ICCJ. Decizia nr. 2860/2013. Penal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2860/2013
Dosar nr. 577/99/2010
Şedinţa publică din 25 septembrie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 6 din 5 ianuarie 2012, Tribunalul Iaşi a dispus condamnarea inculpatului R.D., în prezent deținut în Penitenciarul Iași la următoarele pedepse:
- 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64, lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
- 12 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 5 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 174 din 6 aprilie 2005 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (2) C. pen. a contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă finală de 13 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen.
Pe durata şi în condițiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen.
În baza art. 39 alin. (2) C. pen. din pedeapsa aplicata s-a dedus perioada executată începând cu data de 01 octombrie 2009 la zi.
A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 264/2005, emis în baza sentinţei penale nr. 174 din 6 aprilie 2005 a Judecătoriei Sf. Gheorghe, definitivă prin neapelare şi a dispus emiterea unui nou mandat, în baza prezentei sentințe, la rămânerea definitivă a acesteia.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 07 martie 2011.
A fost condamnată inculpata P.G.A., în prezent deținută în Penitenciarul Bacău la următoarele pedepse:
- 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
- 12 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 171 din 29 iunie 2004 a Tribunalului Arad, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (2) C. pen. a contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare pe care a sporit-o cu un an închisoare, inculpata urmând a executa pedeapsa rezultantă finală de 13 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen.
Pe durata şi în condițiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen.
În baza art. 39 alin. (2) C. pen. din pedeapsa aplicata s-a dedus perioada executată începând cu data de 10 iunie 2010 la zi.
A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 200/2004 emis în baza sentinţei penale nr. 171 din 29 iunie 2004 a Tribunalului Arad, definitivă prin neapelare şi a dispus emiterea unui nou mandat în baza prezentei sentințe, la rămânerea definitivă a acesteia.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 07 martie 2011.
A fost condamnat inculpatul E.H.D., la următoarele pedepse:
- 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
- 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (2) C. pen. a contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen.
Pe durata şi în condițiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 23 februarie 2011.
A fost condamnat inculpatul Ş.C., în prezent deținut în Penitenciarul Iași la următoarele pedepse:
- 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
- 12 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. şi ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta cu pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare aplicata prin sentinţa penală nr. 989 din 31 martie 2006 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizie penală nr. 609/R din 30 octombrie 2008 a Curții de Apel Galați în pedeapsa cea mai grea.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (2) C. pen. a contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând a executa pedeapsa rezultantă finală de 12 ani şi 6 luni închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a doua b) şi c) C. pen.
Pe durata şi în condițiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a doua, b) şi c) C. pen.
A anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinţei penale nr. 989 din 31 martie 2006 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia penală nr. 609/R din 30 octombrie 2008 a Curții de Apel Galați şi a dispus emiterea unui nou mandat în baza prezentei sentințe, la rămânerea definitivă a acesteia.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 07 martie 2011.
A fost condamnat inculpatul H.V., la următoarele pedepse:
- 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.
- 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. şi ped. de art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. rap la art. 76 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (2) C. pen. a contopit pedepsele astfel stabilite în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen.
Pe durata şi în condițiile art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a doua, b) şi c) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a achitat pe inculpații R.D., P.G.A. şi E.H.D. pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. şi ped. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
În baza art. 350 C. proc. pen. a menținut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată împotriva inculpatului E.H.D. prin încheierea din data de 17 februarie 2011 şi a revocat măsura obligării de a nu părăsi ţara luată împotriva inculpaților R.D., P.G.A. şi Ş.C. prin încheierea din 07 martie 2011 a Tribunalului Iași.
În baza art. 350 C. proc. pen. rap. la art. 145 C. proc. pen. a luat faţă de inculpatul H.V. măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv comuna P., jud. Iasi.
În temeiul dispoziţiilor art. 145 alin. (1¹) C. proc. pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:
- să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la Poliţia P., organul desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.
În temeiul dispoziţiilor art. 145 alin. (1²) C. proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul a fost obligat să respecte şi următoarele obligaţii:
- să nu se apropie de persoanele împreună cu care este inculpat că a comis faptele, de părțile vătămate, de martorii din lucrări şi să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
În temeiul art. 145 alin. (22) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.
