ICCJ. Decizia nr. 3993/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Tâlhărie (art.211 C.p.), infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Re

Decizii penale ICCJ 2013

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3993/2013

Dosar nr. 4233/105/2013

Şedinţa publică din 12 decembrie 2013

Asupra recursurilor penale de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 282 din 19 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova, au fost condanaţi inculpaţii B.S.E., fără antecedente penale, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni şi C.O.A., fără antecedente penale, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, după cum urmează:

1. Condamnă pe inculpatul B.S.E., fapte din 11 din 12 aprilie 2013 după cum urmează:

În baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2¹), lit. a), b), c), alin. (3) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 279 alin. (1), (3) lit. a) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

În baza art. 271 din Legea nr. 86/2006, şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 (cinci) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpat.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 13 aprilie 2013, la zi.

2. Condamnă inculpatul C.O.A., fapte din 11 din 12 aprilie 2013, după cum urmează:

- în baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., şi art. 74, 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare;

- în baza art. 26 C. pen. comb. cu art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2¹), lit. a), b), c), alin. (3) C. pen. şi cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen., şi cu aplic. art. 74, 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpat.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 13 aprilie 2013, la zi.

În baza art. 118 lit. b), f) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.S.E. a bunurior folosite la săvârşirea infracţiunilor, respectiv a bunurilor a căror deţinere este interzisă de lege: un pistol marca M., calibrul 9x18 mm, fără inscripţie şi fără serie, armă de foc scurtă semiautomată, cu ţeava ghintuită, cu percuţie centrală; 9 cartuşe cu glonţ cu inscripţia "9 mm M.W., care au lungimea tubului de 18 mm iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm; 3 cartuşe cu glonţ 9 mm, cu lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm; 4 cartuşe cu proiectil sferic (bilă) din cauciuc inscripţionate şi calibrul 10x22T; un încărcător de pistol care prezenta pe una din părţi menţiunea "xxx" şi conţine 8 cartuşe cu glonţ cu inscripţia "9 mm M.W.", cu lungimea tubului de 18 mm, iar diametral exterior al proiectilului de 9,3 mm; 8 cartuşe cu glonţ ce prezintă la nivelul rozetei menţiunile xxx, cu lungimea tubului de 18 mm, iar diamterul exterior al proiectilului de 9,4 mm; 5 cartuşe cu glonţ cu inscripţia "9 mm M.", care au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm; un amortizor pentru arma cu caracteristici similare armei militare M., argintiu, lungime 20 cm, diamteru 8 mm, compatibil cu diametru şi pas al filetului cu cel existent la arma letală; un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, in lungime de 30 cm. cu lama de 9 cm. introdus intr-un toc din piele neagră; 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare purtând menţiunea "xxx"; 3 cagule, din care una avea sub decupaj in partea de jos imprimat un cap de mort; un cuţit tip briceag; 2 perechi de mănuşi de culoare neagră; 2 lanterne; 2 arme albe tip box, confecţionate din metal; 40 de coliere din plastic cu sistem de prindere pe clik; 3 role scotch de culori diferite.

Au fost obligaţi inculpaţii la cate 4.600 RON, fiecare, cheltuieli judiciare (din faza de urmărire penala şi judecată) către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Prin Rechizitoriul nr. 132/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT- Serviciul Teritorial Ploieşti, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- B.S.E., pentru săv. infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2¹) lit. a), b), c), alin. (3) C. pen., art. 279 alin. (1), (3) lit. a) C. pen., art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. final a art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în rechizitoriu că la începutul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, împreună cu C.O.A. şi C. (F.) D., s-au constituit într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea unor arme de foc; astfel cei trei au pus la cale un plan infracţional, în care fiecare a avut roluri clar stabilite; inculpatul C.O.A., care de o perioadă de timp a locuit cu B.S.E., a fost cel care venit cu informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în imobilul din Câmpina, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc, i-a sprijinit pe cei doi sub aspect logistic şi moral, fiind cel care a făcut rost de autoturismul marca C., autoturism care a fost împrumutat de la martorul C.I., căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru faptul că le-a dat autoturismul; inc: B.S.E. şi C.(F.)D. au avut rolul de execuţie, de punere în aplicare a planului infracţional care a fost stopat de către organele de urmărire penală, în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013, cu această ocazie în autoturism fiind găsite, o armă de foc, un pistol tip „airsoft, muniţie de 9 mm, un amortizor, un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră, 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: „xxx", un număr de 3 cagule, un cuţit tip briceag, 2 perechi de mănuşi de culoare neagră, 2 lanterne, 2 arme albe tip box, confecţionate din metal, un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism confirmând informaţiile în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat; de asemenea a deţinut, fără drept, începând cu luna aprilie 2012, pistolul cu caracteristici similare armei militare M., de producţie rusească, tară inscripţie şi serie, prevăzut cu filet pentru amortizor, precum şi muniţia aferentă pentru acest pistol, de asemenea a introdus, tot în cursul lunii aprilie 2012, rară drept în România, pistolul cu caracteristici similare armei militare M., de producţie rusească, fără inscripţie şi serie.

-C.O.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. comb. cu art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2¹) lit. a), b), c), alin. (3) C. pen.

S-a reţinut în rechizitoriu că la începutul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, împreună cu B.S.E., C.(F.)D., s-au constituit într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea unor arme de foc împreună cu muniţia aferentă; astfel cei trei au pus la cale un plan infracţional, în care fiecare a avut roluri clar stabilite; inculpatul C.O.A. fiind cel care a dat informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în acea locaţie, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc, i-a sprijinit pe cei doi atât moral cât şi material, fiind cel care a făcut rost de autoturismul marca C., autoturism care a fost împrumutat de la martorul C.I. căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru faptul că le-a dat autoturismul; inc. B.S.E. şi C.(F.)D. au avut rolul de execuţie, de punere în aplicare a planului infracţional care a fost stopat de către organele de urmărire penală, în noaptea de 11-12 aprilie 2013, cu această ocazie în autoturism fiind găsite, o armă de foc, un pistol tip „airsoft", muniţie de 9 mm, un amortizor, un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră, 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: „xxx", un număr de 3 cagule, un cuţit tip briceag, 2 perechi de mănuşi de culoare neagră, 2 lanterne, 2 arme albe tip box, confecţionate din metal, un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism confirmând informaţiile în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat;

În faza de urmărire penală s-au administrat următoarele probe: procese-verbale de sesizare din oficiu, autorizaţii interceptări telefonice nr. AA-BB, autorizaţii interceptări telefonice nr. CC-DD, procese-verbale de redare a interceptărilor telefonice, proces-verbal de prindere în flagrant, planşe fotografice, fişă dactiloscopica afiş, au fost luate declaraţii inculpaţilor B.S.E., C.O., procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare, declaraţie B.S.E., declaraţie B.T., declaraţie M.F., declaraţii martori, raport de expertiză balistică din 26 aprilie 2013, raport de constatare tehnico ştiinţifică din 18 aprilie 2013, procese-verbale de prezentare după recunoaştere.

În faza de cercetare judecătoreasca înainte de citirea actului de sesizare, fiind prezenţi în faţa instanţei, în şedinţa publica din 19 iunie 2013 inculpaţii au declarat ca înţeleg să fie judecaţi conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., iar după punerea în discuţie a acestei cereri instanţa a admis solicitarea inculpaţilor, motiv pentru care nu s-a mai procedat la readministrarea probatoriilor din faza de urmărire penală.

