ICCJ. Decizia nr. 4017/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Infracţiuni la alte legi speciale. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4017/2013
Dosar nr. 2807/40/2012
Şedinţa publică din 13 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 61 din 25 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. 2807/40/2012, s-au dispus următoarele:
A fost condamnat inculpatul M.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de:
- art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 şi 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.;
- art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la 2 ani şi 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 şi art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În temeiul art. 862 şi 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale şi accesorii aplicate, pe timp de 5 ani, interval care constituie termen de încercare.
În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte lunar, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;
b) să anunţe serviciul, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice serviciului şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., în sensul revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii din nou a unei infracţiuni în cursul termenului de încercare sau al neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori stabilite de instanţă.
S-a dedus din pedeapsa de executat, reţinerea de o zi, din 30 iunie 2011, dispusă împotriva inculpatului M.I.
A fost condamnat inculpatul V.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de:
- art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 şi art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. c) C. pen.;
- art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare;
- art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 71 şi art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. c) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) teza II, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În temeiul art. 861, 862 şi 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale şi accesorii aplicate, pe timp de 5 ani, interval care constituie termen de încercare.
În temeiul art. 863C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte lunar, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Botoşani;
b) să anunţe serviciul, în prealabil, despre orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice serviciului şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., în sensul revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii din nou a unei infracţiuni în cursul termenului de încercare sau al neîndeplinirii, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege ori stabilite de instanţă.
În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a bunurilor găsite la percheziţiile domiciliare de la SC S.D. SRL Baia Mare, V.B.I. şi V.G., respectiv pet-uri plastic, parte pline cu lichid colorat sau incolor şi parte goale, ce au fost ridicate de către organele de poliţie şi au fost depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Botoşani, cu dovezile din 15 februarie 2012, aflate la filele 126-128, vol. IV dos.
A fost admisă acţiunea civilă a cauzei.
A fost obligat inculpatul M.I. să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. laşi suma de 85.781 lei cu titlu de daune plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligat inculpatul V.G. să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Botoşani suma de 2.943 lei cu titlu de daune plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligat inculpatul V.G. să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.R.A.O.V. laşi suma de 84.232 lei cu titlu de daune, plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător mobiliar şi imobiliar dispusă prin Ordonanţa din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani şi procesul verbal de aplicare a sechestrului penal din 25 ianuarie 2012, cu privire la un apartament situat în Dorohoi, judeţul Botoşani, compus din trei camere şi dependinţe, proprietatea inculpatului V.G., cât şi cu privire la un autoturism, proprietatea aceleiaşi persoane (filele 138-143 vol. IV dps. up.).
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător luat prin aceeaşi ordonanţă cu privire la un autoturism tip autoutilitară, un autoturism marca X, un autoturism marca Y un autoturism marca Z, proprietatea altor persoane decât cei doi inculpaţi, pentru care nu s-a dispus prin rechizitoriu ridicarea expresă a acestor sechestre.
S-a dispus restituirea acestor bunuri actualilor proprietari.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător luat prin aceeaşi ordonanţă cu privire la un chioşc termopan tip modul, proprietatea SC G. SRL Dorohoi şi restituirea acestui bun către această societate.
La data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, un exemplar al acesteia se va comunica la O.N.R.C., în vederea înregistrării, conform art. 13 din Legea nr. 241/2005; art. 7 şi art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990, raportat la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
În temeiul art. 6 alin. (1)1 din O.G. nr. 75/2001, modificată, s-a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului sentinţei la D.G.F.P. laşi pentru inculpatul M.I. şi la D.G.F.P. Botoşani pentru inculpatul V.G., în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
A fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 5.000 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani din 18 aprilie 2012, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor M.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de „evaziune fiscală", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen. şi „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, de băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen. şi V.G., pentru săvârşirea infracţiunilor de „evaziune fiscală", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., „producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) litera b din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, de băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen.
S-a reţinut că în perioada decembrie 2010 - iunie 2011, inculpatul M.I., pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi inculpatului V.C.I., prin eludarea legislaţiei fiscale, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au achiziţionat, transportat şi comercializat produse de tip D. 91%, soluţie spălat parbrize 35,5%, soluţie Sirox 21% şi Bioambient 96%, conţinând alcool etilic denaturat 96% şi alcool etilic tehnic 91%, fabricate de SC S.D. SRL Baia-Mare, punct de lucru Buşag.
