ICCJ. Decizia nr. 365/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 365/2013
Dosar nr. 4344/85/2012
Şedinţa publică din 1 februarie 2013
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 15/CC din 8 august 2012 a Tribunalul Sibiu în dosar penal nr. 4344/85/2012 s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul R.M., în prezent deţinut în Penitenciarul Aiud, vizând sentinţa penală nr. 52 din 3 martie 2010 pronunţată în dosarul nr. 2173/85/2009 al Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 2966 din 1 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat condamnatul la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În considerente instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data de 19 iunie 2012 s-a înregistrat la Tribunalul Sibiu sub dosar nr. 4344/85/2012, referatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu nr. 245/III/6/2012 din data de 13 iunie 2012, privind cererea de revizuire formulată de condamnatul R.M. la sentinţa penală nr. 52 din 3 martie 2010 pronunţată în dosarul nr. 2173/85/2009 al Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 2966 din 1 septembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost condamnat la pedeapsa finală de 8 ani şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav şi de tentativă la infracţiunea de tâlhărie.
Prin referatul întocmit, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de R.M. întrucât aceleaşi motive invocate de petent au fost analizate şi prin referatele din 10 ianuarie 2011, 28 ianuarie 2011, 29 martie 2012 iar motivele invocate de revizuient nu se înscriu între cele expres prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Prin cererea de revizuire formulată, condamnatul a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. a), c) C. proc. pen., susţinând că a fost condamnat nelegal, impunându-i-se fapte penale pe care nu le-a săvârşit.
Din oficiu instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. 2173/85/2009 ale Tribunalului Sibiu, Curţii de Apel Alba Iulia, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. S-a mai acvirat de asemenea şi dosarele nr. 103/85/2011, 425/85/2011, 427/85/2011, 1022/85/2011 ale Tribunalului Sibiu privitoare la cereri de revizuire ale condamnatului R.M.
Instanţa potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 a examinat admisibilitatea în principiu a prezentei cereri în Camera de Consiliu.
Analizând cererea de revizuire formulată, instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 52 din data de 03 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 2173/85/2009, în baza art. 20 raportat la art. 174 alin. (1), (2) combinat cu art. 176 alin. (1) lit. b), d) C. pen., reţinând vinovăţia sa, a fost condamnat inculpatul R.M. la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav şi interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani.
În baza art. 20 raportat la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (21) lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 8 ani închisoare şi interzicerea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), c) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani, sporită la 8 ani şi 10 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv începând cu 10 iunie 2009, la zi.
Prin decizia penală nr. 54 din data de 10 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 2173/85/2009, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi de inculpat împotriva sentinţei penale nr. 52 din 03 martie 2010, şi rejudecând cauza, s-a reţinut ca şi încadrare corectă la infracţiunea de tâlhărie, prevederile art. 20 raportat la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (21) lit. b) şi c) C. pen. şi s-a făcut aplicarea art. 35 C. pen., pedeapsa rezultantă stabilită fiind de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară pe o perioadă de 3 ani.
Au fost menţinute în rest celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Prin decizia penală nr. 2966 din 01 septembrie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 2173/85/2009, a fost respins ca nefondat recursul formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 54 din data de 10 iunie 2010 a Curţii de Apel Alba-Iulia.
Pe numele condamnatului la data de 2 septembrie 2010 s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 87/2010.
După rămânerea definitivă a sentinţei de condamnare, condamnatul R.M. a mai formulat patru cereri de revizuire, cereri care au fost respinse prin sentinţele penale nr. 7/CC din 2 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 425/85/2011, nr. 6/CC din 16 februarie 2011 pronunţată în dosarul nr. 103/85/2011, nr. 8/CC din 9 martie 2011 din dosarul nr. 427/85/2011, nr. 13 din 30 martie 2011 în dosar nr. 1022/85/2011.
Procedând la analizarea cererii de revizuire formulată în cauza de faţă, tribunalul a constatat că potrivit dispoziţiilor art. 394-395 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri penale definitive poate fi solicitată doar în anumite ipoteze strict determinate, indicate expres de legiuitor.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 403 alin. (31) C. proc. pen., cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi apărări.
Din perspectiva acestui text legal, Tribunalul a constatat că revizuientul-condamnat R.M. a mai formulat anterior cereri de revizuire prin care a învederat aceleaşi motive şi apărări (a invocat că a fost condamnat pe nedrept, a solicitat audierea aceloraşi martori susţinând că nu au fost ascultaţi, că nu s-au luat în considerare depoziţiile martorilor K.J., D.V.G.), cereri de revizuire care au fost respinse.
În aceste condiţii, faţă de dispoziţiile exprese ale art. 403 C. proc. pen., tribunalul a respins ca inadmisibilă şi cererea de revizuire formulată în cauza de faţă.
Consecinţă a respingerii cererii, în conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul a fost obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prev. de art. 363 C. proc. pen. condamnatul R.M. care invocă aceleaşi împrejurări pentru care a formulat cererea de revizuire în această cauză.
Prin decizia penală nr. 115/A din 2 octombrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul R.M. împotriva sentinţei penale nr. 15/CC din 8 august 2012 a Tribunalului Sibiu.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuientul condamnat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Împotriva deciziei anterior menţionate, în termen legal, a declarat recurs revizuientul R.M.
În motivarea orală a recursului, revizuientul a solicitat rejudecarea cauzei a cărei revizuire a solicitat-o, apreciind că a fost condamnat pe nedrept şi cerând audierea unor martori.
Examinând recursul declarat în cauză, respectiv actele şi lucrările din dosar, Înalta Curte constată că acesta nu este întemeiat pentru considerentele care urmează:
Potrivit art. 394 alin. (1) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută în cazurile prevăzute expres şi limitativ la literele a-e ale acestui text de lege.
Pe de altă parte, potrivit disp. art. 403 alin. (31) C. proc. pen., cererile ulterioare de revizuire formulate sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.
În speţa dedusă judecăţii, în mod corect prima instanţă a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă, întrucât revizuientul R.M. a mai formulat anterior cereri de revizuire, invocând aceleaşi motive şi apărări, respectiv faptul că a fost condamnat pe nedrept, a solicitat audierea aceloraşi martori care nu au fost ascultaţi, a susţinut că nu au fost valorificate declaraţiile martorilor K.J. şi D.V.G.
Prin urmare, instanţa de control judiciar nu putea pronunţa decât soluţia de respingere a apelului declarat de revizuient împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă, constatând că hotărârea primai instanţe este legală şi temeinică.
Rezultă, aşadar, că susţinerile recurentului revizuient şi criticile formulate de acesta nu pot fi primite, soluţia de respingere a cererii de revizuire fiind temeinică şi legală.
Faţă de aceste considerente, având în vedere că în cauză nu se identifică nici alte motive de casare a hotărârilor atacate, Înalta Curte în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul R.M. împotriva deciziei penale nr. 115/A din 02 octombrie 2012 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia Penală.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 01 februarie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 363/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 369/2013. Penal → |
|---|
