ICCJ. Decizia nr. 2940/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2940/2013
Dosar nr. 8183/91/2012
Şedinţa publică din 1 octombrie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 28 din 11 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Vrancea, în Dosarul nr. 8183/91/2012, a condamnat pe inculpatul M.G., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;
- cumpărare şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b şi art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul P.M.T., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;
- cumpărare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 4 luni închisoare.
- efectuarea de operaţiuni, fără drept, cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 1 an şi 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul V.S., pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul S.S.C., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. la 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen.;
- cumpărare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 4 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a). - art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpaţilor M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C., ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen.
În baza art. 861 şi art. 862 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor închisorii aplicate inculpaţilor M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C., pe durata termenelor de încercare de câte 5 ani.
În baza art. 863 C. pen., a dispus ca pe durata termenelor de încercare stabilite, inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C., să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probaţiune din cadrul Tribunalului Vrancea;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate, mijloacele lor de existenţă şi să respecte, pe durata aceloraşi termene următoarele obligaţii:
- să nu intre în legătură cu persoane care se ocupă cu traficul de droguri ori sunt consumatoare de droguri;
- să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în scopul dezintoxicării.
S-a stabilit ca organ de supraveghere, pentru cei patru inculpaţi, Serviciul de probaţiune din cadrul Tribunalului Vrancea.
S-a atras atenţia aceloraşi inculpaţi asupra disp. art. 864 C. proc. pen. privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5), s-a dispus şi suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate aceloraşi inculpaţi, pe durata termenelor de încercare stabilite.
S-a dispus condamnarea inculpatului H.A.C., pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:
- trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. la 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi b) C. pen.;
- deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 6 luni închisoare
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedepsele principale aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive astfel:
- de la 31 octombrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpaţii M.G. şi P.M.T.;
- de la 31 octombrie 2012, orele 19:00, la 01 noiembrie 2012, orele 19:00 şi de la 09 noiembrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpatul V.S.
- de la 21 noiembrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpatul S.S.C..
S-a menţinut măsura arestării preventive dispusă de Tribunalul Vrancea prin încheierea din 23 noiembrie 2012, împotriva inculpatului H.A.C., nepusă încă în executare.
În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea şi distrugerea, cu excepţia contraprobei, a cantităţii de 121,05 gr. cannabis şi a 4 pungi cu materie vegetală ce conţine T.H.C., droguri ce se află în Camera de Corpuri delicte a I.G.P.R. - S.C.C.O. - Vrancea.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor sume de bani:
- suma de 340 lei, de la inculpatul M.G.; suma de 700 lei, de la inculpatul P.M.T.; suma de 200 lei de la inculpatul V.S.; suma de 720 lei, de la inculpatul S.S.C.; suma de 450 lei, de la inculpatul H.A.C.. în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor bunuri:
- un telefon mobil, şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului M.G.;
- un telefon mobil şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului P.M.T.;
- un telefon mobil marca şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului V.S.;
- un telefon mobil marca, o cartelă Cosmote, un telefon mobil şi o cartelă Vodafone, bunuri ce aparţin inculpatului S.S.C.; toate aceste bunuri aflându-se în Camera de corpuri delicte a Tribunalului Vrancea.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii M.G., P.M.T., V.S., S.S.C. şi H.A.C., în vederea introducerii profilelor genetice ale acestora în S.N.D.G.J.
În baza art. 191 alin. (2) C. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel:
- M.G., la 1.200 lei;
- P.M.T., la 1.000 lei;
- V.S., la 800 lei;
- S.S.C., la 1.300 lei;
- H.A.C., la 800 lei.
Onorariile pentru apărătorii din oficiu s-au dispus a fi avansate din fondurile Ministerului justiţiei şi ministerului Public astfel:
- pentru inculpatul M.G., 300 lei din fondul Ministerului Public şi 500 lei din fondul Ministerului Justiţiei;
- pentru inculpatul P.M.T., 600 lei din fondul Ministerului Public;
- pentru inculpatul V.S., 300 lei din fondul Ministerului Public şi 100 lei din fondul Ministerului Justiţiei;
- pentru inculpatul S.S.C., 400 lei din fondul Ministerului Public şi 500 lei din fondurile Ministerului Justiţiei;
- pentru inculpatul H.A.C., 400 lei din fondurile Ministerului Justiţiei, în total, suma de 1.600 lei din fondurile Ministerului Public şi 1.500 lei din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vrancea a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T.- Biroul Teritorial Vrancea, cu nr. 42/D/P/2012 din 13 decembrie 2012, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii:
