ICCJ. Decizia nr. 3968/2013. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3968/2013
Dosar nr. 9361/118/2011
Şedinţa publică din 11 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa penală nr. 236 din 23 mai 2012, Tribunalul Constanţa, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 86 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 87 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca în final să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 39 C. pen. a revocat beneficiul liberării condiţionate privind restul de 598 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală 1698 din 3 iunie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.
A contopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. cu restul de 598 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1698 din 3 iunie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti. În final, inculpatul N.G., va executa pedeapsa mai grea, de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., a interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
II. În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpata N.I., la pedeapsa închisorii de 10 luni.
În baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
În baza art. 82 C. pen., a fixat termen de încercare de 2 ani şi 10 luni.
A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea cantităţilor de 0,90 grame heroină; 1,23 grame; 4,04 grame heroină, respectiv 1,03 grame heroină.
În baza art. 18 din Legea nr. 143/2000, a dispus distrugerea drogurilor confiscate.
În baza art. 189 C. proc. pen., onorariile apărătorilor din oficiu, se vor vira din fondul Ministerului Justiţiei, către Baroul de Avocaţi Constanţa, pentru avocat G.M. (300 RON), C.M.L. (300 RON).
În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii N.G. şi N.I. la câte 1.100 RON fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul 192 D/P/2009 din 22 decembrie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi au fost trimişi în judecată inculpatul N.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de: trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.; conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără să posede permis de conducere, prevăzută de art. 86 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.; conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sub influenţa produselor stupefiante, prevăzută de art. 87 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi inculpata N.I. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
S-a reţinut în fapt că inculpatul N.G., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 4 decembrie 2007 a vândut investigatorului sub acoperire „P.C.” cantitatea de 1,13 grame heroină contra sumei de 650 RON, la data de 18 decembrie 2007 a vândut investigatorului sub acoperire „P.C.” cantitatea de 1,30 grame heroină contra sumei de 500 RON, iar la data de 21 decembrie 2007 a cumpărat două bile de heroină având o greutate de 1,12 grame, precum şi o bilă de heroină în greutate de 4,09 grame, pe care în noaptea de 21 din 22 decembrie 2007 le-a transportat din Bucureşti până în Cernavodă cu autoturismul marca „X”, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule şi fiind sub influenţa substanţelor stupefiante, respectiv methadonă şi morfină, urmând ca cele două bile în greutate de 1,12 grame să le consume împreună cu alte persoane, iar bila de 4,09 grame să o vândă investigatorului sub acoperire „P.C.” contra sumei de 200 euro. În sarcina inculpatei s-a reţinut că a fost depistată în flagrant, în oraşul Cernavodă, deţinând, fără drept, cantitatea de 1,12 grame heroină pentru consum propriu.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
La data de 4 decembrie 2007 organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanţa au primit informaţia potrivit căreia că o persoană de aproximativ 20-25 ani din Bucureşti, cunoscută sub pseudonimul „G.”, pune în circulaţie droguri, în special heroină, haşiş şi comprimate ecstasy, acesta vânzând astfel de droguri persoanelor interesate, fie în Bucureşti, fie în oraşul Cernavodă, unde se deplasează personal, în special în zilele de week-end.
Pentru a culege date privind verificarea acestei informaţii, a fost autorizat, prin ordonanţa procurorului din 4 decembrie 2007, pentru o perioadă de 15 zile, respectiv de la 4 decembrie 2007 până la 18 decembrie 2007, investigatorul sub acoperire „P.C.”, folosind pseudonimul „C.”, în vederea identificării lui „G.” şi a procurării de la el de droguri de risc şi de mare risc, în condiţiile legii, pentru probarea activităţii infracţionale desfăşurată.