În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ. au fost obligaţi inculpații, la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum a urmat:
- inculpatul R.D. să plătească suma de 314.336.410 RON către SC C.C. SA Tulcea,
- inculpații R.D., P.G.A., E.H.D. , Ş.C. şi H.V., să plătească, în solidar, 27.341,8 RON către SC H.D. SRL Baia Mare, 27.524,70 RON către SC D. SRL Bistrişa, 46.275 ,80 RON către SC P.T.S. SRL, 45.431 ,18 RON către SC R. SRL Giurgiu, 69.295,15 RON către SC N.P. SRL Tg. Mureş, 24.304,27 RON către SC D.P. SRL Cluj, 5.000 RON către SC V.I. SRL Tg. Mureş, 99.354,02 RON către SC A.I.E. SRL Cluj Napoca, 216.936,8 RON către SC R.C. SRL Săcele, 7.994,37 RON către SC N. SRL Tg. Secuiesc, 47.112,70 RON către SC M.T. SRL Galaţi, 26.983 ,25 RON către SC M.C. SRL Săcele, 375.000 RON către SC C. SRL Botoşani, 62.598,97 RON către SC M.I. SRL Bucureşti, 103.884,62 RON către SC T.E. SRL, 33.214,10 RON către SC E.I.S. SRL București, 165.586 RON către SC A.W. SRL, 40.240,20 RON către SC P.T. SRL Bistriţa Năsăud, 180.228,59 RON către SC T. SRL, 14.754,49 RON către SC E.R.P. SRL, 640,60 RON către SC R. SRL Iaşi, 32.122,86 RON către SC L.D.S. SRL, 7.197,12 RON către SC S. P. SRL Tg. Secuiesc, 9.336,64 RON către SC P.A. SRL Prahova, 2.026 ,53 RON către SC A. SRL Prahova.
În baza art. 348 teza a doua C. proc. pen. a anulat înscrisurile false.
În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 9000 RON cheltuieli judiciare avansate către stat, din care onorariul pentru apărătorii desemnați din oficiu s-au avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut:
Inculpatul R.D. folosind identitatea falsă de F.P.C. a constituit un grup infracţional, bine organizat, având într-un prim eșalon, inițial pe inculpata P.G.A., iar ulterior pe inculpații Ş.C. zis "C.S." şi E.H.D.
La inițiativa inculpatului R. care sprijinea financiar demersul, inculpata P.G.A. racola persoane interpuse, (așa cum s-a întâmplat inițial cu inculpații Ş.C. zis "C.S." şi E.H.D.) dispuse ca în schimbul unor sume de bani să devină administratori ai unor societăţi comerciale şi să predea membrilor grupării toate înscrisurile societăţii, inclusiv carnete cu file cec semnate în alb.
Odată realizată această etapă a activității infracționale inculpata P.G.A., ajutată de inculpații Ş.C. zis "C.S." şi E.H.D., cu sprijinul financiar şi sub directa coordonare a inculpatului R.D. închiriau, prin interpuşi, sau personal, folosind documente de identitate false, spaţii pentru birou şi depozite, contactau servicii de telefonie şi stabileau persoane din grup care să acţioneze în calitate de aşa zişi „reprezentanţi comerciali". În acest mod de acțiune bine organizat şi planificat de inculpații R.D. şi P.G.A., în perioada mai 2007 - octombrie 2009, gruparea a preluat succesiv mai multe societăţi, care aveau o anumită „vechime", cu mari rulaje de cont, pentru a crea impresia unor societăţi cu bonitate faţă de furnizorii de mărfuri respectiv: SC R. SRL Tg. Mureş transformată în SC E.A. SRL Tg. Mureş preluată de inculpatul E.H.D., SC P.C. SRL Braşov - împuternicit inc. E.H.D., SC R.O. SRL Piteşti - împuterniciţi inc. E.H.D. şi Ş.C., SC N.C. SRL Oradea - împuternicit inculpatul Ş.C., SC S.G. SRL - preluată la data de 13 februarie 2009 de învinuitul G.L.V. care a devenit asociat unic şi administrator; SC T.T. SRL IAŞI - preluată la data de 18 martie 2009 de către numiţii G.L.V. şi N.S., SC R. SRL Iaşi - preluată la data de 18 martie 2009 de către numiţii G.L.V. şi N.S., SC M.P. SRL Iaşi, SC M.C. SRL, SC F.R.D.C. SRL Bucureşti, SC I.A. SRL Bucureşti şi D.P. SRL Bucureşti - preluate de inculpatul H.V. şi numiții G.A.C. şi A.M.M.