Examinând probele administrate în faza de urmărire penală aşa cum prevăd disp. art. 320¹alin. (1) C. proc. pen., precum şi declaraţiile inculpaţilor date în faţa instanţei de judecată în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen., instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpaţilor în comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, conform schimbărilor de încadrare juridică reţinute prin încheierea din data de 14 iunie 2013 şi următoarea situaţie de fapt:

La data de 11 aprilie 2013, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti, a fost sesizată de lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti, cu privire la faptul că în cursul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri prealabile, numiţii C.O.A., B.S.E., B.S., C.D. şi S.T.V., s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni.

Astfel, existau date că membrii grupului infracţional organizat vizează pătrunderea, pe timp de noapte, în imobilul situat în Câmpina, B-dul. C., jud. Prahova, care aparţine lui L.L., imobil unde se organizează în mod frecvent jocuri de noroc ilegale şi în care sunt vehiculate mari sume de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, persoanele care participă la aceste jocuri ilegale fiind membrii ai lumii interlope, scopul membrilor grupului infracţional fiind acela de a obţine prin violenţă, prin folosirea unor arme militare, de la persoanele implicate în jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani pariate.

Existau date că în vederea comiterii faptelor ce intră în scopul constituirii grupului infracţional organizat, membrii grupării s-au deplasat în mai multe rânduri în municipiul Câmpina, pentru a observa particularităţile imobilului unde se desfăşoară jocurile de noroc, pentru a-şi fundamenta atacul.

Mai rezultă faptul că, o parte din membrii grupului erau cunoscători ai tehnicilor de luptă „corp la corp" şi al folosirii armamentului letal, deţinând în acest sens arme militare (AK 47) şi pistoale cu amortizor, fiind în marea lor majoritate absolvenţi ai unor instituţii militare de învăţământ.

În legătură cu participanţii la jocurile de noroc ilegale existau date că acestea erau organizate de către numiţii M.F.A., B.T. şi V.I., membrii cunoscuţi ai lumii interlope prahovene, care pentru a asigura integritatea fizică a participanţilor la jocuri, pentru descurajarea eventualelor conflicte ce pot apărea între jucători, pentru protecţia spaţiului de joc, precum şi pentru o eventuală ripostă faţă de persoane care ar fi intenţionat să pătrundă în incinta spaţiului de joc, ar fi deţinut şi ei asupra lor, arme letale.

Efectuându-se cercetări penale în cauză s-au constatat următoarele: la data de 26 februarie 2013, lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova - Serviciul de Investigaţii Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul B.S., intenţionează să se deplaseze pe raza jud. Prahova, în municipiul Câmpina, însoţit de alte persoane, unde intenţionează să ucidă mai multe persoane care practicau jocurile de noroc şi deţin în acea locaţie sume foarte mari de bani în RON şi valută, precum şi obiecte de mare valoare, în vederea deposedării de aceste valori.

De asemenea, existau date că B.S. deţine, în mod nelegal, mai multe arme militare automate, cu mare putere de foc.

În acest mod s-a constituit dosarul penal nr. 164/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, efectuându-se cercetări sub aspectul săv. infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen. comb. cu art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. şi art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen.

S-a solicitat Tribunalului Prahova, autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi a mesajelor tip SMS, purtate de S.T.V., B.S., inculpatul C.O.A., precum şi o persoană cunoscută sub numele de B.Î., care ulterior a fost identificată în persoana inculpatului B.S.E., în acest sens Tribunalul Prahova emiţând autorizaţiile cu nr. CC, DD din data de 01 martie 2013.

La data de 13 martie 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, prin ordonanţă, a dispus neînceperea urmăririi penale „in rem" privind săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174-176 alin. (1) lit. d) C. pen. şi declinarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 143/2000 şi art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti, constituindu-se în acest sens la nivelul acestui parchet, dosarul penal numărul 926/D/P/2013.

La data de 12 aprilie 2013 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti a declinat spre competenta soluţionare dosarul penal nr. 926/D/P/2013 care priveşte pe numitul B.G. şi alţii, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de art. 279 alin. (3) lit. a). C. pen. şi pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de droguri prevăzute de Legea nr. 143/2000, dosar care la data de 12 aprilie 2013 a fost conexat la prezentul dosar, respectiv 132/D/P/2013.

Ca urmare a datelor existente şi a constituirii dosarului penal cu numărul de mai sus, s-a solicitat Tribunalului Prahova, la data de 11 aprilie 2013, autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi a mesajelor tip SMS, purtate de membrii grupului infracţional, respectiv de către S.T.V., B.S., C.O.A., B.S.E. ŞI C.D., în acest sens Tribunalul Prahova emiţând autorizaţiile cu nr. AA, BB din 11 aprilie 2013.

Cu ocazia punerii în exploatare a acestor autorizaţii a rezultat că numai o parte din persoanele cercetate au luat hotărârea de punerea în aplicare a planului lor infracţional, respectiv inc. B.S.E., C.O.A., precum şi C.(F.)D.

La data de 11 aprilie 2013, au fost efectuate şi verificări la locaţia din Campina, B-dul. C., jud. Prahova, stabilindu-se faptul că mai multe persoane au venit la acel imobil şi participă la jocurile de noroc ilegale.

Având în vedere datele arătate mai sus, au fost organizate mai multe echipe operative constituite din lucrători de poliţie din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti precum şi din lucrători din cadrul SAS, aparţinând de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Prahova, fiind organizate mai multe dispozitive operative la intrările existente în municipiu Campina dinspre DN 1, acestea fiind în număr de 4, întrucât nu se cunoştea traseul pe unde urma să intre în Campina membrii grupării.

Între timp, echipele operative din teren care îi urmăreau pe membrii grupului, au comunicat că deplasarea de la Bucureşti la Campina urmează a fi făcută cu un autoturism marca D.C. de culoare albă, cu numărul de înmatriculare GR-XX-XXX iar în acesta se află două persoane.

În jurul orelor 01.30, a fost identificat autoturismul şi oprit în Campina, pe strada D.V.B., în dreptul imobilului cu nr. 28, jud. Prahova, stradă folosită pentru a se ajunge la imobilul vizat şi care se află la aproximativ 1000 de metri de imobilul vizat de membrii grupului, ocazie cu care s-au constat următoarele: în autoturism se aflau două persoane de sex bărbătesc care au fost somaţi să coboare. În învălmăşeala creată conducătorul autoturismului a reuşit să fugă, printre maşini, în direcţia râului Prahova, traversând DN 1.

Persoana care şi-a asigurat astfel scăparea este posibil să fie C.D. sau F.D., aşa cum rezultă din interceptările telefonice şi din datele şi informaţiile existente iniţial la dosarul cauzei, faţă de acesta efectuându-se în continuare cercetări în vederea prinderii şi tragerii la răspunderea penală.

Persoana imobilizată a fost identificată ca fiind inculpatul B.S.E.

În urma percheziţiei efectuate asupra autoturismului, cu sprijinul specialistului criminalist din cadrul IPJ Prahova, au fost găsite următoarele:

- sub bancheta spate, în poziţie centrală, a fost identificată o armă cu caracteristici similare armei militare M., de producţie rusească, fără inscripţie şi serie, prevăzută cu filet pentru amortizor şi un încărcător în care se atlau 7 cartuşe cu inscripţia "xxx M.";

- un pistol de culoare neagră cu inscripţia „xxx", fabricat în Taiwan, ce era prevăzut cu încărcător cu gaz;

- un amortizor pentru arma cu caracteristici similare armei militare M., argintiu, lungime 20 cm, diametru 8 mm, compatibil ca diametru şi pas al filetului cu cel existent îa arma letală;

- un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lama de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră.