Mai apoi inculpatul V.G., în aceeaşi perioadă, a achiziţionat de la ceilalţi doi inculpaţi produse de tip „D." ş.a., a procurat ingrediente şi alte materiale necesare producerii şi îmbutelierii băuturilor alcoolice spirtoase şi a produs băuturi alcoolice spirtoase cu o concentraţie alcoolică cuprinsă între 20,48 % - 20,76%, pe care ulterior Ie-a comercializat mai multor persoane fizice neautorizate sau administratori ai unor societăţi comerciale, în vederea revânzării către consumatori, în afara oricărui cadru legal fiscal şi fără documente contabile ori alte acte justificative.
În perioada sus-menţionată, prin modalităţile anterior enunţate inculpatul M.I. a achiziţionat şi comercializat produsele de mai sus în cantitate totală de 80.000 litri, cu încălcarea legislaţiei fiscale în materie, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 75.087 lei (ce reprezintă T.V.A. în sumă de 66.357 lei şi impozit pe venit în sumă de 8.730 lei), prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata taxelor şi obligaţiilor fiscale datorate în condiţiile prevăzute în lege - prejudiciu ce nu a fost recuperat.
Tot în perioada sus-menţionată, prin modalităţile anterior enunţate inculpatul V.G. a achiziţionat şi comercializat produsele de mai sus în cantitate totală de 2455 litri, cu încălcarea legislaţiei fiscale în materie, din care a obţinut prin prelucrare cantitatea de 9820 litri băuturi alcoolice spirtoase pe care a comercializat-o la preţuri cuprinse între 5,3 lei/litru - 5,5 lei/litru, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în sumă de 88.120 lei (ce reprezintă acciză în sumă de 64.348 lei, T.V.A. aferentă în sumă de 15.445 lei şi impozit pe venit în sumă de 8.327 lei), prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la plata taxelor şi obligaţiilor fiscale datorate în condiţiile prevăzute în lege - prejudiciu ce nu a fost recuperat.
S-a reţinut în cuprinsul rechizitoriului faptul că la data de 22 februarie 2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul M.I. şi inculpatul V.C.I., începând din luna decembrie 2010, împreună cu alte persoane, a desfăşurat activităţi de achiziţionare, transport şi comercializare de produse de tip Dilusol 91%, soluţie spălat parbrize 35,5%, soluţie Sirox 21% şi Bioambient 96%, conţinând alcool etilic denaturat 96% şi alcool etilic tehnic 91%, fabricate de SC S.D. SRL Baia Mare - punct de lucru Buşag, prin ascunderea sursei taxabile şi impozabile sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi obligaţiilor fiscale datorate bugetului general consolidat al statului.
În perioada decembrie 2010 - iunie 2011, au fost efectuate de către organele de cercetare penală activităţi investigative specifice de urmărire a cercului de suspecţi, pentru documentarea activităţilor infracţionale desfăşurate de aceştia.
La data de 22 februarie 2011, a fost începută urmărirea penală în cauză, faţă de două persoane din cercul de suspecţi, respectiv M.I. şi V.C.I., după care, pentru obţinerea de probe suplimentare s-a recurs la folosirea mijloacelor investigative prevăzute în art. 911 şi urm. C. proc. pen., constând în interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor de tip „S.M.S.", supraveghere operativă şi filaj, în vederea depistării locaţiilor de producere şi depozitare a băuturilor alcoolice şi a locaţiilor de distribuire a acestora.
Pe baza acestor investigaţii s-a stabilit că, întreaga activitate infracţională era organizată şi coordonată de inculpatul M.I. care era ajutat de O.I., Z.M.I. şi N.L.P., fiind folosite autoturismele, pentru transportul produselor de la Baia - Mare, la locaţiile de depozitare şi plasare către clienţi. De asemenea, a reieşit că învinuitul V.C.I., prelua produsele respective de la inculpatul M.I., fiind ajutat în activitatea sa de învinuitul P.F.D. (zis „S." sau „B.") şi de învinuitul A.C.I. (zis „L.").