Inculpaţii P.G.A., E.H.D. şi Ş.C. contactau reprezentanţii părţilor vătămate, de regula telefonic prin inculpata P.G.A., care suferise deja condamnări definitive şi neexecutate pentru infracțiuni de înșelăciune şi apoi prezentându-se personal (inculpaţii E.H.D. şi Ş.C.), sub altă identitate şi calitate decât cele reale, în scopul achiziţionării de mărfuri, transmiteau prin fax note de comandă, întocmeau diverse contracte comerciale şi negociau preţul, modalitatea şi termenul de plată, ridicau marfa pe care o transportau la depozite de unde, ulterior, era încărcată într-un alt mijloc de transport şi era livrată unor cumpărători prestabiliţi.
După încheierea contractelor cu părţile vătămate, după livrarea mărfurilor şi încasarea preţului, înainte ca primă filă CEC să fie introdusă la plată, activitatea societăţii comerciale înceta, sediile şi depozitele erau dezafectate, iar inculpaţii îşi mutau activitatea în altă locaţie pe alte societăţi comerciale.
În această manieră inculpaţii au acţionat şi au prejudiciat un număr impresionant de societăţi comerciale de la care au achiziţionat mărfuri diverse, respectiv H.D. SRL - judeţ Maramureş, SC R. SRL - judeţ Giurgiu, SC D. SRL - judeţ Bistriţa-Năsăud, SC N.P. SRL - judeţ Mureş, SC D.P. SRL - județ Cluj, SC P.T.S. SRL - judeţ Timiş, SC V. SRL – judeţ Mureş, SC T.E. SRL - mun. Constanta, SC A.I.E. SRL - mun. Cluj Napoca, SC M.T. SRL - mun. Galați, SC E.I.S. SRL - mun. București, SC M.C. SRL - oraş Săcele, jud. Braşov, SC C. SRL - mun. Botoșani, SC R.C. SRL oraș Săcele, jud. Braşov , SC N. SRL – oraș Târgu Secuiesc, jud. Covasna, SC M.I. SRL - mun. București, A.W. SRL - judeţ Bistriţa-Năsăud, SC P.T. SRL - judeţ Bistriţa-Năsăud, E.R.P.C. SRL, SC T. SRL, SC R.S. SRL, SC P.A. SRL, SC L.D. SRL, SC S.P. SRL, SC A. SRL, SC M. SA, SC F.E. SRL, SC C.E. SRL, T.T. SRL, SC C.C. SA Tulcea.
Prejudiciul total cauzat a fost în sumă de 2.061.773,83 RON, sumă care se împărţea între coinculpați şi care era folosită în continuare pentru susținerea activității grupării.
În drept, instanţa de fond a constatat că faptele săvârşite de inculpaţi se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunilor de iniţiere sau constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals material în înscrisuri sub semnătură privată pentru inculpaţii P.G.A., R.D. şi E.H.D. şi uz de fals pentru inculpatul Ş.C.
Cu referire la infracţiunea de spălare de bani, s-a apreciat că nu au fost întrunite elementele constitutive ale acesteia, întrucât nu a rezultat că, urmare a infracţiunii premisă de înşelăciune, inculpaţii ar fi dobândit, deţinut sau folosit bunuri din infracţiunea de înşelăciune cu scopul ascunderii provenienţei ilicite a acestora. Sumele obţinute de membrii grupării erau împărţite şi folosite de aceştia ca atare, în interes personal, pentru a-şi asigura mijloacele de existenţă şi susţinerea, în continuare, a activităţii infracţionale.
În termenul prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea primei instanţe a fost apelată de procuror, partea civilă SC F.E. SRL şi de inculpaţii R.D., P.G.A., E.H.D. şi Ş.C.
Criticile procurorului s-au referit la omisiunea instanţei de fond de a confisca bunurile folosite la săvârşirea infracţiunilor, deducerea greşită a perioadei arestării preventive şi la achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
Partea civilă SC F.E. SRL a arătat că deşi s-a constituit parte civilă instanţa de fond nu i-a acordat daunele solicitate.