Tot sub bancheta din spate a autoturismului, într-o pungă din plastic au fost găsite:

- un încărcător de pistol, ce conţinea 8 cartuşe cu glonţ cu inscripţia "xxx M.W.;

- un număr de 8 cartuşe, depuse într-o pungă, cu inscripţia: "xxx M.W. ";

În torpedo-ul autoturismului a fost identificat un cartuş cu glonţ cu inscripţia "xxx M.W. şi diferite înscrisuri pe numele P.N. şi C.C.I.

Pe bancheta din spate a autoturismului, se mai afla un rucsac de culoare neagră, în care au fost identificate următoarele:

- 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui. număr de înmatriculare, purtând menţiunea "xxx"

- un număr de 3 cagule, din care una avea sub decupaj în partea de jos imprimat un cap de mort.

- un cuţit tip briceag

- 2 perechi de mănuşi de culoare neagră

- 2 lanterne

- 2 arme albe tip box, confecţionate din metal

- un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism, confirrnându-se astfel datele noastre în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat, obiectele găsite în maşină urmând a fi folosite la infracţiunea de tâlhărie.

De asemenea, s-a constatat că în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013 la imobilul din Campina, B-dul C., jud. Prahova s-au aflat următoarele persoane care au participat la jocurile de noroc ilegale, respectiv M.F., B.T, l.l.D., B.P.C., A.A., B.V., D.M.D., B.O., B.G.C., P.A.C., S.F., H.A.

Procedându-se la audierea acestora, la data de 12 aprilie 2013, a rezultat că sumele de bani vehiculate la jocuri ilegale de noroc ajungeau la uneori până la suma de peste 80.000 de euro.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului C.O.A., pe care o folosea împreună cu inculpatul B.S.E., au fost descoperite cu acesta ocazie, în camera dressing folosită de către cei doi inculpaţi împreună, următoarele:

- un pistol din metal de culoare neagră, marca C., cal. (6) mm, cu încărcător aferent care aparţine inc. C.O.A., fapt recunoscut de către acesta şi în declaraţiile date

- 4 cartuşe inscripţionate „xxx"

- 4 cartuşe de 9 mm inscripţionate „W.M."

- 8 cartuşe de inscripţionate 9X18

- 4 cartuşe de 9 mm inscripţionate M.

- 3 cartuşe de 9 mm inscripţionate xxx

- 35 coliere de prindere de culoare albă din material plastic

- 4 staţii emisie-recepţie marca M.

Cu ocazia audierilor, având în vedere şi obiectele ce au fost găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi a prinderii în flagrant, a rezultat că, în legătură cu punerea în aplicare a atacului armat la imobilul din municipiul Câmpina, prin folosirea unor arme, a fost conceput şi pus în aplicare de către inculpatul C.O.A., inculpatul B.S.E. şi C.D. sau F.D. încă din luna decembrie 2012.

Iniţial, discuţiile pentru punerea în aplicare a planului infracţional a avut loc între inculpaţii C.O.A. şi B.S.E., cei doi locuind şi împreună, după care este cooptat şi C.(F.) D.

Inculpatul C.O.A., este cel care venit cu informaţiile necesare cu privire la existenţa locaţiei, a numărului de persoane care participă la jocurile de noroc ilegale, a sumelor de bani puse în joc, care erau de ordinul zecilor de mii de euro, deoarece acesta la începutul anului 2013 a fost în acea locaţie, fiind chemat de unii participanţi la aceste jocuri de noroc. Acesta i-a sprijinit pe ceilalţi doi atât sub aspect material cât şi moral, fiind cel care a făcut procurat autoturismul marca C., autoturism care a fost împrumutat de ia martorul C.I. căruia i-a dat şi anumite sume de bani pentru aceasta, întrucât autoturismul a fost luat de mai multe ori.

Inculpatul B.S.E. şi C.(F.) D., au avut rolul de punere în aplicare a planului infracţional, fapt care s-a şi dovedit cu ocazia prinderii în flagrant din noaptea de 11-12 aprilie 2013.

Din procesele-verbale de redare a inteceptarilor telefonice au rezultat aspecte importante privind rezoluţia infracţională a inculpaţilor în scopul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

Trebuie precizat că anterior la data de 04 martie 2013, noaptea, inculpatul B.S.E. a fost legitimat de către organele de poliţie în timp ce se afla pe raza municipiului Câmpina, acesta din urmă venind la Câmpina pentru a strânge date şi informaţii despre locul unde se întâlnesc persoanele care joacă jocurile de noroc, despre numărul persoanelor care vin, totul în vederea punerii în aplicare a planului infracţional.

Fiind audiat, inculpatul B.S.E., la datele de 12 aprilie 2013 şi 24 aprilie 2013, în prezenţa avocatului din oficiu şi ales, acesta a declarat următoarele:

„În cursul lunii decembrie 2012, în urma unor discuţii purtate cu C.A., am aflat de la acesta că în judeţul Prahova, mun. Campina există o sală clandestină de jocuri de noroc în care jucau persoane din lumea interlopă ce posedau sume mari de bani de ordinul zecilor de mii de euro. Prietenul meu C.O.A., fiind pasionat de electronică, confecţiona diferite sisteme folosite în jocurile de noroc clandestine. Atunci am hotărât întrucât aveam lipsă acută de bani să fac rost de bani de la acele persoane, mai ales că ştiam despre aceştia că banii deţinuţi de ei proveneau din infracţiuni săvârşite în străinătate. Astfel am luat decizia să merg în locaţia unde aceştia jucau şi, sub ameninţare, să-i deposedez de suma de bani. În mai multe rânduri (aproximativ 10 ori) am mers în municipiul Campina unde am verificat locaţia respectivă şi am observat persoanele care mergeau să joace acolo.

Astfel, în luna aprilie, în seara zilei de 11 am hotărât să merg din nou în Campina. De această dată, întrucât eram sub influenţa băuturilor alcoolice şi nu mai aveam nici un ban, am luat decizia să îmi duc planul până la capăt. În urma repetatelor verificări pe care le-am făcut în zonă, m-am gândit că posibilitatea să îi deposedeze pe jucători de bani ar fi fost periculoasă pentru mine dacă aş fi intrat în incintă şi mult mai simplu dacă aş fi aşteptat un jucător afară.

Astfel, am luat legătura cu o cunoştinţă despre care ştiu că se numeşte F.D. şi este din Bucureşti şi căruia i-am spus să facă rost de un autoturism întrucât aveam nevoie de el ca şofer, să mă ducă în Campina unde urma să săvârşesc o acţiune de tâlhărie".

Inculpatul C.O.A., în prima declaraţie pe care a dat-o la data de 12 aprilie 2013 a avut o atitudine oscilantă în legătură cu faptele pentru care este cercetat, după care la data de 25 aprilie 2013, în prezenţa apărătorului ales, revine asupra celor declarate anterior, declarând următoarele:

„În legătură cu muniţia ce a fost găsită cu ocazia percheziţiei imobiliare la imobilul unde locuiam cu B.S.E., declar că nu ştiam despre existenţa ei. Eu confecţionez diferite echipamente electronice pe care unele persoane care participă la diferite jocuri de noroc încearcă să le folosească pentru a influenţa jocul de noroc în sensul de a vizualiza cărţile celorlalţi jucători şi astfel să poată să câştige.

În acest mod am cunoscut mai multe locaţii din ţară unde am fost şi personal, în Campina şi Dorohoi. Aici am văzut că la aceste jocuri de noroc erau jucate sume de bani. Am auzit că la aceste jocuri de noroc se jucau sume cuprinse între 5.000 euro şi 300.000 euro."

