ICCJ. Decizia nr. 2049/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2049/2013
Dosar nr. 57664/3/2011
Şedinţa publică din 12 iunie 2013
Asupra recursurilor penale de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 137 din 24 februarie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 57664/3/2011, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul T.V.V., prin apărător desemnat din oficiu, de schimbare a încadrării juridice potrivit art. 334 C. proc. pen. din infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 174-art. 175 lit. c), lit. d)-art. 176 lit. a) C. pen. în infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută şi pedepsită de art. 183 C. pen.
În temeiul art. 174-art. 175 lit. c), lit. d)-art. 176 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi a art. 76 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.V.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav (la data de 30 iunie 2008, asupra mamei sale, T.F., în vârstă de 81 de ani).
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.
S-a făcut aplicarea art. 65 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) şi lit. e) C. pen., pedeapsă complementară, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul art. 113 C. pen., s-a luat faţă de inculpat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical până la însănătoşire.
S-a constatat că inculpatul nu a fost reţinut şi/sau arestat preventiv în cauză.
S-a constatat că în cauză nu există constituire de parte civilă.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
În luna iunie 2008, inculpatul T.V.V. (în vârstă de 49 de ani) şi mama sa, victima T.F. (în vârstă de 81 de ani), locuiau la adresa din Bucureşti, str. C., sector 1. În referire la locuinţa de la adresa indicată, la data de 1 iulie 2008, ora 15:50, la Direcţia pentru Apel Unic de Urgenţă, în urma apelării numărului unic de urgenţă 112 de pe telefonul mobil cu nr. X1, a fost înregistrată convorbirea telefonică prin care inculpatul T.V.V. a sesizat faptul că a găsit-o decedată pe mama sa T.F., întrucât aceasta „s-a bătut cu capul de pereţi (...)”. Relatarea telefonică făcută operatorului 112 şi operatorilor din cadrul serviciului de ambulanţă şi poliţie, de către apelant, era greoaie, aproape incoerentă.
La faţa locului, s-au prezentat iniţial, în jurul orei 16:00, un echipaj de poliţie din cadrul Secţiei 5 Poliţie şi un echipaj al Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, care au constatat decesul numitei T.F.
Astfel, din procesul-verbal de cercetare la faţa locului întocmit de lucrători din cadrul D.G.P.M.B., Serviciul Omoruri la data de 1 iulie 2008 a rezultat faptul că, în sufrageria apartamentului situat în str. C., sector 1, a fost descoperit pe podea, în poziţie decubit dorsal, cadavrul numitei T.F., iar în urma examinării medico-legale externe a cadavrului s-a constatat că prezenta mai multe leziuni traumatice la nivelul capului.
Potrivit concluziilor provizorii ale autopsiei, din data de 2 iulie 2008, moartea numitei T.F. a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale, consecinţa unui traumatism cranio-facial cu fractură maxilozigomatică dreaptă cu deplasare, cu plăgi contuze frontale stângi şi multiple infiltrate sangvine epicraniene, şi cu fractură de oase nazale proprii.
În cauză, s-a procedat la strângerea de informaţii despre cele petrecute în locuinţa unde fusese depistat cadavrul, în principal prin audierea de locatari de la apartamente învecinate, în esenţă relatările lor fiind în sensul că inculpatul T.V.V., pe fondul consumului de alcool, provoca scandal zilnic şi, în mod frecvent, o agresa pe mama sa, T.F. În maniera cunoscută, şi în noaptea de 29 din 30 iunie 2008, dar şi pe parcursul zilei de 30 iunie 2008, vecinii au auzit zgomote puternice provenind din apartamentul unde locuiau inculpatul T.V.V. şi mama sa, T.F.
Martora P.E., a declarat: „(...) T.V.V. nu lucrează, obişnuieşte să bea şi, în mod frecvent, face scandal şi o bate pe mama lui, pe T.F. Eu dorm în sufragerie, cameră corespunzătoare tuturor apartamentelor situate pe aceeaşi coloană cu apartamentul meu. În noaptea de 29 iunie-30 iunie 2008, duminică spre luni, în jurul orelor 4:00-5:00, m-am trezit pentru că am auzit scandal în apartament, apartamentul familiei T. Zgomotele proveneau din camera situată deasupra celei în care dormeam. Se auzea vocea lui T.V.V. care înjura. Apoi, am auzit o bufnitură puternică în dreptul geamului. După această lovitură, am auzit vocea bătrânei, a lui T.F., care a exclamat: „Au, V.!”. Acest lucru îl spunea ea atunci când era bătută de fiul ei, de V. După exclamaţia bătrânei nu i-am mai auzit vocea, doar pe a lui V., care înjura, şi s-au mai auzit bufnituri caracteristice zgomotelor făcute de obiectele trântite pe podea (...)”.