1. M.G., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în perioada aprilie-octombrie 2012, inculpatul a cumpărat, a vândut, a oferit şi a deţinut mai multe cantităţi de cannabis şi haşiş, în vederea comercializării şi pentru consumul propriu, cu precizarea că a vândut în data de 31 iulie 2012 cantitatea de 0,5 grame haşiş, în data de 23 august 2012 cantitatea de 0,2 grame de cannabis şi în data de 11 septembrie 2012 cantitatea de 0,2 grame cannabis investigatorului sub acoperire;
2. P.M.T., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada iulie-octombrie 2012, inculpatul a cumpărat, a deţinut, a oferit şi a vândut mai multe cantităţi de droguri-cannabis către mai multe persoane, cât şi pentru consum propriu, iar în data de 23 august 2012 i-a dat inculpatului M.G. o anumită cantitate de cannabis, ulterior acesta a vândut investigatorului sub acoperire 0,2 grame de cannabis pentru suma de 60 de lei, cât şi faptul că în toată această perioadă a efectuat operaţiuni cu produse ştiind că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive (plante etnobotanice);
3. V.S., pentru comiterea săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în luna octombrie 2012, inculpatul a deţinut şi a vândut învinuitului G.A.C. diferite cantităţi de cannabis printre care şi cele 10 pliculeţe din data de 28 octombrie 2012, precum şi numiţilor M.G. şi B.D.A. diferite cantităţi de cannabis pe care i le-a dat numitului H.A.C. pentru a le vinde acestor persoane;
4. S.S.C., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. .33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în perioada august-octombrie 2011, inculpaţii au deţinut diferite cantităţi de cannabis şi haşiş în scopul consumului propriu, dar şi pentru comercializare, vânzând diferite cantităţi de droguri inculpaţilor M.G. (tranzacţia privind cantitatea de 0,2 grame de cannabis din data de 11 septembrie 2012) şi P.M.T., numitului C.D., oferind spre consum numiţilor S.Ş. şi U.F.;
5. Prin acelaşi rechizitoriu a fost trimis în judecată, în lipsă, inculpatul H.A.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în cursul lunii octombrie 2012 a deţinut, a vândut şi a oferit diferite cantităţi de droguri -cannabis unor diferite persoane printre care şi învinuitului G.A.C., numiţilor M.G. şi B.D.A., iar cu prilejul percheziţiei domiciliare, din data de 31 octombrie 2012, s-a găsit o cantitate de 121,5 grame de cannabis.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală faţă de B.S.A. şi G.A.C., cărora li s-a aplicat câte 1000 lei, amendă administrativă, cât şi neînceperea urmăririi penale faţă de S.I.C., B.R., C.G.C., H.A.M., C.D. şi B.D.A., toţi aceştia fiind cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr. 8183/91 în data de 13 decembrie 2012.
Inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C. au declarat atât cu prilejul verificării măsurii arestării preventive în condiţiile art. 3001 C. pen., cât şi înainte de începerea cercetării judecătoreşti, (filele 17-20 şi filele 70-77 d. fond), că recunosc în totalitate, faptele reţinute în actul de sesizare al instanţei, că nu solicită probe în apărare, cu excepţia probelor în circumstanţiere şi că aceştia solicită să fie judecaţi numai în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, probe pe care le cunosc şi le însuşesc.
Aceeaşi inculpaţi au precizat în declaraţiile lor că îşi menţin declaraţiile şi în raport cu ceilalţi inculpaţi.
Inculpaţii prezenţi au solicitat, prin apărătorii lor, să li se aplice dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
În aceste condiţii, instanţa constatând că, în principiu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 alin. (1) şi (2) C. pen. şi că soluţionarea cauzei nu s-ar întârzia prin desfăşurarea cercetării judecătoreşti numai cu privire la inculpatul H.A.C., a dispus prin încheierea din 14 ianuarie 2013, contrar celor solicitate de cei patru inculpaţi, respingerea cererii de disjungere şi soluţionarea unitară a fondului cauzei.
Analizând probele administrate în cauză în timpul urmăririi penale, prima instanţă a reţinut următoarele:
I- Cu privire la inculpatul M.G.:
În perioada aprilie-octombrie 2012, inculpatul M.G. a cumpărat, a vândut, a oferit şi a deţinut în condiţii ilegale mai multe cantităţi de cannabis şi haşiş, în vederea comercializării şi pentru consum propriu.
Astfel, în data de 31 iulie 2012, inculpatul i-a oferit şi i-a vândut investigatorului sub acoperire, cu nume de cod „C.C." aproximativ 1 gr. de haşiş, contra sumei de 60 lei, spunându-i totodată acestuia că-l poate contacta la telefon.
Cantitatea de drog procurată de către investigatorul sub acoperire de la inculpat a fost analizată prin L.A.P.D. - Constanţa, constatându-se că proba supusă analizelor, reprezintă 0,5 gr. rezină de cannabis, care conţine T.H.C., substanţă psihotropă biosintetizată de planta cannabis şi care face parte din Tabelul anexă III, din Legea nr. 143/2000, la droguri de risc.
În data de 23 august 2012, inculpatul M.G. s-a întâlnit cu acelaşi investigator în zona Capelei Militare din Focşani şi, după ce a procurat drogul de la inculpatul P.M.T., acesta i-a vândut investigatorului o cantitate de 0,2 gr de cannabis, încasând suma de 60 lei.
Aceleaşi laborator de specialitate a concluzionat prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2413982 din 06 septembrie 2012 că proba analizată este constituită din 0,2 gr fragmente vegetale, care conţine T.H.C., substanţă psihotropă biosintetizată de plantă cannabis, care reprezintă drog de risc, fiind inclusă în Tabelul anexă III, din Legea nr. 143/2000.