„Spre sfârşitul anului 2012 într-o discuţie pe care am avut-o cu B.S.E. ne-a venit ideea să obţinem o sumă mare de bani de la minim 50.000 euro în sus de la una din persoanele care participă la aceste jocuri ilegale. I-am spus despre locaţia din Campina lui B.S.E. Iniţial despre planul de deposedare am discutat numai cu B.S.E. Acesta mi-a zis că vrea să urmărească o persoană care mergea să joace la locaţia din Campina şi s-o deposedeze de o sumă de bani pe care o avea asupra sa, prin folosirea forţei, întrucât el avea pregătirea necesară".

„La începutul anului 2013 ne-am întâlnit toţi 3, eu, B.S.E. şi cu F.D. Cu această ocazie s-a discutat cu B.S.E. şi cu F.D. să se deplaseze în Câmpina, iar eu să fac rost de autoturism pentru deplasare. Am făcut rost de autoturismul pentru deplasare de la C.l. şi i-am dat suma de bani de 100 RON".

„La data de 10 aprilie 2013 B.S.E. mi-a zis verbal să-l contactez pe C.I., pentru a-mi da maşina, pentru ca el să meargă la Câmpina pentru a aduna informaţii, respectiv dacă se joacă,câte persoane sunt, dacă recunoaşte pe cineva. L-am contactat pe C.I., iar acesta mi-a comunicat că nu-mi poate da maşina în acea seară şi am stabilit că voi reveni cu un telefon a doua zi, întrucât am nevoie de maşină. La data de 11 aprilie 2013, în jurul prânzului l-am sunat pe C.l., pe care l-am întrebat dacă poate să-mi dea autoturismul acesta zicând că da, dar mai pe seară. În jurul orelor 21.00 m-am dus la C.l., singur, şi i-am dat cestuia suma de 100 RON pentru că îmi dădea autoturismul, după care am plecat, întrucât autoturismul urma să fie luat de F.D. ".

Declaraţia numitului B.S., care fiind audiat la data de 12 aprilie 2013 la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Ploieşti declară următoarele: "B.S.E. mi-a spus că-mi va returna suma de 150 RON în două săptămâni, deoarece C.A. are o combinaţie cu nişte băieţi, într-o locaţie unde s-ar juca jocuri de noroc, poker iar împreună vor să-i ardă pe acei băieţi în sensul că intenţionează să le fure banii".

La data de 12 aprilie 2013 a fost audiat martorul sub altă identitate, respectiv acela de T.A.:

„Cunosc că B.S.E., C.A., un anume l., V. şi D. s-au hotărât să săvârşească infracţiuni de tâlhărie, întrucât aveau probleme financiare. În acest scop şi-au procurat arme de foc şi muniţie pe care intenţionau să le folosească în condiţiile în care victimele tâlhăriei s-ar fi opus. Din câte cunosc aceştia acţionau la pont şi au urmărit mai multe locaţii din Bucureşti, Ploieşti şi Câmpina".

Din raportul de expertiză balistică din 26 aprilie 2013 al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova - Serviciul Criminalistic - Compartimentul Expertize şi Constatări Tehnico-Ştinţifice, rezultă următoarele:

- arma nr. 1 este marca M., calibrul 9x18 mm, armă de foc scurtă, semiautomată, cu ţeava ghintuită, cu percuţie centrală.

- arma nr. 2 este marca „K.W.", calibrul 6 mm şi este o armă care pentru aruncarea proiectilului foloseşte forţa de expansiune a gazelor dintr-un rezervor recipient, fiind probabil „airsoft".

- în legătură cu arma nr. 3 s-a constatat că aceasta este marca „K.W.", calibrul 6 mm şi este o armă care pentru aruncarea proiectilului foloseşte forţa de expansiune a gazelor dintr-un rezervor recipient, fiind probabil „airsoft"; la retezetura din înapoi a ţevii a fost găsită o bilă de culoare albă, confecţionată din material plastic cu diametrul de 6 mm.

- 9 cartuşe cu glonţ cu inscripţia 9 mm M.W., care au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrul 9x18 mm.

- cartuşe cu glonţ inscripţionate xxx 9 mm, au lungimea tubului de 18 mm, iar diametral exterior al proiectilului de 9,3 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrul 9x18 mm.

- cartuşe cu proiectil sferic (bilă) din cauciuc inscripţionate „xxx" şi calibrul 10x22T; acestea sunt compatibile cu armele scurte special confecţionate pentru a arunca proiectile din cauciuc.

- un încărcător de pistol care prezenta pe una din părţi menţiunea „xxx" şi conţine 8 cartuşe cu glonţ cu inscripţia 9 mm M.W., au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrai 9x18 mm.

- un număr de 8 cartuşe cu glonţ ce prezintă la nivelul rozetei menţiunile „xxx 9x18 mm", au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,4 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrai 9x18 mm.

- un număr de 4 cartuşe cu glonţ cu inscripţia „W.M. 9 mm", care au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrul 9x18 mm.

- un număr de 5 cartuşe cu glonţ cu inscripţia „9 mm M.", care au lungimea tubului de 18 mm, iar diametrul exterior al proiectilului de 9,3 mm sunt compatibile pentru efectuarea de trageri cu armă calibrai 9x18 mm.

- amortizorul este confecţionat special pentru reducerea zgomotului (sunetului) produs în urma tragerii cu o armă de foc.

- arma M. şi amortizorul sunt în stare de funcţionare.

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, arată că:

- prin arme şi muniţii letale se înţelege arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoria B din anexă.

- prin arme şi muniţii neletale se înţelege armele şi muniţiile destinate pentru un scop utilitar sau pentru agrement ori autoapărare, confecţionate astfel încât, prin utilizarea lor, să nu se cauzeze moartea persoanelor.

Din punct de vedere al destinaţiei, armele se clasifică în mai multe categorii printre care: arme militare, arme de apărare şi pază, arme de autoapărare, replici de arme tip airsoft, ce reprezintă replici după arme şi dispozitive militare reale, la scară 1/1, cu mecanism electric, mecanic sau pe bază de gaz neiritant, construite pe principii asemănătoare armelor, care nu folosesc muniţii, ce aruncă proiectile nemetalice.

Legea arată că armele letale din categoria B din anexă pot fi deţinute sau, după caz, purtate şi folosite de persoanele fizice numai în baza permisului de armă iar armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de către persoanele fizice şi juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau autorizare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

În ceea ce priveşte pistolul marca M., calibrai 9x18 mm, care este o armă de foc scurtă, semiautomată, cu ţeava ghintuită, cu percuţie centrală, precum şi cele 38 de cartuşe cu glonţ se încadrează în categoria arme şi muniţii letale, prin carele înţelege arme şi muniţii prin a căror utilizare se poate cauza moartea ori rănirea gravă a persoanelor şi care sunt prevăzute în categoria B din anexă, la pct. 7 din anexă arătându-se că autorizării sunt supuse armele de foc scurte, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), cu percuţie centrală, precum şi muniţia corespunzătoare.

