi a cumpărat cu ajutorul cârdurilor falsificate un laptop în valoare de 400 - 500 euro, deoarece i-a fost frică să facă cumpărături de o asemenea valoare, după care, împreună cu P.T., care a cumpărat în aceleaşi condiţii 2 laptop-uri în valoare de 2.000 euro, au părăsit respectivul centru comercial, iar în parcarea acestuia s-au întâlnit cu inculpatul C.D. Acesta i-a reproşat inculpatului B.I.T. că nu a dat curs solicitărilor sale, comunicându-i, totodată, că în asemenea condiţii „el nu o să facă niciodată bani, întrucât nu are tupeu, decât numai inc. P.T.", după care, tot la solicitarea inculpatului,B.I.T. a intrat din nou în acelaşi magazin de unde a cumpărat în condiţiile arătate un laptop de aceeaşi valoare, toate bunurile astfel cumpărate fiind predateinculpatului C.D.

Întrucât inculpatul B.I.T. nu prezenta garanţii, a fost luat de inculpatul C.D. şi transportat într-un alt oraş din Olanda, unde din mai multe magazine, la comanda acestuia din urmă, B.I.T. a cumpărat diverse bunuri în valoare de aproximativ 6.000 euro pentru inculpatul C.D., folosind pentru achitarea valorii lor cele 4 cârduri primite de la acesta şi aceeaşi carte de identitate pe numele de T.F.

Ulterior,inculpatul B.I.T. împreună cu inculpatul P.T. s-au deplasat zilnic din localitatea Achen - Germania în diferite oraşe din Olanda, unde din mal multe magazine, inculpatul B.I.T. a cumpărat relativ aceleaşi bunuri, inclusiv două ceasuri de marcă (unul în valoare de 1.800 euro, iar celălalt în valoare de 2.300 euro), valoarea totală a bunurilor astfel cumpărate prin folosirea aceloraşi cârduri falsificate fiind în sumă de 15.000 - 16.000 euro, iar inculpatul P.T., în aceleaşi condiţii şi împrejurări, a cumpărat bunuri în valoare de aproximativ 10.000 - 15.000 euro.

După efectuarea acestor cumpărături, inculpaţii P.T. şi B.l.T. s-au reîntors în ţară împreună cu bunurile cumpărate, pe care le-a predat inculpatului C.D.. Acesta i-a achitat lui B.l.T. suma de 1.700 euro din suma de 2.400 euro ce i se cuvenea, după ce i-a dedus jumătate din valoarea fiecărui număr de cont utilizat (150 euro pentru fiecare număr de cont folosit) şi din valoarea cărţii de identitate falsificată de către acesta (175 euro).

La aproximativ 3-4 zile de la revenirea în ţară, inculpatulC.D. i-a solicitat din nou lui B.l.T. să se deplaseze în Olanda împreună cu inculpatul P.T. pentru a cumpăra alte bunuri în aceleaşi condiţii şi împrejurări. Inculpatul B.l.T. a acceptat solicitarea acestuia, dar i-a cerut să-i falsifice o altă carte de identitate, solicitare căreia inculpatulC.D. i-a dat curs şi, după ce a intrat în posesia unei poze tip buletin, i-a falsificat acestuia cartea de identitate emisă aparent de autorităţile maghiare, pe numele lui S.G., act pe care inculpatul C.D. a aplicat fotografia inculpatului B.l.T., serviciu pentru care inculpatul C.D. i-a pretins suma de 300 euro, din care inculpatul B.l.T. i-a predat suma de 100 euro.

Din raportul preliminar efectuat de autorităţile judiciare din Germania, urmare a comisiei rogatorii solicitată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, a rezultat faptul că, în urma examinării foliei de imprimat aferent aparatului de laminare şi lipire la cald, aflat în proprietatea inculpatului C.D., pe aceasta a fost descoperit şi numele lui S.G., ca fiind unul dintre destinatarii cârdurilor falsificate, ceea ce confirmă încă o dată faptul că inculpatul C.D. a falsificat, în condiţiile arătate mai sus, cartea de identitate emisă pe numele lui S.G., carte ce i-a fost predată ulterior inculpatului B.l.T. (filele 360, vol. III).

Cu aceeaşi ocazie, inculpatulC.D. i-a comunicat că fiecare număr de cont ce are disponibil în numerar până la suma de 10.000 euro valorează 300 euro, iar numerele de cont ce au disponibil în numerar peste 10.000 euro, valorează 500 euro, bani pe care B.l.T. urma să-i achite inculpatului C.D. după utilizarea acestora, respectiv după efectuarea de cumpărături de bunuri şi valorificarea lor.

Acceptând condiţiile impuse, B.l.T. s-a deplasat din nou în Germania, împreună cu P.T. şi cu inculpatul D.B.A., care a fost recrutat în cadrul grupului infracţional de către inculpatul C.D., iniţial pentru a falsifica cârduri bancare, cu ajutorul echipamentelor aferente, aflate în apartamentul închiriat de către acesta, situat în localitatea Duisburg - Germania, iar ulterior pentru a pune, în orice mod, în circulaţie asemenea cârduri bancare, prin transmiterea posesiei acestora către persoanele care-l însoţeau, servicii pentru care urma să primească sume de bani sau bunuri.

Ajunşi fiind în imobilul susmenţionat, inculpatul D.B.A., în prezenţa inculpaţilor P.T. şi B.l.T., a falsificat în decursul celor 5-6 zile cât a locuit în acel apartament, înjur de 40 - 50 de carduri bancare, actele materiale de falsificare constând în embosarea cârdurilor, inscripţionarea pe banda magnetică a numerelor de cont provenite de la inculpatulC.D., laminarea datelor de identificare ale cârdurilor, activităţi realizate cu ajutorul echipamentelor,a programelor informatice instalate pe calculator şi a blank-urilor neinscripţionate, aflate în acel imobil, toate aparţinând inculpatului C.D.

După falsificare respectivelor instrumente de plată electronică, inculpatul D.B.A. le-a remis inculpaţilor P.T. şi B.l.T. care, zilnic, s-au deplasat în Olanda, în diferite magazine, de unde au efectuat diverse cumpărături de bunuri cu acestea, B.l.T. legitimându-se şi în această perioadă în faţa angajaţilor serviciilor de interes public din magazinele respective, cu ocazia efectuării plăţii bunurilor cumpărate, cu actul de identitate falsificat în condiţiile arătate mai sus, pe numele lui S.G.. Cu aceştia, de fiecare dată s-a deplasat în Olanda şi inculpatul D.B.A. care, uneori a intrat în magazine cu inculpaţii P.T. şi B.l.T. pentru a-l supraveghea pe acesta din urmă cu privire la ce bunuri cumpăra şi pentru a-i ajuta la transportarea bunurilor astfel cumpărate; alteori îi aştepta în faţa magazinului, în autoturismul inculpatului P.T.

Pentru actele materiale ilicite comise, inculpatul D.B.A. a primit suma de 500 - 600 euro şi diverse articole de îmbrăcăminte (de exemplu: curea de pantaloni, blugi, tricou, etc.) de la B.I.T. şi P.T.

În perioada respectivă, inculpatul B.I.T. a făcut cumpărături de bunuri în valoare de aproximativ 20.000 euro, bunuri pe care la reîntoarcerea în ţară le-a predat inculpatului C.D. de la care a primit în schimb suma de 2.800 euro, în mai multe tranşe, din suma totală de 4.100 euro ce i se cuvenea, după ce i-au fost deduse toate cheltuielile făcute, iar inculpatul P.T. a făcut cumpărături de bunuri, cu ajutorul cârdurilor falsificate tot de inculpatul D.B.A., în cuantum de 12.000 euro.

Numai B.I.T. şi P.T. s-au reîntors în ţară cu autoturismul acestuia din urmă; inculpatul D.B.A., neavând loc în maşină, s-a reîntors în ţară cu avionul, întrucât portbagajul şi habitaclul maşinii au fost ocupate cu bunurile cumpărate în condiţiile arătate.

La câteva zile după ce au revenit în ţară, P.T., la solicitarea inculpatului C.D., i-a cerut din nouinculpatului B.I.T. să se deplaseze în Olanda pentru a continua activitatea infracţională privind efectuarea de cumpărături de bunuri cu cârduri falsificate, inculpatul P.T. comunicându-i acestuia că C.D. mai are câteva numere de cont valide, aferente falsificării cârdurilor bancare.

Întrucât inculpatul B.I.T. a refuzat oferta,P.T. s-a deplasat din nou în Germania şi, respectiv, Olanda, împreună cu inculpatul D.B.A., unde, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, din mai multe magazine, au cumpărat diverse bunuri, cu cârdurile falsificate în acelaşi imobil din Duisburg - Germania, numerele de cont aferente acestora provenind de la inculpatul C.D..

La data de 22 august 2008, inculpaţii P.T. şi D.B.A. s-au reîntors din Olanda cu intenţia de a reveni în ţară, iar când au ajuns în Germania, în apropierea localităţii Essen, au fost opriţi şi legitimaţi de către poliţia rutieră, care în urma verificărilor efectuate au constatat că în autoturismul, condus de P.T., se află mai multe bunuri cumpărate din Olanda cu ajutorul cârdurilor falsificate (ceasuri, playstation-uri, jocuri pentru playstation, laptop-uri, telefoane mobile, sistem audio pentru autoturism - tub de bass şi amplificator - etc), în valoare de aproximativ 20.000 euro.

La aceeaşi dată, inculpaţii P.T. şi D.B.A. au fost arestaţi de autorităţile judiciare din Germania, iar la data de 20 ianuarie 2009, inculpatul P.T. fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, iar inculpatul D.B.A. la o pedeapsă de 2 ani cu suspendare şi 3 luni în regim de detenţie.

Conform comunicării autorităţilor judiciare din Germania - B.U.K. nr. 224/10 din data de 06 decembrie 2010 (filele 52 - 54, vol. II), împotriva inculpatului P.T., Procuratura din Essen, în Dosarul nr. 22/Js/483/08/V a emis un mandat naţional de arestare în vederea executării pedepsei pentru comiterea infracţiunii de falsificare de carduri, iar Procuratura din Koln, în Dosarul nr. 68/Js/160/08/V, a emis un mandat naţional de arestare în vederea executării pedepsei pentru comiterea infracţiunii de furt deosebit de grav. De asemenea, din conţinutul aceleiaşi comunicări a rezultat că P.T. a fost înregistrat în evidenţa poliţiei din Germania, la data de 19 noiembrie 2006, pentru şedere ilegală. Acesta a intrat în evidenţa poliţiei din Achen la data de 22 noiembrie 2007 pentru furturi din magazin, iar la data de 10 decembrie 2007, în evidenţa poliţiei din oraşul Oberhausen, tot pentru comiterea unui furt cu consecinţe deosebit de grave.

În cursul lunii noiembrie 2008, inculpatul C.D., însoţit fiind de martorul O.M.C., s-au întâlnit într-un local public cu inculpatul C.G.F. Cu această ocazie,inculpatul C.D. le-a propus acestora să se deplaseze împreună cu el la Viena pentru a face diferite cumpărături de bunuri cu ajutorul cârdurilor falsificate, asigurându-i că nu va fi nici o problemă întrucât respectivele instrumente de plată electronică vor fi foarte bine falsificate, precizând că vor fi chiar „ultra-performante" şi de asemenea că, atât cheltuielile de transport, cazare şi hrană aferente vor fi suportate de el; totodată, le-a comunicat că falsificarea cârdurilor, respectiv echipamentele aferente acestor operaţiuni „rămân în sarcina lui". Totodată, cu ocazia aceleiaşi discuţii, inculpatul C.D. i-a comunicat inculpatului C.G.F. că îi vor reveni 30% din valoarea bunurilor astfel cumpărate, valoare din care se vor deduce cheltuielile menţionate mai sus, inclusiv cele ocazionate de falsificarea unei cărţi de identitate pe care se va afla aplicată poza acestuia.

Atât inculpatulC.G.F., cât şi martorul O.M.C. au acceptat condiţiile impuse de inculpatul C.D., acesta din urmă recrutându-l pentru prima dată în grupul său infracţional, pe inculpatul C.G.F.

Dând curs rezoluţiei infracţionale luate, inculpatul C.D. i-a făcut un set de poze aferent unui act de identitate, cu propriul său aparat foto, lui C.G.F., iar ulterior, respectiv când au ajuns în Viena, inculpatul C.D. i-a predat acestuia din urmă o carte de identitate emisă aparent de autorităţile italiene, pe numele lui L.L., , carte pe care era aplicată fotografia inculpatului C.G.F. şi pentru care i-a pretins suma de 200 euro (filele 76, 360, vol. I). Totodată, C.D. i-a solicitatinculpatului C.G.F. să utilizeze respectiva carte de identitate doar în situaţia în care îi va fi cerută de casierii serviciilor de interes public din magazinele de unde urma să facă cumpărături cu cârdurile falsificate.

În aceleaşi condiţii, împrejurări şi scop, C.D. i-a falsificat şi martorului O.M.C. o altă carte de identitate pe care a aplicat fotografia acestuia din urmă, emisă aparent de autorităţile finlandeze, pe numele de M.L., adică pe numele aceleiaşi persoane ca şi cel embosat şi laminat pe cârdurile bancare falsificate, în cazul amândurora.

Astfel, la începutul lunii decembrie 2008, toţi trei, s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul C.D.în Viena-Austria, unde acesta din urmă i-a cazat pe martorul O.M.C. şi pe inculpatul C.G.F., la E.H. situat în Viena, Austria, inculpatul C.D. cazându-se separat într-un apartament închiriat de el, situat în acelaşi oraş.

Conform înţelegerii prealabile existente între aceştia, în fiecare dimineaţă,inculpatul C.D. s-a întâlnit cu ei în camera hotelului pentru a le preda card-urile falsificate (model Austria Bank, Daewoo Bank, City Bank şi alte tipuri - 2-3 bucăţi/zi) şi împreună s-au deplasau în diferite zone ale Vienei şi localităţi periferice, unde martorul O.M.C. şi inculpatul C.G.F. au intrat în diferite magazine, fiecare separat, cumpărând diferite bunuri (obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte, ceasuri, parfumuri, etc.) pe care le-au achitat cu acele card-uri falsificate. De fiecare dată, inculpatulC.D. i-a aşteptat în maşină şi, totodată, le-a indicat marca bunurilor pe care aceştia trebuiau să le cumpere, în condiţiile arătate.

Inculpatul C.D. i-a solicitat inculpatului C.G.F. să cumpere, de regulă, ceasuri de valoare, deoarece avea o înfăţişare mai agreabilă, iar martorului O.M.C. i-a cerut să cumpere, de regulă, parfumuri şi articole de îmbrăcăminte tip sport. Astfel, în respectiva săptămâna, prin folosirea cârdurilor falsificate în diferite magazine din Viena şi împrejurimi, inculpatul C.G.F. a cumpărat 3 ceasuri de lux în valoare de 14.000 euro, ceasuri pe care i le-a predat inculpatului C.D.de la care ulterior a primit suma de 600 - 700 euro.

După câteva zile de la revenirea în ţară, la solicitarea inculpatului C.D., toţi trei s-au deplasat din nou la Viena, unde au locuit în acelaşi imobil, relativ aceeaşi perioadă de timp, şi, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, au cumpărat zilnic diverse bunuri pentru inculpatul C.D., folosindu-se de fiecare dată de cârdurile falsificate primite de la acesta din urmă (aproximativ 2-3 cârduri fiecare/zi). Estimativ, inculpatul C.G.F. a cumpărat cu această ocazie, din mai multe magazine, 2 ceasuri de lux, 5-6 parfumuri, o geacă de piele, un costum de haine, o pereche de pantofi, bunuri evaluate la suma de 10.000 euro, din care inculpatul C.D. i-a dat acestuia din urmă geaca din piele, costumul şi perechea de pantofi, estimate la suma de 2.650 euro.

În ultima zi, C.G.F., la solicitarea inculpatului C.D. care i-a predat un card falsificat American Expres, a intrat într-un magazin-din Viena cu scopul de a cumpăra un ceas de lux bărbătesc, în valoare de aproximativ 3.000 euro. în momentul în care inculpatul C.G.F. i-a predat casierului magazinului respectiv card-ul pentru a achita valoarea ceasului, acesta din urmă şi-a dat seama că respectivul instrument este falsificat, aspect perceput şi de inculpatulC.G.F. care a părăsit de urgenţă incinta magazinului, fiind ulterior prins de către autorităţile austriece într-o staţie Peco din apropiere.