De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă, în cauză a fost autorizat colaboratorul sub acoperire „S.T.”, folosind pseudonimul „T.”, pentru strângerea datelor şi informaţiilor privind existenţa infracţiunii, identificarea numitului „G.” şi a altor persoane implicate în activitate infracţională, care formează obiectul cercetărilor. Totodată, colaboratorul sub acoperire „S.T.” a fost autorizat să intre în legătură cu făptuitorul „G.” şi cu alte persoane, ce ar putea fi implicate în activitatea infracţională cercetată, în vederea probării infracţiunilor comise de aceştia.
Aşa cum i-a comunicat la data de 4 decembrie 2007 orele 16:00, colaboratorului sub acoperire „S.T.”, investigatorul sub acoperire „P.C.” s-a întâlnit cu „G.” în seara aceleaşi zile, în Bucureşti, care i-a vândut investigatorului 9 punguţe conţinând o substanţă pulverulentă de culoare bej, suspectă a fi heroină, în schimbul sumei de 650 RON.
În cauză, s-a efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică privind natura substanţei pulverulentă de culoare bej, rezultând că proba înaintată este constituită din 1,13 grame heroină, potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 2007 al Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori. Heroina (diacetilmorfina) face parte din tabelul anexă nr. I din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Cantitatea de 0,90 grame pulbere care conţin ca substanţă activă heroină, rămasă din proba înaintată a fost ambalată, sigilată şi predată organelor de poliţie judiciară.
Acelaşi investigator sub acoperire „P.C.” s-a întâlnit şi pe data de 17 decembrie 2007, în jurul orei 19:00, cu colaboratorul sub acoperire „S.T.”, care i-a comunicat că făptuitorul „G.” a acceptat să se întâlnească, în seara zilei de 18 decembrie 2007, în Bucureşti, cu investigatorul sub acoperire, pentru a-i vinde heroină.
Astfel, în seara zilei de 18 decembrie 2007, în baza autorizării procurorului, investigatorul sub acoperire „P.C.” a procurat contra sumei de 500 RON de la numitul „G.”, două punguţe conţinând o substanţă suspectă a fi heroină, pe care acesta din urmă le-a introdus într-un pachet de ţigări, precizând investigatorului că ele conţin bile de heroină de 1 gram.
Aşa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 21 decembrie 2007 al Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori, proba înaintată este constituită din 1,30 grame substanţă care conţine heroină. Cantitatea de 1,23 grame substanţă care conţine heroină, rămasă din proba înaintată a fost ambalată, sigilată şi predată organelor de poliţie judiciară.
În urma cercetărilor efectuate în cauză, având în vedere locul de întâlnire stabilit de numitul „G.”, respectiv cartierul B., acesta a fost identificat în persoana învinuitului N.G.
La data de 21 decembrie 2007 inculpatul N.G., zis „G.”, i-a comunicat investigatorului sub acoperire „P.C.” că pe timpul nopţii urmează să se deplaseze în localitatea Cernavodă, pentru a-i vinde cantitatea de 5 grame de heroină, deplasarea urmând să o efectueze cu autoturismul proprietate personală, marca X şi îl va anunţa în momentul în care va ajunge în localitatea mai sus menţionată.
Înainte de a pleca din Bucureşti spre oraşul Cernavodă, inculpatul N.G., însoţit de soţia lui, inculpata N.I., s-a întâlnit cu N.M. şi S.M., care au acceptat să-i însoţească în localitatea mai sus menţionată. Cele patru persoane s-au deplasat cu autoturismul marca X, proprietatea inculpatului N.G., până în cartierul F. Din autoturism au coborât învinuitul N.G. şi N.M. şi împreună au cumpărat un gram de heroină, sub formă de bilă, pe care şi-au injectat-o în autoturism toate cele patru persoane. Ulterior, inculpatul N.G. şi N.M. au cumpărat cantitatea de 1,12 grame heroină, care a fost găsită asupra inculpatei N.I., contribuind amândoi cu bani.