Inculpaţii R.D. şi Ş.C. au considerat că instanţa de fond i-a condamnat în lipsa probelor care ar fi dovedit vinovăţia lor, inculpata P.G.A. a arătat că nu este vinovată de toate faptele reţinute în sarcina sa, solicitând redozarea pedepsei aplicate, iar inculpatul E.H.D. era nemulţumit de pedeapsa primită apreciind că este prea mare.
Examinând actele şi lucrările dosarului de fond şi sentinţa criticată prin prisma motivelor de apel invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei conform dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., Curtea a constatat că apelurile declarate de procuror şi partea civilă SC F.E. SRL sunt fondate, iar apelurile inculpaţilor nefondate pentru următoarele considerente:
Apelul procurorului a vizat în primul rând omisiunea instanţei de fond de a confisca bunurile folosite la săvârşirea infracţiunilor.
Verificând bunurile reţinute de organele de urmărire penală în vederea confiscării precum şi modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, Curtea a constatat că inculpaţii s-au folosit de aceste bunuri în comiterea infracţiunilor, cu excepţia unui televizor LCD.
Atât inculpaţii, cât şi petenta M.O.A. au solicitat restituirea unor bunuri.
Inculpaţii au arătat că bunurile nu au fost folosite la săvârşirea faptelor, iar petenta a precizat că bunurile solicitate îi aparţin.
Ambele solicitări au fost nefondate, petenta nu a dovedit că bunurile pentru care a cerut restituirea i-ar fi aparţinut, iar din probele administrate în cauză a rezultat că inculpaţii s-au folosit la comiterea faptelor de bunurile ce au fost confiscate.
Un al doilea motiv de apel al procurorului a vizat deducerea greşită a reţinerii şi arestării preventive a inculpaţilor.
Întrucât inculpaţii erau în executarea altor pedepse, Curtea a solicitat de la locul de deţinere date referitoare la mandatele de executare emise pe numele acestora şi perioada executată.
Din adresa înaintată la dosarul cauzei a rezultat că inculpaţii R.D. şi P.G.A. nu au executat nici o zi din mandatul de arestare preventivă fiind în executarea altor pedepse, iar inculpatul Ş.C. a executat arest preventiv în perioada 01 octombrie 2009-23 februarie 2010, iar începând cu data de 24 februarie 2010 a executat pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 989 din 31 martie 2006 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin decizia penală nr. 609/R din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, care a fost contopită prin sentinţa penală nr. 989 din 31 martie 2006 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin decizia penală nr. 609/R din 30 octombrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi.
Constatând perioada dedusă inculpaţilor greşită, Curtea a înlăturat pentru inculpaţii R.D. şi P.G.A. menţiunile referitoare la deducerea perioadei reţinerii şi arestului preventiv şi a modificat pentru inculpatul Ş.C. perioada deducerii duratei reţinerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 23 februarie 2010 şi în baza art. 39 alin. (2) C. proc. pen. din pedeapsa aplicată acestuia a dedus perioada executată începând cu data de 24 februarie 2010, la zi.
În ceea ce priveşte motivul de apel al procurorului referitor la greşita achitare a inculpaţilor R.D., P.G.A. şi E.H.D. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 Curtea l-a considerat nefondat.
Corect a reţinut instanţa de fond că activitatea infracţională, aşa cum a reieşit din probele administrate în cauză, nu realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare de bani prevăzută şi pedepsită de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
În cazul infracţiunii de spălare de bani, dobândirea de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni presupune o transformare a bunului provenit din săvârşirea infracţiunii în scopul ascunderii provenienţei ilicite, ori în speţa de faţă bunurile au fost dobândite prin inducerea în eroare a părţilor vătămate, întocmirea de facturi în fals făcându-se pentru a asigura transportul mărfurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi valorificarea acestor mărfuri.
Activitatea infracţională a inculpaţilor acuzaţi şi de săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, instanţa de fond apreciind corect că aceasta nu realizează şi conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
Fondat a fost şi apelul părţii civile SC F.E. SRL.
Din actele dosarului a rezultat că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma cu care a fost înşelată, dovediră prin factura fiscală ataşată la dosar, dar instanţa de fond a omis să-i acorde daunele solicitate.
Considerând că suma solicitată de partea civilă recurentă este dovedită, Curtea a obligat inculpatul E.H.D., autorul infracţiunii de înşelăciune ce a vizat aceasta societate să-i achite suma de 14.128,87 RON, cu titlu de despăgubiri.