Acesta a fost condamnat de către instanţele judiciare din Austria la o pedeapsă de 2 luni cu executare şi 16 luni cu suspendare, pedeapsa în regim de detenţie fiind executată într-un arest din Viena şi ulterior într-un penitenciar din apropiere. După executarea pedepsei şi revenirea sa în ţară, în cursul anului 2009, inculpatul C.G.F. s-a întâlnit cu inculpatul C.D. care i-a motivat acestuia că a plecat împreună cu martorul O.M.C. pentru a nu-i prinde şi pe ei autorităţile judiciare din Austria, întrucât în situaţia în care erau prinşi cu toţii, erau învinuiţi şi pentru infracţiunea de iniţiere şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Inculpatul C.G.F. a recunoscut în declaraţiile sale că inculpatul C.D. a avut rolul de a-i recruta pe el şi pe martorul O.M.C. în cadrul grupului infracţional organizat, de a suporta pe moment cheltuielile de transport, cazare şi hrană, de a falsifica cârdurile folosite de către aceştia, de a-i transporta la/de la magazinele de unde urmau să facă cumpărături de bunuri şi de a le indica natura şi felul bunurilor ce urmează a fi cumpărate, marfa rămânând de fiecare dată asupra inculpatului C.D., cu excepţia bunurilor pe care acesta din urmă le-a predat celor doi.

Tot în cursul lunii decembrie 2008, după ce inculpatul C.G.F. a fost prins de autorităţile austriece, inculpatul C.D. împreună cu martorul O.M.C. s-au mai deplasat o dată la Viena, în acelaşi scop, respectiv pentru a face, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, cumpărături de diverse bunuri cu cârduri falsificate.

Cu ocazia celor trei deplasări ale martorului O.M.C. la Viena, în condiţiile arătate, în cursul lunii decembrie 2008, a făcut cumpărături de diverse bunuri pentru inculpatul C.D. în sumă de aproximativ 3.000 euro.

În cursul lunii ianuarie 2009, după ce a câştigat încrederea inculpatului C.D., martorul O.M.C.s-a deplasat din nou în Viena împreună cu inculpatul, în acelaşi scop, fiind cazat, de această dată, în apartamentul închiriat de inculpat. în imobilul respectiv, martorul O.M.C. a descoperit aparatura aferentă falsificării card-urilor care era compusă dintr-un aparat de scris nr. contului pe banda magnetică - denumit M.S.R., dintr-un aparat de embosat (aparat de inscripţionat în relief a datelor de identificare, ceea ce permite efectuarea de tranzacţii atât în mediul electronic - Atm, Pos, cât şi în mediul manual - internet, mail, order sau telephone order, imprinter) şi dintr-un aparat de laminare şi lipire la cald a numerelor şi literelor embosate pe respectivul card. De asemenea, martorul O.M.C., în acelaşi apartament, a mai găsit un nr. de 84-85 card-uri având aplicată banda magnetică şi sigla băncilor.

În aceleaşi împrejurări, numitul C. - care locuieşte în Viena (cunoştinţă cu inculpatulC.D.), a instalat pe laptop-ul luat cu titlu de împrumut de martorul O.M.C. de la martorul A.A., un program de falsificat card-uri şi l-a învăţat pe acesta etapele falsificării instrumentelor de plată electronică. Urmare acumulării acestor cunoştinţe, cu echipamentele respective, martorul O.M.C. a falsificat aproximativ un nr. de 45 card-uri, numerele de cont obţinându-le prin sistemul yahoo.messenger, de la inculpatulC.D., care se afla în ţară, de la numitul R. din Bucureşti (cunoştinţă cu inculpatulC.D.) şi, respectiv, de la o persoană recomandată de acesta, prin acelaşi sistem.

Dintre cele aproximativ 45 card-uri falsificate în condiţiile arătate, martorul O.M.C. a dat un nr. de 14 card-uri cetăţeanului sârb B.C. - zis „D.", iar aproximativ 20 de card-uri i le-a dat numitului R., toate la cererea şi cu acordul inculpatuluiC.D.

Până la data de 08 martie 2009, când martorul O.M.C. a venit definitiv din Austria, acesta a folosit card-urile falsificate de el, fie la retragerea sumelor de bani în numerar de la bancomate (A.T.M.-uri), fie la cumpărarea de bunuri, de regulă dintre cele aflate pe C.D.-ul identificat cu ocazia percheziţiei informatice şi primit de la inculpatul C.D. (haine, ceasuri, parfumuri, ochelari, încălţăminte, etc), din diferite magazine din Viena şi din localităţile din apropiere.

Estimativ, martorul O.M.C. a susţinut că, în perioada în care a locuit în Viena, a retras în numerar 300 euro de la un A.T.M. şi a pus în circulaţie instrumente de plată electronică falsificate, în scopul obţinerii de bunuri, în valoare de aproximativ 5.000 - 6.000 euro. Din banii şi bunurile astfel obţinute, martorul O.M.C. a susţinut că a primit de la inculpatul C.D. suma de 300 euro şi bunuri în valoare de aproximativ 2.000 euro, parte din acestea fiind valorificate prin intermediul numitului C.

Dintre card-urile falsificate şi folosite de martorul O.M.C., au fost găsite la reşedinţa sa şi a inculpatului C.D., situată în Oradea, cu ocazia percheziţiei domiciliară, un nr. de 5 astfel de card-uri (American Expres, Bank Austria, Daewoo Bank).

Pentru a întări convingerea vânzătorilor că respectivele card-uri falsificate sunt aparent reale, martorul O.M.C., prin intermediul inculpatului C.D., şi-a procurat mai mult cărţi de identitate false, pe care erau înscrise aceleaşi date de identitate ca şi pe card-urile folosite.

Astfel, la sfârşitul lunii ianuarie 2009, în timp ce se afla în Viena, martorul O.M.C. i-a comunicat inculpatuluiC.D. că la un magazin de aparatură electronică din localitatea Graz - Asutria a fost depistat în timp ce încerca să achite cu un cârd falsificat bunurile comandate, ocazie cu care, atât respectivul card, cât şi actul de identitate falsificat au rămas asupra vânzătorului. în aceste condiţii, de comun acord, aceştia au stabilit să-i confecţioneze martorului O.M.C. o altă carte de identitate, sens în care acesta din urmă i-a trimis inculpatului C.D. pe adresa de e-mail dalik99@yahoo.com poze tip, iar ulterior, prin intermediul numitului C., martorul O.M.C. a intrat în posesia cărţii de identitate emisă aparent de autorităţile finlandeze pe numele M.R., domiciliat în Ullava, având valabilitatea cuprinsă între 14 iunie 2006-14 iunie 2011, carte pe care se afla aplicată fotografia sa şi pe care ulterior a folosit-o împreună cu card-urile falsificate la cumpărarea de bunuri.

În aceste condiţii, martorul O.M.C. s-a deplasat în loc. Krems - Austria unde, în momentul în care a vrut să achite valoarea unui laptop, agentul comercial a depistat că atât card-ul cât şi cartea de identitate menţionată mai sus, predate acestuia de către martor, sunt false. în aceste condiţii, agentul comercial a sesizat autorităţile austriece, care ulterior au transmis prin fax xerocopia cărţii de identitate şi a card-ului folosit de martorul O.M.C., în condiţiile arătate, autorităţilor române (filele 152 - 153, vol. I).

La începutul anului 2009, inculpatul P.T. i-a solicitat din nou inculpatului B.I.

Teodor să intre în grupul său infracţional, în scopul de a-l ajuta atât la falsificarea cârdurilor, la procurarea de programe informatice aferente funcţionării M.S.R.-ului (echipamente software), precum şi la deplasarea sa în străinătate, în scopul folosirii cârdurilor falsificate de el sau alte persoane din anturajul acestuia, în diferite magazine, cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri.

Acceptând propunerea şi aderând astfel, din nou, la grupul infracţional organizat, în a doua parte a lunii februarie 2009, inculpaţii B.I.T. şi P.T., cu acordul inculpatuluiC.D., s-au deplasat în Viena la numitul S., iar împreună cu acesta, s-au deplasat la martorul O.M.C., care locuia în apartamentul închiriat de inculpatul C.D.. împreună cu numitul S., martorul O.M.C. a falsificat aprox. 10 card-uri bancare, în imobilul respectiv, cu ajutorul echipamentelor aferente aparţinând inculpatului C.D., iar ulterior, toţi patru s-au deplasat în localitatea Krems din apropierea Vienei, unde, din mai multe magazine, au încercat să facă diferite cumpărături de bunuri cu ajutorul cârdurilor falsificate, în decursul mai multor zile. Cu această ocazie, aceştia au efectuat cumpărături cu cârdurile astfel falsificate, cum ar fi: parfumuri, haine, băuturi, jucării pentru copii, etc, în valoare de aproximativ 1.500 euro.

Înainte de a pleca în Austria, inculpatulB.I.T., la solicitarea lui P.T., şi-a făcut o nouă poză tip buletin pe care, prin intermediul acestuia din urmă, a predat-o inculpatului C.D.; acesta i-a falsificat inculpatului B.I.T. o nouă carte de identitate emisă aparent de autorităţile spaniole pe numele lui B.D., carte pe care se afla aplicată fotografia lui B.I.T. şi pe care acesta nu a folosit-o în aceleaşi împrejurări ca şi precedentele cărţi de identitate falsificate pentru el de inculpatul C.D.

După reîntoarcerea inculpaţilor P.T. şi B.I.T. în ţară, O.M.C. a continuat să săvârşească actele materiale ilicite descrise mai sus, sens în care a achiziţionat mai multe bunuri din diferite unităţi comerciale din Viena şi din împrejurimi, prin folosirea card-urilor falsificate de el cu ajutorul echipamentelor aferente aparţinând inculpatului C.D., activitate infracţională întreruptă la data de 08 martie 2009, când a revenit în ţară.

La reîntoarcerea în ţară, la solicitarea inculpatului C.D., martorul O.M.C. a adus aparatura aferentă falsificării card-urilor (un aparat de embosat, un aparat de laminat şi M.S.R.-ul) şi un nr. de 40 card-uri inscripţionate, dar neembosate, card-uri care au rămas din cele aproximativ 84 - 85 pe care acesta le-a găsit prima dată în apartamentul din Viena, precum şi alte bunuri ale acestuia, aparatură şi card-uri care au aparţinut inculpatului C.D. Martorul O.M.C. a revenit în ţară împreună cu martorul M.D.M., zis S. şi cu inculpatul U.I.F., zis C.

Din declaraţia martorului O.M.C. a rezultat faptul că întreaga activitate infracţională privind falsificarea şi punerea în circulaţie a cârdurilor falsificate în Austria a desfăşurat-o la îndemnul şi comanda inculpatului C.D. care a fost iniţiatorul şi cel care a constituit grupul infracţional organizat din care a făcut şi el parte, alături de inculpaţii P.T., C.G.F., B.l.T., S., C., U.I.F. şi alte persoane.

În prima parte a lunii martie 2009, urmare a relaţiilor infracţionale statornicite şi a încrederii consolidată în timp, P.T. a purtat mai multe discuţii prin intermediul serviciului de poştă electronică yahoo messenger cu inculpatul C.D., care se afla în America, având ca obiect continuarea activităţilor infracţionale în acelaşi domeniu. în urma discuţiilor purtate, la solicitarea inculpatului P.T., care era în cunoştinţă de cauză că inculpatul C.D. deţine echipamente aferente falsificării card-urilor, acesta din urmă a acceptat să-i valorifice inculpatului echipamentele respective, aduse în ţară, în condiţiile arătate, de către martorul O.M.C. din Viena, precum şi un număr de 40 - 45 cârduri aduse tot de către acesta, prevăzute cu bandă magnetică şi sigla băncilor emitente, pentru suma de 10.000 euro sau în schimbul autoturismului, autoturism ce figura pe numele P.O.C., concubina inculpatului P.T.

Totodată, inculpatul C.D. i-a comunicat inculpatului P.T. că va putea intra în posesia respectivelor echipamente şi card-uri numai prin intermediul martorului O.M.C., în posesia căruia se aflau aceste bunuri, dar cu condiţia predării anterioare a autoturismului în cauză şi a actelor aferente, numitei C.I., zisă L., soţia inculpatului C.D.

Întrucât în cauză existau date şi indicii temeinice că inculpaţii P.T., C.D., S.S.S., E.A.S., împreună cu alte persoane necunoscute, s-au constituit într-un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv cele prevăzute în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 365/2002, în vederea aflării adevărului, la data de 16 martie 2009, 13 aprilie 2009, 07 mai 2009 şi 12 mai 2009, în baza art. 911 şi următoarele C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a solicitat Tribunalului Bihor autorizarea, respectiv prelungirea interceptării tuturor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate/primite de la posturile telefonice, utilizate de inculpatul P.T., precum şi a celor efectuate/primite de alte persoane de/la aceste posturi telefonice.

Prin încheierile penale din datele de 16 martie 2009, 13 aprilie 2009, 07 mai 2009 şi 12 mai 2009 pronunţate în Dosarele nr. 2048/111/2009 şi nr. 3389/111/2009 şi în baza autorizaţiilor din 16 martie 2009, din 13 aprilie 2009, din 07 mai 2009 şi din 12 mai 2009, emise de Tribunalul Bihor, secţia penală, s-a dispus autorizarea, respectiv prelungirea autorizării interceptării şi înregistrării tuturor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate/primite, utilizate de inculpatul P.T., precum şi a celor efectuate/primite de alte persoane de/la aceste posturi telefonice în perioada 16 martie 2003 - 11 iunie 2009.

În urma audierii C.D.-R-urilor, inscripţionat „Autorizaţia din 16 martie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", inscripţionat „Autorizaţia din /13 aprilie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", inscripţionat „Autorizaţia din 07 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi inscripţionat „Autorizaţia din 12 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi a citirii notelor întocmite de organele abilitate, autorizate în cauză, s-a consemnat procesul verbal din data de 24 ianuarie 2011 care conţine un număr de 223 convorbiri şi comunicări telefonice care au fost redate în formă scrisă, certificate pentru autenticitate, verificate şi contrasemnate de procuror, conform art. 913 C. proc. pen. (filele 78 - 288, vol. II) şi din conţinutul cărora rezultă în mod explicit săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului P.T.

C.D.-urile inscripţionate „Copie-Autorizaţia din 16 martie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", inscripţionat „Copie-Autorizaţia din 13 aprilie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", inscripţionat „Copie-Autorizaţia din 07 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi inscripţionat „Copie-Autorizaţia din 12 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", împreună cu transcrierea integrală a celor 223 de note privind convorbirile purtate de inculpatul P.T. cu inculpatulC.D., inculpatul B.I.T., S.S.S., E.A.S., P.D., P.A.G., M.R.N., C.C.F., cu martorii O.M.C., C.I., I.L.A., cu numitul T. din America, precum şi cu alte persoane interesate, în condiţiile arătate, precum şi copia procesului-verbal, conform art. 913 alin. (4) C. proc. pen., au fost predate grefei instanţei în vederea păstrării acestora în locuri speciale, într-un plic sigilat.

Totodată, D.V.D.-urile - inscripţionate „Copie-Autorizaţia din 24 martie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", „Copie-Autorizaţia - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi „Copie-Autorizaţia - Dosar penal nr. 942/P/2009", împreună cu transcrierea integrală a celor 60 de note privind convorbirile purtate de inculpatul S.S.S. cu inculpaţii P.T. şi C.D., cu numiţii R.I.S., B., precum şi cu alte persoane interesate, în condiţiile arătate, precum şi copia procesului-verbal, conform art. 913 alin. (4) C. proc. pen. au fost predate grefei instanţei în vederea păstrării acestora în locuri speciale, într-un plic sigilat.

S-a apreciat că din conţinutul celor 290 convorbiri şi comunicări telefonice redate în formă scrisă, coroborate cu declaraţiile martorilor O.M.C., M.D.M., I.L.A., C.C.R., U.I.G., C.D.E., M.A.I., B.I.S. şi C.I. şi ale inculpatului C.C.F., precum şi cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, rezultă explicit activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi, în perioada 2008 - 2010, respectiv împrejurările şi modalităţile în care aceştia au iniţiat, constituit şi au aderat la grupurile infracţionale organizate, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave.

Astfel, a reieşit că, dând curs hotărârii de a intra în posesia echipamentelor de falsificat card-uri, în după-masa zilei de 12 martie 2009, la orele 18:17:09, inculpatul P.T. l-a sunat pe martorul O.M.C. şi i-a comunicat că are nevoie de echipamentele respective, atenţionându-l totodată „vezi să fie lustruite . să nu fie murdare" În dimineaţa zilei de 14 martie 2009, orele 03:16:54, martorul O.M.C. a fost contactat telefonic de inculpatul C.D. care l-a întrebat dacă a venit P.T. după echipamente, cerându-i totodată să nu i le dea inculpatului, nici echipamentele şi nici card-urile până ce acesta nu îi predă autoturismul soţiei sale, C.I.

În după-masa aceleiaşi zile, după ce în prealabil, în prezenţa inculpatului S.S.S. şi a martorului O.M.C.,a predat autoturismul în cauză şi actele aferente acestuia numitei C.I.,inculpatul P.T. s-a întâlnit în parcarea de la M.C.D. din cartierul N. - Oradea cu martorul O.M.C. care i-a predat echipamentele aferente falsificării cârdurilor, precum şi un număr de 40 - 45 cârduri prevăzute cu bandă magnetică şi sigla băncilor; ulterior, la data de 17 martie 2009, la orele 10:17:23, inculpatul P.T. i-a trimis un S.M.S. inculpatului C.D. prin care i-a confirmat faptul că a rezolvat cu L. predarea/primirea maşinii, având următorul conţinut:, L-am rezolvat cu L."