Pe baza aceloraşi investigaţii s-a stabilit că în perioada respectivă inculpatul V.G., ajutat de fii săi V.A.G. şi V.B.I., folosind autoutilitara, a achiziţionat produse de acest tip de la inculpatul M.I. şi învinuitul V.C.I., pe care ulterior Ie-a prelucrat prin adaos de arome şi apă plată, transformându-le în băuturi alcoolice spirtoase pe care Ie-a comercializat fie prin magazine proprii, fie la diferiţi clienţi din zona mun. Dorohoi şi a comunelor limitrofe.
Faţă de aspectele rezultate din investigaţii, au fost extinse cercetările în cauză, iar prin Rezoluţia din data de 01 iunie 2011 (confirmată de procuror la aceeaşi dată), s-a început urmărirea penală şi împotriva învinuiţilor V.G., V.A.G., V.B.I., A.C.l., P.F.D., N.L.P., Z.M.I. şi O.I., pentru săvârşirea infracţiunii de „evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală", şi pentru infracţiunea de „producere şi deţinere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal".
În urma activităţilor de supraveghere operativă şi filaj concretizate în procesele - verbale din datele de 21 iunie 2011 şi 29 iunie 2011, aflate la filele 69 - 76 vol. II - dosar, au fost stabilite locaţiile de unde învinuiţii se aprovizionau cu alcool etilic denaturat, precum şi locaţiile de distribuire a acestora către diferiţi clienţi în vederea comercializării. Astfel s-a stabilit că inculpatul M.I. se aproviziona cu produse de tip „D.", ş.a., de la SC S.D. SRL Baia Mare, punctele de lucru situate în Baia-Mare şi în localitatea Buşag.
S-au încuviinţat în cauză efectuarea de percheziţii pentru locaţiile în legătură cu care s-a apreciat că s-au săvârşit infracţiunile.
La data de 30 iunie 2011, echipe formate din lucrători de poliţie au efectuat simultan 10 percheziţii în locaţiile pentru care s-au obţinut autorizaţii, precum percheziţii corporale şi auto, fiind găsite mai multe bunuri şi cantităţi de băuturi alcoolice spirtoase, care prezentau interes în cauză şi confirmau existenţa activităţilor ilegale desfăşurate de către învinuiţi şi de alte persoane implicate în acestea.
Astfel, cu ocazia percheziţiei efectuate la imobilul aparţinând numitului D.V., folosit de inculpatul V.G., situat în mun. Dorohoi, jud. Botoşani, s-au găsit următoarele: 10 pet-uri a câte 51 fiecare, conţinând lichid de culoare brun - roşcat; 3 pet-uri a câte 10 litri fiecare conţinând lichid de culoare brun - roşcat, 3 pet-uri a câte 2 litri fiecare conţinând lichid de culoare brun - roşcat, 2 pet-uri a câte 2 litri fiecare conţinând lichid de incolor, 2 bidoane din plastic a câte 22 litri fiecare, acestea fiind goale şi prezentând un miros puternic de băuturi alcoolice, 6 pet-uri a câte 10 litri fiecare goale, din care un număr de 4 aveau etichetă cu inscripţia „solvent bioambient", şi 2 pet-uri având etichetă cu inscripţia „solvent sirox" şi un pet de 1 litru gol cu etichetă având inscripţia „colorant alimentar".
Băuturile alcoolice găsite cu acest prilej, au fost ridicate de către organele de poliţie şi trimise pentru analize la D.S.P.J. Botoşani - Laborator Chimie Sanitară şi Toxicologie, rezultând în urma determinărilor că toate recipientele găsite în locaţiile folosite de învinuiţi conţineau băuturi alcoolice cu o concentraţie între 20,48 % - 20,76% (aspect ce rezultă din buletinele de analiză - filele 170 -171);
De asemenea, cu ocazia percheziţiei efectuate în baza Ordonanţei procurorului din data de 22 iunie 2011, asupra autoturismului, aparţinând inculpatului V.G., concretizată în procesul-verbal din data de 30 iunie 2011, în partea din spate a acestui autoturism au fost identificate două butoaie goale cu o capacitate de 180 litri fiecare, care prezentau un miros puternic de băuturi alcoolice, un număr de 17 pet-uri a câte 5 litri fiecare conţinând apă de masă marca „Taqua", iar pe scaunul din partea dreaptă faţă a autoturismului s-a găsit un pet de 5 litri gol şi un număr de 3 pet-uri cu capacitatea de câte 2 litri fiecare conţinând un lichid incolor având un miros puternic de alcool. Din probele administrate a rezultat că apa de masă era folosită de acest inculpat la prelucrarea produselor de tip „Dilusol" şi transformarea acestora în băuturi alcoolice spirtoase de tipul celor găsite în cele trei pet-uri cu capacitatea de câte 2 litri fiecare. Bunurile găsite la percheziţii ce au fost ridicate de către organele de poliţie, au fost depuse în camera de corpuri delicte a I.P.J. Botoşani, cu dovezile din 15 februarie 2012, urmând a fi confiscate conform prevederilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen.