Referitor la motivele de apel ale inculpaţilor apelanţi care vizează greşita condamnare, Curtea a reţinut:
Din analiza coroborată a materialului probator administrat a rezultat că în mod judicios şi temeinic argumentat, instanţa de fond a stabilit vinovăţia inculpaţilor în raport de situaţia de fapt reţinută în comiterea următoarelor infracţiuni: iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpaţii R.D., P.G.A. şi E.H.D., iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals, prev. de art. 290 C. pen. alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. pentru inculpatul Ş.C. şi iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., înşelăciune, prev. de art. 215 alin. (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru inculpatul H.V.
Instanţa de fond a dat eficienţă dispoziţiilor art. 65 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar, evidenţiind aspectele concordante ce susţin vinovăţia inculpaţilor şi probele ce au servit ca temei al soluţionării cauzei.
De asemenea, a verificat probatoriul administrat prin prisma apărărilor inculpaţilor, argumentându-şi soluţia de înlăturare a acestora, prin expunerea argumentelor de fapt şi de drept ce au fundamentat soluţia pronunţată.
Pe baza analizei amănunţite a probelor administrate în cursul urmăriri penale, dar şi a celor administrate în mod nemijlocit, prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă, existând probe certe de vinovăţie a inculpaţilor în comiterea faptelor, probe care au înlăturat prezumţia de nevinovăţie instituită de dispoziţiile art. 66 alin. (2) C. proc. pen.
În consecinţă, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin decizia penală nr. 152 din 23 octombrie 2012 a admis apelurile declarate de procuror şi partea civilă SC F.E. SRL împotriva sentinţei penale nr. 6 din 5 ianuarie 2012 a Tribunalului Iaşi pe care a desfiinţat-o în parte, în latură penală şi civilă.
Rejudecând cauza:
În baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpaţi următoarele bunuri folosite la săvârşirea infracţiunilor:
De la inculpatul R.D.:
- laptop A.A. din care a fost extras hard disk-ul marca S., capacitate 80 gb
- laptop D.
- laptop I. - conectat la modem Z.
- cartelă C. nr.: 8940031YYYYYYYY
- cartelă C. 8940030YYYYYYYY
- cartelă C. 8940031YYYYYYYY
- cartelă C. 8940030YYYYYYYY
- cartelă C. 8940030YYYYYYYY
- cartelă V. 8071898YYYYYYYY
- cartelă V. 609277YYYYYYY
- cartelă Z. A550516YYYYY
- cartelă O. 0806210YYYYYY
- aparat telefonic S.S. + cartelă C. 89400309YYYYYYY
- aparat telefonic N. + cartelă C. 89400310YYYYYYYY
- aparat telefonic S. + cartelă O. 080712013YYYYYYYY
- aparat telefonic S. + cartelă C. 894003020YYYYYYYY
- aparat telefonic V. + SIM
- aparat telefonic S.E. + cartelă V. 809192YYYYYYYY
- aparat telefonic N. + cartelă C. 89400303YYYYYYYY
- aparat telefonic I. + cartelă C. 89400302YYYYYYYYY
- 4 dispozitive de accesare on line a aplicaţiei „R. on line"
- Cartela „BF": A550615YYYYYYY
- Card „BF" 40 euro
- aparat telefonic S. + cartelă V. 80811YYYYYYYY
- aparat telefonic N. + cartelă C. 8940030YYYYYYY
De la inculpaţii E.H.D. şi Ş.C.:
- aparat telefonic + cartelă V. 810066VVVVVVV
- aparat telefonic V.L., cu cartele C.: 894003060VVVVVV având nr de apelare 0762XXXXXX şi, seria 894003060VVVVVV având nr de apelare 0766XXXXXX şi card de memorie S.D. 2 Gb
- aparat telefonic N. 35621600VVVVVV
- aparat telefonic M. 44927008VVVVVVVV
- aparat telefonic N.D.S. + cartelă O. 09060200VVVVVVVVV
- aparat telefonic N. + cartelă C. 894003030VVVVVVV
- aparat telefonic S. + cartelă C. 8940030609VVVVVVV,
- laptop marca C.A. hard disk-S.
- hard disk- W.D.
- ştampilă dreptunghiulară cu amprenta SC A.C. SRL Dolj
- ştampilă rotundă cu amprenta SC A.C. SRL
- ştampilă rotundă fără amprentă
De la inculpata P.A.G.