După ce a intrat în posesia efectivă a respectivelor echipamente (aparat de embosat, aparat de laminare şi lipire la cald şi M.S.R.) şi card-uri neembosate, inculpatul P.T. le-a transportat la domiciliul său, unde în cursul aceleiaşi zile l-a chemat pe martorul O.M.C. care a falsificat în prezenţa lui două cârduri bancare, arătându-i astfel operaţiunile falsificării efective ale acestora. Cu această ocazie, martorul O.M.C. a folosit laptop-ul martorului A.A. pe care era instalat programul informatic aferent funcţionării MSR-ului, de către numitul C., în perioada în care aceştia se aflau în Viena, iar după ce acesta i-a falsificat cele două cârduri bancare, a luat cu el laptop-ul pe care era instalat programul respectiv.

Având în posesie echipamentele aferente falsificării card-urilor, P.T., iniţiat fiind în falsificarea acestora de către martorul O.M.C. şi în dorinţa de a continua, pe cont propriu, în calitate de lider, această activitate ilicită, a luat legătura telefonică cu inculpatul C.D. care i-a comunicat sursa şi l-a îndrumat telefonic pe acesta până în apropiere de Budapesta, unde inculpatul P.T. s-a întâlnit cu numitul P. de la care a cumpărat 100 bucăţi cârduri având aplicată banda magnetică pe acestea, relevante în derularea evenimentelor privind deplasarea acestuia în Ungaria şi locul întâlnirii cu P. fiind convorbirile telefonice pe care P.T. le-a avut cu inculpatul C.D., care se afla în America, în data de 17 martie 2009, orele 13:38:40 şi respectiv 14:09:08.

La aceeaşi dată, orele 19:11:28, P.T. i-a confirmat telefonic inculpatului E.A.S. faptul că a intrat în posesia respectivelor echipamente şi carduri neembosate, precum şi faptul că în schimbul acestora i-a predat inculpatului C.D. autoturismul menţionat mai sus.

Având în vedere relaţiile de prietenie, inclusiv cele cu caracter „profesional" existente între inculpatul P.T. şi inculpatul M.R.N., acesta din urmă, în seara zilei de 16 martie 2009, la orele 23:33:26, în timp ce se afla în Olanda, l-a contactat telefonic pe primul şi i-a confirmat că deţine echipamentele necesare falsificării cardurilor, dar că îi trebuie o persoană care să le transporte în Olanda, unde ulterior intenţiona să se deplaseze şi proprietarul acestora, în scopul falsificării şi punerii în circulaţie de asemenea instrumente de plată electronică. Inculpatul M.R.N. a dat curs solicitării inculpatului P.T. şi i-a comunicat că o să-l ajute cu o persoană care, în următoarele zile, urmează să se deplaseze dinspre România spre Olanda, împrejurare reiterată şi cu ocazia discuţiei telefonice dintre aceştia din data de 17 martie 2009, orele 21:19:55, prin care inculpatul M.R.N. îi confirmă explicit lui P.T. că a găsit persoana care să transporte respectivele aparate de falsificat card-uri şi, totodată sugerându-i „. nu-ţi fă probleme de drum, pentru că am vorbit deja. S-o şi rezolvat. Problema este doar, tu să-ţi faci tu treaba aia, s-o învăţăm să fie toate bune", „. deci noi ştim în afar" de . în afar să facă aia, să bată hieroglifele afară. Da ale două le ştii tu să le faci, nu? "

În data de 19 martie 2009, orele 18:11:36 şi 18:12:43, în derularea activităţii infracţionale privind transportul echipamentelor de falsificat card-uri din Oradea, în Olanda, inculpatul M.R.N. l-a contactat pe P.T. comunicându-i că i-a dat numărul său de telefon persoanei cu care trebuie să se întâlnească pentru a-i preda echipamentele respective; l-a atenţionat, totodată, să nu poarte prea multe discuţii cu aceasta întrucât nu cunoaşte scopul utilizării echipamentelor şi i-a cerut, de asemenea, să predea persoanei respective toate aparatele, inclusiv „biscuiţii", adică instrumentele de plată electronică falsificate.

În acest sens,inculpatul M.R.N. a luat legătura telefonică cu numitului G.G., zis G., care se afla în Ungaria, i-a comunicat acestuia numărul de telefon al inculpatului P.T. şi i-a cerut, totodată, să ia legătura cu inculpatul C.C.F., căruia să-i comunice respectivul număr de telefon pentru a se întâlni cu P.T. de la care urma să preia echipamentele de falsificat cârduri şi blank-urile şi să le transporte până în Ungaria. Numitul G.G. a dat curs solicitării inculpatul M.R.N. şi astfel, la orele 18:14:52, C.C.F. l-a contactat telefonic pe P.T., i-a comunicat acestuia că sună din partea lui R., adică din partea inculpatul M.R.N. şi au căzut de comun acord să se întâlnească în parcarea M.D. din Oradea. La orele 18:31:51, P.T. s-a întâlnit în respectiva parcare cu inculpatul C.C.F. şi i-a predat acestuia din urmă două plase în care se aflau obiecte metalice, fără să-i comunice transportatorului natura acestora, spunându-i doar „du-te liniştit că nu-i nu ştiu ce". Ulterior, în cursul aceleiaşi seri, urmare a mai multor comunicări şi convorbiri telefonice dintre inculpaţii P.T. şi M.R.N., la insistenţele acestuia din urmă, primul a luat din nou legătura cu inculpatulC.C.F., întâlnindu-se în acelaşi loc, în jurul orelor 20:30:22, şi i-a dat acestuia din urmă un pacheţel învelit în hârtie şi scotch, în care se aflau 10 carduri tip Master Card şi Visa Card, fără să-i comunice ce conţine însă respectivul pacheţel, după care aceştia s-au despărţit. Cu autoturismul condus de martorul C.D.E., autoturism în care a pus şi cele două plase cu obiectele metalice primite de la P.T. şi după ce s-a întâlnit cu martorii U.I.G. şi C.C.R. - persoane recrutate de acesta şi care urmau să se deplaseze în Olanda, la numitul R.I.S., pentru „a face bani pe calculator" - inculpatul C.C.F. împreună cu aceştia s-au deplasat din Oradea până în prima parcare auto din Ungaria, parcare situată în partea dreaptă pe relaţia Vama Borş - Artand, unde, conform instrucţiunilor primite de la inculpatul M.R.N., s-a întâlnit cu numitul G.G. căruia i-a predat cele două plase cu aparatele metalice, precum şi pacheţelul în care se aflau cele 10 carduri. Cu aceeaşi ocazie, numiţii U.I.G. şi C.C.R. s-au urcat în maşina numitului G.G., urmând ca toţi trei să se deplaseze în Olanda.

După ce a avut loc predarea/primirea obiectelor metalice şi a cârdurilor, la orele 22:52:43, inculpatul C.C.F. i-a trimis un S.M.S. inculpatului P.T. prin care i-a adus la cunoştinţă că „Am rezolvat".

G.G., cu autoturismul, în care a pus plasele cu obiectele metalice primite de la inculpatul C.C.F. şi având asupra sa şi cele 10 card-uri primite de la aceeaşi persoană, s-a deplasat împreună cu numiţii U.I.G. şi C.C.R., din respectiva parcare din Ungaria, spre Olanda, unde urma să se întâlnească cu inculpatul M.R.N. pentru a-i preda bunurile, în posesia cărora a intrat în condiţiile arătate mai sus.

A doua zi, în jurul orelor 08:28, în timp ce se deplasa pe autostrada A 3 din Germania, în dreptul localităţii Muehlhausen, numitul G.G. a fost oprit în trafic de către poliţia rutieră. Cu această ocazia autorităţile germane au identificat în portbagajul autoturismului cele 2 echipamente de falsificat card-uri, respectiv un aparat de embosat şi un aparat de laminat şi lipit la cald, aparate care ulterior au fost confiscate (filele 8 - 360, vol. III). în aceeaşi zi, autorităţile judiciare din Germania l-a reţinut atât pe numitul G.G., cât şi pe U.I.G. şi C.C.R., iar ulterior i-a condamnat pe aceştia la o pedeapsă privativă de libertate de 1 an cu drept de eliberare condiţionată, pedeapsă din care au executat perioada cuprinsă între 21 martie 2009 şi 10 septembrie 2009 (filele 49 - 58, 132 - 142, vol. III).

Din raportul de expertiză referitor la evaluarea şi compararea urmelor dactiloscopice a rezultat că pe folia aurie a aparatului de laminare, identificat şi ridicat alături de aparatul de imprimat în relief (de embosare), de autorităţile germane, la data de 20 martie 2009, de la numiţii G.G., C.C. şi U.I.G., aparate ce au fost cumpărate în cursul lunii martie 2009, de la inculpatul C.D., de către P.T., şi trimise, prin intermediul susnumiţilor spre Olanda, s-a identificat o amprentă corespunzătoare amprentei degetului inelar de la mâna dreaptă a inculpatului P.T., ceea ce relevă faptul că acesta a folosit respectivul echipament de laminare cu ocazia falsificării cârdurilor bancare.

Audiaţi fiind cu privire la împrejurările în care numiţii Z.A.S. şi P.C.M. au folosit respectivul aparat, inculpaţii C.D. şi P.T., în calitatea lor de proprietari ai aparatului de laminat, au declarat că nu cunosc persoanele respective, tocmai pentru a minimaliza activitatea lor infracţională, respectiv pentru a diminua gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor comise de către aceştia.

Prin rezoluţia din data de 09 decembrie 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpatul C.C.F., pentru comiterea infracţiunii de falsificarea instrumentelor de plată electronică şi deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, fapte prev. şi ped. de art. 24 alin. (1) şi (2) şi art. 25 din Legea nr. 365/2002. Inculpatul C.C.F. a recunoscut faptul că, în după-masa zilei de 19 martie 2009, determinat fiind atât de inculpatul M.R.N., cât şi de acesta prin intermediul numitului G.G., s-a întâlnit în mod succesiv, în parcarea M.D. din Oradea cu inculpatul P.T. de la care a preluat un aparat de embosat şi un aparat de laminat şi lipit la cald, aferente falsificării card-urilor, precum şi un număr de 10 card-uri falsificate, bunuri pe care le-a transportat în condiţiile menţionate mai sus, până în Ungaria, în apropierea vămii Borş, unde le-a predat numitului G.G. Acesta a susţinut însă faptul că nu a cunoscut utilitatea respectivelor aparate, destinaţia lor şi nici ce se afla în pacheţelul pe care l-a primit a doua oară de la inculpatul P.T., împrejurări confirmate atât de acesta din urmă, cât şi de martorii U.I.G. şi C.C.R., precum şi de conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul M.R.N. cu P.T.

S-a mai reţinut că, în cursul lunii martie 2009, inculpatul B.I.T., în realizarea sarcinilor ce şi le-a asumat în cadrul grupului infracţional organizat, la solicitarea lui P.T., i-a procurat acestuia un program informatic software, aferent utilizării inscriptorului de card-uri tip M.S.R. (driver), necesar inscripţionării instrumentelor de plată electronică pe banda magnetică cu numere de cont şi celelalte date de identificare ale cardului. Programul în cauză a fost procurat de B.I.T. de la numitul LELE şi era stocat pe un suport optic tip CD, suport care, prin intermediul inculpatului E.A.S., l-a predat inculpatului P.T. care, după ce l-a folosit, l-a restituit inculpatului B.I.T., care la rândul lui l-a restituit deţinătorului iniţial, elocvente în acest sens fiind convorbirile telefonice din perioada 18.03 - 22 martie 2009 dintre inculpaţii P.T., E.A.S. şi B.I.T.

În aceeaşi perioadă, inculpatulB.I.T., la solicitarea inculpatului P.T., a primit de la acesta din urmă un număr de 4 carduri bancare neinscripţionate pe banda magnetică şi o hârtie cu mai multe numere de cont şi, prin intermediul unei cunoştinţe de-a fratelui său, a falsificat cele 4 card-uri bancare, prin inscripţionarea respectivelor numere de cont pe banda magnetică a acestora, după care le-a predat lui P.T. Ulterior,B.I.T.a purtat mai multe discuţii telefonice cu P.T., discuţii din care rezultă explicit ajutorul pe care l-a dat celui din urmă în ceea ce priveşte instalarea pe laptop a programului software aferent funcţionării M.S.R.-ului, program pe care P.T. nu l-a primit cu ocazia cumpărării echipamentelor de falsificat card-uri de la inculpatul C.D.

În considerarea acestui fapt, adică a imposibilităţii procurării de programe software aferente funcţionării M.S.R.-ului, a imposibilităţii procurării de card-uri falsificate, respectiv numere de cont aferente falsificării acestora, precum şi datorită lipsei cunoştinţelor necesare efectuării operaţiunilor de instalare şi rulare a programelor informatice, tot în cursul lunii martie 2009, inculpatul P.T., în virtutea relaţiilor de prietenie existente între acesta şi E.A.Ş. şi S.S.S., precum şi între acesta şi martorul O.M.C., i-a racolat pe aceştia în cadrul grupului infracţional organizat, cu scopul de a-l ajuta la procurarea şi instalarea acestor echipamente software, card-uri falsificate şi numere de cont aferente falsificării acestora.

Astfel, în cursul lunii martie 2009, urmare discuţiilor repetate purtate cu P.T., la solicitarea acestuia, inculpatul E.A.S. i-a predat cu titlu gratuit 2 carduri falsificatedespre care a susţinut că le-a procurat în cursul anului 2008, din Irlanda, unde a pus în circulaţie mai multe asemenea cârduri falsificate, în diferite magazine, cu ocazia efectuării de cumpărături, fiind prins şi condamnat la o pedeapsă de 3 luni închisoare de autorităţile irlandeze. Această împrejurare este confirmată prin convorbirea telefonică purtată între aceştia, în data de 17 martie 2009, orele 19:11:28, în cadrul căreiainculpatul E.A.S. l-a întrebat pe P.T. dacă „a încercat alea ce i le-a dat", adică cârdurile falsificate, sugerându-i totodată acestuia din urmă să le încerce la Pos-ul din magazinul în care lucra cumnata sa.

Din succesiunea convorbirilor telefonice purtate între cei doi până la data de 03 iunie 2009, coroborate cu declaraţiile lor, precum şi ale martorului O.M.C., a rezultat faptul căinculpatul E.A.S. a depus, în mod repetat, diligentele necesare procurării şi instalării mai multor programe informatice şi a procurării unor cabluri aferente funcţionării aparatului MSR aparţinând inculpatului P.T., aparat cumpărat de la inculpatulC.D. cu ocazia achiziţionării celorlalte echipamente necesare falsificării cârdurilor şi pe care P.T. nu l-a trimis lui M.N.R., în Olanda, alături de celelalte echipamente şi card-uri.

Cu toate căinculpatul E.A.S. avea cunoştinţă despre actele ilicite de falsificare şi punere în circulaţie de card-uri falsificate, prin efectuarea de cumpărături de bunuri din diferite magazine din străinătate, comise de P.T., relativ în vara anului 2010, acesta a dobândit prin cumpărare de la inculpat un laptop şi un cablu de alimentare aferent, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni (adică au fost cumpărate cu ajutorul card-urilor falsificate din Italia) pentru care i-a achitat suma de 250 - 300 euro, deşi valoarea de piaţă a acestora era de 600 euro, fapt confirmat şi prin comunicarea din 08 martie 2011 a SC M.C. SRL Oradea (filele 146 - 147, vol. IV) şi recunoscut ulterior atât de vânzător cât şi de cumpărător.

Inculpatul S.S.S., acceptând să adere la grupul infracţional organizat, iniţiat şi constituit de P.T., în scopul arătat mai sus, începând cu luna martie 2009, a depus toate diligentele necesare ajutării acestuia la procurarea de programe informatice software, aferente funcţionării M.S.R.-ului, la procurarea de numere de cont, necesare falsificării card-urilor bancare şi implicit la procurarea şi deţinerea de asemenea cârduri falsificate, în vederea punerii lor în circulaţie, fie direct, fie prin intermediul inc. P.T.

Astfel, după ce a luat la cunoştinţă că inculpatul P.T. a cumpărat echipamentele aferente falsificării card-urilor, în condiţiile arătate mai sus, inculpatul S.S.S. i-a procurat acestuia mai multe numere de cont necesare donării card-urilor bancare, împrejurare confirmată prin convorbirea telefonică din data de 18 martie 2009, orele 21:03:57. în acelaşi sens, la data de 19 martie 2009, inculpatul S.S.S. a luat legătura cu inculpatul C.D., care se afla în America, care i-a comunicat că preţulinscripţionării unui cârd pe banda magnetică este de 10 euro. La rândul său, el a adus această împrejurare Ia cunoştinţă inculpatului P.T. care însă, iniţial, nu a fost de acord cu preţul respectiv, dar i-a confirmat inculpatului S.S.S. că deţine mai multe cârduri falsificate şi că a doua zi va lua el legătura cu inculpatul C.D. pentru a-i trimite numere de cont, prin serviciul de comunicare instant yahoo messenger, din America, numere de cont pe care acesta urma să le folosească la falsificarea card-urilor.