În data de 11 septembrie 2012, în jurul orelor 21:30, inculpatul M.G. s-a întâlnit cu inculpatul S.S.C. de la care a procurat un pliculeţ cu cannabis, după care a vândut acest drog investigatorului sub acoperire, încasând suma de 60 lei.
Cantitatea de cannabis a fost analizată de acelaşi laborator de specialitate, care prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2413996, arată că proba analizată reprezintă 0,2 gr rezină de cannabis, ce conţine T.H.C., substanţă psihotropă biosintetizată de plantă cannabis şi care este cuprinsă ca drog de risc în Tabelul anexă nr. III, din Legea nr. 143/2000.
S-a constatat că din probele administrate rezultă că inculpatul îşi procură drogurile de risc de la inculpaţii S.S.C. zis „C.", P.M.T. zis „M.", de la inculpatul H.A.C., prin inculpatul V.S., ori de la alte persoane din alte localităţi, rămase neidentificate.
Astfel, inculpatul M.G. susţine (fila 100 d.u.p) că de aproximativ 4 ori a cumpărat cannabis de la S.S.C., câte 1 gr. la preţul de 60 lei şi că din acest drog a vândut şi investigatorului sub acoperire şi că de 3-4 ori a cumpărat cu 50 lei/gr cannabis de la inculpatul V.S..
Inculpatul mai arată în declaraţia sa (fila 46 d.u.p) că în luna august 2012, împreună cu inculpatul P.M.T. zis „M.", s-au deplasat în mun. Bucureşti de unde au procurat diferite cantităţi de cannabis, la 60 lei gramul, droguri pe care apoi le-au comercializat şi le-au consumat cu alte persoane.
S-a constatat că din declaraţiile martorilor S.I.C. şi B.R. (filele 112-113 d.u.p) rezultă că inculpatul a vândut în aprilie 2012, primului martor cannabis, de 2 ori, câte 1 gr, la preţul de 50 lei, iar în luna septembrie 2012, a vândut cannabis celui de-al doilea martor la preţul de 601ei/gr.
Totodată s-a reţinut că inculpatul M.G. a consumat droguri de risc singur şi împreună cu martorul A.R.M. şi cu inculpatul P.M.T.
II. Cu privire la inculpatul P.M.T.
În perioada iulie-octombrie 2012, inculpatul P.M.T. a cumpărat, a deţinut, a oferit şi a vândut mai multe cantităţi de droguri de risc (cannabis) şi plante etnobotanice despre care ştia că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, către mai multe persoane, cât şi pentru consum propriu.
Astfel, în data de 23 august 2012, inculpatul P.M.T. a vândut inculpatului M.G. o cantitate de cannabis, din care acesta din urmă a vândut 0,2 gr. cannabis investigatorului sub acoperire.
S-a constatat că din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că inculpatul a vândut droguri de risc ori plante etnobotanice, astfel:
- în perioada iulie-octombrie 2012, a vândut martorului Papuc Ionuţ (fila 150 d.u.p), câte un pliculeţ cu plante etnobotanice la preţul de 20 lei pliculeţul;
- în aceeaşi perioadă, a vândut martorului C.V.A., timp de 6 luni, de 2-3 ori pe săptămână, plante etnobotanice, la preţul de 20 lei pliculeţul;
- în perioada iunie-iulie, inculpatul a vândut cannabis martorei H.A.M. de două ori câte o măsură de cannabis, plătind câte 60 lei pentru fiecare măsură.
S-a constatat că din declaraţiile martorilor C.G.C. şi Ş.D.L. (filele 166 şi 168 d.u.p) rezultă că de mai multe ori inculpatul a consumat cu aceşti martori, în aceeaşi perioadă, cannabis şi plante etnobotanice.
S-a reţinut că în declaraţia sa inculpatul P.M.T. recunoaşte că în perioada septembrie-octombrie 2012, a cumpărat de 4 ori câte 1 gr de cannabis, la 60 lei/gr, de la inculpatul S.S.C. zis „C.", iar o dată s-a deplasat în Bucureşti, împreună cu inculpatul M.G. de unde a procurat 5-6 gr de cannabis.
III. Cu privire la inculpatul V.S.:
Inculpatul V.S. se afla în relaţii de prietenie cu inculpatul H.A.C. şi avea acces în apartamentul acestuia din urmă, întrucât executa diferite lucrări de amenajare în apartament.
În aceste condiţii, inculpatul V.S. a deţinut şi a vândut droguri de risc (cannabis), puse la dispoziţie de către inculpatul H.A.C. către inculpatul M.G., martorul G.A.C. ori martorul B.D.A.
Astfel, în luna octombrie inculpatul V.S. i-a vândut inculpatului M.G. de 3-4 ori cannabis la preţul de 50 lei/gr iar în perioada octombrie - noiembrie acelaşi inculpat a vândut martorului G.A.C. 10 pliculeţe cu cannabis.