La locuinţele învinuiţilor şi inculpaţilor cu ocazia percheziţiilor au fost găsite mai multe telefoane mobile ce erau folosite de aceştia pentru relaţionare cu clienţii şi preluarea comenzilor pentru comercializarea produselor şi a alcoolului. S-a stabilit astfel că aceştia foloseau telefoanele mobile (utilizate de inculpatul M.I.), (utilizate de inculpatul V.G.), (utilizate de învinuitul V.C.I.), care în baza autorizaţiilor date de instanţă au fost interceptate în perioada februarie 2011 - iunie 2011. Totodată, s-a stabilit că cei trei menţionaţi mai sus, precum şi ceilalţi învinuiţi cercetaţi în cauză, foloseau mai multe telefoane cu cartele prepay cu diferite numere, schimbându-le frecvent tocmai pentru a nu putea fi interceptaţi şi urmăriţi.
Telefoanele ridicate au fost supuse unor percheziţii informatice, în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Botoşani prin încheierea din 05 septembrie 2011, rezultatele acestor activităţi fiind concretizate în procesele - verbale încheiate de lucrătorii din cadrul S.C.C.O. Botoşani, (filele 31-123, vol. IV dosar).
Probele administrate în cauză au indicat că la locuinţele inculpatului M.I. şi învinuitului V.C.I., erau depozitate cantităţi mari de produse de tip „D.", de unde erau apoi distribuite către clienţi (dintre care a fost identificat inculpatul V.G., ceilalţi fiind de pe raza jud. Neamţ, neputând fi identificaţi), însă aşa cum rezultă din convorbirile telefonice, prin luna martie 2011 în urma unor controale inopinate în trafic, învinuiţii au fost puşi în gardă, devenind mai prudenţi, avertizându-se unii pe alţii în sensul de a avea grijă să transporte cantităţi de produse mai mici, iar în locaţiile de depozitare să facă ordine şi curăţenie pentru a nu se găsi nimic în cazul unor percheziţii. Astfel, se explică faptul că în momentul efectuări percheziţiilor în aceste locaţii nu au fost găsite nici un fel de bunuri de tipul celor precizate mai sus.
Din verificările efectuate a rezultat că SC S.D. SRL Baia-Mare, cu sediul social în mun. Baia-Mare, şi puncte de lucru în localitatea Buşag, în apropiere de Baia-Mare, având ca obiect principal de activitate „Fabricarea de produse chimice organice de bază - 2014", din data de 04 iunie 1996, a obţinut autorizaţie de antrepozit fiscal, din data de 15 decembrie 2003, autorizaţie care permite ca în regim suspensiv de la plata accizelor să primească, să producă, să transforme, să deţină şi să expedieze 2 tipuri de produse accizabile, respectiv alcool etilic denaturat şi alcool etilic materie primă. Totodată, societatea a obţinut autorizaţie de utilizator final din 14 iunie 2010. în baza acestor autorizaţii, societatea fabrică şi o serie de produse intermediare ce conţin alcool etilic denaturat96%, şi 91%, respectiv soluţie spălat parbrize concentraţie alcoolică de 35,5% Jogoluţie dilusol concentraţie alcoolică de 91%, soluţie sirox concentraţie alcoolică de 91%, soluţie bioambient concentraţie alcoolică de 96%.
Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că inculpatul M.I. şi inculpatul V.C.I., au comercializat produsele de tip „D.", „B.", „S." şi „soluţie de spălat parbrize" achiziţionate de la SC S.D. SRL Baia-Mare, unor persoane fizice neautorizate, ori unor comercianţi care deţin bar-uri ori magazine mixte pe raza jud. Botoşani şi Neamţ, iar inculpatul V.G. a achiziţionat de la ceilalţi doi diferite cantităţi de astfel de produse, pe care Ie-a prelucrat prin adaos de apă şi arome, comercializând apoi băuturile alcoolice spirtoase de tip „R. şi V.", fie prin magazinele sale situate în localităţile Truşeşti, Coştiugeni şi în piaţa mun. Dorohoi, jud. Botoşani fie către alţi clienţi ocazionali, din comune limitrofe ale mun. Dorohoi, jud. Botoşani, respectiv Havârna, Ibăneşti, Cristineşti, Pomârla, jud. Botoşani, etc.
Aceste activităţi au fost desfăşurate de către inculpaţi în afara cadrului legal, fără a le evidenţia prin acte contabile ori alte documente, fără a înregistra veniturile obţinute, respectiv prin ascunderea bunurilor şi surselor impozabile şi taxabile, scopul lor fiind acela de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat.
Astfel, din probe a reieşit că inculpatul M.I. achiziţiona produse de tip „D.", „B.", „S.", şi „soluţie de spălat parbrize", de la SC S.D. SRL Baia Mare, prin intermediul învinuitului O.I., din Baia - Mare, persoană care se ocupa în acea perioadă cu activităţi de transport marfă, închiriind diferite maşini de la societăţi de transport sau de la alte persoane fizice, rezultând că folosea telefonul şi o autoutilitară. Astfel, inculpatul M.I. îi trimitea acestuia bani prin mandate poştale sau mandate on-line, iar O.I. ridica banii personal sau prin intermediul lui l.R.V. (fiul lui vitreg) şi O.N. (cumnatul lui), după care banii erau folosiţi pentru achiziţionarea produselor de la depozitele Siromex din Baia - Mare. Ulterior, O.I. transporta marfa acolo unde îi indica inculpatul M.I. care o prelua fie pe traseu, fie la domiciliul său din comuna Mirosloveşti, jud. laşi.
Din adresa din 30 iunie 2011, a Oficiului Judeţean - Reţea Poştală Maramureş - Oficiul nr. 1 Baia-Mare rezultă că numai în perioada 27 aprilie 2011-11 iunie 2011 (într-un interval de timp mai mic de două luni), O.I. a primit prin mandate poştale on-line de la învinuitul M.I. suma totală de 42.850 lei, pe care a folosit-o pentru achiziţionarea de produse de la SC S.D. SRL Baia-Mare, pe care i Ie-a transportat acestuia la domiciliul său din comuna Mirosloveşti, jud. laşi.
Din probele administrate a mai reieşit că inculpatul M.I. în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, a avut legături cu C.D. salariat al SC S.D. SRL Baia-Mare, prin intermediul căruia a achiziţionat peste 6.000 litri de produse de tip „D."
De asemenea, s-a stabilit că inculpatul M.I. s-a deplasat de câteva ori şi personal la SC S. SRL Baia Mare, achiziţionând diferite cantităţi de produse, pe care le-a transportat cu una dintre maşinile pe care le folosea în acea perioadă sau i-a trimis în câteva rânduri pe Z.M.I. şi pe N.L.P., pentru a aduce marfă de la depozitele fabricii din Baia-Mare, aspecte care rezultă atât din declaraţiile acestor persoane cât şi din convorbirile telefonice înregistrate.
Inculpatul M.I. achiziţiona de la SC S.D. SRL Baia-Mare respectivele produse cu preţuri cuprinse între 5,20 lei/litru - 6,70 lei/litru şi le revindea către diverşi clienţi de pe raza judeţului Neamţ, precum şi către inculpaţii V.C.I. şi V.G., cu preţuri cuprinse între 10 lei/litru-15 lei/litru.
Inculpatul V.C.I., la rândul lui le revindea către inculpatul V.G. cu un adaos de 1 leu/litru - 2 lei/litru sau chiar mai mult în funcţie de concentraţia de alcool etilic a produselor. Legătura dintre inculpaţii M.I. şi V.G., rezultă atât din declaraţiile acestora cât şi din convorbiri telefonice.
