ICCJ. Decizia nr. 3491/2013. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3491/2013
Dosar nr. 3035/1/2013
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2013
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Prin Decizia penală nr. 1533 din 7 mai 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 261 din 24 ianuarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 822/223/2012 şi a obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 70 din 24 aprilie 2012, pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, s-a respins ca nefondată, în temeiul dispoziţiilor art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea formulată de petiţionarul D.C.C., împotriva rezoluţiei dată în Dosarul nr. 711/P/2011 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani prin care s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., combinat cu art. 181 C. pen., scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor D.C.C., S.M.I. şi l.I.E., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., aceştia fiind sancţionaţi cu amendă administrativă.
Împotriva sentinţei a formulat recurs petiţionarul D.C.C. şi prin decizia nr. 743/ TR din 05 septembrie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins ca inadmisibil recursul, cu motivarea că legal, hotărârea este definitivă şi nu mai putea fi atacată, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (10) C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 743/ TR din 05 septembrie 2012 a Curţii de Apel Piteşti a declarat recurs petentul, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 822/223/2011 şi prin Decizia penală nr. 261 din 24 ianuarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a respins ca inadmisibil, recursul petentului D.C.C.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare susţinând că pedeapsa nu a fost corect individualizată şi la termenul la care s-a judecat recursul procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, iar prin Decizia penală nr. 1533 din 7 mai 2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 261 din 24 ianuarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 822/223/2012 şi a obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că motivele invocate de contestator, în sensul că pedeapsa aplicată nu a fost individualizată în acord cu prevederile art. 72 C. pen.,-că nu se încadrează în niciunul dintre motivele contestaţiei în anulare prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 386 C. proc. pen.
S-a mai reţinut că la termenul din 24 ianuarie 2013, când s-a judecat cauza de către instanţa de recurs, procedura de citare a contestatorului D.C.C. a fost îndeplinită conform legii, fiind citat la adresa indicată în recurs - Bucureşti, sectorul 1, nefiind incidente prevederile art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Împotriva Deciziei penale nr. 1533 din 7 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 822/223/2012, contestatorul a formulat contestaţie în anulare, invocând motivul de contestaţie prevăzut de art. 386 lit. e) C. proc. pen., fila 2 din dosar.
În conformitate cu dispoziţiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examinat admisibilitatea contestaţiei în anulare, fără citarea părţilor.
Dispoziţiile art. 386 C. proc. pen., prevăd că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f), i)1, cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat doua hotărâri definitive pentru aceeaşi fapta.
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1)1 ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Contestaţia în anulare întemeiată pe motivele prevăzute în art. 386 lit a). c) şi e) C. proc. pen. poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale pronunţate de instanţele de recurs.
De asemenea, contestaţia în anulare bazată pe motivele prevăzute în art. 386 lit. a), c) şi e) C. proc. pen. se exercită, de regulă, împotriva hotărârilor penale definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
Înalta Curte constată că cererea de contestaţie formulată de contestatorul D.C.C. nu îndeplineşte cerinţele legii pentru a fi admisă, întrucât contestatorul a formulat contestaţie în anulare împotriva unei decizii prin care s-a respins contestaţia în anulare, nefiind pronunţată o decizie în recurs.
În consecinţă, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile menţionate şi faţă de motivele invocate, constată că cererea de contestaţie în anulare este inadmisibilă, urmând a fi respinsă în conformitate cu dispoziţiile art. 391 C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul D.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 1533 din data de 07 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul penal nr. 866/1/2013.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3451/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3493/2013. Penal → |
|---|