Martora P.A.C., fiica martorei P.E., a declarat: „(...) În noaptea de 29 din 30 iunie 2008, duminică spre luni, m-am trezit datorită zgomotelor puternice provenite din ap. Y1, mai precis din camera situată deasupra celei pe care o ocup eu. Aceste zgomote erau ca nişte bufnituri, nu pot preciza dacă am auzit şi voci. Aceste zgomote s-au mutat apoi pe hol, iar apoi în camera situată deasupra sufrageriei de la ap. Y2, cameră în care doarme mama. Fiind ceva cotidian, am încercat să dorm, dar a venit la mine în cameră mama, care mi-a zis că iar e scandal la familia T. Am adormit şi m-am trezit pe la ora 05:30 pentru că trebuia să plec la muncă. Am auzit că zgomotul de la familia T. nu încetase şi se desfăşura în camera situată deasupra sufrageriei de la noi. S-a auzit apoi o bufnitură puternică, după care am auzit-o pe T.F. ţipând. Apoi s-a făcut linişte (...).”.
Martorul M.R., locatar al apartamentului nr. Y3, a declarat: „(...) Mai arăt faptul că din totdeauna, aproape în fiecare zi, la familia T. era scandal, în sensul că V. îşi bătea părinţii. În ultimul timp, deoarece mama sa era bolnavă şi îşi făcea nevoile prin casă, întrucât nu mai putea să se controleze, V. o bătea frecvent. În data de 29 iunie 2008, în jurul orei 16:00, am auzit o ceartă la familia T. între V. şi mama acestuia. Mai precizez că, în ziua de 30 iunie 2008, m-am trezit în jurul orei 10:00 şi am plecat la serviciu, fără să aud scandal la familia T. Când m-am întors de la serviciu, tatăl meu mi-a povestit că la familia T. a avut loc un scandal puternic până în jurul orelor 17:00, când totul a încetat (...).”.
Martorul M.I., şi el locatar al apartamentului nr. Y3, a declarat: „După moartea tatălui său, T.V.V. a continuat să bea şi să facă scandal, obişnuind să-şi bată frecvent mama şi soţia. Mama acestuia era în vârstă şi bolnavă. De cele mai multe ori, motivul scandalului erau banii.”.
Martora S.R.A., locatară a aceluiaşi bloc, a declarat: „(…) de trei ani de zile de când sunt vecină cu ei, aproape în fiecare zi aud din apartamentul vecinilor scandal şi cum V. îi spune mamei sale că nu mai moare odată, iar uneori se aud zgomote ca şi cum ar bate-o, iar d-na T. se auzea cum îl roagă să o lase în pace. În ziua de 30 iunie 2008, în jurul orelor 11:00, m-au trezit din somn zgomotele care se auzeau din apartamentul vecin, înjurături şi zgomote puternice ca şi cum s-ar fi trântit mobilă, care au durat până în jurul orelor 17:00, când deodată s-a făcut linişte şi l-am auzit pe V. plângând. Menţionez că pe timpul scandalului nu am auzit decât vocea lui V. (…).”.
Raportul medico-legal de necropsie din 21 mai 2009 (şi cel din 24 februarie 2010), întocmit de I.N.M.L. „M.M.”, privind pe defuncta T.F. (născută la data de 15 noiembrie 1926), a concluzionat următoarele: „Moartea numitei T.F. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecinţa unui traumatism cranio-facial cu fractură maxilo-zigomatică dreaptă cu deplasare, plăgi contuze frontale stângi, multiple infiltrate sanguine epicraniene şi fractură oase nazale proprii. La necropsie s-au mai constatat multiple echimoze şi excoriaţii cervicale şi perihioidiene precum şi multiple fracturi costale la nivelul ambelor hemitorace pe mai multe linii. Leziunile traumatice faciale şi toracale au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur urmate de cădere şi lovire de corp/plan dur cu impact cranian. Leziunile cerebrale cu caracter tanatogenerator au morfologia şi topografia unor leziuni produse prin cădere şi lovire de corp/plan dur, iar leziunile traumatice cervicale au putut fi produse prin comprimare manuală cervicală. Între leziunile traumatice şi deces există o legătură de cauzalitate directă.”.