Odată cu achiziţionarea heroinei, inculpatul a cumpărat şi cantitatea de 4,09 grame heroină, pe care urma să o vândă investigatorului sub acoperire „P.C.”, scop în care se şi deplasa în localitatea Cernavodă. Cei patru au pornit apoi spre oraşul Cernavodă, deplasându-se cu autoturismul mai sus menţionat, marca „X”, care a fost condus pe tot traseul de învinuitul N.G., deşi nu poseda permis de conducere şi consumase heroină.
În jurul orei 1:50, în momentul în care învinuitul a oprit autoturismul în Cernavodă, pe strada P.P.C., a fost realizat flagrantul de organele de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa. La volanul autoturismului se afla inculpatul N.G., zis „G.”, însă până la imobilizarea şi scoaterea lui din maşină, acesta a reuşit să arunce, prin portiera din partea dreaptă faţă, ce rămăsese deschisă după ce N.M. coborâse, cantitatea de 4,09 grame heroină, ce fusese asupra lui şi pe care urma să o vândă investigatorul sub acoperire „P.C.” contra sumei de 250 euro şi 100 RON. Toate cele patru persoane aflate în autoturism au fost imobilizate şi, înainte de a se proceda la efectuarea percheziţiei corporale, organele de poliţie judiciară le-au întrebat dacă deţin bunuri, valori sau substanţe interzise de lege. Astfel, inculpata N.I. a precizat că în buzunarul situat pe mâneca dreaptă de la geaca cu care era îmbrăcată deţine două bile de heroină. Aceasta a scos cele două bile de heroină, constatându-se că erau ambalate în câte o folie din plastic. Cu privire la provenienţa bilelor de heroină, aceasta a precizat că fuseseră cumpărate în cursul serii de 21 decembrie 2007, în jurul orei 19:00, de la o persoană necunoscută din cartierul F. din Bucureşti, de către soţul ei, inculpatul N.G. şi N.M., urmând să se consume toţi patru în oraşul Cernavodă, unde dorea să-şi viziteze o cumnată.
Cu ocazia percheziţiei corporale, asupra inculpatului N.G., precum şi a numiţilor N.M. şi S.M. nu au fost găsite substanţe ori alte bunuri interzise la deţinere.
Sesizând că, înainte de a fi imobilizat şi scos din maşină, inculpatul N.G. a arunca ceva prin portiera din partea dreaptă faţă, ce rămăsese deschisă după ce N.M. coborâse, investigatorul sub acoperire „P.C.” a adus la cunoştinţă acest aspect organelor de poliţie care au realizat flagrantul. Verificând cu atenţie locul indicat de investigatorul sub acoperire „P.C.”, aflat lângă autoturismul inculpatului N.G. şi unde fuseseră imobilizate toate persoanele, organele de poliţie au găsit cantitatea de 4,09 grame heroină, ce era ambalată într-o punguţă de material plastic de culoare albastră. Fiind întrebate despre această substanţă cele patru persoane au precizat că nu le aparţine şi nu cunoaşte nimic despre provenienţa ei.
În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice, iar prin raportul din 22 decembrie 2007 al Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori, rezultă că probele înaintate sunt constituite din:
- proba nr. 1 - 4,09 grame pulbere care conţine heroină;
- proba nr. 2 - 1,12 grame pulbere care conţine heroină;
- proba nr. 3 - constituită dintr-o folie, nu conţinea substanţe stupefiante sau psihotrope.
Cantităţile de 4,04 grame pulbere care conţine heroină (proba 1) şi 1,03 grame pulbere care conţine heroină (proba nr. 2), rămase după efectuarea analizelor de laborator, au fost ambalate, sigilate şi predate organelor de poliţie judiciară.
Aşa cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor N.G. şi N.I., precum şi ale numiţilor N.M. şi S.M., dar şi din adresa din 18 ianuarie 2008 a Serviciul Public Comunitar, Regim Permise Auto şi înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, la momentul depistării inculpatul N.G. nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Conform buletinelor de analiză din 22 decembrie 2007, în urma testării toxicologice în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, Secţia de Primire Urgenţe, rezultatele au fost pozitive la consumul de morfină şi methadonă pentru inculpaţii N.G. şi N.I. şi la consumul de morfină pentru N.M. şi S.M.