Întrucât inculpatul S.S.S. a aflat de la P.T. că acesta deţinea mai multe card-uri falsificate, i-a propus să se deplaseze în Viena - Austria, pentru a face cumpărături de bunuri. Astfel, în data de 21 martie 2009, inculpatul P.T. împreună cu inculpatul S.S.S. s-au deplasat la Viena, unde primul a încercat să facă diverse cumpărături cu card-urile respective, dar a constatat că acestea nu au acoperire în numerar (sunt invalide), motiv pentru care s-au reîntors în ţară. în data de 23 martie 2009, pentru a inscripţiona cu ajutorul aparatului M.S.R. alte card-uri bancare, inculpatul P.T. a luat legătura cu inculpatul C.D. care, prin serviciul de mesagerie instant yahoo messenger, i-a trimis acestuia un program informatic pe care l-a descărcat de pe internet prin intermediul martorului O.M.C., relevantă în acest sens fiind discuţia telefonică dintre cei doi inculpaţi de la orele 17:33:14. După ce P.T. a falsificat, prin utilizarea respectivului program informatic, mai multe cârduri bancare, în cursul aceleiaşi zile, de comun acord cu inculpatul S.S.S., au stabilit ca în ziua următoare să se deplaseze din nou la Viena în acelaşi scop. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 24 martie 2009, cei doi s-au deplasat din nou la Viena, unde, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, inculpatul P.T. a încercat să facă diverse cumpărături de bunuri din magazine, dar a constatat că şi de această dată cârdurile falsificate erau invalide, relevante în acest sens fiind şi discuţiile telefonice din data de 23 martie 2009, orele 13:13:59 şi respectiv 20:09:05. În aceeaşi zi, la solicitarea inculpatului P.T., S.S.S. i-a procurat 4 numere de cont aferente falsificării card-urilor, dos la inculpatul C.D., cu suma de 150 euro/număr. Acesta din urmă i-a trimis respectivele numere de cont inculpatului S.S.S. prin intermediul serviciului de poştă electronică yahoo mail, relevantă în acest sens fiind discuţia telefonică de la orele 23:21:44. Ulterior,inculpatul S.S.S. i-a confirmat inculpatului P.T. că poate să îi mai procure oricând asemenea numere de cont de la inculpatul C.D. - discuţia telefonică din data de 29 martie 2009, orele 20:56:47.

Urmare notorietăţii inculpatului P.T. în deţinerea echipamentelor aferente falsificării card-urilor şi a posibilităţii acestuia de a procura numere de cont şi de a falsifica card-uri bancare, la data de 31 martie 2009, orele 08:50:44, cu ocazia unei convorbiri telefonice, numitul C. i-a propus lui P.T. să se deplaseze împreună în Italia pentru a cumpăra diverse bunuri cu ajutorul card-urilor falsificate. în cadrul aceleiaşi discuţii, P.T. i-a comunicat numitului C. că poate procura cârduri bancare prevăzute cu bandă magnetică, din Ungaria, dar numai 100 bucăţi o dată, iar interlocutorul său i-a confirmat că ştie că el are aparatul de inscripţionat card-uri M.S.R., adresându-se acestuia cu următoarea expresie: „şi-am încheiat problema. Numai tre" să depinzi cu. cu. cu. biscuiţii asta-i greu câteodată, înţelegi? Şi ai şi cărnaţu" ăla care pui sus problema".

De asemenea, la data de 03 aprilie 2009, în acelaşi context, numitul S., care se afla în Austria, la orele 17:43:33 i-a solicitat telefonic inculpatului P.T. să falsifice mai multe card-uri pentru persoane din anturajul său. P.T. i-a comunicat acestuia că echipamentele de falsificat card-uri, cu excepţia M.S.R.-ului, le-a trimis în Olanda, la inculpatul M.R.N., dar că în schimb deţine card-uri bancare (biscuiţi), precum şi aparatul de inscripţionat card-uri.

Faptul prinderii de către autorităţile germane a anumiţilor G.G., C.C.R. şi U.I.G. (persoanele care i-au transportat inculpatului P.T. cele două aparate de falsificat card-uri spre Olanda) a fost adus la cunoştinţa acestuia din urmă la data de 09 aprilie 2009, de către inculpatul S.S.S., urmare unei discuţii telefonice pe care acesta a avut-o cu numitul R.S.I. Inculpatul S.S.S. fiind confidentul inculpatului P.T. (convorbirile telefonice purtate de acesta în perioada martie - mai 2009), i-a solicitat acestuia din urmă, la data de 10 aprilie 2009, un . număr de 10 card-uri prevăzute cu sigla băncilor şi cu bandă magnetică, pentru o persoană din anturajul său (C.). P.T. i-a spus lui S.S.S. că îi va da respectivele card-uri bancare întrucât „are destule", fapt care ulterior s-a şi întâmplat, în sensul că i-a predat acestuia din urmă 5 asemenea card-uri bancare.

Implicarea inculpatului S.S.S. în grupurile infracţionale organizate, iniţiate şi constituite de inculpaţii C.D. şi P.T., în vederea săvârşirii infracţiunilor de falsificarea şi punerea în circulaţie de asemenea card-uri bancare în străinătate, este confirmată şi de convorbirea telefonică pe care acesta a avut-o cu numitul R., la data de 10 aprilie 2009, orele 10:41:48, convorbire prin care i-a confirmat interlocutorului că „i-am adus pe oameni acasă, frate si acum ajunge, ori azi, ori acum seara, ori mâine şi e ok, săptămâna viitoare mai mult ca sigur".

După reîntoarcerea inculpatului C.D. din America, respectiv la începutul lunii aprilie 2009, urmare discuţiilor telefonice purtate, acesta i-a procurat şi instalat inculpatului P.T. un alt program informatic aferent funcţionării M.S.R.-ului, împrejurare despre care a fost încunoştinţat şi inculpatul S.S.S., atât de către inculpatul C.D., cât şi de inculpatul P.T. (discuţiile telefonice din data de 15 aprilie 2009, orele 21:39:08 şi 22:09:31).

După falsificarea mai multor card-uri bancare, conform înţelegerii prealabile, inculpatul P.T. împreună cu inculpatul B.I.T., în data de 21 aprilie 2009, în jurul orelor 17:00, s-au deplasat în Viena unde, din mai multe magazine au făcut diverse cumpărături de bunuri cu card-uri falsificate, cum ar fi: parfumuri, jucării pentru copii, articole de îmbrăcăminte, dulciuri, băuturi alcoolice etc. Atât inculpatul B.I.T., cât şi inculpatul P.T. au folosit card-urile falsificate provenite de la acesta din urmă. A doua zi, urmare înţelegerii existente între inculpaţii P.T. şi S.S.S., acesta din urmă s-a deplasat la Viena, unde împreună, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, aceştia au intrat în mai multe magazine pentru a face diverse cumpărături.

Întrucât card-urile folosite în condiţiile arătate mai sus nu au avut disponibil în cont, după ce inculpatul S.S.S. s-a întors în ţară, la solicitările telefonice şi prin internet ale inculpatului P.T., a luat legătura cu numitul B. de la care a cumpărat două numere de cont necesare inscripţionării acestora pe banda magnetică a card-urilor bancare, cu suma de 300 euro/bucată (discuţiile telefonice purtate de acesta cu numitul B. şi inculpatul P.T., în perioada 23 - 26 aprilie 2009). După falsificarea card-urilor bancare de către P.T., cu ajutorul numerelor de cont procurate în condiţiile arătate, în data de 27 aprilie 2009, împreună cu inculpatul S.S.S., s-au deplasat din nou la Viena, în acelaşi scop, unde în mai multe supermarket-uri, aceştia au încercat să facă diverse cumpărături de bunuri, dar au constatat că respectivele card-uri bancare nu au acoperire în numerar, motiv pentru care s-au reîntors în ţară.

Având în vedere legăturile infracţionale, consolidate în timp, între inculpaţii P.T. şi C.D., acesta din urmă, în data de 21 aprilie 2009, i. l-a recomandat pe numitul T. care se afla în America, ca fiind persoana de la care poate să cumpere numere de cont aferente falsificării cârdurilor, relevantă în acest sens fiind convorbirea telefonică de la orele 18:27:23, purtată de inculpatul C.D., de pe nr. de telefon al inculpatului P.T., cu numitul T., care la un moment dat i-a comunicat inculpatul C.D. că i-a trimis acestuia din urmă prin serviciul de mesagerie instant yahoo messenger, aproape 100 de asemenea numere de cont.

Ulterior, P.T. a cumpărat de la numitul T., succesiv, în jur de 18 numere de cont cu ajutorul cărora a falsificat card-uri bancare, în timp ce se afla în locuinţa numitului S. din Viena - Austria, card-uri pe care, împreună cu inculpatul B.I.T. le-a folosit în diferite magazine din Viena, de unde au cumpărat diverse bunuri în valoare de 120 - 700 euro.

Întrucât nu toate numerele de cont cumpărate de la numitul T. erau valide (nu aveau disponibil bancar), la începutul lunii mai 2009, la solicitarea inculpatului P.T., inculpatul S.S.S. a cumpărat pentru acesta din urmă alte 8 numere de cont de la inculpatul C.D., care le-a pretins suma de 150 euro/număr de cont.în virtutea relaţiilor infracţionale existente între aceştia, 3 numere de cont au fost date de inculpatul C.D. cu titlu gratuit (convorbirile telefonice din data de 07 mai 2009, orele 10:16:04 şi 10:48:26, purtate de inculpatul S.S.S. cu P.T.).

Relevantă în probarea şi desfăşurarea în timp a activităţii infracţionale privind procurarea numerelor de cont, de către inculpaţii P.T. şi C.D. de la numitul T. din America, este şi convorbirea telefonică ce a avut loc în data de 15 mai 2009, orele 23:12:11, ocazie cu care inculpatulC.D. i-a confirmat inculpatului P.T. că este în legătură pe internet cu numitul T. Cu această ocazie, C.D. i-a comunicat lui P.T. că nu ştie ce fel de numere de cont să ceară numitului T., precum şi faptul că acesta din urmă i-a transmis trei numere de cont; întrucât P.T. i-a solicitat inculpatului C.D. să-i ceară numitului T. „din alea din primele, adică din alea mai ieftine", acesta i-a spus că nu mai are numere de cont ieftine.

În zilele următoare, tot la solicitarea inculpatului P.T., inculpatul S.S.S. i-a cerut, în aceleaşi condiţii, alte numere de cont inculpatului C.D. Preţul comunicat de acesta din urmă, de 300 de euro, nu a fost acceptat de inculpatul P.T. Ulterior, în convorbirea telefonică din 16 iunie 2009, orele 22:54:13, inculpatul C.D. îi confirmă inculpatului Porcar că „o dat atuncia, da . nici ăştialalţi ai mei, de luni de zile n-au făcut nimic", adică că „iure tempore" cârdurile falsificate de către aceştia au fost valide, dar de câteva luni de zile, membrii grupului său infracţional nu au mai reuşit să facă asemenea cumpărături de bunuri întrucât numerele de cont cumpărate la timpul respectiv nu au avut acoperire în bancă şi ca atare cârdurile falsificate cu acestea au fost invalide.

În dorinţa de a câştiga sume mari de bani, după ce a falsificat mai multe card-uri. bancare folosind numerele de cont procurate în condiţiile arătate mai sus, inculpatul P.T., începând cu data de 18 mai 2009, l-a recrutat în cadrul grupului său infracţional organizat, alături de inculpatul B.I.T. şi pe inculpatul P.A.G., zis M., pe care îl cunoştea de mai mult timp, acesta din urmă cu scopul de a pune efectiv în circulaţie card-urile bancare falsificate, respectiv de a se deplasa în Viena pentru a face cumpărături de bunuri din diferite magazine.

Întrucât între timp inculpatul B.I.T. şi-a schimbat look-ul, prezentând o înfăţişare dubioasă (convorbirea telefonică din data de 21 mai 2009, orele 20:51:48 dintre acesta şi inc. P.T.), începând cu aceeaşi dată, inculpatul P.T. l-a racolat în locul inculpatului B.I.T., în cadrul grupului infracţional organizat, pe fratele său, respectiv pe P.D., acesta având rolul de a prelua cârdurile falsificate de la inculpatul P.T., de a-l transporta la Viena pe inculpatul P.A.G. şi de a-i preda acestuia succesiv cârdurile falsificate pentru a face diferite cumpărături din diverse magazine din Viena.

Dând curs rezoluţiei infracţionale, în dimineaţa zilei de 23 mai 2009, în jurul orelor 05:00, P.D., cu maşina aparţinând inculpatului P.T., după ce în seara precedentă a preluat de la acesta din urmă mai multe cârduri falsificate (în jur de 10), s-a deplasat împreună cu inculpatul P.A.G. în Viena, în scopul arătat mai sus. Când a ajuns în apropiere de Viena, P.D. a fost contactat telefonic de către fratele său, P.T., care l-a îndrumat să se deplaseze spre Baden, la Baumarkt şi respectiv în Eussid şi i-a solicitat să îi predea inculpatului P.A.G. succesiv câte un cârd falsificat şi nu 2 - 3 asemenea card-uri, o dată (discuţia telefonică din data de 23 mai 2009 orele 10:28:26). După ce au ajuns la destinaţie, conform instrucţiunilor primite, inculpatul P.D. i-a predat, pe rând, mai multe carduriinculpatului P.A.G., care a intrat cu acestea în mai multe magazine pentru a face diverse cumpărături, inclusiv într-un magazin de ceasuri de lux, de unde a încercat să cumpere un asemenea obiect în valoare de 3.000 de euro, dar a constatat că toate cârdurile folosite, în condiţiile arătate, nu au acoperire în numerar, adică nu sunt valide. Ulterior, P.A.G. a. intrat într-un magazin Baumarkt, unde a încercat validitatea cârdurilor bancare falsificate, constatând că acestea nu au disponibil în cont, împrejurare pe care a adus-o la cunoştinţa inculpatului P.T., la orele 13:54:03, cu ocazia discuţiei telefonice ce a avut loc între aceştia.

Constatând că în locaţia respectivă nu pot fi folosite cârdurile falsificate, inculpaţii P.D. şi P.A.G. s-au deplasat în localitatea Inserdorff - Austria, unde din nou P.A.G., în aceleaşi condiţii şi împrejurări, a utilizat cârdurile falsificate, încercând să facă diferite cumpărături de bunuri. Şi cu această ocazie au constatat că respectivele cârduri sunt invalide (convorbirea telefonică ce a avut loc între P.T. şi fratele său, P.D., la orele 15:13:45, convorbire din cuprinsul căreia rezultă şi împrejurările în care inculpatul P.D. i-a predat pe rând, câte un card, inculpatul P.A.G., precum şi reproşurile pe care i le-a adus P.T. fratelui său, când acesta din urmă îi comunica explicit tipurile de cârd pe care i le-a predat inculpatul P.A.G.).

Calitatea de lider şi coordonator al acestui grup infracţional organizat a inculpatuluiP.T. a fost reţinută şi pe baza convorbirii telefonice pe care acesta a avut-o cu fratele său, în aceeaşi zi, la oarele 16:00:45, când după ce acesta din urmă îi comunică faptul că a pus în circulaţie toate cârdurile falsificate, în diferite locaţii, de două ori, P.T. le cere, în mod expres, să se reîntoarcă în ţară.

În dorinţa de a câştiga sume mari de bani şi din America, în a doua parte a lunii mai 2009, inculpatul C.D. s-a întâlnit cu martorul M.A.I. într-un bar situat lângă localul public D. din Oradea. în cadrul discuţiilor purtate a încercat să-l racoleze pe acesta din urmă în cadrul grupului său infracţional, oferindu-i, aparent, loc de muncă în America, în calitate de conducător auto, deşi în realitate inculpatul C.D. a desfăşurat în respectiva ţară, alături de alte persoane din anturajul să, el având calitatea de lider şi coordonator, activităţi ilicite privind organizarea de licitaţii fictive cu autoturisme, pe internet. Cu aceeaşi ocazie,inculpatul C.D. i-a oferit drept câştig suma de 8 dolari/oră şi i-a promis că se va ocupa personal de obţinerea vizei pentru SUA, precum şi faptul că va suporta toate cheltuielile aferente transportului, cazării, hranei etc.

Martorul M.A.I. a acceptat oferta inculpatului C.D. şi după ce şi-a făcut un set de poze şi a completat formularele aferente obţinerii vizei, împreună s-au deplasat la Bucureşti, respectiv la Ambasada SUA, unde a obţinut viza necesară intrării pe teritoriul SUA, pe o durată de 10 ani de zile, începând cu data de 20 mai 2009.