Astfel, s-a stabilit din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză că în perioada decembrie 2010-iunie 2011, inculpatul M.I., a achiziţionat de la SC S.D. SRL Baia-Mare, cantitatea totală de 80.000 litri produse intermediare ce conţineau alcool etilic, cu o concentraţie de 91 - 96% (în valoare de aproximativ 480.000 lei), cantitate pe care a comercializat-o către clienţi obţinând venituri, în decursul a şase luni, în sumă de aproximativ de 960.000 lei, cauzând bugetului general consolidat al statului un prejudiciu în sumă totală de sumă totală de 75.087 lei (ce reprezintă T.V.A. în sumă de 66.357 lei şi impozit pe venit în sumă de 8.730 lei), prin ascunderea sursei impozabile şi taxabile.
În aceeaşi perioadă inculpatul V.C.I., a achiziţionat de la inculpatul M.I. cantitatea totală de 1.750 litri produse fabricate de SC S.D. SRL Baia-Mare, pe care a comercializat-o cu un preţ mai mare decât cel de achiziţionare, prejudiciind în acest mod bugetul general consolidat al statului cu sumă de 560 lei, reprezentând impozit pe venit, sumă pe care a achitat-o cu chitanţa din 17 februarie 2012.
Din datele deţinute a reieşit că dintr-un litru de „D." de exemplu, inculpatul V.G. prin prelucrare, prin adaos de apă plată şi arome, reuşea să obţină circa 4 litri de băuturi alcoolice spirtoase R. sau V. sau chiar mai mult în funcţie de concentraţia de alcool etilic din produsele fabricate de SC S.D. SRL Baia-Mare. Acest aspect rezultă din declaraţiile inculpaţilor cât şi din convorbirile telefonice.
Astfel, inculpatul V.G. în perioada menţionată, a achiziţionat cantitatea totală de aproximativ 2.455 litri produse fabricate de SC S.D. SRL Baia-Mare, atât de la inculpatul M.I. cât şi de la învinuitul V.C.I., produse pe care Ie-a transformat, obţinând astfel cantitatea totală de 9.820 litri băuturi alcoolice spirtoase cu o concentraţie alcoolică de peste 20%, pe care a revândut-o către diverşi clienţi cu preţuri cuprinse între 5,3 lei/litru - 5,5 lei/litru, iar în acest mod a prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu suma totală de 88.120 lei, reprezentând accize în sumă de 64.348 lei, T.V.A. aferentă în sumă de 15.445 lei, impozit pe venit în sumă de 8.327 lei.
Prejudiciile cauzate de inculpaţii M.I. şi V.G. nu au fost recuperate.
Fiind audiat la urmărirea penală, inculpatul M.I. a recunoscut comiterea faptelor, descriind modul în care proceda, iar declaraţiile sale se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. După ce a luat cunoştinţă de cuantumul prejudiciului aşa cum a fost stabilit de organele competente, învinuitul a declarat că nu este de acord cu suma calculată de acestea, invocând faptul că a achiziţionat şi comercializat o cantitate mai mică de produse fabricate de SC S.D. SRL Baia-Mare, respectiv aproximativ 10.000 litri. În acest sens, a solicitat recalcularea prejudiciului pe baza bonurilor de consum, pe care le-a prezentat în copie, sugerând faptul că ar trebui efectuată o expertiză contabilă în cauză, însă cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală a renunţat la formularea oricărei cereri şi nu şi-a mai propus alte probe în apărare.
Susţinerile inculpatului, în legătură cu acest aspect sunt însă contrazise de probele administrate în cauză, din care rezultă aşa cum s-a arătat mai sus că învinuiţii nu întocmeau nici un fel de documente referitoare la activităţile pe care le desfăşurau şi că produsele achiziţionate nu erau cuantificate corect în bonurile prezentate. S-a apreciat la urmărirea penală, în situaţia dată, că prejudiciul nici nu putea fi stabilit altfel, decât prin estimare pe baza probelor administrate în dosar, aşa încât efectuarea unei expertize financiar - contabile sau o recalculare a prejudiciului nu ar fi posibilă din moment ce nici unul dintre învinuiţi nu poate prezenta documente legale sau o evidenţă a tranzacţiilor comerciale efectuate.