În declaraţia sa (filele 183-184 d.u.p) inculpatul V.S. precizează că în data de 27 octombrie 2012, inculpatul H.A.C., înainte de a pleca din ţară, i-a lăsat în apartamentul său, unde inculpatul V.S. avea acces, un număr de 23 pliculeţe cu cannabis şi că din acestea, la indicaţia lui H.A., a dat martorului G.A.C. 10 pliculeţe iar restul le-a dat inculpatului M.G., o parte, şi martorului B.D.A., o altă parte, gratis sau cu suma de 50 lei/gr.
Martorul G.A.C. arată în declaraţia sa (fila 220 d.u.p) că i-a cunoscut pe inculpaţii H.A.C. şi V.S., că inculpatului H.A.C. i-a dat un telefon mobil şi o cartelă Cosmote şi că în una din zile s-a deplasat cu inculpatul V.S. în apartamentul inculpatului H.A. şi, în lipsa lui dar din dispoziţia acestuia din urmă, inculpatul V.S. i-a dat aprox. 7 gr de cannabis. Acelaşi martor precizează că inculpatului V.S. i-a mai rămas aprox. 10 gr de cannabis.
IV. Cu privire la inculpatul S.S.C., zis „ C."
Inculpatul S.S.C. cunoştea pe inculpaţii M.G. şi P.M.T., aceştia făcând parte dintr-un grup de tineri care consumau droguri de risc.
În perioada august-octombrie 2012, inculpatul S.S.C. a deţinut diferite cantităţi de cannabis şi haşiş în scopul consumului propriu, dar şi pentru comercializare.
Astfel, din declaraţia inculpatului M.G. (fila 100 d.u.p) reiese că inculpatul S.S.C. a vândut inculpatului M.G. de 4 ori câte un gram de cannabis, la preţul de 60 lei/gr şi că pentru aceasta se întâlneau în diferite locuri, cum ar fi: în faţa Tribunalului Vrancea, în data de 11 septembrie 2012, când o parte din drog a fost cumpărat de către investigatorul sub acoperire ori în faţa sediului P.S.D., în data de 15 octombrie 2012.
Din declaraţiile inculpatului P.M.T. (fila 145 d.u.p) şi declaraţia martorului C.D. reiese că inculpatul S.S.C., în perioada menţionată, a vândut celor doi, de câte 4 ori, diferite cantităţi de cannabis, la preţul de 60 lei/gr.
Coroborând declaraţiile inculpatului S.S.C., cu declaraţiile martorului U.F. şi S.Ş., a rezultat că, în aceeaşi perioadă inculpatul S.S.C. a consumat cannabis şi haşiş, cu cei doi martori.
S-a constatat că din declaraţiile inculpaţilor şi martorilor audiaţi rezultă cu claritate că în activitatea infracţională cei patru inculpaţi s-au folosit de telefoanele mobile, atât pentru a comunica între ei, cât şi pentru a comunica cu diferiţi consumatori de droguri.
S-a apreciat că situaţia de fapt reţinută pentru cei patru inculpaţi cât şi vinovăţia acestora, sunt pe deplin dovedite prin următoarele mijloace de probă: procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, planşele foto, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică, procesele-verbale de percheziţie domiciliară, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice dintre inculpaţi ori dintre aceştia şi diferite persoane consumatoare de drog, declaraţiile martorilor A.R.M., B.R., C.G.C., C.D., D.V., D.M., G.A.C., H.A.M., S.I.C., S.R., U.F., cât şi declaraţiile celor patru inculpaţi prin care recunosc comiterea faptelor.
În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului M.G., care în mod ilegal, în perioada aprilie - octombrie 2012, a cumpărat, a vândut, a oferit şi a deţinut mai multe cantităţi de cannabis şi haşiş, care sunt incluse în Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, că droguri de risc, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor continuate, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a apreciat că faptele inculpatului P.M.T. zis „M.", care în mod ilegal, în perioada iulie-octombrie 2012, a cumpărat, a deţinut, a oferit şi a vândut mai multe cantităţi de droguri de risc (cannabis), atât pentru consum propriu, cât şi în vederea comercializării, iar în aceeaşi perioadă inculpatul a efectuat în mod ilegal operaţiuni de vânzare cu produse etnobotanice ştiind că acestea sunt susceptibile a avea efecte psihoactive, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, pentru toate acestea şi cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
S-a apreciat că faptele inculpatului V.S., care în perioada septembrie-octombrie 2012, în mod ilegal a deţinut şi a vândut diferite cantităţi de drog de risc (cannabis)diferitor persoane, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-a apreciat că faptele inculpatului S.S.C. zis „C.", care în perioada august-octombrie 2012, în mod ilegal a deţinut diferite cantităţi de droguri de risc (cannabis), în scopul consumului propriu dar şi pentru comercializare, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
Apreciind că sunt îndeplinite toate condiţiile răspunderii penale, prima instanţă a dispus condamnarea celor patru inculpaţi pentru infracţiunile săvârşite.