Raportul de nouă expertiză medico-legală din 20 aprilie 2011, întocmit de I.N.M.L. „M.M.”, privind pe aceeaşi defunctă (raport însoţit de avizul din 27 aprilie 2011 al Comisiei de avizare şi control din cadrul I.N.M.L. „M.M.”), a concluzionat următoarele: „1.) Din datele necropsice rezultă că moartea numitei T.F. a fost violentă. 2.) Aceasta s-a datorat şocului traumatic consecinţa unui politraumatism soldat cu: - traumatism cranio-cerebral cu fracturi de viscerocraniu precum şi contuzie şi hemoragie meningo-cerebrală; - traumatism toracic cu multiple fracturi costale (17 coaste, pe mai multe planuri); - multiple leziuni traumatice (echimoze, excoriaţii, plăgi) constatate. 3.) Momentul probabil al survenirii decesului menţionat în fişa de transport al cadavrului (completată de medicul legist care a participat la cercetarea la faţa locului), a fost estimat în seara zilei de 30 iunie 2008, orele 19:00. 4.)-7.) Defalcat pe regiuni anatomice, organe şi grupuri de leziuni traumatice, s-au putut aprecia, printre altele, următoarele: în primul rând, că privite global, multitudinea leziunilor traumatice externe (cu diferite grade de gravitate) precum şi dispunerea lor pe tot corpul (multipolare, predominant anterior), pledează pentru producerea acestora, în cea mai mare parte prin lovire activă cu corpuri dure. Leziunile extremităţii cefalice (cranio-cerebrale şi faciale) s-au putut produce prin mecanism complex, cel mai probabil lovire repetată cu şi de corpuri dure, fără a se putea individualiza mecanismul de producere al fiecărei leziuni în parte, cel mai probabil acestea producându-se astfel: prin lovire cu corp dur (leziunile faciale); prin lovire de corp/plan dur, cel mai probabil cădere secundară lovirii active la nivelul feţei (leziunile epicraniene). Leziunile cervicale anterioare s-au putut produce cel mai probabil prin comprimarea gâtului (posibil cu mâna). Leziunile toracice (fracturi costale bilaterale, pe mai multe linii, cu caracter vital) s-au putut produce cel mai probabil prin comprimarea toracelui între corpuri/planuri dure. 8.) Dinamica desfăşurării agresiunii poate fi apreciată parţial şi secvenţial, ea fiind foarte complexă, mai ales că s-a desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp. 9.) Leziunile traumatice tanatogeneratoare au fost cele meningo-cerebrale şi cele toracice (fiecare în sine sau mai degrabă asociate), între acestea şi deces existând o legătură de cauzalitate directă. (…)”.
S-a conchis în fapt că în noaptea de 29 din 30 iunie 2008 şi în continuare, în cursul zilei de 30 iunie 2008, inculpatul T.V.V. i-a aplicat numeroase lovituri în diferite zone ale corpului, inclusiv zone vitale (cap, torace), mamei sale, victima T.F., aflată într-o stare fizică degradată, datorată vârstei şi numeroaselor leziuni suferite anterior în urma loviturilor aplicate constant de fiul său, iar anunţarea decesului de către inculpat a avut loc abia în ziua de 1 iulie 2008, ora 15:50, la aproape 24 de ore de la momentul probabil la care a intervenit, cadavrul victimei aflându-se în apartament în tot acest interval de timp.
Acelaşi inculpat, la data de 1 iulie 2008, ora 17:27, după ce la locuinţa sa se prezentaseră un echipaj de poliţie din cadrul Secţiei 5 Poliţie şi un echipaj al Serviciului de Ambulanţă, a apelat din nou nr. de urgenţă 112, ulterior sosind ofiţeri de la D.G.P.M.B., Serviciul Omoruri şi medicul legist de la I.N.M.L. „M.M.”.
Informaţiile oferite iniţial de inculpatul T.V.V. în legătură cu decesul mamei sale, T.F., au fost: „(...) s-a bătut cu capul de pereţi, nu ştiu ce s-a întâmplat cu ea (...) păi dacă-i moartă aicea se împute lângă mine (...) eu când am găsit-o am găsit-o efectiv înnegrită (...) păi, n-am sunat mai devreme că am crezut că încă mai trăieşte (...).”.