În legătură cu celelalte două arme, respectiv arma marca „K.W.", calibrul 6 mm, care este o armă pentru aruncarea proiectilelor folosind forţa de expansiune a gazelor dintr-un rezervor recipient, fiind probabil „airsoft" şi arma marca „K.W.", calibrul 6 mm, care de asemenea este o armă care pentru aruncarea proiectilelor foloseşte forţa de expansiune a gazelor dintr-un rezervor recipient, fiind probabil „airsoft", la aceasta din urmă fiind găsită, la retezătura din înapoi a ţevii, şi o bilă de culoare albă, confecţionată din material plastic cu diametrul de 6 mm şi având în vedere prevederile Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor care arată că armele şi dispozitivele neletale din categoria E din anexă pot fi deţinute şi, după caz, purtate şi folosite de către persoanele fizice şi juridice, fără îndeplinirea procedurilor de înregistrare sau autorizare, la pct. 36 precizându-se şi replicile de arme tip airsoft, rezultă că în legătură cu deţinerea acestor două arme nu există nici o faptă penală astfel încât urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1), (3) lit. a) C. pen., a inculpatului C.O.A., iar în sarcina inculpatului B.S.E. nu se va reţine faptul că a deţinut fără drept şi pistolul de culoare neagră cu inscripţia „K.W." cu seria „xxx", fabricat în Taiwan, ce era prevăzut cu încărcător cu gaz, urmând a fi trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1), (3) lit. a) C. pen. numai în legătură cu arma marca M., calibrul 9x18 mm, armă de foc scurtă, semiautomată, cu ţeava ghintuită, cu percuţie centrală şi a muniţiei ce a fost găsită cu ocazia prinderii în flagrant şi a percheziţiei domiciliare.

După cum s-a arătat în declaraţiile date, inculpatul C.O.A. a declarat că nu a avut cunoştinţă despre faptul că în locuinţa în care a locuit împreună cu inculpatul B.S.E., acesta deţinea fără drept muniţie, având în vedere că muniţia a fost găsită în camera dressing, nu rezultă probe certe că C.O.A. a deţinut, fără drept, pistolul marca M., calibrul 9x18 mm, precum şi cele 38 de cartuşe cu glonţ, astfel încât s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 279 alin. (1), (3) lit. a) C. pen., a inculpatul C.O.A. şi în legătură cu pistolul marca M., calibrul 9x18 mm, precum şi cu cele 38 de cartuşe cu glonţ.

Pe parcursul cercetărilor penale, având în vedere faptul că a rezultat că inculpatul B.S.E. a introdus ilegal în ţară arma tip M. şi muniţia aferentă, faţă de acesta s-au extins cercetările penale şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006.

În legătură cu aceasta, iniţial, la data de 12 aprilie 2013 inculpatul a declarat că pistolul tip M. şi muniţia aferentă a fost introdusă de către el în România în mod ilegal în cursul anului 2012, după care la data de 24 aprilie 2013 revine asupra celor declarate iniţial, precizând că: „Pistolul împreună cu muniţia aferentă am cumpărat-o acum mai mulţi ani de pe piaţa neagră din R. Moldova în schimbul sumei de 700 de euro. În luna aprilie 2012 am venit în România, armele nu au fost introduse în ţară de către mine, ci de către F.D. tot în luna aprilie 2012. În această perioadă am ţinut ascunse arma şi muniţia într-o pădure ascunsă într-o groapă. Pădurea fiind la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa.

Precizez faptul că împreună cu arma am cumpărat şi amortizorul".

Având în vedere cele arătate mai sus, din care rezultă că cel care a cumpărat, a deţinut fără drept pe teritoriul României arma şi muniţia aferentă a fost inculpatul B.S.E., deşi iniţial acesta a recunoscut că el singur a introdus pe teritoriul României arma şi muniţia aferentă, după care revine asupra declaraţiei arătând că F.D. este cel care a introdus arma şi muniţia în mod ilegal în ţară, având în vedere probatoriul existent la dosarul cauzei s-a reţinut în sarcina inculpatului B.S.E. şi săvârşirea infracţiunii prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006.

După cum reiese din toate probele existente la dosarul cauzei, respectiv declaraţiile inculpaţilor, ale martorilor, precum şi din interceptările telefonice, la săvârşirea faptelor s-a asociat şi a treia persoană, identificată iniţial în persoana numitului C.D., după care, pe parcursul cercetărilor penale, a rezultat că aceasta s-ar numi F.D.

Acesta, încă de la început, a participat la punerea în aplicare a planului infracţional de deposedare prin violenţă de sumele de bani a persoanelor care s-ar fi aflat la imobilul din municipiul Câmpina menţionat mai sus împreună cu ceilalţi doi inculpaţi.

De asemenea, toate datele conduc la concluzia că el ar fi persoana care în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013 a reuşit să fugă în momentul în care organele de poliţie au procedat la oprirea autoturismului marca D.C. de culoare albă, cu numărul de înmatriculare GR-xx-xxx, ce a avut loc pe raza municipiului Câmpina.

În declaraţiile date în fata instanţei, cei doi inculpaţi au recunoscut săvârşirea faptelor, dar au contestat încadrarea juridica a acestora, discuţiile având loc într-o şedinţă anterioară, când instanţa de fond a schimbat încadrarea juridica a infracţiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 323 alin. (1) C. pen.

În mod evident aşa cum sa arătat, nu rezultă cu excepţia afirmaţiilor organelor de urmărire penală că cei doi inculpaţi au participat sau au constituit un grup infracţional organizat orientat spre săvârşirea de infracţiuni violente, având în vedere ca pana la acest moment nu au fost descoperite astfel de acţiuni ale pretinsului grup infracţional.

Aşa cum s-a menţionat, chiar dacă au existat trei persoane care au premeditat acţiunea din data de 11 din 12 aprilie 2013, nu rezultă că acestea au acţionat ca un grup infracţional organizat, neexistând sarcini clare ale fiecărui inculpat şi o conducere, respectiv o durată în timp a constituirii vreunui grup infracţional, existând însă suficiente dovezi în sensul asocierii acestora în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În faţa instanţei, apărătorii inculpaţilor au susţinut teoria existenţei doar a unor acte de pregătire în scopul savarisiri infracţiunii de tâlhărie reţinută în actul de sesizare, aceştia practic neapucând să înceapă activitatea de deposdare prin violenţă sau amentinţare ceurtă de dispoziţiile legale care incriminează infracţiunea în foma prevăzută de art. 211 C. pen.

În acest sens, s-a susţinut că simpla deplasare pe un drum public cu autoturismul, nu demonstrează intenţia inculpatului B.S.E. şi respectiv C.D., de a trece la acţiune, aratându-se că în acest fel s-ar extinde nepermis de mult noţiunea actelor de executare a unei fapte penale.

Este adevărat că, la o primă vedere teoria apărării ar putea duce la concluzia ca susţinerile sunt reale.

Cu toate acestea, chiar inculpatul B.S.E. a menţionat că armele găsite în autoturismul cu care se deplasa spre imobilul respectiv, îu noaptea de 11 din 12 aprilie 2013, erau ţinute ascunse în pădure în scopul antrenamentului propriu, având în vedere formaţia militară a acestuia.

În acest sens, dacă inculpatul nu ar fi luat hotărârea de a săvârşi infracţiunea, armele respective ar fi trebuit să fie găsite în acelaşi loc şi nu în autoturismul cu care se deplasa în noaptea respectivă, interceptat de organele de poliţie la o distanţă mică de locul unde se afla amplasat imobilul în care se desfăşurau jocurile de noroc ilegale.

Chiar dacă anterior aşa cum menţionează inculpatul B.S.E. acesta s-a mai deplasat în zona respectivă fără a trece la săvârşirea vreunei infracţiuni, aceasta nu demonstrează că în noapatea respectivă nu luase deja hotărârea de a săvârşi infracţiunea de tâlhărie, în condiţiile în care, armele găsite în autoturismul cu care se deplasa erau apte de a sluji scopului adoptat de inculpat.

Este adevărat că, în condiţiile în care existau doar discuţiile referitoare la săvârşirea unei infracţiuni fără a se trece la deplasarea spre municipiul Câmpina în zona unde se afla imobilul, cu arme în autoturism am fi putut încadra acţiunile inculpaţilor în sfera actelor de pregătire.