Având în vedere că înainte de începerea cercetării judecătoreşti inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C., au dat declaraţii în conţinutul prev. de art. 3201 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., solicitând să li se aplice disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Apreciind că din analiza probelor administrate în timpul urmăririi penale s-a confirmat situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare, şi că vinovăţia celor patru inculpaţi a fost dovedită şi recunoscută, în cauză fiind toate datele necesare cu privire la inculpaţi care să permită condamnarea acestora prima instanţă, la stabilirea pedepselor, a avut în vedere limitele de pedeapsă, pentru fiecare infracţiune, reduse cu o treime, conform disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
V. Cu privire la inculpatul H.A.C.:
Analizând probele administrate în timpul urmăririi penale, cât şi probele administrate în timpul cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut următoarele:
În cursul lunii octombrie 2012, inculpatul H.A.C. a deţinut la domiciliul său, a vândut, atât direct, cât şi prin intermediul inculpatului V.S., ori a oferit, diferite cantităţi de droguri de risc (cannabis), atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare.
Astfel, în luna octombrie 2012, potrivit declaraţiei inculpatului M.G., menţinută şi în faţa instanţei, inculpatului H.A.C. a vândut, prin intermediul inculpatului V.S., de 3-4 ori, diferite cantităţi de cannabis, inculpatului M.G., la un preţ de 50 lei/gr.
S-a apreciat că această situaţie este confirmată şi de inculpatul V.S. în declaraţiile sale.
S-a constatat că din declaraţia martorului G.C.A. rezultă că de mai multe ori a consumat droguri de risc (cannabis) la domiciliul inculpatului H.A.C., împreună cu acesta, împrejurare în care i-a dat acestuia un telefon mobil şi o cartelă Cosmote.
În data de 27 octombrie 2012, inculpatul H.A.C. a plecat din ţară, lăsând în apartamentul său o cantitate de droguri de risc. Totodată, inculpatul H.A.C., i-a cerut inculpatului V.S., care avea acces în apartament şi la droguri, cum să distribuie aceste droguri.
În aceste împrejurări, în data de 28 octombrie 2012, inculpatul V.S. s-a deplasat în apartamentul inculpatului H.A.C., împreună cu martorul G.A.C., unde au fumat, o ţigară cu cannabis, iar la plecare, potrivit indicaţiilor primite de la inculpatul H.A.C., inculpatul V.S. i-a dat martorului precizat aprox. 7 gr de cannabis, din drogurile ce i-au fost lăsate de inculpatul H.A.C.
Mai mult, în declaraţia sa, inculpatul V.S. (filele 183-184 d.u.p) arată că după plecarea din ţară a inculpatului H.A.C., acesta din urmă i-a lăsat şi 23 de pliculeţe de cannabis, pe care, la indicaţia inculpatului H.A.C., a dat 10 pliculeţe cu cannabis martorului G.A.C., iar restul de pliculeţe le-a vândut inculpatului M.G. şi martorului B.D.A., cu preţul de 50 lei / gr.
Cu ocazia percheziţiei efectuată în data de 31 octombrie 2012, la domiciliul inculpatului H.A.C., s-a descoperit o cantitate de 121,65 gr. cannabis, o cantitate de 15.96 gr de seminţe ce nu conţineau vreun drog, o cantitate de 0,15 gr cannabis şi încă 4 punguliţe din material plastic ce conţinea cannabis.
Toate aceste produse descoperite în locuinţa inculpatului H.A.C. au fost trimise spre analiză L.C.A.P.D.
Prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 31 octombrie 2012, laboratorul de specialitate s-a concluzionat că produsele analizate, cu excepţia a 15,96 gr seminţe, conţin T.H.C, substanţă psihotropă, biosintetizată de plantă cannabis, care este menţionată în Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, la droguri de risc.
S-a apreciat că situaţia de fapt reţinută la pct. V, cât şi vinovăţia inculpatului H.A.C., sunt pe deplin dovedite prin următoarele mijloace de probă:
- declaraţia inculpatului M.G. (fila 96 d.u.p) din care rezultă că inculpatul H.A.C. era deţinător şi consumator de droguri de risc;
- declaraţia inculpatului V.S. (filele 183-184 d.u.p), menţinută şi în faţa instanţei, din care rezultă că inculpatul H.A.C. a deţinut la domiciliul său diferite cantităţi de droguri de risc pentru consum propriu şi pentru vânzare şi că de mai multe ori a distribuit pentru acest inculpat droguri de risc către alte persoane;
- declaraţia martorului G.A.C. (fila 220 d.u.p) din care rezultă că inculpatul H.A.C. era deţinător şi consumator de droguri de risc şi că după plecarea acestuia din ţară, a primit de la inculpatul V.S., la dispoziţia lui H., cantitatea de 7 gr de cannabis;
- procesul-verbal de percheziţie la domiciliul inculpatului H.A.C., întocmit în data de 31 octombrie 2012 (filele 198-199 d.u.p);
- raportul de constatare tehnico-ştiinţifică menţionat mai sus (filele 65-70 d.u.p).
În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului H.A.C., care în septembrie - octombrie 2012, a deţinut, a oferit şi a vândut diferite cantităţi de droguri de risc (cannabis), diferitor persoane, dar şi pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
La individualizarea pedepselor, prima instanţă având în vedere gravitatea faptelor săvârşite de inculpaţi într-o perioadă relativ mare, împrejurările comiterii acestora (în rândul persoanelor tinere, antrenând şi alte persoane în consumul şi comercializarea drogurilor de risc), scopul urmărit, urmările produse, cât şi persoana fiecărui inculpat.