- unitate P.D.
- unitate P.E.
- aparat telefonic S.E. + cartelă C. 894003060WWWWWWW,
- aparat telefonic N. + C. 894003060WWWWWWW,
- aparat telefonic S., de culoare neagră, cu clapetă roşie, fără serie + cartelă O. 0902040864WWWWWWW,
- aparat telefonic N. + SIM 0810260123WWWWWWW,
- aparat telefonic N. + cartelă O. 090403000WWWWWW,
- cartelă C. -89400384WWWWWWWW_cifră indescifrabilă,
- cartelă C. -89400310WWWWWWWW, 894003040WWWWWWW,
- cartelă C. -894003060WWWWWW,
- cartelă C. -894003040WWWWW,
- cartelă O. – 081216045095WWWWWWWW,
- cartelă V. -8090317WWWWWWWW,
- dispozitiv negru inscripţionat Z. seria 0803K26680WWWWWW, având aplicat un colant inscripţionat cu 0788.XXXXXX,
- două carduri de memorie: - N. şi P.T.,
- O. -080729004WWWWWW,
- card de memorie B.E. 2.0,
- o cartelă de culoare albă: - 0803140000WWWWWW
- ştampilă rotundă cu amprenta SC N.C. SRL Oradea
- agendă cu coperţi de culoare neagră conţinând 163 file, precum şi bunurile găsite la sediul SC D.P.S. SRL:
- laptop marca C.A. cu seria 17506300WWWWWW,
- hard disk- S.G.,
- hard disk- W.D.
A înlăturat pentru inculpatul R.D. şi inculpata P.G.A. menţiunile referitoare la deducerea perioadei reţinerii şi arestului preventiv.
A modificat pentru inculpatul Ş.C. deducerea duratei reţinerii şi arestului preventiv de la 01 octombrie 2009 la 23 februarie 2010 şi în baza art. 39 alin. (2) C. pen. din pedeapsa aplicată acestuia a dedus perioada executată începând cu data de 24 februarie 2010, la zi.
A obligat pe inculpatul E.H.D. să achite părţii civile SC F.E. SRL suma de 14.128,87 RON, cu titlu de despăgubiri civile.
A respins ca nefondate apelurile inculpaţilor E.H.D., P.G.A., R.D. şi Ş.C., declarate împotriva sentinţei penale nr. 6 din 5 ianuarie 2012 a Tribunalului Iaşi.
A respins cererea petentei M.O.A. privind restituirea unor bunuri reţinute de organele de urmărire penală.
A respins cererea procurorului privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara luată împotriva inculpatului E.H.D. şi a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea luată împotriva inculpatului H.V., cu măsura arestării preventive.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
A menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpatul E.H.D. şi a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea luată faţă de inculpatul H.V.
A dedus din pedepsele aplicate inculpaţilor P.G.A., R.D. şi Ş.C. perioada executată de după data de 5 ianuarie 2012.
Cheltuielile judiciare din apelul procurorului şi a părţii civile SC F.E. SRL, precum şi onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul H.V., ce a fost avansat iniţial din fondurile statului au rămas în sarcina acestuia.
Au fost obligaţi inculpaţii apelanţi E.H.D., P.G.A., R.D. şi Ş.C. să achite statului câte 800 RON, din care câte 400 RON a reprezentat onorariu avocat din oficiu, ce a fost avansat iniţial din fondurile statului.
A fost obligată petenta M.O.A. să achite statului sume de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpaţii E.H.D., P.G.A., R.D. şi Ş.C.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., criticând greşita achitare a inculpaţilor E.H.D., P.G.A. şi R.D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
Inculpaţii R.D. şi E.H.D. au invocat, în principal, cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., solicitând achitarea pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi, în subsidiar, cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor.
Inculpata P.G.A., în baza art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., a solicitat reducerea pedepselor.
Inculpatul Ş.C., în cadrul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., a criticat individualizarea pedepsei, solicitând reducerea acesteia, iar în baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. a criticat soluţionarea laturii civile a cauzei.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurenţi, cât şi conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Recursul declarat de parchet, prin care se critică greşita achitare a inculpaţilor R.D., P.G.A. şi E.H.D. pentru infracţiunea de spălare de bani, este nefondat.