În condiţiile însă în care inculpatul B.S.E. şi C.D. s-au deplasat spre imobilul situat în Câmpina, şi doar intervenţia organelor de poliţie a împiedicat punerea efectivă în practică a rezoluţiei infracţionale, apreciem că aceştia chiar dacă nu au început să efectueze efectiv vreo deposedare prin ameninţare a vreuni persoane din imobilul respectiv, aceasta s-a datorat nu faptului că nu s-au hotărât să săvârşească infracţiunea, ci ca urmare a intervenţiei organelor de poliţie care i-au împiedicat să ajungă la imobilul vizat, fapt care reprezintă acte de executare ale infracţiunii de tâlhărie în forma reţinută în actul de urmărire penală.

Ar fi de altfel, extrem de periculos să se restrângă atât de mult noţiunea de acte de executare, condiţionând-o de „verbum regens" (acţiunea prevăzută ca element constituitv al infracţiunii), acest fapt putând avea consecinţe deosebit de grave asupra unor persoane, făptuitorii neputând fi incriminaţi pentru săvârşirea tentativei la infracţiuni extrem de grave.

S-a considerat că similar cauzei de faţă, conform teoriei apărării, un făptuitor nu ar putea fi pedepsit pentru tentativa de omor dacă ridica cuţitul asupra unei persoane, fiind impiedicat să o lovească, ci doar dacă ar reuşi efectiv să rănească persoana respectivă.

În împrejujrările menţionate, s-a apreciat că acţiunile inculpaţilor corespund încadrării juridice a faptelor aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu referitor la săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie, respectiv complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni.

În raport de aceste considerente, precum şi de limitele de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.S.E. şi C.O.A., aşa cum s-a arătat mai sus.

La individualizarea pedepselor, s-a ţinut seama de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, de contribuţia mult mai redusă a acestuia la săvârşirea acestor fapte, instanţa urmând să facă aplicarea disp. art. 74, 76 C. pen. şi să aplice pedepse conform limitelor prevăzute de dispoziţiile legale în raport de reţinerea acestor circumstanţe atenuante în favoarea sa.

Ţinând seama că faptele săvârşite au fost săvârşite în concurs real, instanţa de fond a făcut aplicarea art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 118 lit. b), f) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpatul B.S.E. a bunurilor folosite la săvârşirea infracţiunilor, respectiv, a bunurilor a căror deţinere este interzisă de lege.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apeluri inculpaţii B.S.E. şi C.O.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând desfiinţarea, în parte, a sentinţei şi achitarea lor pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la tâlhărie.

În motivarea apelurilor, cei doi inculpaţi apelanţi susţin, în esenţă, aceeaşi critică, respectiv că faptele comise de ei nu pot fi considerate tentativă, ci fac parte din faza actelor premergătoare săvârşirii infracţiunii de tâlhărie, acte care, de altfel, legea penală nu le incriminează.

În subsidiar cei doi apelanţi, solicită prin apărătorii lor, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la tâlhărie, în infracţiunea de tentativă la furt calificat, arătând, în motivele scrise de apel, că această infracţiune poate fi comisă de către cel care are asupra sa o armă sau o substanţă narcotică.

O altă critică adusă hotărârii atacate precizată în motivarea scrisă a inculpatului C.O.A. este tot legată de încadrarea juridică, în sensul că nu se poate reţine infracţiunea de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, întrucât nu rezultă cu certitudine suma pe care inculpaţii doreau să o sustragă de la cei care desfăşurau jocuri de noroc.

Arată acest apelant că, din încheierea din data de 13 aprilie 2013 reiese să sumele de bani erau într-un cunatum de până la 20.000 euro „în funcţie de banii fiecărui jucător".

Pentru a se reţine agravanta este necesar ca valorea pagubei să fie de peste 200.000 RON, dar, în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013 nu s-ar fi putut comite infracţiunea de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave.

O altă critică a acestui apelant se referă la individualizarea pedepselor aplicate, în sensul că sunt prea mari, iar prima instanţă nu a ţinut seama de datele personale, de colaborarea cu organul de urmărire penală, de atitudinea procesuală, etc.

Apelantul-inculpat C.O.A. mai susţine în sprijinul acestei critici că a avut un grad mai mic de participare la planul infracţional.

În consecinţă, apelanţii-inculpaţi solicită achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tâlhărie, eventual schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de complicitate la furt calificat, ori cel puţin înlăturarea agravantei „cu consecinţe deosebit de grave".

În subsidiar, se solicită redozarea pedepsei aplicate pentru infracţiunile la care au fost condamnaţi de prima instanţă.

Prin decizia penală nr. 141 din 7 august 2013 pronunţată de Curtea de Aopel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii B.S.E., împotriva sentinţei penale nr. 282 din 19 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova.

S-a dedus din pedeapsele aplicate inculpaţilor perioada arestării preventive, de la data de 13 aprilie 2013, la zi.

Au fost obligaţi apelanţii-inculpaţi la câte 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care câte 200 RON, reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, în contul Baroului Prahova.

Examinând hotărârea atacată în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate, dar şi din oficiu, conform art. 371 C. proc. pen., Curtea a constatat că apelurile sunt nefondate.

În ceea ce priveşte aituaţia de fapt, instanţa de apel a observat că în faţa primei instanţe cei doi apelanţi inculpaţi au solicitat aplicarea procedurii simplificate prev.de art. 320 C. proc. pen., recunoscând faptele pentru care au fost trimişi îm judecată şi nesolicitând administrarea altor probe în apărare.

În atare condiţii, prima instanţă este obligată a verifica (de asemenea şi instanţa de apel cu ocazia controlului declanşat de inculpaţi) dacă la dosarul de urmărire penală sunt suficiente probe din care să rezulte cu certitudine că inculpaţii au comis faptele, iar acestea întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor imputate [art. 320¹alin. (4) C. proc. pen.].

Din probele administrate în faza de urmărire penală (proces verbal de prindere în trafic având asupra lor bunuri interzise - arme - precum şi obiecte de camuflaj şi de imobilizare), procese-verbale de redare a interceptărilor telefonice efectuate în condiţiile art. 91¹ C. proc. pen., declaraţii ale martorilor şi ale inculpaţilor de recunoaştere a faptelor, rezultă că în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013 inculpaţii - apelanţi şi numitul C.D.(F.), fiind constituiţi într-un grup infracţional organizat cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, au pus la cale planul convenit, în sensul că s-au aprovizionat cu obiectele necesare (arme albe, arme de foc, cagule, numere false de înmatriculare, mănuşi, bandă adezivă, lanterne, etc.) pentru a sustrage prin-violenţă şi ameninţare sumele de bani (de ordinul zecilor de mii de euro) puse în joc de către persoanele ce participau la aceste jocuri ilegale într-un imobil din mun. Câmpina.

Faptele desfăşurate de cei doi apelanţi-inculpaţi au fost descries în detaliu în actul de sesizare şi hotărârea primei instanţe.

De menţionat că în aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320¹ C. proc. pen. instanţa de judecată nu poate reţine o altă situaţie de fapt decât cea descrisă în actul de sesizare, întrucât nu sunt administrate alte probe decât cele administrate în faza de urmărire penală şi pe care inculpaţii declară că şi le înseşesc.