La sosirea organelor de poliţie la faţa locului, în primele declaraţii date, inculpatul T.V.V. a afirmat că, în ziua de 1 iulie 2008, în jurul orei 07:00, a găsit-o pe mama sa căzută în baie.
Ulterior, tot la data de 1 iulie 2008, acelaşi inculpat a declarat: „(...) în cursul zilei de 30 iunie 2008, intervalul cât am lipsit de acasă, a fost între orele 16:00-18:00, la întoarcerea mea acasă am găsit-o pe mama cu faţa în jos la intrarea în baie. Am încercat să o resuscitez, apelând totodată la 112, iar până astăzi 1 iulie 2008 nu a apărut nicio ambulanţă, gestul de a chema ambulanţa repetându-l de două ori (nota instanţei, deşi primul apel iniţiat de inculpat a fost înregistrat la Direcţia pentru Apel Unic de Urgenţă, în ziua de 1 iulie 2008, ora 15:50), iar astăzi 1 iulie 2008, în jurul orei 12:00, am observat că mama mea nu mai respira, în toată această perioadă rămânând lângă holul de acces, eu neputând să o transport până în pat şi rămânând lângă ea în toată această perioadă.”.
În cuprinsul unei alte declaraţii din data de 1 iulie 2008, inculpatul a arătat: „(...) în ziua de 30 iunie 2008 (...) în jurul orei 16:00, am plecat de acasă pentru cumpărături. În momentul plecării, mama mea stătea sprijinită de tăblia patului (...) după ce am terminat de băut berile m-am întors acasă în jurul orei 18:00. În momentul în care am intrat în casă, am găsit-o pe mama mea căzută cu faţa în jos, în faţa uşii de la baie. M-am dus lângă ea, i-am scos proteza dentară ca să nu se sufoce, am tras-o în sufragerie, deoarece n-am putut să o ridic, am întors-o cu faţa în sus şi am încercat să îi fac masaj cardiac, deoarece respira foarte greu. M-am dus în baie, de unde am luat un prosop, după care am şters-o pe faţă deoarece avea sânge, după care i-am pus prosopul pe frunte. După toate acestea, mama şi-a revenit continuând să respire cu dificultate. Eu m-am aşezat pe fotoliu şi am aşteptat, crezând că o să-şi revină, deoarece cu o săptămână în urmă mai căzuse în casă (...) am aşteptat 4-5 ore ca să îşi revină, dar văzând că a început să se răcească am sunat la 112 (...) Am aşteptat cca. 2 ore, timp în care am avut impresia că mama începe să respire mai bine, i-am luat pulsul de 3 ori şi am observat ca acesta este din ce în ce mai slab. Menţionez că în toată această perioadă am încercat să vorbesc cu mama, strigându-i să se scoale dar nu mi-a răspuns, fiind în stare de inconştienţă (...) Pe data de 1 iulie 2008, am observat că mamei mele a început să îi curgă din gură un lichid negru, urât mirositor, şi am constatat că nu mai respira. Am sunat din nou la 112 (...) Menţionez că în noaptea de 29 spre 30 iunie am avut o ceartă cu mama mea, aproximativ 4-5 în dimineaţa (...) Am ţipat la mama mea, care era lângă fotoliu în sufragerie, după care de nervi am împins-o vrând să o aşez în fotoliu, dar ea s-a dezechilibrat şi a căzut pe pardoseală lângă fotoliu (...).”.
În declaraţia dată în faţa procurorului la data de 20 iunie 2011, inculpatul a adăugat: „(...) între mine şi mama mea scandalurile erau frecvente, ne certam dar nu o loveam. Am lovit-o o singură dată (...).”.