Conform înţelegerii prealabile, la data de 23 iunie 2009, martorul M.A.I., s-a deplasat împreună cu C.D., cu autoturismul acestuia din urmă, până la Budapesta, de unde ulterior cu avionul s-a deplasat la New York, costul biletului de avion fiind suportat de C.D., care i-a mai dat martorului şi suma de 1.000 dolari pentru a-şi acoperi cheltuielile ulterioare, aferente cazării şi hranei în America. După ce a ajuns în America, martorul M.A.I. s-a cazat la anumite hoteluri recomandate de inculpatul C.D. care i-a spus că urmează să se întâlnească cu o anumită persoană pentru a începe activitatea. întrucât nici o persoană nu a luat legătura cu M.A.I., la recomandările telefonice ale inculpatului C.D., acesta s-a deplasat în mai multe state din America, iar ulterior în Mexic. La un moment dat, întrucât banii primiţi de la inculpatul C.D. i-a cheltuit, martorul M.A.I. s-a întâlnit cu un cetăţean străin care s-a recomandat ca fiind cunoştinţa inculpatului şi i-a dat acestuia suma de 6.000 dolari. Dându-şi seama că a fost indus în eroare de către inculpatul C.D. care, în fapt, a urmărit să-l implice în anumite activităţi ilicite, în perioada în care s-a aflat în Mexic, martorul M.A.I. i-a comunicat inculpatului C.D. că şi-a pierdut permisul de conducere pentru a-l determina pe acesta din urmă să renunţe la scopul pentru care l-a trimis în America.

În aceste împrejurări,consecvent ideilor şi planurilor sale infracţionale, profitând de faptul că avea în posesie poze ale martorului M.A.I., făcute de acesta cu ocazia obţinerii vizei SUA, i-a falsificat acestuia din urmă un permis de conducere, emis aparent de autorităţile franceze, cu următoarele caracteristici: „ 18, Rue Le Verrier Paris 06, 4. Paris 14, 5. 10 februarie 2008 Paris, 09 februarie 2018, 9. B, 10 ianuarie 2003", permis pe care a aplicat fotografia martorului M.A.I. şi care alături de alte bunuri personale ale inculpatului C.D. a fost găsit şi ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 24 august 2009, efectuată la reşedinţa acestuia din urmă şi a martorului O.M.C., situată în Oradea, jud. Bihor.

Pentru a-şi putea continua activitatea infracţională, relativ la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie 2009, inculpatul C.D. i-a solicitat martorului I.L.A. să-i procure cârduri P.V.C. albe, rescriptibile (tipăribile), pentru a le folosi la falsificarea documentelor de identitate. Martorul I.L.A. a dat curs solicitării şi astfel, la data de 07 iulie 2009, i-a procurat inculpatului C.D. 100 bucăţi asemenea cârduri P.V.C. Dintre aceste carduri, inculpatul C.D. a folosit unul şi pentru falsificarea permisului de conducere pe care a aplicat, în condiţiile arătate, fotografia martorului M.A.I.

Audiat fiind, martorul I.L.A. a susţinut că l-a cunoscut pe inculpatul C.D. încă din anul 2008 şi că ulterior, cunoscând că martorul are cunoştinţe de specialitate în domeniul informatic, i-a solicitat să-i confecţioneze programe informatice pentru licitaţii online, respectiv aplicaţii web necesare organizării de licitaţii fictive pe internet, solicitare care ulterior nu s-a mai materializat, întrucât preţul cerut de martor, respectiv suma de 4.000 de euro i s-a părut prea mare inculpatului C.D. care, de altfel, era descris de ceilalţi membri a grupărilor infracţionale organizate ca fiind o persoană avară şi foarte meticuloasă în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei cheltuielilor efectuate de membrii grupărilor infracţionale, în realizarea atribuţiunilor specifice rolului pe care îl aveau în cadrul acestor grupări.

Inculpatul C.D. a recunoscut împrejurările în care a intrat în posesia celor 100 cârduri P.V.C., declarând că din acestea a folosit un număr de 23 carduri, încercând să falsifice diferite documente de identitate, afirmaţie ce a fost înlăturată cu argumentarea că, pe de o parte, acesta a falsificat din totalul celor 23 de carduri cel puţin permisul de conducere identificat mai sus, pe care a aplicat fotografia martorului M.A.I., iar pe de altă parte, întrucât cu ocazia aceleiaşi percheziţii domiciliare, efectuată în acelaşi imobil, printre bunurile personale ale inculpatul C.D. s-a găsit şi ridicat un aparat de înfoliat acte de identitate, împrejurări care coroborate şi cu declaraţiile martorului O.M.C. şi ale inculpaţilor B.l.T. şi P.T., confirmă, fără echivoc, că inculpatul C.D. a falsificat întotdeauna actele de identitate, inclusiv cele folosite de susnumiţii cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri din străinătate, dobândind cu mult timp înainte deprinderile necesare falsificării unor asemenea documente, respectiv din perioada în care şi acesta a făcut asemenea cumpărături în Italia, Franţa, Suedia, Austria etc.

În vara anului 2010, în derularea activităţilor infracţionale comise de inculpatul P.T. împreună cu inculpatul B.l.T., aceştia s-au deplasat lângă Milano,la Bergamo - Italia, unde primul, respectându-şi statutul alături de inculpatul C.D., de lider al grupului infracţional organizat, avea închiriat un alt apartament în scopul de a-l folosi cu ocazia deplasărilor sale în Italia, pentru a face diverse cumpărături cu cârduri bancare.

Ajunşi la destinaţie, inculpatul B.l.T. împreună cu P.T. au cumpărat din mai multe magazine bunuri cum ar fi: laptop-uri, telefoane mobile, parfumuri, jocuri playstation, haine pentru copii, încălţăminte etc, în valoare de aproximativ 4.000 de euro, folosind cârduri falsificate provenind de la inculpatul P.T., care le-a inscripţionat cu ajutorul aparatului M.S.R., aflat în respectivul apartament.

După reîntoarcerea în ţară, inculpatul P.T. i-a vândut un laptop, notebook, inculpatului E.A.Ş.,cu suma de 200-250 euro, deşi valoarea reală de piaţă a acestuia era fost de 600 de euro, cumpărătorul fiind în cunoştinţă de cauză despre provenienţa ilicită a respectivului laptop în momentul cumpărării acestuia.

În cursul lunii octombrie 2010, inculpatul P.T. împreună cu inculpatul B.l.T. s-au deplasat din nou în Italia, în aceeaşi locaţie şi în aceleaşi condiţii şi împrejurări au cumpărat din nou diverse bunuri (laptop-uri, telefoane mobile, jucării pentru copii, pantofi, ceasuri, jocuri playstation etc), din diferite magazine, în valoare de aproximativ 5.000 de euro, cu ajutorul cârdurilor falsificate tot de către inculpatul P.T. Cu această ocazie, inculpatul B.l.T. a primit de la P.T. peste 20 cârduri falsificate pe care le-a pus în circulaţie cu ocazia efectuării respectivelor cumpărături, locuind în acelaşi apartament, relativ aceeaşi perioadă de timp ca şi prima dată, respectiv o săptămână de zile.

În această ultimă perioadă, în două zile consecutiv, inculpatulP.T., care ţinea permanent legătura telefonică cu inculpatul C.D., l-a transportat pe inculpatulB.l.T. la două reprezentante Mercedes din Milano şi dintr-un alt oraş, de unde acesta din urmă, la solicitarea inculpatul P.T., cu ajutorul cârdurilor falsificate, primite de la - acesta, a cumpărat 2 piese aferente unui autoturism în valoare de 2.800, respectiv 2.000 de euro, piese pe care inculpatul P.T. le-a predat, conform înţelegerii prealabile, inculpatului C.D. cu care s-a întâlnit în Italia.

Pentru actele materiale ilicite comise pe teritoriul Italiei în cursul anului 2010, inculpatul B.l.T. a primit suma de 300 de euro de la inculpatul P.T., după ce acesta din urmă i-a dedus toate cheltuielile aferente transportului, cazării şi falsificării cârdurilor bancare.

În cursul lunii decembrie 2010, cu autoturismul său, inculpatul P.T. s-a deplasat împreună cu inculpatulB.l.T. în Slovenia unde, în diferite magazine, au făcut diverse cumpărături, cum ar fi un T.V., laptop, jucării pentru copii, parfumuri, etc, în cuantum de 1.700 - 2.000 de euro, cu ajutorul cârdurilor falsificate de către inculpatul P.T. Pentru punerea în circulaţie a cârdurilor falsificate, cu ocazia efectuării respectivelor cumpărături de bunuri, inculpatul B.I.T. a primit suma de 200 de lei.

La data de 20 decembrie 2010, cu acelaşi autoturism,inculpatul P.T. s-a deplasat din nou cu inculpatul B.I.T. în loc. Murska Sobota - Slovenia, în acelaşi scop. Când au ajuns la destinaţie, inculpatul B.I.T. a primit de la inculpatul P.T. 3 carduri falsificate Visa – D. Bank, emise pe numele lui G.Z., M.C.B., emis pe numele lui J.C. şi Visa - Scoţia Bank, emis pe numele lui G.Z., toate cele trei cârduri fiind aparent emise de către bănci din SUA. Cu respectivele cârduri inculpatul B.I.T. a intrat într-un magazin de parfumuri de unde a cumpărat 2 parfumuri în valoare de 120 de euro, după care împreună cu inculpatul P.T. s-au deplasat la un magazin alimentar de unde a cumpărat, la sugestia acestuia din urmă, mai multe bunuri (whisky, vodcă, detergenţi, ciocolată etc. - în valoare de aproximativ 250 - 300 euro).

Ulterior, s-au deplasat la o staţie Peco O.M.V. de unde inculpatul B.I.T. a intenţionat să cumpere 2 recipiente cu soluţie de parbriz şi un pachet de ţigări, dar în momentul în care a predat unul dintre cârduri casierului, acesta şi-a dat seama că respectivul instrument bancar este falsificat şi astfel, atât inculpatul B.I.T. cât şi inculpatul P.T. au fost prinşi de autorităţile judiciare din Slovenia.

Cu ocazia percheziţiei corporale efectuată asuprainculpatului B.I.T. s-au găsit 2 cârduri falsificate, al treilea cârd falsificat fiind abandonat la casierului din respectiva staţie Peco, iar cu ocazia percheziţionării autoturismului, utilizat de inculpatul P.T., acestuia din urmă i-au fost ridicate toate bunurile cumpărate de inculpatul B.I.T., în condiţiile arătate mai sus. După terminarea cercetărilor, organele judiciare din Slovenia i-au eliberat pe ambii inculpaţi.

În dorinţa obsesivă de a face bani şi deşi în cursul lunii decembrie 2010 a fost din nou prins de autorităţile din Slovenia, în condiţiile arătate mai sus, inculpatul P.T., în cursul lunii ianuarie 2011, i-a propus din nou inculpatului B.I.T. să se deplaseze într-o altă ţară din Europa unde să pună în circulaţie alte cârduri falsificate, cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri, propunere pe care, însă, inculpatul B.I.T. a refuzat-o.

Raportat la multitudinea actelor materiale ilicite comise de către inculpaţiiC.D. şi P.T., în calitate de lideri ai grupurilor infracţionale organizate, iniţiate şi constituite de către aceştia, împreună cu ceilalţi inculpaţi cercetaţi în cauză, s-a constatat că, în perioada 2008 - 2010, aceştia au cauzat un prejudiciu pe teritoriul Austriei, Olandei, Italiei şi Sloveniei, în cuantum de 190.000 - 200.000 euro, constând în cumpărări de diverse bunuri din diferite magazine, prin folosirea de card-uri falsificate.

Din raportul preliminar efectuat de autorităţile judiciare din Germania urmare comisiei rogatorii solicitate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea a rezultat faptul că, în urma examinării foliei de imprimat aferent aparatului de laminare şi lipire la cald, aparat aflat în proprietatea inculpaţilor C.D. şi P.T., au fost descoperite cel puţin 246 de mijloace de plată diferite, cu funcţie de garanţie, respectiv cârduri bancare falsificate, cu ajutorul numerelor de cont identificate pe respectivi folie aurie. Potrivit aceluiaşi raport preliminar, pornind de la daune medii de cea. 2.000 euro/card falsificat, s-a concluzionat că prin folosirea respectivelor mijloace de plată s-a cauzat un prejudiciu de aproximativ jumătate de milion de euro (filele 14 - 15, vol. III).

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată în baza încheierii din 24 august 2009 şi a autorizaţiei din 24 august 2009, pronunţate de Tribunalul Bihor în Dosar nr. 5738/111/2009, la reşedinţa martorului O.M.C. şi a inculpatului C.D., situată în Oradea, jud. Bihor, au mai fost identificate şi ridicate 77 card-uri P.V.C. de culoare albă neinscripţionate; 9 buc. card-uri inscripţionate „American Expres"; 1 buc. card inscripţionat „Bank Austria"; 1 buc. card inscripţionat „Daewoo Bank"; 1 permis de conducere falsificat - emis aparent de autorităţile franceze, având aplicată fotografia numitului M.A.; 1 carte de identitate falsificată - emisă aparent de autorităţile italiene pe numele L.L., având aplicată fotografia inculpatul C.G. - zis C.; 2 poze tip paşaport ale unei persoane necunoscute; 7 buc. C.D.-uri; 1 buc. laptop; 1 buc. memory-stick având capacitatea de 32 G.B.; 1 aparat de înfoliat poze; 1 aparat pentru bruiajul semnalului telefoanelor mobile, având aferent un încărcător şi un acumulator şi 4 antene; 4 staţii mobile de comunicare cu încărcător aferent; 1 factură şi 1 chitanţă emise la data de 07 iulie 2009 pe numele pe numele lui I.L.A., reprezentând cumpărarea a 100 buc. card-uri P.V.C. albe,în valoare de 27,37 lei; 2 telefoane mobile şi 4 cartele telefonice.

Întrucât existau presupuneri rezonabile că sistemele informatice şi suporturile de stocare a datelor, identificate şi ridicate, conţineau date informatice ce constituie obiectul material al infracţiunilor de falsificare a instrumentelor de plată electronică, la cererea D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, prin încheierea din 02 septembrie 2009 şi autorizaţia din 02 septembrie 2009, pronunţate în Dosar nr. 5874/111/2009, Tribunalul Bihor a dispus, în baza art. 56 din Legea nr. 161/2003 cu ref. la art. 100 alin. (3) şi următoarele C. proc. pen., efectuarea percheziţiei asupra unui nr. de 16 sisteme informatice şi a suporturilor de stocare a datelor.

Astfel, în urma percheziţiei informatice a laptop-ului, (respectiv a hard-disck-ului, capacitate 279,5 Gb, aferent laptop-ului în cauză ), au fost identificate 9 fişiere cu extensia „txt" reprezentând adrese de poştă electronică aparţinând serviciilor „Yahoo" şi „Google", parolele aferente şi întrebările de securitate pentru accesul la adresele de mail, create pentru a fi folosite la săvârşirea de fraude informatice de tipul licitaţiilor cu autoturisme fictive pe site-uri de profil de pe Internet; 44 fişiere tip imagine cu extensia „.jpg" conţinând fotografii în mai multe ipostaze ale unui autoturism, de culoare albă şi ale unui autoturism Jeep de culoare neagră; 2 fişiere cu extensia „txt" reprezentând descrierea tehnică amănunţită a celor două autoturisme menţionate mai sus. Potrivitmartorului O.M.C. laptop-ul a aparţinut inculpatului C.D., el intrând în posesia sa după plecarea acestuia din urmă în America.

În urma percheziţionării memory-stick-ului s-au identificat următoarele date informatice, folosite la donarea card-urilor: un număr de 30 fişiere tip „document", cuprinzând liste cu numere de identificare ale băncilor (B.I.N. - primele 6 cifre al unui cont de card), numele băncilor corespunzătoare şi ţările de origine folosite pentru comenzi de conturi de cârd prin internet, menţionate în procesul-verbal întocmit la data de 04 septembrie 2009; un număr de 19 fişiere reprezentând un program software aferent instalării şi funcţionării inscriptoarelor de card-uri tip M.S.R., menţionate în acelaşi proces-verbal; un număr de 706 fragmente de fişiere care datorită deteriorării acestora, nu au putut fi deschise, citite şi analizate.

De asemenea, în urma percheziţiei informatice a suportului de stocare optică tip C.D., au fost identificate un nr. de 19 fişiere reprezentând un program software aferent instalării şi funcţionării inscriptoarelor de card-uri tip M.S.R., fişiere identificate şi în memoria memory-stick-ului marca Kingstone menţionat mai sus, precum şi un număr de 10 fişiere tip „document" conţinând 91 conturi de cârd, emise de mai multe bănci din Europa şi America, menţionate în procesul-verbal întocmit la data de 05 septembrie 2009, fişiere pe care martorul O.M.C. le-a copiat de pe laptop-ul, proprietatea martorului A.A., laptop pe care cel în cauză l-a închiriat de la acesta din urmă şi l-a folosit împreună cu celelalte persoane implicate la obţinerea numerelor de cont şi a celorlalte date de identificare ale unităţilor bancare, prin sistemul yahoo. messenger, necesare falsificării instrumentelor de plată electronică, în perioada în care s-au aflat în Austria.