Constatând îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 320¹ alin. (4) C. proc. pen., Curtea a apreciat că în mod justificat prima instanţă a admis cererea inculpaţilor de aplicare a procedurii simplificate prev. de art. 320¹ C. proc. pen. şi a dispus condamnarea acestora, fiind mtrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

În ceea ce priveşte critica celor doi apelanţi referitoare la greşita condamnare pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie (critică care a fost analizată cu prioritate faţă de cea subsidiară, de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de tentativă la furt calificat), cu motivarea că actele lor nu intră în sfera actelor de executare ci au rămas în faza celor preparatorii, Curtea, a constatat că cei doi apelanţi au uzat de procedura simplificată; recunoscând faptele aşa cum au fost relatate în actul de sesizare şi cu haina juridică dată de procuror.

Or, aceste fapte comise de. către apelanţi nu pot fi considerate ca fiind rămase în faza actelor preparatorii, ci ele fac parte din sfera actelor de executare aşa cum a conchis şi prima instanţă.

A mai costatat instanţa de apel că, anterior datei de 11 din 12 aprilie 2013, când inculpaţii au fost prinşi de organele de poliţie, aceştia au desfăşurat o amplă activitate de documentare cu privire la locaţia respectivă, la numărul de persoane ce participă regulat la aceste jocuri ilegale de noroc, la sumele puse în joc, etc, inculpatul C.O.A. luând parte la asemenea întruniri ale jucătorilor.

Ulterior, cei doi inculpaţi apelanţi împreună cu numitul C.D. s-au aprovizionat cu obiecte necesare punerii în executare a jafului şi imobilizarea participanţilor jucători pentru a înlesni sustragerea sumelor puse în joc şi asigurarea scăpării de la locul faptei.

S-a arătat că bunurile găsite de organele de poliţie în autoturismul marca C. cu care inculpaţii se deplasau pentru a comite infracţiunea sunt de natură şi destinate unei acţiuni de ameninţare, violenţă şi imobilizare, ceea ce denotă că inculpaţii au avut intenţia să comită sustragerea sumelor de bani prin asemenea mijloace, fiind lesne de înţeles că faţă de numărul de jucători ce luau parte la asemenea jocuri de noroc ilegale nu puteau să obţină de bunăvoie sumele puse în joc.

Elocvent în acest sens este şi aspectul ce rezultă din declaraţia inculpatului B.S.E., în care a afirmat că armele de foc şi cele albe îi aparţineau şi le ţinea ascunse undeva în pădure, unde se antrena.

De aici se deduce intenţia inculpatului de a comite infracţiunea de tâlhărie în noaptea în care au fost prinşi de poliţie.

Este adevărată susţinerea apelanţilor că tentativa reprezintă punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiuni, întrucât aceasta reprezintă definiţia dată tentativei de dispoziţiile art. 20 alin. (1) C. pen., dar tocmai asemenea acte au efectuat apelanţii, respectiv au pus în executare planul infracţional concret (hotărârea infracţională) şi la care au premeditat o perioadă destul de îndelungată pentru a avea şanse de reuşită.

Din declaraţiile date de inculpaţi rezultă că în noaptea de 11 din 12 aprilie 2013, după un plan pus la cale, au luat hotărârea de a sustrage prin ameninţări ori violenţă sumele puse în joc de jucători, punerea în executare a hotărârii infracţionale constând în dotarea lor cu arme de foc şi arme albe (precum şi alte obiecte necesare de camuflare şi imobilizare) şi deplasarea lor către imobilul unde se organiza asemenea jocuri, locaţie care a fost amplu şi intens supravegheată şi studiată de aceştia.

Planul infracţional pus în executare de către inculpaţii apelanţi a fost înterapt numai datorită activităţilor specifice de interceptare şi filaj ale organelor de poliţie, care au dat dovadă de profesionalism şi au dejucat planul infracţional, evitând astfel consecinţele grave ce se puteau, produce dacă inculpaţii ajungeau în locaţia respectivă.

Susţinerea apelanţilor precum că nu s-a comis actul material - verbum regens - specific infracţiunii şi deci nu poate exista tentativă, nu poate fi primit de Curte, în condiţiile în care delimitarea actelor preparatorii faţă de actele de executare nu trebuie raportate exclusiv la săvârşirea elementului material, astfel cum se admite de susţinătorii teoriei formale, ci este riecesar a se lua în considerare şi cuprinderea în sfera actelor de executare a acelor acjţiuni care nu se încadrează în elemental material (verbum regens), dar care se comit anterior acţiunii tipice şi au o destinaţie neechivocă şi nemijlocită spre îndeplinirea rezoluţiei infracţionale.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) C. pen. rezultă că există tentativă atunci când are loc „punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea", iar nu doar atunci când acţiunea autorului constă în începutul de executare, ceea ce înseamnă ca legea nu restrânge existenţa acestei forme a infracţiunii numai la executarea elementului material al infracţiunii (vrebum regens), interpretare admisă de practica judiciară şi literatura de specialitate.

În concluzie, instanţa de apel |a considerat că inculpaţii-apelanţi au depăşit faza actelor preparatorii - aşa cum susţin apărătorii acestora - trecând la punerea în executare a hotărârii de a comite infracţiunile, executare care a fost întreruptă prin intervenţia promptă a organelor de poliţie care urmăreau anterior activitatea infracţională ce o puneau la cale inculpaţii.

În ceea ce priveşte critica referitoare la schimbarea încadrării juridice prin eliminarea agravantei referitoare la consecinţele deosebit de grave ori de reţinere a infracţiunii de tentativă la furt calificat, Curtea a apreciat că aceste susţineri nu pot fi primite, având în vedere că, din declaraţiile apelanţilor rezultă sumele pe care aceştia urmau să le sustragă prin violenţă ori ameninţare, cuantum care de altfel era cunoscut şi totodată o condiţie primordială a planului infracţional. Inculpaţii au pregătit minuţios sustragerea prin violenţă (fizică ori psihică) a banilor, participând chiar la unele întruniri ale jucătorilor şi cunoscând direct care este, de regulă, cuantumul sumei puse în joc.

Având în vedere mijloacele prin care apelanţii inculpaţi urmau să sustragă banii puşi în joc, bani care în mod logic nu puteau să-i sustragă în alt mod de la persoanele interlope ce participau la jocurile de noroc, instanţa de apel nu poate primi nici critica apelanţilor de schimbare a încadrării juridice în tentativă la infracţiunea de furt calificat.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate celor doi apelanţi pentru infracţiunile deduse judecăţii Curtea a constatat că prima instanţă a ţinut seama de dispoziţiile art. 72 C. pen. referitoare la criteriile generale de individualizare.

Astfel, s-a arătat că s-a avut în vedere limitele de pedepse prevăzute de lege [reduse cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.], de gradul de pericol social al faptelor şi persoana inculpaţilor.

Se poate lesne observa că pedepsele aplicate de către prima instanţă sunt într-un cuantum orientat către minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile imputate.

Curtea a apreciat că faţă de pricolul social al faptelor reliefat de rezultatul care se putea produce dacă nu se intervenea prompt de organele de poliţie, de periculozitatea de care au dat dovadă apelanţii prin premeditarea faptelor şi punerea în executare a planului infracţional, de natura infracţiunii ce urma a se realiza (tâlhărie), nu se impune redozarea pedepselor aplicate acestora, ele fiind corect individualizate.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii B.S.E. şi C.O.A., criticând-o cu privire la încadrarea juridică a faptei de tentativă la infracţiunea de tâlhărie cu consecinţe deosebit de grave, iar inculpatul C.O.A. şi cu privire la individualizarea pedepsei, invocând cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 şi pct. 17²C. proc. pen.