În faţa instanţei, inculpatul T.V.V. a declarat, printre altele, că: „Mama mea se deplasa singură prin casă, dar îşi făcea nevoile pe ea. În această situaţie se afla cu circa 2 ani înainte de a deceda. Cum mama mea nu mai avea alte rude apropiate, o îngrijeam singur.”, „În urmă cu aproximativ 3-4 ani de zile, prin vară, am avut un conflict verbal cu mama mea. Conflictul a fost generat de mama mea, care având o pensie consistentă în urma decesului tatălui meu care fusese ofiţer superior în armată, îşi dădea toţi banii nepoatei sale, fiica mea T.E.D. (…)”, „Tot în acea zi eram supărat şi fiindcă mama mea îşi făcuse nevoile pe ea, aşa că am trimis-o la baie să se spele, în condiţiile în care în apartamentul nostru nu era curent, fiind tăiat pentru neplata facturii. În contextul conflictului verbal purtat cu mama, reţin că doar am împins-o, după care am văzut-o întinsă pe jos, şi bănuiesc că a căzut pe jos (pe partea dreaptă) şi s-a lovit la cap. Între timp eu fusesem plecat de acasă 25 de minute, fapt ce poate fi verificat. Când m-am întors acasă, mama mea încă trăia, dar cred că era într-un început de agonie.”, „Precizez faptul că eram şocat la momentul respectiv şi nu pot aprecia la cât timp a decedat mama mea după ce am împins-o eu. Deşi fusesem consumator de alcool, mai aveam scurte perioade, două-trei luni, în care nu beam alcool deloc. Soţia mea, T.V., care suferă de schizofrenie paranoidă, locuieşte şi acum cu mine, când nu dispare de acasă. Personal, apreciez că sunt vinovat moral de decesul mamei mele, pentru că m-am purtat urât cu ea fiindcă avea o vârstă, dar fizic nu ştiu dacă mă pot considera vinovat. În momentul de faţă, pot spune că mă aflu într-o stare de depresie, nu pot să dorm noaptea, iar existenţa mi-o câştig din diverse munci, scriu lucrări de diplomă şi altele. Ţin să precizez că din când în când îmi intră în cap <ca un vierme> ideea sinuciderii.”.
Martorii P.E., P.A.C., M.R., M.I. şi S.R.A., audiaţi şi în faţa instanţei, în respectarea principiului oralităţii, nemijlocirii şi contradictorialităţii stipulat în art. 289 C. proc. pen., şi-au menţinut declaraţiile date în faţa procurorului, învederând aspectele pe care, în genere, le puteau relata după perioada de câţiva ani scursă de la decesul victimei.
În ultimul cuvânt, inculpatul T.V.V. a învederat că pierderea locului de muncă împreună cu consumul de alcool şi cu faptul că fiica sa a plecat de acasă, au fost factorii care l-au determinat să aibă o atitudine violentă faţă de mama sa, însă nu îşi aduce aminte să o fi lovit.
Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 30 august 2010, întocmit de I.N.M.L. „M.M.”, privind pe inculpatul T.V.V., obligatorie conform art. 117 C. proc. pen., a concluzionat că: „Numitul T.V.V. prezintă la data examinării diagnosticul de tulburare organică de personalitate. La data comiterii faptei pentru care este cercetat, a prezentat diagnosticul de dependenţă de etanol; tulburare organică de personalitate. La data comiterii faptei pentru care este cercetat, a avut diminuată capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi, mai ales, a consecinţelor faptei, faţă de care discernământul a fost scăzut.”. Totodată, s-a făcut recomandarea de urmare de tratament medical până la însănătoşire, în ambulator, de către inculpat.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului T.V.V. care, la data de 30 iunie 2008, în timp ce se afla la locuinţa sa din Bucureşti, str. C., sector 1, i-a aplicat victimei T.F. (în vârstă de 81 de ani), mama sa, împreună cu care locuia, mai multe lovituri, cu corpuri dure, în diferite zone ale corpului, inclusiv zone vitale (cap, torace), care au provocat decesul acesteia în cursul aceleiaşi zile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul T.V.V., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.
În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar Ministerul Public a arătat că lipsa antecedentelor penale necoroborată cu alte elemente de fapt nu pot fi valorificate drept circumstanţe atenuante în condiţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. (buna conduită avută înainte de comiterea infracţiunii) cu atât mai mult cu cât din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că anterior comiterii faptei inculpatul a avut o atitudine necorespunzătoare, violentă faţă de membrii familiei şi de natură a cauza indignarea vecinilor, provocând, pe fondul consumului de alcool, scandal zilnic, agresând-o, în mod frecvent, pe mama sa T.F., căreia îi spunea că „nu mai moare odată”. S-a solicitat instanţei de control judiciar să aibă în vedere şi nepăsarea inculpatului la suferinţele mamei sale, acesta chemând salvarea doar după ce mama sa a încetat din viaţă.