În urma percheziţionării suportului de stocare tip C.D., au fost identificate un nr. de 59 fişiere cuprinzând liste de catalog pentru diferite produse, despre care martorul O.M.C. a susţinut că le-a primit de la inculpatul C.D., bunuri recomandate pe care atât acesta, cât şi celelalte persoane implicate, trebuiau să le cumpere prin folosirea card-urilor falsificate.

Toate fişierele identificate, inclusiv fişierul denumit „Raport Encase" au fost copiate pe un D.V.D., având semnătură digitală, ataşat la Dosarul nr. 176 D/P/2009.

Procedându-se la percheziţionarea telefoanelor şi a cartelelor telefonice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la reşedinţa martorului O.M.C. şi ainculpatului C.D., au fost identificate mai multe nr. de telefon, inclusiv de Austria, care confirmă existenţa unei legături infracţionale între aceştia, pe de o parte, şi între martorul O.M.C. şi C.G. - zis „C.", respectiv cetăţeanul sârb B.C. - zis „D." şi alte persoane implicate;.

În urma verificării celor 11 card-uri falsificate, identificate şi ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare, s-au constatat că acestea conţin (filele 60 - 75, vol. I): a. Pe avers următoarele elemente: elemente confecţionate în relief necesare folosirii card-ului care includ: nr. card-ului (redactat cu cifre arabe); numele şi prenumele deţinătorului aparent (într-o redactare cu caractere latine şi fonduri vizibile); data calendaristică a expirării valabilităţii card-ului;elemente destinate informării prin recunoaştere vizuală (efectuate prin embosare), sigla proprietarului de marcă, denumirea şi/sau sigla emitentului, b. Pe verso următoarele elemente: banda magnetică înregistrabilă pe 3 piste, care conţine numele şi prenumele deţinătorului aparent, nr. de cont format din 15, respectiv 16 cifre şi alte date de identificare; un panel cu semnătura falsă a deţinătorului sau nr. de cont, astfel:

1. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: A.G.; Track 2; Track 3:, acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un card tip American Express având embosat şi cuvintele „A.G." (foto nr. 1 şi 2 din anexă).

2. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1; Track 2; Track 3: acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „G.B." (foto nr. 3 şi 4 din anexă).

3. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: A.G.; Track 3: acest card prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip Americiu Express având embosat şi cuvintele „A.G.". De asemenea, cuvintele „A.G." sunt înscrise cu marker pe verso, (foto nr. 5 şi 6 din anexă).

4. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice:Track 1: N.S.; Track 2; Track 3:, acest card prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „G.B." (foto nr. 7 şi 8 din anexă).

5. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: N.S.; Track 2; Track 3: acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „G.B." (foto nr. 9 şi 10 din anexă).

6. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: B.G.; Track 2; Track 3:, acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „G.B." (foto nr. 11 şi 12 din anexă).

7. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: B.G.; Track 2; Track 3:,-acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „G.B."(foto nr. 13 şi 14 din anexă).

8. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: M.C.; Track 2; Track 3:, acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „M.C." (foto nr. 15 şi 16 din anexă).

9. Card a cărui bandă magnetică nu conţine date informatice. Acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip American Express având embosat şi cuvintele „L.L." (foto nr. 17 şi 18 din anexă).

10. Card a cărui bandă magnetică conţine următoarele date informatice: Track 1: Z.B., Track 2: Track 3:, acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un card D. Bank având embosat şi cuvintele „M.R." De asemenea, cuvântul „R." este înscris cu marker pe aversul cardului. (foto nr. 19 şi 20 din anexă)

11. Card a cărui bandă magnetică nu conţine date informatice. Acest cârd prezintă următoarele elemente de identificare: este un cârd tip Bank Austria având embosate cuvintele „C.I." (foto nr. 21 şi 22 din anexă).

Cele 9 card-uri inscripţionate American Express, precum şi cele 2 card-uri inscripţionate Bank Austria şi Daewoo Bank au aparţinut inculpatului C.D. şi au fost aduse din Viena în reşedinţa acestuia din Oradea, de către martorul O.M.C., la data de 08 martie 2009, cu ocazia ultimei sale reîntoarceri în ţară.

Celelalte bunuri identificate şi ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare, inclusiv un CD şi a un memory-stick pe care se aflau inscripţionate atât un program informatic aferent funcţionării M.S.R.-ului, cât şi mai multe numere de conturi bancare, au aparţinut inculpatului C.D. şi au fost duse în acelaşi imobil, fie de către acesta din urmă, fie de martorul O.M.C., atât din Austria, cât şi cu ocazia mutării bunurilor inculpatului C.D., din incinta unei staţii Peco din Episcopia Bihor.

S-a mai reţinut că toate bunurile indicate mai sus, inclusiv drogurile despre care urmează a se face referire mai jos, au fost găsite într-un "sertar al dulapului situat în sufrageria respectivului imobil, dulap folosit exclusiv de către inculpatul C.D.

Audiat fiind, inculpatulC.D. a recunoscut faptul că bunurile descrise mai sus, identificate şi ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare, cu excepţia celor care erau proprietatea martorului O.M.C., i-au aparţinut lui şi le-a lăsat acestuia din urmă care se afla la Viena, la începutul anului 2009, precum şi ulterior, după ce aceştia au închiriat respectivul apartament în Oradea.

Din declaraţiile inculpaţilor C.G.F. şi B.I.T. şi ale martorului O.M.C. arezultat căinculpaţii C.D. şi P.T. au avut rolul de lideri în cadrul respectivelor grupuri infracţionale organizate, fiind persoanele care i-au recrutat în cadrul acestor grupuri, care au suportat, iniţial, cheltuielile de transport, cazare şi hrană, care au falsificat card-urile bancare folosite de către aceştia, care i-au transportat la magazinele din străinătate, indicându-le totodată ce bunuri urmau să achiziţioneze prin folosirea respectivelor instrumente de plată electronică falsificate, marfa astfel cumpărată rămânând de fiecare dată în posesia acestora, toate actele materiale ilicite comise de persoanele recrutate fiind desfăşurate sub autoritatea şi controlul celor doi lideri.

Din declaraţiile inculpatului S.S.S. a rezultat că, în cadrul grupului infracţional organizat, iniţiat şi constituit de inculpatul P.T., el a avut rolul de intermediar în ce priveşte procurarea numerelor de cont aferente falsificării card-urilor bancare şi de complice în ce priveşte punerea în circulaţie a card-urilor astfel falsificate, acte materiale care s-au desfăşurat în timp, sub directa coordonare a inculpatului P.T. şi în deplina cunoştinţă a inculpatului C.D.

Din mărturisirile inculpatului P.D. a rezultat faptul că iniţiatorul grupului infracţional organizat la care a aderat şi el împreună cu inculpatul P.A.G., a fost fratele său, P.T., el având în cadrul grupului, ca aport infracţional, preluarea şi deţinerea card-urilor falsificate primite de la fratele său, în vederea punerii lor în circulaţie, transportarea şi deplasarea împreună cu inculpatul P.A.G. în Viena, predarea către acesta din urmă, în mod succesiv, a respectivelor card-uri, pentru a le folosi la efectuarea de cumpărături de bunuri din diferite magazine. De asemenea inculpatul P.D. a recunoscut explicit că era în cunoştinţă de cauză, de mai mulţi ani, despre faptul că fratele său se ocupa cu falsificarea card-urilor bancare şi punerea acestora în circulaţie cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri din diferite magazine din străinătate.

Din declaraţiile inculpatuluiP.T. a rezultat faptul că inculpatul C.D. a fost persoana care i-a valorificat echipamentele aferente falsificării card-urilor, care i-a vândut asemenea card-uri falsificate, respectiv numere de cont aferente falsificării acestora, care i-a trimis din America şi ulterior i-a procurat din România programe de instalare aferente funcţionării M.S.R.-ului, care i-a intermediat întâlnirea cu numitul P. din Ungaria, de la care a cumpărat 100 bucăţi blank-uri, prevăzute cu banda magnetică, care i-a mijlocit atât întâlnirea cu martorul O.M.C., în Viena, cât şi legătura cu numitul T. din America, de la care ulterior a primit, în mod repetat, mai multe numere de cont. De asemenea, inculpatul a susţinut că a mai cumpărat, respectiv procurat asemenea numere de cont, card-uri falsificate şi programe informatice de la inculpaţii E.A.S., S.S.S. şi B.I.T.. Urmare a echipamentelor şi informaţiilor astfel obţinute, inculpatul P.T. a susţinut că, începând cu anul 2008, a iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat la care ulterior au aderat persoane din anturajul său, respectiv persoanele cercetate în prezenta cauză şi între care existau legături directe în ceea ce priveşte rolul infracţional al fiecăruia în cadrul grupului infracţional organizat.

Inculpatul C.D. a arătat că între el şi celelalte persoane cercetate în cauză au existat legături directe, fiecare având rolul său infracţional în cadrul grupurilor infracţionale organizate, în scopul săvârşirii infracţiunilor obiect al prezentei cauze. A mai arătat că toate numerele de cont aferente falsificării card-urilor bancare le-a procurat prin intermediul sistemelor informatice, cu suma de 50 dolari/număr, de la numitul T. din America şi de la alte persoane necunoscute, de cetăţenie rusă. Totodată, a arătat că nu poate estima câte asemenea numere de cont a procurat, dar că o parte dintre acestea le-a folosit personal la falsificarea card-urilor bancare, iar o parte le-a vândut martorului O.M.C., inculpaţilor P.T. şi S.S.S. şi altor persoane din anturajul său.

Inculpatul a mai susţinut că nu poate aprecia valoarea bunurilor şi a banilor dobândiţi în perioada 2008 - 2010, urmare săvârşirii acestor infracţiuni.

S-a apreciat că relevantă în constituirea şi consolidarea, în timp, a grupului infracţional organizat în vederea săvârşirii acestor genuri de infracţiuni grave este încrederea pe care inculpatul C.D. şi martorul O.M.C. şi-au acordat-o reciproc, elocvente fiind în acest sens şi sumele mari de bani (aproximativ 50.000 dolari SUA), expediate prin sistemul W.U. de către inculpatul C.D., fie în nume personal, fie prin interpuşi din America, pe numele martorului sau a apropiaţilor acestuia, în perioada februarie - mai 2009.

S-a mai reţinut că în urma percheziţiei domiciliare efectuată la data de 20 august 2009, la reşedinţa martorului O.M.C. şi a inculpatului C.D., situată în Oradea, jud. Bihor, au fost identificate şi ridicate o pungă din plastic de culoare neagră în care se afla cantitatea de 143 grame praf de culoare albă; 2 pliculeţe din naylon transparent în care se afla materie vegetală; 1 punguliţă din naylon transparent în care se afla materie vegetală, toate în greutate de 2,6 grame; 1 punguliţă de culoare neagră sub forma unei bile ce conţinea praf de culoare albă în greutate de 0,3 grame şi 1 mini-cântar tip C.D. digital, droguri ce se aflau în acelaşi sertar al dulapului din sufrageria imobilului, alături de card-urile falsificate, dulap folosit în exclusivitate de inculpatul C.D.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 august 2009 întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj-Napoca a rezultat că probele în litigiu înaintate în cauza privind pe martorul O.M.C. sunt constituite din: proba nr. 1 - 135,2 grame, cocaină în amestec cu lidocaină, algocalmin şi diltiazem; proba nr. 2 - 0,2 grame, cocaină în amestec cu lidocaină, algocalmin şi diltiazem; proba nr. 3-1,6 grame, cannabis şi în care s-a pus în evidenţă T.H.C., substanţă psihotropă, biosintetizată de planta Cannabis şi care face parte din tabelul III - anexă la Legea nr. 143/2000.

Audiat fiind, inculpatul C.D. arecunoscut faptul că, în cursul lunii iunie 2009, a fost în cunoştinţă de cauză cămartorul O.M.C. a închiriat apartamentul identificat mai sus de la numita C.V. (mama numitului C.C.V. - persoană care, alături de inculpatul C.D., în cursul anului 2006, au pus în circulaţie card-uri falsificate în diferite magazine din Franţa, cu ocazia efectuării de cumpărături de bunuri), iar valoarea chiriei a fost de 150 euro/lună, bani pe care acesta susţine că i-a dat „cu titlu de împrumut", lunar, martorului O.M.C., pentru a achita chiria aferentă.

De asemenea, inculpatul C.D. a recunoscut faptul că, în respectivul apartament a fost de mai multe ori împreună cu numitul S.C.F., zis J., pentru a-i completa actele aferente obţinerii vizei de America, precum şi cu mai multe persoane de sex feminin, ocazie cu care i-a solicitat martorului O.M.C. să intre în camera lui sau să părăsească imobilul, pentru a nu lua la cunoştinţă despre „procedeele procurării respectivelor acte necesare obţinerii vizei", respectiv pentru a nu asista la „escapadele amoroase" avute.

Inculpatul C.D. nu a recunoscut împrejurările în care a procurat cantitatea de aproximativ 200 grame cocaină şi câteva grame de cannabis şi împrejurările în care a depozitat drogurile în dulapul folosit în exclusivitate de către el, situat în sufrageria imobilului identificat mai sus şi nici împrejurările în care le-a oferit numiţilor S.C.F., zis J. şi O.M.C. asemenea droguri pentru consum, respectiv împrejurările în care i-a determinat pe aceştia să valorifice drogurile pentru el.

Cu ocazia confruntării, inculpatul C.D. a susţinut că, deşi anterior l-a împrumutat de mai multe ori pe martorul O.M.C. cu diferite sume de bani, fără ca acesta din urmă să i le restituie, i-a dat cu titlu de împrumut, din nou, suma de 7.000 euro, înainte să plece în Italia, afirmaţie care nu a putut fi confirmată prin alte mijloace de probă, tocmai pentru a induce în eroare organele judiciare cu privire la procurarea acestor droguri de către martorul O.M.C., din Italia.

Afirmaţiile inculpatul C.D. cu privire la procurarea şi valorificarea drogurilor menţionate mai sus, de către martorul O.M.C., au fost înlăturate reţinându-se că acestea nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

S-a reţinut în acest sens că din materialul probator administrat în cauză a rezultat că martorul O.M.C. l-a cunoscut peinculpatulC.D. cu mulţi ani în urmă, între aceştia, ulterior, intervenind o relaţie de subordonare, consolidată încă din cursul anului 2008 şi materializată prin comiterea mai multor infracţiuni legate de folosirea cărţilor de credit falsificate, în Suedia, de către martor şi cetăţeanul sârb B.C. - zis „D.", fapte comise sub coordonarea şi cu ajutorul inculpatului C.D. şi pentru care au fost condamnaţi la o pedeapsă de 4 luni închisoare (martorul O.M.C. şi B.C. - zis „D.").

În virtutea acestor relaţii, la începutul lunii iunie 2009, de comun acord, martorul O.M.C. împreună cu inculpatul C.D. au închiriat apartamentul situat în Oradea, jud. Bihor, chiria în cuantum de 100 euro/lună fiind achitată de către acesta din urmă, iar cheltuielile curente de către martor. După închirierea respectivului imobil, inculpatul C.D. ajutat fiind de către martorul O.M.C., şi-a mutat obiectele de birou din incinta unui Peco situat lângă clubul M. din Episcopia Bihor într-o cameră a respectivului apartament. Cu această ocazie inculpatul C.D. a adus în respectivul apartament şi un laptop, un stick şi mai multe C.D.-uri.Ulterior, martorul O.M.C. a plecat în Italia unde a stat aprox. o săptămână, cheia apartamentului rămânând asupra inculpatuluiC.D., iar la reîntoarcere, într-o seară, în respectivul imobil a venit acesta din urmă, împreună cu numitul S.C.F., zis J.

Martorul O.M.C.a susţinut că, urmare atitudinii ulterioare a acestora, şi-a dat seama că în apartamentul închiriat, respectiv în dulapul folosit exclusiv de către inculpatul C.D. se află droguri (cocaină şi cannabis). In acest sens, într-o zi din luna iunie 2009, cei doi au revenit în respectivul imobil, iar la un moment dat, l-a observat pentru prima dată pe numitul J. „prizând" cocaină pe maşina de spălat rufe situată în holul apartamentului. La câteva zile, inculpatul C.D. împreună cu J. au revenit din nou în apartamentul închiriat, unde, la un moment dat, J. a luat din dulapul în care se aflau bunurile inculpatului C.D. un borcan în care se afla, învelită în naylon de culoare închisă, cocaină. Acesta a porţionat 2 grame de cocaină, după ce în prealabil a cântărit această cantitate cu cântarul electronic ridicat cu ocazia percheziţiei domiciliare, droguri pe care le-a învelit cu scotch sub formă de biluţe şi le-a luat asupra sa, la plecare. Ulterior, J. a mai consumat cocaină în imobilul identificat mai sus, uneori în prezenţa inculpatului C.D., iar alteori acesta lua asupra sa diferite „porţii" de cocaină pentru consum propriu sau pentru a le valorifica altor persoane din anturajul său, activităţi ilicite comise de către numitul J. întotdeauna în prezenţa martorului O.M.C.