Preliminar, Înalta Curte constată că cei trei inculpaţi au fost achitaţi pentru această infracţiune de instanţa de fond, soluţie menţinută şi în apel.
Parchetul solicită pronunţarea unei soluţii de condamnare direct în recurs, fără însă a invoca alte probe, doar în baza celor deja administrate, ceea ce contravine jurisprudenţei Curţii Europene a D repturilor Omului în materie.
Înalta Curte constată că ambele instanţe au reţinut o situaţie de fapt corectă, probele administrate conducând la concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.
Aceasta presupune, sub aspectul laturii obiective, trei modalităţi alternative, respectiv dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri şi un scop calificat, acela de ascundere a provenienţei ilicite a acestora.
În speţă, acţiunea de dobândire prin inducerea în eroare s-a produs în cadrul infracțiunii de înşelăciune, iar sumele obţinute de membrii grupării nu au fost folosite în scopul ascunderii provenienţei ilicite a acestora, ci s-au utilizat ca atare, în interes personal, pentru a-şi asigura mijloacele de existenţă şi pentru susţinerea, în continuare, a activităţii infracţionale.
Nici solicitarea inculpaţilor R.D. şi E.H.D., de achitare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, nu este fondată.
Existenţa grupării, modul de organizare, rolul fiecărui inculpat în cadrul grupării, astfel cum au fost reținute de către instanță, au fost demonstrate în mod indubitabil prin procese-verbale de supravegheri operative care demonstrează relațiile existente şi conlucrarea între inculpații P.G.A., E.H.D., Ş.C. şi R.D. coroborate cu procesele-verbale de recunoaştere după planşe foto şi declarațiile martorilor care i-au recunoscut şi indicat pe inculpații E. H.D. şi Ş.C. ca fiind persoanele care au acționat în calitate de reprezentanți ai societăţilor folosite pentru desfășurarea activității infracționale, toate coroborate cu declaraţiile inculpaţilor P.G.A., E.H.D., şi H.V.
Deși inculpatul R.D. a negat în mod constant implicarea în cadrul grupării instanța apreciază această poziție ca nesinceră câtă vreme contravine probelor administrate în cauza.
Extrem de relevante sub acest aspect sunt bunurile descoperite şi ridicate din locuința inculpatului R.D., bunuri care demonstrează implicarea sa în activitatea infracțională derulată cu ajutorul inculpaților P.G.A., E.H.D. şi Ş.C., cât şi rolul său de inițiator şi coordonator al grupării infracționale. Astfel au fost identificate şi ridicate documente de înfiinţare şi documente financiar-contabile, documente bancare (file CEC, fişe specimen semnătură, ordine de plată, etc), ştampile de la un număr impresionant de societăţi comerciale, în cadrul cărora inculpatul nu deținea vreo calitate care să justifice deținerea acestor documente (este vorba de SC A. SRL Iaşi, SC F.R.D.C. SRL Bucureşti, SC D.P.V. SRL, SC I.A. SRL, SC A.S.D. SRL, SC S.B. SRL, SC Ş.I.E. SRL Bucureşti, SC P.N. SRL, SC D.S.I. SRL, SC R.O. SRL, SC G.C. SRL, SC P.I. SRL, SC S.I.E. SRL, SC D.T.I. SRL, SC S.G. SRL Iaşi, SC G.A. SRL Ilfov, SC S.G. SRL, SC G.S.C. SRL, SC R.A. SRL Bucureşti, parte din aceste societăți fiind utilizate de inculpații P.G.A., E.H.D. şi Ş.C. pentru derularea activității infracționale.
Împrejurarea că inculpatul R.D. uza identitatea falsă de F.P.C. este demonstrată prin descoperirea la locuința sa a unei legitimaţii de acces pe numele F.P.C. şi copie carte de identitate pe numele F.P.C., toate documentele menţionate conţinând fotografia inculpatului R.D. Totodată la locuința inculpatului R.D. au fost descoperite documente de identitate aparținând inculpaților E.H.D. şi H.V., astfel încât susținerile inculpatului potrivit cărora nu avea vreo legătură cu aceștia sau nu i-ar fi cunoscut nu pot fi reținute.
Toate aceste probe coroborate cu declarațiile inculpatului H.V. din cursul urmăririi penale privind raporturile sale cu inculpatul R.D., cu procesele-verbale de consemnare a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate cu inculpata P.G.A. demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul coordona şi sprijinea financiar gruparea infracţională constituită în scopul obținerii de venituri în mod ilicit.