Apelantul inculpat T.V.V. nu a arătat în scris care sunt motivele de nelegalitate şi/sau netemeinicie care afectează hotărârea primei instanţe însă, cu ocazia dezbaterilor în faţa Curţii, a apreciat că, în mod greşit, a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav, astfel că a reiterat solicitările formulate în faţa primei instanţe de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea mai sus amintită în cea prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât la dosarul cauzei nu au fost probe certe că acesta ar fi acţionat cu intenţia directă/indirectă de a-şi ucide mama în condiţiile în care doar a împins-o, forma corectă de vinovăţie fiind, în opinia sa, intenţia depăşită.
Prin decizia penală nr. 301/A din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de procuror şi inculpat.
Împotriva deciziei penale nr. 301/A din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în termen legal au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi inculpatul T.V.V.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a criticat hotărârea recurată pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului şi aplicarea unei pedepse care să satisfacă cerinţele art. 52 C. pen.
În motivarea recursului se arată că instanţele nu au avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei comise, atitudinea inculpatului după comiterea faptei, caracterul extrem de violent al faptei, persoana faţă de care s-a manifestat acţiunea sa şi rezultatul produs.
Inculpatul T.V.V. a criticat decizia recurată pentru nelegalitate şi netemeinicie sub două aspecte:
- greşita încadrare juridică a faptei, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 183 C. pen., întrucât nu a acţionat cu intenţia directă sau indirectă de a-şi ucide mama.
De asemenea, nu se justifică nici reţinerea circumstanţei agravante prevăzute de art. 176 lit. a) C. pen., având în vedere vârsta victimei şi starea degradantă de sănătate a acesteia.
- netemeinicia pedepsei aplicate în raport cu împrejurările comiterii faptei şi datele care circumstanţiază persoana inculpatului, fapta s-a produs pe fondul consumului de alcool, inculpatul are vârsta de 52 ani, este profesor, prezintă tulburări organice de personalitate şi discernământ scăzut, solicitându-se reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
În drept s-au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 şi pct. 17 C. proc. pen.
Examinând recursurile declarate în cauză prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reţine că ambele recursuri sunt nefondate pentru considerentele ce urmează.
Din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu că inculpatul a comis infracţiunea pentru care a fost condamnat.
În fapt în noaptea de 29-30 iunie 2008 şi în cursul zilei de 30 iunie 2008, inculpatul a aplicat mamei sale, victima T.F., în vârstă de 81 ani, mai multe lovituri cu corpuri dure, în diferite zone ale corpului, inclusiv în zone vitale (cap, torace), care au provocat decesul acesteia în cursul aceleiaşi zile.
Instanţele au realizat şi o corectă încadrare juridică a faptei în dispoziţiile art. 174-art. 175 lit. c), lit. d) şi art. 176 lit. a) C. pen., inculpatul acţionând cu intenţia directă de a ucide, respectiv a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui, respectiv moartea victimei.
Astfel, victima a fost lovită cu intensitate şi repetat de către inculpat în zone vitale; iar apoi a fost abandonată de către acesta.
Din raportul de expertiză medico-legală rezultă că victima a prezentat hemoragie meningo-cerebrală, consecinţa unui traumatism cranio-facial cu fractură maxilozigomatică dreaptă cu deplasare, plăgi contuze frontale stângi, leziunile traumatice faciale şi toracale au putut fi produse prin loviri repetate cu corp dur urmate de cădere şi lovire de corp/plan dur cu impact cranian. Leziunile cerebrale cu caracter tanatogenerator au morfologia şi topografia unor leziuni produse prin cădere şi lovire de corp/plan dur, iar leziunile traumatice cervicale au putut fi produse prin comprimare manuală cervicală. Între leziunile traumatice şi deces există o legătură de cauzalitate directă”.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al faptei comise, modalitatea de săvârşite, prin aplicarea unor lovituri intense şi repetate în zone vitale asupra unei persoane în vârstă de 81 ani şi lipsită de capacităţi reale de apărare, datele care circumstanţiază persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, cu discernământ scăzut pe fondul dependenţei de etanol şi tulburări organice de personalitate.
Faţă de împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale şi a avut discernământ scăzut la data comiterii faptei, având nevoie de tratament medical, Înalta Curte apreciază că nu se impune înlăturarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) şi alin. (2) C. pen., pedeapsa aplicată prin cuantumul său şi modalitatea de executare fiind aptă să corespundă cerințelor art. 52 C. pen. privind scopul educativ şi preventiv al pedepsei.
În consecință, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile declarate în cauză ca nefondate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de inculpatul T.V.V. împotriva deciziei penale nr. 301/A din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1652/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2212/2013. Penal. Luare de mită (art. 254... → |
|---|