Prima instanţă a avut în vedere că toţi inculpaţii sunt foarte tineri şi cu o insuficientă experienţă de viaţă, că inculpaţii M.G. şi S.S.C. provin din mediul şcolar, că primii patru inculpaţi au recunoscut şi regretat faptele săvârşite şi că inculpatul H.A.C. care, deşi nu este recidivist, are totuşi antecedente penale de acelaşi fel iar în timpul procesului penal, acesta s-a sustras urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.
Pentru inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C. prima instanţă a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatorii, reduse cu o treime, corespunzător disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În raport de aceste elemente de individualizare, prima instanţă a apreciat că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi realizate în mod eficient, aplicând inculpaţilor pedeapsa închisorii, pentru fiecare infracţiune săvârşită, într-un cuantum orientat spre limita minimă.
În raport cu infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţinută de instanţă în sarcina tuturor inculpaţilor, prima instanţă a avut în vedere gravitatea deosebită a acestei infracţiuni, cât şi persoana fiecărui inculpat, a apreciat că este necesar a se aplica inculpaţilor şi pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
În cazul inculpaţilor M.G., P.M.T., S.S.C. şi H.A.C., prima instanţă a făcut aplicarea disp. art. 33 lit. a), art. 34 şi art. 35 alin. (1) C. pen., în stabilirea pedepselor principale şi complementare rezultante.
În conformitate cu disp. art. 71 C. pen., prima instanţă a aplicat tuturor inculpaţilor şi pedeapsa accesorie, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
Având în vedere că inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C. au avut o atitudine sinceră şi cooperantă pe durata întregului proces penal, că privarea de libertate a acestora pe o durată de 2-3 luni şi condamnarea lor constituie deja un serios avertisment pentru aceşti inculpaţi, prima instanţă a apreciat că scopul educativ şi preventiv al pedepselor poate fi realizat în cazul celor patru inculpaţi, chiar şi în condiţiile în care aceştia nu ar executa efectiv pedepsele principale în regim de penitenciar.
Aşa fiind, prima instanţă a dispus, în conformitate cu disp. art. 861 C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate celor patru inculpaţi, pe durata termenelor de încercare ce au fost stabilite în conformitate cu disp. art. 862 C. pen.
În baza art. 863 C. pen., prima instanţă a dispus, ca pe durata termenului de încercare stabilit, cei patru inculpaţi să se supună măsurilor de supraveghere şi totodată să respecte obligaţiile stabilite în mod expres.
Prima instanţă a stabilit ca organ de supraveghere a celor patru inculpaţi, Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.
S-a atras atenţia aceloraşi inculpaţi asupra disp. art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.
În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen., prima instanţă a dispus şi suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate celor patru inculpaţi, pe durata termenelor de încercare stabilite.
În ce priveşte inculpatul H.A.C., prima instanţă, având în vedere că acesta a perseverat în săvârşirea infracţiunilor de trafic şi consum de droguri de risc, a dispus ca pedeapsa principală aplicată acestuia să fie executată în regim de detenţie.
Cum inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C., au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv până în data de 24 ianuarie 2013, prima instanţă a dispus, în conformitate cu disp. art. 88 C. pen., deducerea acestei perioade din pedeapsa principală, astfel:
- de la 31 octombrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpaţii M.G. şi P.M.T.;
- de la 31 octombrie 2012, orele 19:00, la 01 noiembrie 2012, orele 19:00 şi de la 09 noiembrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpatul V.S.
- de la 21 noiembrie 2012, la 24 ianuarie 2013, pentru inculpatul S.S.C.
Având în vedere că măsura arestării a fost dispusă în lipsă, şi împotriva inculpatului H.A.C., fără a fi pusă în executare până la data pronunţării, prima instanţă a dispus, în conformitate cu disp. art. 350 alin. (1) C. pen.ă, menţinerea acestei măsuri preventive.
În baza disp. art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prima instanţă a dispus confiscarea drogurilor de risc care au fost ridicate de la inculpatul H.A.C., şi care nu s-au consumat în procesul analizelor efectuate în laboratoarele de specialitate, cât şi distrugerea acestora, cu excepţia contraprobei. De precizat că aceste droguri se află în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - S.C.C.O. - Vrancea.
Având în vedere că, din activitatea de traficare a drogurilor de risc, inculpaţii au obţinut diferite sume de bani, prima instanţă a dispus, în conformitate cu disp. art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, confiscarea acelor sume de bani de la inculpaţi, astfel:
- suma de 340 lei, de la inculpatul M.G.;
- suma de 700 lei, de la inculpatul P.M.T.;
- suma de 200 lei de la inculpatul V.S.;
- suma de 720 lei, de la inculpatul S.S.C.;
- suma de 450 lei, de la inculpatul H.A.C. Cum în activitatea de traficare a drogurilor de risc, inculpaţii s-au folosit şi de instrumente de comunicare, prima instanţă, în baza art. 118 lit. b) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpaţi, astfel:
- un telefon mobil, şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului M.G.;
- un telefon mobil şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului P.M.T.;
- un telefon mobil şi o cartelă Cosmote, bunuri ce aparţin inculpatului V.S.;
- un telefon mobil, o cartelă Cosmote, un telefon mobil, o cartelă Vodafone, bunuri ce aparţin inculpatului S.S.C.; toate aceste bunuri aflându-se în Camera de corpuri delicte a Tribunalului Vrancea.
Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T. - Biroul Teritorial Vrancea, inculpatul P.M.T. şl inculpatul H.A.C., care a declarat apel peste termen.
Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T. - Biroul Teritorial Vrancea a criticat sentinţa penală pronunţată de instanţa de fond, ca fiind nelegală, deoarece, pe de o parte, instanţa nu s-a pronunţat asupra măsurilor asigurătorii dispuse în cauză iar, pe de altă parte, în mod eronat, a reţinut în favoarea inculpatului H.A.C. dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., în condiţiile în care acesta a lipsit de la judecată. A mai considerat, de asemenea, că sentinţa penală apelată este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate.
Inculpatul P.M.T. a solicitat instanţei schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, prin aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiţionată a executării, arătând că, datorită instituirii unor măsuri de supraveghere, potrivit art. 861 C. pen. nu va mai putea pleca în străinătate pentru a se angaja.
Inculpatul H.A.C. a solicitat reţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi suspendarea executării pedepsei aplicate sub supraveghere în condiţiile art. 861 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 108 din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T. - Biroul Teritorial Vrancea împotriva sentinţei penale nr. 28 din 11 februarie 2013 a Tribunalului Vrancea, pronunţată în Dosarul nr. 8183/91/2012 şi, în consecinţă;
A fost desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi în rejudecare:
Au fost înlăturate dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. din încadrarea juridică a infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului H.A.C., domiciliat în Focşani, judeţ Vrancea, cu antecedente penale, deţinut în Arestul I.P.J. Vrancea), menţinând pedeapsa de 6 luni închisoare.
A fost completat dispozitivul sentinţei penale apelate, în sensul menţinerii măsurii sechestrului asigurător asupra telefoanelor mobile şi cartelelor telefonice utilizate de inculpaţii M.G., domiciliat în Focşani, judeţ Vrancea, fără antecedente), P.M.T. (zis „M."), domiciliat în Focşani, judeţ Vrancea, V.S., domiciliat în Focşani, fără antecedente penale) şi S.S.C. (zis „C."), cu domiciliul în Focşani, judeţ Vrancea, fără antecedente penale) măsura asiguratorie fiind instituită prin Ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii nr. 42/D/P/2012 din 07 decembrie 2012 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T. - Biroul Teritorial Vrancea (fila 66,67, dosar urmărire penală - vol. II).
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
S-a respins, ca nefondat, apelul peste termen declarat de inculpatul H.A.C. împotriva sentinţei penale nr. 28 din 11 februarie 2013 a Tribunalului Vrancea.
S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.M.T. împotriva sentinţei penale nr. 28 din 11 februarie 2013 a Tribunalului Vrancea.
În baza art. 383 alin. (11) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului H.A.C.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. s-au dedus perioadele de reţinere şi arestare preventivă după cum urmează:
- de la 31 octombrie 2012 la 24 ianuarie 2013 (reţinere şi arestare preventivă), pentru inculpaţii M.G. şi P.M.T.;
- reţinerea de la 31 octombrie 2012, ora 19.00 la 01 noiembrie 2012, ora 19.00 şi arestarea preventivă de la 09 noiembrie 2012 la 24 ianuarie 2013, pentru inculpatul V.S.;
- de la 21 noiembrie 2012 la 24 ianuarie 2013 (reţinere şi arestare preventivă) pentru inculpatul S.S.C.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-au dedus pentru inculpatul H.A.C. următoarele perioade:
- durata arestării în Austria de la 27 februarie 2013 la 22 martie 2013 şi perioada arestării preventive din România de la 22 martie 2013 la zi - 16 aprilie 2013.
S-a respins, ca nefondată, cererea inculpatului H.A.C. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a stabilit că onorariul parţial al apărătorului din oficiu, în sumă de 750 lei, se va vira către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei (avocat M.M.E.).
În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii P.M.T. şi H.A.C. să plătească cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel următoarele sume: 75 lei de către inculpatul P.M.T. şi 175 lei de către inculpatul H.A.C.
Pentru a decide astfel, analizând hotărârea apelată, pe baza actelor şi lucrărilor din dosarul cauzei, a susţinerilor apelanţilor, precum şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 372 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de prim control judiciar a constatat că prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt pe baza probelor administrate, precum şi vinovăţia inculpaţilor.
S-a reţinut, în fapt, că inculpaţii M.G., P.M.T., V.S., S.S.C. şi H.A.C., în perioada aprilie - octombrie 2012 au deţinut, au vândut şi au oferit mai multe cantităţi de cannabis şi haşiş care sunt incluse în Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 ca droguri de risc.
Faptele săvârşite constituie elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi de cumpărare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 pentru inculpatul M.G.; de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cumpărare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de efectuare de operaţiuni, fără drept, cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011 pentru inculpatul P.M.T.; de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul V.S.; de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de cumpărare şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul S.S.C. şi de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul H.A.C.