Deşi iniţial, atât cei doi inculpaţi, cât şi persoanele care îi însoţeau la momentul depistării în flagrant, au precizat că nu cunosc nimic despre cantitatea de 4,09 grame heroină, găsită lângă autoturismul cu care veniseră, în zona în care fuseseră imobilizaţi, pe parcursul cercetărilor cei doi învinuiţi au declarat că şi această cantitate a fost cumpărată de N.G. pentru a o consuma împreună cu N.M. şi S.M. înainte de a pleca din oraşul Cernavodă, iar până la locul unde au fost depistaţi de organele de poliţie ar fi fost deţinută de N.I., care o primise de la soţul ei ca să o ţină.
Din probele administrate în cauză, rezultă însă că această cantitate de heroină a fost deţinută tot timpul de inculpatul N.G., întrucât urma să o vândă investigatorului sub acoperire şi nu să o consume împreună cu celelalte persoane, reuşind să o arunce în exteriorul maşinii până la imobilizarea lui. Relevant în acest sens este procesul-verbal al investigatorului sub acoperire „P.C.” din datare 22 decembrie 2007, precum şi faptul că anterior inculpatul N.G. a vândut investigatorului sub acoperire, în două rânduri, heroină. Totodată, învinuitul N.G. era consumator de heroină de foarte mulţi ani, iar prin vânzarea acestui drog de mare risc reuşea să obţină, în schimb, heroină pentru consumul propriu. De altfel, anterior, inculpatul a fost condamnat şi a executat o pedeapsă privativă de libertate de 8 luni pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, acesta fiind şi motivul pentru care soţia lui, inculpata N.I., a declarat că tot asupra ei se afla cantitatea de 4,09 grame heroină şi că i-ar fi căzut din buzunarul gecii în momentul imobilizării, motivând că nu a spus acest lucru cu ocazia depistării de teama măsurilor ce s-ar fi putut lua împotriva ei, crezând că N.G. o să declare că o avea el asupra lui. În realitate, inculpata N.I. a încercat, prin declaraţiile date, să-l exonereze de răspundere pe soţul ei, ştiind că acesta a executat o pedeapsă pentru deţinere de droguri. Aceasta a avut convingerea că soţul ei ar putea să nu fie cercetat, întrucât cu ocazia percheziţiei corporale a învinuitului nu s-au găsit droguri, necunoscând, la momentul primelor declaraţii, că acesta, anterior, vându-se investigatorului sub acoperire cantităţile de 1,13 şi 1,30 grame heroină.
În cursul cercetării judecătoreşti, deşi s-au făcut demersuri pentru citarea inculpaţilor şi prezentarea lor în vederea audierii, a rezultat din mandatele executate că aceştia sunt plecaţi în Franţa.
Martorii S.M. şi N.M., audiaţi fiind de instanţă au susţinut că drogurile au fost achiziţionate pentru consum de N.G., fără ca ei să cunoască natura şi cantitatea; au consumat de altfel o bilă de un gram heroină, iar la percheziţionarea lor s-au găsit droguri în buzunarul gecii lui N.I. Martorii nu au susţinut nimic despre drogurile aruncate pe geam de către N.G. (despre care în cursul urmăririi penale au afirmat că s-au găsit pe jos, lângă N.I.) însă acest fapt este dovedit prin procesul-verbal întocmit în data de 21.12.2012 ,declaraţiile martorului asistent Amza Robert, procesul-verbal întocmit de investigatorul sub acoperire P.C., cu declaraţia martorului N.M. din care rezultă că bila de 5 grame de heroină fusese cumpărată de N.G. din Bucureşti, spre a fi vândută unei persoane din Cernavodă contra sumei de 250 euro.