În perioada 21 iulie-05 august 2009, inculpatul C.D. fiind plecat din localitate, de comun acord cu martorul O.M.C. au stabilit ca acesta din urmă să îi vândă numitului J. gramul de cocaină cu suma de 50 euro. Dând curs solicitării inculpatului C.D.,martorul O.M.C. i-a vândut de mai multe ori numitului J. aprox. 30 grame cocaină, fie pentru consum propriu, fie pentru valorificarea acestor droguri către alte persoane din anturajul cumpărătorului, acesta din rumă achitând doar parţial valoarea acestora, respectiv suma de 550 euro pe care martorul O.M.C. i-a predat-o la reîntoarcere inculpatului C.D.

În derularea activităţi infracţionale, până la data de 11 august 2009 când au plecat în SUA, C.D. şi J. au venit de mai multe ori în apartament, de fiecare dată numitul J. luând diferite cantităţi de cocaină, fie pentru consum propriu, fie pentru valorificare. înainte de plecarea în SUA, inculpatul C.D., de comun acord cu martorul O.M.C., au stabilit ca acesta din urmă să valorifice cele 152 grame cocaină ce au fost cântărite cu ocazia acestor discuţii, cu suma de 70 euro/gram. Astfel, martorul O.M.C., în condiţiile arătate mai sus, a valorificat de mai multe ori colaboratorului autorizat în cauza penală nr. 176/D/P/2009 cocaină cu suma stabilită, până la data de 24 august 2009, când a fost prins în flagrant.

În cursul urmăririi penale, martorul O.M.C. a recunoscut că a consumat de mai multe ori ţigări cu cannabis, droguri despre care declară că le-a găsit în aceleaşi împrejurări, ca şi cocaina, în dulapul folosit de inculpatul C.D. în apartamentul închiriat de către aceştia şi pe care le-a consumat cu acordul acestuia din urmă.

La data de 25 august 2009, martorului O.M.C. i s-au recoltat probe de urină care au fost trimise Laboratorului de medicină Legală Bihor - Oradea, în vederea efectuării unei constatări fizico-chimice toxicologice, din care să rezulte existenţa sau inexistenţa drogurilor în organismul acestuia.

Din comunicarea din 28 august 2009 a S.M.L. Bihor - Oradea a rezultat cămartorul O.M.C., a avut în organism cannabis (marijuana), împrejurări faţă de care rezultatul analizelor toxice au fost confirmate ca fiind pozitive.

De asemenea, în urma confruntării efectuate în cauză arezultat că, în perioada în care inculpatul C.D. s-a aflat pe litoral, după ce martorul O.M.C. i-a comunicat că J. nu a achitat întreaga sumă de bani pentru drogurile pe care le-a luat, acesta i-a comunicat martorului O.M.C. că îi va reţine lui, cu titlu de datorie, suma de 2.000 euro, reprezentând diferenţa de bani aferentă vânzării drogurilor către J. În aceeaşi perioadă, inculpatul C.D. s-a certat şi cu numitul S.C.F., zis J., pentru acelaşi motiv, împrejurări din care rezultă încă o dată faptul că drogurile aparţineau inculpatul C.D. care era direct interesat în valorificarea acestora şi obţinerea profitului.

Relevant în probarea activităţii infracţionale a inculpatul C.D. în ce priveşte deţinerea şi valorificarea drogurilor (cocaină şi cannabis) în condiţiile arătate, este şi faptul că, la solicitarea sa, martorul O.M.C., în aceeaşi zi, înainte de a se deplasat în Italia, a transportat drogurile din respectivul apartament până în localitatea de domiciliu a părinţilor săi, unde le-a ascuns într-un dulap în care se afla îmbrăcămintea sa, inculpatul C.D. cerându-i să le îngroape în pământ. La reîntoarcerea din Italia, tot la solicitarea inculpatul C.D., a transportat drogurile respective în apartamentul din Oradea, închiriat de către aceştia. Cu această ocazie, inculpatul C.D. i-a cerut să-i valorifice în continuare droguri numitului J., cu suma de 50 euro/gram şi i-a permis să consume gratis tot cannabis-ul existent.

În urma cercetărilor efectuate, atât în Dosarul penal nr. 176/D/P/2009, cât şi în prezenta cauză, s-a constatat că, atât martorul O.M.C. cât şi numitul J., au valorificat droguri, în condiţiile arătate mai sus, în cuantum de aprox. 2.000 euro, sumă de bani ce a fost predată inculpatului C.D.

Numitul S.F.C., zis J., nu a putut fi audiat, deşi a fost de mai multe ori citat, întrucât din datele existente a rezultat că acesta este arestat în America pentru comiterea infracţiunilor referitoare la falsificarea şi punerea în circulaţie de cârduri falsificate, respectiv pentru organizarea de licitaţii fictive, acte materiale comise sub coordonarea şi controlul inculpatului C.D. cu care, de altfel, a plecat în America, la data de 11 august 2009.

Întrucât în cauză, în aceeaşi perioadă, existau date şi indicii temeinice că inculpaţii U.I.F., P.T. şi C.D.şi martorul O.M.C., împreună cu alte persoane necunoscute, s-au constituit într-un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv cele prevăzute în Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 365/2002, în vederea aflării adevărului, la datele de 11 martie 2009, 07 aprilie 2009 şi 07 mai 2009, în baza art. 911 şi următoarele C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a solicitat Tribunalului Bihor autorizarea, respectiv prelungirea interceptării tuturor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate/primite de la posturile telefonice, utilizat de inculpatul U.I.F. și de martorul O.M.C. precum şi a celor efectuate/primite de alte persoane de/la aceste posturi telefonice.

Prin încheierile penale din 11 martie 2009, 07 aprilie 2009 şi 07 mai 2009, pronunţate în Dosarul nr. 1949/111/2009 şi în baza autorizaţiilor din 11 martie 2009, din 07 aprilie 2009 şi din 07 mai 2009, emise de Tribunalul Bihor, secţia penală, s-a dispus autorizarea, respectiv prelungirea autorizării interceptării şi înregistrării tuturor convorbirilor şi comunicărilor telefonice efectuate/primite de la/şi la numerele de telefon utilizat de numitul O.M.C. şi de inculpatulU.l.F., precum şi a celor efectuate/primite de alte persoane de la aceste posturi telefonice, în perioada 11 martie - 06 iunie 2009.

În urma audierii C.D.-R-urilor - inscripţionat „Autorizaţia din 11 martie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" - inscripţionat „Autorizaţia din 07 aprilie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi inscripţionat „Autorizaţia din 07 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi a citirii notelor întocmite de organele abilitate, autorizate în cauză, s-a întocmit procesul - verbal din data de 06 decembrie 2010 care conţine un număr de 47 convorbiri şi comunicări telefonice care au fost redate în formă scrisă, certificate pentru autenticitate, verificate şi contrasemnate de procuror, conform art. 913 C. proc. pen. (filele 171 - 206, vol.V).

C.D.-urile şi D.V.D.-urile inscripţionat "Copie-Autorizaţia din 11 martie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" - inscripţionat „Copie-Autorizaţia din 07 aprilie 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009" şi - inscripţionat „Copie-Autorizaţia din 07 mai 2009 - Dosar penal nr. 942/P/2009", împreună cu transcrierea integrală a celor 47 de note privind convorbirile purtate de inculpatul U.I.F. şi martorul O.M.C. cu inculpaţii P.T., C.D., cu martorul B.I., cu numiţii I.A.A., C.F.M., M.D.M., C.I., A.R., O.D., l.H. şi M.C.l., precum şi cu alte persoane interesate, în condiţiile arătate, precum şi copia procesului-verbal, conform art. 913 alin. (4) C. proc. pen., au fost predate grefei instanţei în vederea păstrării acestora în locuri speciale, într-un plic sigilat.

S-a mai reţinut că, din probele administrate în cauză rezultă neîndoielnic faptul că între inculpatul U.l.F. şi inculpatul C.D. existau legături infracţionale privind săvârşirea infracţiunilor de falsificare de card-uri şi organizare de licitaţii fictive pe internet, relevante în acest sens fiind apreciate convorbirile telefonice din 11 martie 2009, orele 16:06:18; 13 aprilie 2009, orele 21:52:28; 20 aprilie 2009, orele 20:07:11; 01 mai 2009, orele 15:01:25; 22 mai 2009, orele 18:22:01, precum şi declaraţiile martorilor O.M.C. şi M.D.M., zis S. din care rezultă faptul că, la sfârşitul lunii februarie 2009, din dispoziţia inculpatului C.D., martorul M.D.M. l-a transportat pe inculpatul U.l.F. în Viena, la martorul O.M.C., unde cu toţii au locuit până în data de 08 martie 2009, în apartamentul închiriat de inculpatul C.D., în condiţiile menţionate mai sus.

În perioada celor aproximativ ?, săptămâni de zile, conform declaraţiilor martorilor, inculpatul U.l.F. s-a ocupa cu organizarea de licitaţii fictive de autoturisme pe internet, ţinând permanent legătura telefonică şi prin internet cu inculpatul C.D. care se afla în America, în acelaşi scop. Pentru organizarea respectivelor licitaţii fictive pe internet, în perioada în care s-a afla la Viena, inculpatul U.l.F. s-a folosit de un laptop împrumutat de martorul O.M.C. de la vărul său, martorul A.A.

După reîntoarcerea inculpatului U.l.F. de la Viena, împreună cu martorul O.M.C. şi M.D.M., la data de 12 martie 2009, acesta s-a deplasat în Spania cu autovehiculul condus de numitul I., în scopul continuării activităţilor ilicite privind organizarea de licitaţii fictive de autoturisme pe internet pentru inculpatul C.D.. Deplasarea i-a fost facilitată de martorul B.I., relevante în acest sens fiind convorbirile telefonice dintre inculpatul U.l.F. şi martorul B.I., respectiv numitul I., din aceeaşi data. La data de 01 aprilie 2009 inculpatul U.l.F. s-a deplasat din nou în Spania, în acelaşi scop, relevantă în acest sens fiind convorbirea telefonică pe care a avut-o cu mama sa, numita C.F.M.

Faptul căinculpatul U.l.F. a desfăşurat astfel de acte materiale ilicite privind postarea pe internet de licitaţii fictive, în perioada de timp în care a fost în Spania, este confirmată şi de martorul O.M.C. Acesta confirmă, pe de o parte, faptul căinculpatul U.l.F. s-a deplasat în Spania în scopul arătat mai sus, iar pe de altă parte, că în vara anului 2009 s-a întâlnit cu acesta într-un club din Oradea, ocazie cu care inculpatul U.l.F. i-a comunicat că a câştigat o sumă mare de bani pentru inculpatul C.D., sumă din care acesta din urmă i-a dat doar aproximativ 4.000 dolari, motiv pentru care a fost nemulţumit.

În faţa primei instanţe, la termenul de judecată din 17 aprilie 2012, prin declaraţia prevăzută de art. 320¹ alin. (1) C. proc. pen., inculpaţii C.D. şi P.T., alături de alţi coinculpaţi, au solicitat aplicarea procedurii simplificate, recunoscând în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şiînsuşindu-şi probele administrate la urmărire penală.

Apreciind îndeplinite condiţiile stipulate de art. 320¹ C. proc. pen., pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale,prima instanţă a constatat că faptele inculpatului C.D. care, în perioada 2008 - 2010, a deţinut, fără drept, cocaină şi cannabis - droguri de risc şi de mare risc ce fac parte din tabelele II şi III - anexă la Legea nr. 143/2000, pe care ulterior, o parte le-a valorificat prin intermediul numiţilor O.M.C. şi S.F.C., iar o parte le-a oferit acestora, pentru consum propriu şi a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, cu caracter transnaţional, pe teritoriul României, Suediei, Ungariei, Germaniei, Olandei, Austriei, Statelor Unite ale Americii şi Italiei, respectiv infracţiunilor de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea în vederea punerii în circulaţie şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate şi falsificarea mai multor acte de identitate, comise în formă continuată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic ilicit de droguri de risc şi de mare risc, constituire a unui grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv infracţiunile de deţinere de echipamente, inclusiv hardware şi software, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate şi fals material în înscrisuri oficiale, fapte prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, s-a constatat căfaptele inculpatului P.T., care, în perioada 2008 - 2010, a aderat la grupul infracţional organizat iniţiat şi constituit de inculpatul C.D., respectiv a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, cu caracter transnaţional, pe teritoriul României, Ungariei, Germaniei, Olandei, Austriei, Italiei şi Sloveniei, respectiv infracţiunilor de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea în vederea punerii în circulaţie şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate, acte materiale comise în formă continuată, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de aderare şi constituire a unui grup infracţional organizat, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv infracţiunile de deţinere de echipamente, inclusiv hardware şi software, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru aceste fapte, ţinând seama de conduita şi poziţia în apărare a inculpaţilor C.D. şi P.T. şi de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. în art. 72 C. pen., cât şi prevederile art. 320¹ C. proc. pen., instanţa i-a condamnat pe cei doi inculpaţi la pedepse cu executare în regim de detenţie, apreciind că, în raport de natura infracţiunilor săvârşite, gradul sporit de pericol social şi modalitatea de săvârşire a acestora nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestora.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea şi inculpaţii S.S.S., C.G.F., C.D. şi P.T.

Parchetul a criticat sentinţa atacată sub aspectul nelegalităţii pedepsei aplicate inculpatului C.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu argumentarea că, în condiţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pedeapsa nu putea fi coborâtă sub 6 ani şi 8 luni închisoare, astfel încât cuantumul stabilit în fond, de 5 ani, este nelegal.

Totodată, a criticat omisiunea instanţei de fond cu privire la dispunerea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor C.D. şi P.T., susţinând că o astfel de măsură se impunea a fi luată chiar şi în condiţiile disjungerii laturii civile a cauzei, dar şi modalitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor, apreciindu-se că acestea sunt derizorii raportat la amploarea faptelor săvârşite, pericolul social concret şi caracterul transnaţional al faptelor.

Şi inculpatul P.T. a criticat modalitatea de individualizare judiciară a pedepselor ce i-au fost aplicate în fond susţinând că în raport de gradul său de participaţie la săvârşirea faptelor şi de circumstanţele sale personale - persoană integră, angajat în muncă şi tată a doi copii minori, dar şi de faptul împlinirii termenului de reabilitare pentru faptele penale săvârşite anterior anului 2000, se impune reţinerea în beneficiul său a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., cu consecinţa coborârii sub minimul special calculat conf. art. 320¹ C. proc. pen. a cuantumului fiecărei pedepse, astfel încât să fie posibilă executarea pedepsei rezultante în condiţiile art. 86¹ C. pen.

Totodată, a criticat dispoziţia instanţei de fond de confiscare a sumei de 92.000 euro, arătând că aceasta este nedovedită, dar şi omisiunea pronunţării asupra măsurilor asigurătorii.

Inculpatul C.D. a criticat soluţia de disjungere a laturii civile a cauzei, dar şi modalitatea de individualizare judiciară a pedepselor ce i-au fost aplicate în fond, susţinând că, în raport de atitudinea sa sinceră pe parcursul întregului proces penal şi de circumstanţele sale personale - persoană integră, tată a doi copii minori, se impune reţinerea în beneficiul său a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen., cu consecinţa coborârii sub minimul special calculat conf. art. 320¹ C. proc. pen. a cuantumului fiecărei pedepse şi a înlăturării sporului de 1 an închisoare, astfel încât să fie posibilă executarea pedepsei rezultante în condiţiile art. 86¹ C. pen.

Deopotrivă, a criticat dispoziţia instanţei de fond de confiscare a sumei de 77.000 euro, arătând că aceasta este nedovedită.

Prin Decizia penală nr. 132/A/2012 din 15 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, s-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală nr. 95 din 7 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Bihor, iar în rejudecare:

S-a descontopit pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatului C.D. în pedepsele componente de: 4 ani închisoare, 3 ani închisoare, 5 ani închisoare, 4 ani închisoare; 4 ani închisoare, 2 ani închisoare şi 1 an închisoare şi s-a înlăturat sporul de 1 an închisoare.