Pedepsele aplicate inculpaţilor se încadrează în dispoziţiile art. 72 C. pen., privind pericolul social al faptelor săvârşite, împrejurările în care s-au săvârşit acestea, precum şi persoana fiecărui inculpat.
S-a apreciat că nu pot fi primite motivele de apel ale inculpaţilor privind modalitatea de executare a pedepselor.
Aplicarea în favoarea inculpatului P.M.T. a dispoziţiilor art. 861 C. pen. este în acord cu faptele reţinute în sarcina sa, modalitatea de săvârşire a acestora iar, aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., respectiv, suspendarea executării pedepsei, fără a dispune faţă de acesta respectarea unor măsuri de supraveghere, nu ar conduce la scopul pedepsei prevăzut de art. 53 C. pen.
S-a apreciat că, apelul peste termen declarat de inculpatul H.A.C., se încadrează în dispoziţiile art. 365 C. proc. pen., având în vedere că acesta a lipsit de la toate termenele de judecată, cât şi de la pronunţare, iar apelul declarat nu se situează în termen de peste 10 zile de la data începerii executării pedepsei.
În ceea ce îl priveşte pedeapsa aplicată acestui inculpat, H.A.C., s-a apreciat că, în mod corect, instanţa de fond a considerat că aplicarea unei pedepse cu executare efectivă de către acesta, conduce la scopul pedepsei, faţă de faptele reţinute şi modalitatea de săvârşire a acestora, precum şi având în vedere că acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată pentru a-şi prezenta poziţia.
Având în vedere acest ultim comportament al inculpatului, respectiv faptul că nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată şi nici nu a prezentat o declaraţie autentificată prin care să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., s-a constatat că în mod greşit, instanţa de fond a reţinut în favoarea sa dispoziţiile acestui articol de lege.
Astfel, pentru acest motiv, invocat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.T. - Biroul Teritorial Vrancea, s-a apreciat că se impune înlăturarea dispoziţiilor alin. (7) art. 3201 C. proc. pen., cu menţinerea aceleiaşi pedepse aplicată inculpatului.
Deşi inculpatul H.A.C. a arătat că înţelege să se prevaleze de disp. art. 3201 C. proc. pen. în faţa instanţei de apel, având în vedere faptul că alin. (1) al. art. 3201 C. proc. pen. prevede faptul că inculpatul se poate prevala de aceste dispoziţii legale până la începerea cercetării judecătoreşti şi faţă de referatul încheiat în data de 11 aprilie 2013 prin care se comunică de către arestul I.P.J. Focşani că inculpatul a fost arestat la data de 22 martie 2013, instanţa de apel a apreciat că se impune respingerea cererii acestuia de a se prevala de art. 3201 C. proc. pen., întrucât, la data prevăzută de lege pentru a se prezenta în instanţă şi, eventual, a da o astfel de declaraţie, inculpatul nu era arestat.
Totodată, s-a apreciat că se impune admiterea motivului de apel invocat de Parchet, respectiv, menţinerea sechestrului asigurător asupra telefoanelor mobile şi cartelelor telefonice utilizate de inculpaţii M.G., P.M.T., V.S. şi S.S.C.
Împotriva deciziei menţionate, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii P.M.T. şi H.A.C., invocând cazul de casare prevăzut de dispoziţiile ort. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., solicitând reindividualizarea pedepselor.
Analizând cauza, atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate de către inculpaţi sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte în alin. (2) că instanţa de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod. Astfel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.
Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.
În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori la data de 16 aprilie 2013 ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.
Analizând recursurile inculpaţilor, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., - incident când "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii" - Înalta Curte constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele învederate nu vizează aspecte de nelegalitate a hotărârilor atacate, ci de netemeinicie, în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor inculpaţilor.
Criticile recurenţilor inculpaţi ar fi putut fi examinate de către instanţa de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, care prevedea că hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".
Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, textul anterior menţionat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţiei când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.
În raport de aspectele anterior menţionate, se constată că susţinerile recurenţilor inculpaţi nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., întrucât, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, sfera controlului judiciar exercitat în calea de atac a recursului declarat împotriva deciziilor pronunţate de instanţa de apel a fost limitată doar la chestiuni ce privesc aspecte de drept, instanţa neavând posibilitatea de a putea examina şi aspecte de netemeinicie a deciziei atacate.
Fată de cele reţinute si neidentificând niciuna din situaţiile care pot fi încadrate în cazurile de casare ce pot fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.M.T. şi H.A.C.
În temeiul art. 38517 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H.A.C., durata arestării în Austria de la 27 februarie 2013 la 22 martie 2013 şi perioada arestării preventive în România de la 22 martie 2013 la 01 octombrie 2013.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.M.T. şi H.A.C. împotriva Deciziei penale nr. 108 din 16 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H.A.C., durata arestării în Austria de la 27 februarie 2013 la 22 martie 2013 şi perioada arestării preventive în România de la 22 martie 2013 la 01 octombrie 2013.
Obligă recurentul inculpat P.M.T. la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentulinculpat H.A.C. la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 01 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2904/2013. Penal. Rejudecarea după extrădare... | ICCJ. Decizia nr. 3284/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
---|