Situaţia de fapt reţinută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: procesele-verbale încheiate de investigatorului sub acoperire „P.C.”; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 6 decembrie 2007 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din, cadrul I.G.P.R., Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 21 decembrie 2007 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul I.G.P.R., Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 22 decembrie 2007 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul I.G.P.R., Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate; procesul-verbal încheiat de organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanţa cu ocazia realizării flagrantului la data de 22 decembrie 2007; adresa din 18 ianuarie 2008 a Serviciul Public Comunitar, Regim Permise Auto şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti; buletinele de analiză din 22 decembrie 2007, în urma testării toxicologice în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, Secţia de Primire Urgenţe; declaraţiile martorilor S.M. şi N.M.; declaraţiile inculpaţilor N.G. şi N.I.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul N.G., apel nemotivat şi susţinut oral de apărătorul desemnat din oficiu pe aspectul greşitei individualizări judiciare.
Constatând că prima instanţă a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor, prin decizia 133/P din 18 octombrie 20012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, s-a respins apelul declarat de inculpat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul N.G.
Motivele de recurs nu au fost depuse în scris, acesta fiind susţinut oral de către apărătorul său numai sub aspectul judecăţii în lipsa inculpatului ce ar fi fost în imposibilitatea de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa de fond despre acest aspect şi a greşitei individualizări a pedepsei, solicitând, în urma casării, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond sau, în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei.
Analizând decizia recurată, prin prisma motivelor şi cazurilor de casare invocate, respectiv art. 3859 pct. 5 şi pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 5 C. proc. pen. anterior referitor la soluţionarea cauzei în lipsa inculpatului când prezenţa acestuia era obligatorie, ca urmare a lipsei de procedură, în fond cu inculpatul plecat în Franţa:
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de libertate, iar în cursul judecăţii în fond a fost citat la domiciliul indicat de acesta în declaraţiile sale date în cursul urmăririi penale.
Potrivit propriilor susţineri, după prezentarea materialului de urmărire penală, inculpatul a părăsit teritoriul României plecând în Franţa.
Se constată că pentru inculpat lipsa de la judecată este exclusiv consecinţa sustragerii sale de la soluţionarea acţiunii penale ce face obiectul prezentei cauze, prin părăsirea teritoriului statului român în cursul desfăşurării procesului penal împotriva sa.
Inculpatul invocă o neverosimilă eroare în care s-ar fi aflat având reprezentarea că nu va fi trimis în judecată, deşi participase la procedura prezentării materialului de urmărire penală şi, faţă de acesta fusese luată măsura obligării de a nu părăsi ţara, prelungită până la data de 19 februarie 2008.
Este de subliniat faptul că declaraţia de apel este formulată personal de inculpat şi trimisă prin poştă din Bucureşti fără ca în cuprinsul acesteia să indice vreun alt domiciliu, aspecte ce dovedesc cunoaşterea implicării sale într-o procedură judiciară.
Trebuie subliniat faptul că inculpatul s-a întors în ţară ca urmare a punerii în executare a unor mandate europene de arestare emise pe numele său (9 martie 2012 şi 23 noiembrie 2012), acesta fiind arestat în Franţa la data de 26 decembrie 2012.
În concluzie, Înalta Curte constată că inculpatul s-a sustras judecăţii, pentru ca ulterior să valorifice conduita sa abuzivă ca o cauză de tergiversare a judecăţii sau de casare. Exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu poate constitui premisa constatării unor nulităţi ce afectează actele procesuale ori procedurale. Ca urmare, lipsa de la judecată a inculpatului care se sustrăgea procesului penal nu poate constitui un beneficiu care să conducă la o rejudecare pe fond.