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului C.D. pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare, şi s-au recontopit pedepsele aplicate aceluiaşi inculpat în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, fără a i se mai aplica vreun spor, urmând ca în final inculpatul C.D. să execute o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 318 C. proc. pen. raportat la art. 353 C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din 9 martie 2011 asupra imobilelor aparţinând inculpaţilor C.D. şi P.T., înscrise în C.F. Oradea, U.A.T. Paleu, menţinându-se în rest celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

Prin aceeaşi hotărâre au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii S.S.S., C.G.F., P.T. şi C.D. împotriva aceleiaşi sentinţe.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de prim control judiciar a apreciat întemeiate criticile formulate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, reţinând că, în raport de limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, calculate conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pedeapsa aplicată inculpatului nu putea fi coborâtă sub 6 ani 8 luni închisoare.

Pentru aceste motive, urmare descontopirii pedepsei rezultante şi repunerii în individualitatea lor a pedepselor componente,instanţa de apel a dispus majorarea pedepsei aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii susmenţionate, de la 5 ani închisoare la 7 ani închisoare şi aplicarea regulilor de la concursul de infracţiuni, fără aplicarea vreunui spor.

Deopotrivă întemeiată a fost apreciată şi critica parchetului privind omisiunea instanţei de fond cu privire la măsurile asigurătorii luate asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor C.D. şi P.T., apreciindu-se că, chiar şi în ipoteza disjungerii laturii civile a cauzei, instanţa de fond avea obligaţia luării unor astfel de măsuri, dată fiind natura lor juridică.

Ca urmare, în temeiulart. 318 C. proc. pen. raportat la art. 353 C. proc. pen., instanţa de apel a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din 9 martie 2011 asupra imobilelor aparţinând inculpaţilor C.D. şi P.T., înscrise în C.F. Oradea, U.A.T. Paleu.

Criticile formulate de inculpaţii P.T. şi C.D. au fost respinse ca neîntemeiate, reţinându-se că nu se justifică reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestora, cu toate consecinţele ce decurg dintr-o astfel de situaţie, dată fiind gravitatea deosebită şi gradul de pericol social al faptelor săvârşite.

Neîntemeiate au fost apreciate şi criticile aceloraşi inculpaţi privind măsura confiscării speciale, reţinându-se că sumele ce fac obiectul acesteia au fost stabilite prin elementele probatorii certe şi indubitabile.

Deopotrivă neîntemeiate au fost apreciate şi criticile formulate de ceilalţi apelanţi.

împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii C.D. şi P.T. care nu şi-au motivat recursurile în condiţiile art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen.

La termenul de dezbateri din 28 mai 2013, cât şi în cuprinsul concluziilor scrise depuse la aceeaşi dată, inculpat P.T., prin apărător ales, a susţinut că recursul vizează cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., în sfera căruia a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârilor atacate, iar în rejudecare, subsecvent descontopirii pedepsei rezultante în pedepsele componente, reducerea acestora sub minimul special prevăzut de lege ca efect al reţinerii în favoarea sa a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., într-un cuantum care să permită suspendarea executării pedepsei rezultante în condiţiile art. 81 sau 86¹ C. pen.

În sfera aceluiaşi caz de casare, inculpatul, prin apărător, a invocat şi greşita adăugare a sporului de 1 an închisoare la pedeapsa rezultantă, arătând că, în raport de disp. art. 34 lit. b) C. pen., instanţa putea aplica un spor de pedeapsă numai dacă, sporind pedeapsa cea mai grea până la maximul ei special (de 9 ani închisoare), ar fi apreciat că aceasta este neîndestulătoare.

În cadrul celui de al doilea motiv de recurs - art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., apărarea aceluiaşi inculpat a invocat greşita încadrare juridică dată faptei săvârşite în infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, susţinând că, în raport de trăsăturile grupului infracţional organizat şi de elementele constitutive ale acestei infracţiuni, aşa cum au fost stabilite de practică şi jurisprudenţă, elementele materiale săvârşite de inculpat intră în structura infracţiunilor de falsificare a unui instrument de plată electronică şi punerea în circulaţie în orice mod a Instrumentelor de plată electronică falsificată prev. de art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002.

În consecinţă, în raport de argumentele prezentate, în sfera cazului de casare invocat, apărarea a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate, iar în rejudecare, achitarea inculpatului, pe temeiul prev. de art. 10 lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Inculpatul C.D., prin apărător ales, a criticat hotărârea atacată numai sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepselor ce i-au fost aplicate, solicitând, în sfera cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar în rejudecare, reducerea pedepselor sub limita minimă prevăzută de lege, calculată conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., ca urmare a reţinerii în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen., în raport de atitudinea pre şi postdelictuală ireproşabilă, manifestarea de recunoaştere şi regret a faptelor săvârşite, comportamentul procesual deosebit constând în prezentarea la majoritatea termenelor de judecată acordate în cauză, deşi locuieşte în străinătate, situaţia familială - căsătorit, tată a doi copii minori, dar şi de faptul desfăşurării de către acesta a unei activităţi lucrative legale.

Totodată, în raport de aceleaşi argumente, apărarea a solicitat înlăturarea sporului de pedeapsă şi redozarea pedepselor într-un cuantum care să permită executarea pedepsei rezultante în condiţiile art. 81 sau 86¹ C. pen.

Criticile anterior prezentate au fost dezvoltate în cuprinsul notelor de concluzii scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 28 mai 2013.

Examinând cauza în raport de criticile formulate, dar şi din oficiu, conform prevederilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Ambele instanţe, uzând de argumente factuale rezultate din probatoriul administrat în cursul procesului penal şi argumente juridice pertinente, au procedat la o corectă soluţionare a cauzei în planul acţiunii penale, stabilind o încadrare juridică adecvată stării de fapt reţinute în actul de inculpare şi dispoziţiilor legale care reglementează faptele deduse judecăţii şi pedepse just individualizate în raport cu dispoziţiile art. 72 şi 52 C. pen.

Trecând la analiza criticilor formulate în recurs de inculpaţii P.T. şi C.D., Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate.

1. Cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

În sfera acestui caz de casare, ambii inculpaţi au invocat greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate din perspectiva omisiunii reţinerii în favoarea lor şi a valorificării circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen. în cazul inculpatului P.T., respectiv a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. (2) C. pen., în cazul inculpatului C.D.

Criticile sunt neîntemeiate, valorificarea şi reţinerea ca şi circumstanţă atenuantă judiciară în încadrarea prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. pen. a elementelor ţinând de recunoaşterea de către inculpaţi a faptelor deduse judecăţii şi de regretul manifestat de aceştia în raport de faptele comise apărând ca excesivă în condiţiile în care judecarea cauzei s-a făcut potrivit procedurii simplificate prevăzute de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. tocmai în considerarea atitudinii inculpaţilor de recunoaştere a săvârşirii faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, astfel încât, în lipsa unei alte atitudini a inculpaţilor dintre cele prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., altele decât comportarea sinceră în cursul procesului, recunoaşterea faptelor nu poate avea dublă valenţă juridică.

În acest sens este de observat faptul că, raportat la atitudinile subiective prevăzute de art. 74. alin. (1) lit. c) C. pen. cărora legea le recunoaşte valenţe circumstanţiale atenuante, în cauza pendinte, în persoana inculpaţilor P.T. şi C.D. nu este îndeplinită decât ipoteza recunoaşterii faptelor - materializată în declaraţiile date la data de 17 aprilie 2012 în faţa instanţei de fond, recunoaştere care a fost deja valorificată prin aplicarea procedurii simplificate prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen. Celelalte ipoteze prevăzute de textul de lege susmenţionat, referitoare la prezentarea inculpaţilor, de bunăvoie, în faţa autorităţii şi înlesnirea descoperirii ori arestării celorlalţi participanţi nu operează în cauză, comportamentul inculpaţilor P.T. şi C.D. în cursul procesului penal neputându-se circumscrie vreuneia dintre atitudinile susmenţionate.

Astfel, potrivit actelor dosarului, se constată că inculpaţii nu s-au prezentat benevol în faţa organelor judiciare, după cum nici nu au recunoscut, în cursul urmăririi penale, săvârşirea tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina lor, în cuprinsul declaraţiilor date la acel moment procesual cei doi inculpaţi recunoscând doar o parte din faptele comise, încercând astfel să minimalizeze participaţia lor şi răspunderea penală a altor coinculpaţi, membrii ai grupării infracţionale deduse judecăţii.

Ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii au recunoscut săvârşirea faptelor descrise în rechizitoriu, solicitând judecarea lor potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.,

Ca atare, în raport de argumentele prezentate, se constată că atitudinii subiective postdelictuale a inculpaţilor nu-i poate fi recunoscută valoarea de circumstanţă atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., criticile apărării sub acest aspect fiind neîntemeiate.

Deopotrivă, nici conduitei predelictuale a inculpatului C.D. nu i se poate recunoaşte valenţa de circumstanţă atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., lipsa antecedentelor penale - în condiţiile în care, în timpul minoratului, inculpatul a fost condamnat succesiv la două pedepse pentru comiterea infracţiunilor de furt calificat - neconturând suficient o conduită procesuală corectă care să poată fi valorificată prin reţinerea dispoziţiilor legale precitate.

În egală măsură, nici statutul social al inculpatului, de persoană căsătorită şi tată a doi copii minori, care desfăşoară în prezent o activitate lucrativă legală, precum şi comportamentul procesul al acestuia constând în prezentarea la majoritatea termenelor de judecată, deşi locuieşte în străinătate, nu constituie elemente care să poată fi reţinute ca şi circumstanţe atenuante în încadrai ea prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., acestea fiind expresia unui comportament normal şi firesc al oricărui individ în societate, respectiv al exercitării dreptului la apărare al inculpatului, care nu au valenţa unor elemente circumstanţiale care să se circumscrie dispoziţiilor legale precitate.

Ca urmare, criticile inculpaţilor sunt neîntemeiate, pedepsele aplicate acestora în fond, just redozate în apel în partida inculpatului C.D., fiind corect individualizate prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. şi apte să asigure scopul pedepsei.

În acest sens, se constată că pedepsele aplicate celor doi inculpaţi se încadrează în limitele stabilite potrivit art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina acestora (limite situate între 3 ani şi 4 luni - 13 ani şi 4 luni pentru infracţiunea prev. de art. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, între 2 ani - 8 ani pentru infracţiunea prev de art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002, între 4 luni - 3 ani şi 4 luni pentru infracţiunea prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar în cazul inculpatului C. şi între 2-10 ani pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi între 6 ani şi 8 luni - 13 ani şi 4 luni pentru infracţiunea prev. de .2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000) şi răspund criteriilor privind gradul de pericol social al faptelor săvârşite şi persoana inculpaţilor - pedeapsa rezultantă mai aspră stabilită în sarcina inculpatului C. reflectând în mod adecvat activitatea infracţională desfăşurată de acesta şi în planul traficului de droguri de risc şi de mare risc; deopotrivă, pedepsele aplicate răspund şi exigenţelor de individualizare privind împrejurările care atenuează, respectiv agravează răspunderea penală, pedepsele pentru săvârşirea infracţiunii de grup organizat fiind orientate spre limita minimă calculată conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., în timp ce pedepsele aplicate pentru celelalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor, toate comise în formă continuată, sunt orientate spre uedia limitelor de pedeapsă calculate conform art. 320¹ C. proc. pen., tocmai ca urmare a unei juste valorificări a cauzei de agravare dată de dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Argumentele anterior menţionate justifică adecvat şi menţinerea modalităţii privative de libertate de executare a pedepselor rezultante stabilite în cauză, care, prin cuantumul lor, sunt excluse de la posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 81 sau 86¹ C. pen.

Totodată, se reţine că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 34 lit. b) C. pen. care statuează că în caz de concurs de infracţiuni, dacă instanţa a stabilit în sarcina unei persoane numai pedeapsa cu închisoarea, " se aplica pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporita până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător se poate adaugă un spor depana la 5 ani".

Acest text de lege consacră ordinea operaţiunilor de individualizare judiciară a pedepsei în cazul concursului de infracţiuni şi, implicit, caracterul subsidiar al sporului de pedeapsă.

Astfel, sporul de pedeapsă trebuie privit ca o compensare a absorbţiei şi neexecutării succesive de către condamnat şi a pedepsei sau a pedepselor mai puţin grave ca întindere sau natură.

În consecinţă, pedeapsa rezultantă obţinută prin adiţionarea sporului nu constituie o pedeapsă pronunţată pentru o singură infracţiune, ci o sancţiune penală, finală, a tuturor infracţiunilor, reprezentând echivalentul pericolului social concret pe care îl constituie inculpatul sau condamnatul în raport cu toate faptele penale comise.

Raportat la criteriile jurisprudenţiale anterior prezentate, care au stat la baza pronunţării deciziei în interesul Legii nr. 3 din 19 ianuarie 2009, Înalta Curte apreciază că prima instanţă a aplicat corect mecanismul prevăzut de art. 34 lit. b) C. pen. în cazul inculpatului P.T., procedând mai întâi la individualizarea pedepselor pentru infracţiunile comise, iar ulterior, având la bază sistemul cumulului juridic, stabilind cea mai grea dintre pedepsele individuale şi care reprezintă sancţiunea unică ce urmează a fi executată pentru ansamblul infracţiunilor concurente şi sporul de 1 an închisoare a cărei aplicare este oportună în raport de împrejurarea că inculpatul este autorul a patru infracţiuni grave şi apt ca, adiţionat pedepsei rezultante, să asigure sancţionarea judicioasă a întregii activităţi infracţionale desfăşurate de inculpat. 2. Cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen.;

În sfera acestui caz de casare, apărarea inculpatului P.T. a invocat greşita încadrare juridică dată faptei săvârşite în infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, susţinând că, în raport de trăsăturile grupului infracţional organizat şi de elementele constitutive ale acestei infracţiuni, aşa cum au fost stabilite de practică şi jurisprudenţă, elementele materiale săvârşite de inculpat intră în structura infracţiunilor de falsificare a unui instrument de plată electronică şi punerea în circulaţie în orice mod a instrumentelor de plată electronică falsificată prev. de art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002, astfel încât se impune o soluţie de achitare a inculpatului, pe temeiul prev. de art. 10 lit. d) C. proc. pen. Critica este neîntemeiată

Realizând o justă interpretare şi apreciere a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale şi însuşite de inculpaţi prin declaraţiile de recunoaştere date conform art. 320¹ C. proc. pen., prima instanţă a reţinut în mod corect şi complet situaţia de fapt, împrejurările şi modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, detaliat expuse anterior, care au deplin suport probator în actele şi lucrările dosarului.

Se constată astfel că activitatea inculpaţilor C.D. şi P.T. care s-au asociat cu coinculpaţii cercetaţi în cauză, în vederea săvârşirii unei palete largi de activităţi ilicite, circumscrise criminalităţii informatice şi, respectiv comerţului electronic, asocieri ce au avut caracter continuu, calificat şi bine structurat, cu stabilitate în timp şi care au utilizat metode şi mijloace specifice, de natură să afecteze grav relaţiile sociale patrimoniale, urmărind să obţină venituri ilicite la cote ridicate, pe plan transnaţional, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, infracţiunile scop ale asocierii fiind cele de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deţinerea în vederea punerii în circulaţie şi punerea în circulaţie, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate, prevăzute de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin urmare, susţinerile apărării inculpatului P.T. în sensul că activitatea acestuia ar îmbrăca în conţinut numai infracţiunile scop anterior menţionate sunt lipsite de suport probator, dar şi de legitimitate, dat fiind faptul că judecarea cauzei s-a făcut în procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen.

Se reţine în acest sens că jurisprudenţă instanţei supreme a statuat că aplicarea procedurii simplificate a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, reglementată în art. 320¹ C. proc. pen., exclude posibilitatea pronunţării unei soluţii de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 320: alin. (4) C. proc. pen., instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, iar potrivit alin. (8) al aceluiaşi articol, instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în acest caz instanţa continuând judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Or, prima instanţă, în acord cu dispoziţiile legale sus menţionate, a soluţionat în mod corect latura penală a cauzei întrucât, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta de constituire a unui grup infracţional există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, a pronunţat o soluţie de condamnare a inculpaţilor pentru infracţiunea prev.de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în acelaşi mod procedând şi în cazul infracţiunilor scop.

Aşa fiind, reţinând că pronunţarea hotărârii de condamnare se întemeiază pe probe sigure, certe şi decisive, care nu lasă loc niciunui dubiu în privinţa vinovăţiei inculpatului P.T., Înalta Curte constată că instanţa de fond a soluţionat corect acţiunea penală dedusă judecăţii, criticile formulate în recurs fiind în totalitate neîntemeiate.

Fată de cele reţinute şi neidentificând niciuna dintre situaţiile încadrate în celelalte cazuri de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu, potrivit art. 385 pct. l lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile, ca nefondate.

Având în vedere şi disp. art. 192 alin. (2) şi 6 C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.D. şi P.T. împotriva Deciziei penale nr. 132/A din 15 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Constată că recurentul inculpat P.T. este arestat în altă cauză.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă maghiară, aferent unei durate de o oră de traducere, se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 28 mai 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 1834/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2069/2013. Penal. Lovirile sau vătămările... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1834/2013. Penal