Ambii inculpaţi au susţinut că faţă de situaţia de fapt, stabilită de organele de urmărire penală, pe care de altfel şi-au însuşit-o, nu se poate reţine în sarcina lor infracţiunea de tentativă la infracţiunea de tâlhărie, întrucât în momentul în care au fost surprinşi se aflau în timpul actelor pregătitoare şi nu al tentativei, iar în ce priveşte agravanta prev. de alin. (3) al art. 211 C. pen., au arătat că nu poate fi reţinută întrucât, în această fază nu pot fi anticipate sumele de bani care ar fi putut fi sustrase.

Au mai susţinut inculpaţii că în raport de aceeaşi situaţie de fapt reţinută, încadrarea juridică este aceea de tentativă la infracţiunea de furt, nu aceea de tâlhărie.

În plus, inculpatul C.O.A. a solicitat reţinerea în favoarea sa a dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu consecinţa reducerii pedepsei întrucât, prin declaraţia dată în faţa organelor de cercetare penală a oferit detalii complete cu privire la participarea numitului F.C.D. la săvârşirea faptelor incriminate.

Recursurile declarate sunt nefondate.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că inculpaţii B.S.E. şi C.O.A. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi tentativă la tâlhărie prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 211 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (2¹), lit. a), b), c), alin. (3) C. pen., în sarcina inculpatului C.O.A. reţinându-se săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de tentativă la tâlhărie, iar în sarcina inculpatului B.S.E. reţinându-se şi săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 279 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 271 din Legea nr. 86/2006.

S-a reţinut în sarcina celor doi inculpaţi că împreună cu numitul C.(F.)D., s-au constituit într-un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea unor arme de foc, punând la cale un plan infracţional în care fiecare a avut roluri clar stabilite.

Astfel, inculpaţii au hotărât deposedarea prin violenţă a unor persoane care participau la jocuri ilegale de noroc într-un imobil din Câmpina, inculpatul C.O.A., fiind cel care deţinea informaţii cu privire la locaţie, la numărul persoanelor participante şi la sumele de bani care se derulau şi a făcut rost de autoturismul cu care cei doi coinculpaţi s-au deplasat la locaţia vizată, iar inculpaţii B.S.E. şi C.D. ai avut rolul de punere în aplicare a planului infracţional.

Ca urmare a planului dinainte stabilit, în noapea de 11 din 12 aprilie 2013, inculpaţii B.S.E. şi C.D. s-au deplasat cu autoturismul împrmutat de inculpatul C.D. de la martorul C.I. în oraşul Câmpina, fiind surpinşi de organele de poliţie în apropierea străzii pe care se afla imobilul vizat de inculpaţi.

Cu ocazia percheziţiei efectuate de organele de poliţie, în autoturism au fost găsite, o armă de foc, un pistol tip, airsoft, muniţie de 9 mm, un amortizor, un cuţit tip baionetă cu lamă dublă, în lungime de 30 cm, cu lamă de 9 cm, introdus într-un toc din piele neagră, 2 înscrisuri pe suport de hârtie de dimensiunea unui număr de înmatriculare, purtând menţiunea: ,,xxx", un număr de 3 cagule, un cuţit tip briceag, 2 perechi de mănuşi de culoare neagră, 2 lanterne, 2 arme albe tip box, confecţionate din metal, un număr de 12 coliere din plastic cu sistem de prindere pe click şi 3 role scotch de culori diferite, obiectele găsite în autoturism confirmând informaţiile în legătură cu iminenta desfăşurare a unui atac armat.

Totodată, inculpatul B.S.E. a fost acuzat că a deţinut, fără drept, începând cu luna aprilie 2012, pistolul cu caracteristici similare armei militare M., de producţie rusească, fără inscripţie şi serie, prevăzut cu filet pentru amortizor, precum şi muniţia aferentă, pentru acest pistol, de asemenea a introdus, tot în cursul lunii aprilie 2012, fără drept în România, pistolul cu caracteristici similare armei militare M., de producţie rusească, fără inscripţie şi serie.

Fiind audiaţi în faţa instanţei de fond, inculpaţii B.S.E. şi C.O.A. au recunoscut săvârşirea faptelor astfel cum au fost reţinute prin actul de sesizare a instanţei, solicitând judecarea conform procedurii simplificate şi aplicarea dispoziţiilor art. 320¹C. proc. pen.

În ce priveşte criticile formulate de recurenţii inculpaţi, Înalta Curte constată că în raport de situaţia de fapt reţinută de organul de urmărire penală şi necontestată de inculpaţi, încadrarea juridică în infracţiunea de tentativă la infracţiunea de tâlhărie, este corectă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 20 C. pen., tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul.

În cauza de faţă, inculpaţii au fost surprinşi de organele de poliţie în timpul puneri în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea de tâlhărie la imobilul din Câmpina, mai exact, în timp ce se deplasau cu autorismul C. spre locaţia respectivă, în vederea punerii în aplicare a planului infracţional.

Din probele administrate în faza de urmărire penală, respectiv, procesul verbal de prindere în trafic având asupra lor armele şi obiecte de camuflaj şi de imobilizare, procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice, declaraţii ale martorilor şi ale inculpaţilor de recunoaştere a faptelor, rezultă că pentru punerea în aplicare a planului infracţional, inculpaţii s-au aprovizionat cu obiectele necesare, au desfăşurat o activitate de filaj a locaţiei şi a persoanelor care participau la jocurile ilegale de noroc precum şi a sumelor puse în joc. În momentul în care inculpaţii au fost surprinşi în trafic, aceştia trecuseră la executarea planului infracţional, iar organele de poliţie aveau informaţii în acest sens.

Astfel cum în mod corct a reţinut şi instanţa de apel, inculpaţii au depăşit faza actelor preparatorii, trecând la punerea în executare a hotărârii de a comite infracţiunile, executare care a fost întreruptă prin intervenţia promptă a organelor de poliţie care urmăreau anterior activitatea infracţională ce o puneau la cale inculpaţii.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de tentativă la tâlhărie în infracţiunea de tentativă la furt calificat, Înalta Curte constată că aceasta nu poate fi primită, având în vedere împrejurările în care urma să aibă loc sustragerea banilor, persoanele interlope care participau la jocurile de noroc şi sumele care erau puse în joc, aceasta neputând avea loc decât prin violenţă, iar armele şi obiectele găsite în autoturism confirmă pregătirea inculpaţilor pentru iminenta desfăşurare a unui atac armat.

Înalta Curte constată că în mod corect s-a reţinut şi agravanta prev. de alin. (3) al art. 211 C. pen., întrucât din declaraţiile inculpaţilor rezultă că sumele care erau puse în joc erau de ordinul zecilor de mii de euro, aşa încât nu se poate susţine că sumele nu puteau fi anticipate. De altfel, inculpatul C.O.A. a fost prezent în locaţia respectivă de câteva ori, în cadrul actelor pregătitoare, informându-se cu privire la persoanele care participau la jocurile ilegale de noroc şi la sumele puse în joc, astfel că inculpaţii acţionau în cunoştinţă de cauză cu privire la aceste aspecte.

În ce priveşte critica formulată de inculpatul C.O.A. în legătură cu nereţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, Înalta Curte constată că nu poate fi primită întrucât, faţă de relaţiile solicitate de la DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti rezultă că dosarul nr. 153/P/2013 privind pe numitul C.D. se află în curs de soluţionare, iar inculpatul C.O.A. nu beneficiază de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Faţă de cele menţionate, Înalta Curte constată că hotărârea instanţei de apel este legală şi temeinică, iar recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate, urmând ca în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să fie respinse.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.S.E. şi C.O.A. împotriva deciziei penale nr. 141 din 7 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 13 aprilie 2013 la 12 decembrie 2013.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 12 decembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 3968/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 4016/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3993/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Tâlhărie (art.211 C.p.), infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Re