În acest context, apărările inculpatului în sensul că nu a săvârșit faptele de care este acuzat nu pot reținute de către instanţă, întrucât nu au fost probate, sarcina probei revenindu-i conform art. 66 C. proc. pen.
De altfel inculpatul nu a furnizat nici măcar o explicaţie credibila cu privire la bunurile descoperite şi ridicate din locuinţa sa sau cu privire la restul probelor administrate împotriva sa, de natură să creeze vreun dubiu rezonabil asupra veridicității şi caracterului cert al probelor administrate şi analizate de instanţa.
În privinţa inculpatei P.G.A. instanţa constată că aceasta a recunoscut parțial faptele, iar din procesele-verbale de consemnare a interceptărilor convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul R.D. coroborate cu procese-verbale de supravegheri operative şi procese-verbale de recunoaştere după planşe foto care atestă raporturile sale cu inculpații E.H.D. şi Ş.C. rezultă fără dubiu aderarea sa la gruparea constituită de inculpatul R.D., activitatea constatată desfășurată în cadrul grupării pentru derularea activității infracționale şi obținerea în mod ilicit de beneficii financiare.
În ceea ce-i privește pe inculpații E.H.D. şi Ş.C., instanța a reținut în ciuda poziției de nerecunoaștere adoptată şi de negare a aderării lor la gruparea infracțională, că declarațiile martorilor audiați şi recunoașterile efectuate de către aceștia atât, în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecații, coroborate cu procesele-verbale de supravegheri operative şi cu bunurile identificate la locuința folosită de cei doi, respectiv documente de societate şi financiar-contabile aparţinând următoarelor firme: SC A. SRL Craiova, SC M.P. SRL Iaşi, ştampila pătrată şi rotundă a SC A. SRL, o carte de identitate pe numele C.C.C. cu poza numitului Ş.C., sunt probe care demonstrează activitatea desfășurată în cadrul grupării infracționale, în vederea asigurării scopului acesteia de obținere în mod ilicit de venituri.
Totodată, declarațiile inculpatului H.V. din cursul urmăririi penale coroborate cu declarațiile învinuitului C.G. cu procesele-verbale de consemnare a interceptărilor convorbirilor telefonice din data de 01 iulie 2009 demonstrează sprijinul acordat de inculpatul H. pentru derularea activității infracționale a grupării coordonată de inculpatul R.D.
Împrejurarea că unii dintre martorii audiați în cursul judecații nu au putut identifica pe inculpați sau oferi detalii asupra faptelor cu privire la care au fost interogați nu este de natură să creeze vreun dubiu asupra probei testimoniale administrate în cauză câtă vreme niciunul dinte martori nu şi-a retractat declarațiile date în cursul urmăririi penale, intervalul de timp de la data săvârșirii faptelor şi până la data audierii justificând o astfel de atitudine.
Cât priveşte individualizarea pedepselor, motiv de recurs invocat de toţi recurenţii inculpaţi (caz de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.), Înalta Curte apreciază că aceasta reflectă gradul ridicat de pericol al faptelor comise, urmarea produsă, dar şi circumstanţele personale ale fiecărui inculpat, nefiind justificată solicitarea acestora de reducere a pedepselor aplicate.
Şi latura civilă a fost corect soluţionată (motiv de recurs formulat de inculpatul Ş.C.), prejudiciul fiind stabilit în baza expertizei financiar contabile dispusă în cauză.
Cât priveşte deducerea arestului preventiv, Înalta Curte va avea în vedere actele dosarului, urmând să o dispună conform art. 38516 C. proc. pen., fără a fi necesară o reformare a deciziei sub acest aspect.
Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate, recursurile declarate de parchet şi inculpaţi.
Conform art. 38516, art. 38 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., se va deduce prevenţia pentru inculpaţii P.G.A., R.D. şi Ş.C. de la 1 octombrie 2009 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, urmând a fi avansate din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi şi de inculpaţii E.H.D., P.G.A., R.D. şi Ş.C. împotriva deciziei penale nr. 152 din 23 octombrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor P.G.A., R.D. şi Ş.C. perioada executată de la 1 octombrie 2009 la 25 septembrie 2013.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2814/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 2871/2013. Penal → |
---|