În ceea ce priveşte exercitarea dreptului la apărare, deşi inculpatul a lipsit la judecată ca o consecinţă a manifestării propriei voinţe, a beneficiat, în tot cursul judecăţii, de apărare prin avocaţi aleşi sau desemnaţi din oficiu care, au valorificat, în cadrul propriei strategii, drepturile şi interesele părţii. Aceştia au beneficiat de timpul necesar şi înlesnirile pregătirii apărării. Avocaţii aleşi sau din oficiu, dar şi inculpatul personal, pe perioada prezenţei sale în recurs şi-au putut organiza judicios apărarea putând combate, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, datele ce susţineau acuzarea.
În faza recursului, dosarul a fost înregistrat la data de 30 ianuarie 2013 şi a avut termene succesive la 22 mai, 19 iunie, 4 septembrie, 16 octombrie, 27 noiembrie 2013, amânându-se pronunţarea la data de 11 decembrie 2013, pentru a da posibilitatea avocatului inculpatului, la cererea sa, să depună note scrise. Ca urmare, inculpatul şi avocaţii săi au beneficiat de un interval suficient pentru organizarea eficientă a apărării şi susţinerea concluziilor în dezbateri.
În cursul judecăţii recursului s-a procedat la audierea inculpatului, în şedinţa publică din 27 noiembrie 2013, în prezenţa apărătorului său ales, inculpatul declarând că a procurat droguri (heroină) pentru consumul său, al soţiei şi al unor prieteni şi faptul că s-a urcat la volanul autoturismului şi a condus fiind sub influenţa unor astfel de substanţe.
În acest context apărarea a invocat, în subsidiar, ca motiv de recurs, greşita individualizare judiciară şi a solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Potrivit art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. hotărârea poate fi casată în cazul greşitei individualizări a pedepsei.
Înalta Curte constată că au fost avute în vedere criteriile enumerate de art. 72 C. pen. care prevede că la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Înalta Curte reţine următoarele aspecte relevante pentru individualizarea judiciară a pedepselor:
- gradul de pericol social al faptelor cercetate este orientat spre mediu aspect dedus din modul de operare, natura şi cantitatea drogului traficat, numărul persoanelor pentru care a achiziţionat astfel de substanţe.
- circumstanţele personale cu accent pe situaţia familială ori disponibilitatea unui angajator de a încheia cu inculpatul un contract de colaborare pentru prestarea unei activităţi remunerate, nu sunt suficiente şi eficiente pe aspectul individualizării judiciare şi nu pot conduce la necesitatea reducerii suplimentare a cuantumului pedepselor, deoarece acestea nu subliniază decât elemente de normalitate şi, în plus, nici nu pot fi privite izolat ci vor fi evaluate numai tuturor criteriilor amintite;
- starea de boală a inculpatului, atestată cu înscrisuri emanate de instituţii spitaliceşti ce dovedesc diagnosticele actuale şi parcurgerea unui tratament de dezintoxicare, nu relevă o situaţie incompatibilă cu modalitatea de executare aleasă de instanţele anterioare.
- conduita în cursul procesului penal este concretizată în primă etapă prin sustragere de la judecată, pentru ca ulterior, în recurs să aibă o poziţie de recunoaştere a faptelor cercetate.
- faţă de inculpat s-au reţinut circumstanţe atenuante judiciare care au venit însă în concurs cu cauzele de agravare referitoare la recidivă şi concurs, infracţiune continuată, ipoteză în care, potrivit art. 80 C. pen., nu mai este obligatorie reducerea pedepselor sub minimul special, pedeapsa fiind totuşi coborâtă de prima instanţă sub acest minim pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc de la 10 la 5 ani închisoare.
În acest context, pedepsele principale, astfel cum au fost stabilite de instanţele anterioare, ca şi pedeapsa rezultantă nu se impune a fi neindividualizate.
Ca urmare, în baza art. 38515pct. 1 lit. b) şi art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat recursul declarat şi va obliga inculpatul la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare către stat, incluzând şi onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.G. împotriva deciziei penale nr. 133/P din 18 octombrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Constată că recurentul inculpat N.G. este arestat în altă cauză.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3967/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3993/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... → |
|---|