Mai mult decât atât, după cum se poate observa din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, din actele de investigare întocmite de organele de poliţie, din adresa Of. P. cu privire la sumele de bani trimise prin mandat poştal on-line, cât şi din declaraţiile date de învinuiţi şi de martori, în perioada decembrie 2010 - iunie 2011, comenzile prin telefoane se refereau la cantităţi mari de produse (1 tonă - 2 tone) şi erau făcute aproape zilnic ori la intervale scurte de timp, iar sumele de bani vehiculate erau de ordinul zecilor de mii, ceea ce conduce la concluzia că învinuiţii realizau câştiguri importante din aceste activităţi.
Pe de altă parte, relevante sunt în acest sens şi actele ridicate de la SC S.D. SRL Baia-Mare, din care rezultă că în decursul perioadei menţionate mai sus, SC S.D. SRL Baia-Mare, în calitate de antrepozitar autorizat a solicitat de mai multe ori suplimentarea cantităţii de produse accizabile înscrise în autorizaţia de utilizator final, obţinută în luna iunie 2010, primind aceste autorizări pentru cantităţi suplimentare foarte mari, spre exemplu la data de 21 februarie 2011, a obţinut autorizare pentru o cantitate suplimentară de 2.435.500,000 gr. Dall (aproximativ 250.000 litri) alcool etilic denaturat şi alte distilate denaturate. De asemenea, din fişele de magazie ridicate de la depozitele SC S.D. SRL Baia-Mare, se observă că în aceeaşi perioadă zilnic erau ridicate cantităţi foarte mari de la 1 tonă la 5 tone, de astfel de produse. Ori produsele respective aşa cum era precizat în specificaţiile tehnice erau produse folosite pentru degresarea, curăţarea suprafeţelor metalice sau din lemn ori pentru spălat parbrize la maşini, ceea ce nu justifică o cerere atât de mare de la persoane fizice pentru consum propriu. Aşa cum s-a arătat mai sus, pe baza probelor, s-a stabilit faptul că soluţiile respective erau folosite ca materie primă pentru fabricarea băuturilor alcoolice spirtoase, ceea ce explică consumul ridicat şi cererea foarte mare de astfel de produse.
De altfel, a reieşit din convorbirile telefonice că de la depozitele SC S.D. SRL Baia-Mare, în afară de învinuiţi se aprovizionau şi alţi clienţi din alte zone ale ţării, aspecte care însă exced cadrului procesual al acestui dosar penal, din punct de vedere al competenţei teritoriale.
Fiind audiat la urmărirea penală, inculpatul V.G., a recunoscut săvârşirea faptelor având şi el obiecţiuni ca şi celălalt inculpat în ceea ce priveşte cuantumul prejudiciului stabilit de organele fiscale susţinând că a prelucrat şi comercializat o cantitate mai mică de produse decât cele reţinute în actele de cercetare şi constatare. Aceste susţineri au fost însă înlăturate pentru aceleaşi considerente ca cele expuse mai sus.
Inculpatul V.C.I. a recunoscut comiterea faptelor şi a achitat suma stabilită ca prejudiciu.
Ceilalţi inculpaţi cercetaţi în cauză au declarat că, fiind rude sau prieteni cu inculpaţii M.I., V.G. şi inculpatul V.C.I., au acceptat benevol să-i ajute pe aceştia la efectuarea unor transporturi de produse de tip „D." sau băuturi alcoolice spirtoase, ori la efectuarea altor activităţi ori de câte ori au fost solicitaţi primind pentru serviciile prestate diferite sume de bani.
Din probele administrate în cauză a reieşit că aceşti inculpaţi au avut un rol secundar în desfăşurarea evenimentelor de mai sus, fiind trimişi de inculpaţii M.I., V.G. şi învinuitul V.C.I., să execute diferite sarcini în funcţie de necesităţile acestora, fără ca ei să beneficieze de câştiguri importante şi fără să conştientizeze caracterul ilegal al acestora activităţi. În aceste condiţii, faţă de învinuiţii O.I., P.F.D., A.C.l., V.A.G., V.B.l., N.L.P. şi Z.M.l., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. b C. proc. pen., pentru infracţiunile prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. a din Legea nr. 241/2005 şi art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., deoarece sub aspect subiectiv ei nu au acţionat cu intenţie directă sau indirectă la comiterea faptelor.
În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, pentru această faptă, constând în deţinerea de către inculpaţi a unor cantităţi mai mari de 300 litri produse intermediare (respectiv produse care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2 % în volum) faţă de aceşti învinuiţi s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unor sancţiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 10 lit. b)1 C. proc. pen., deoarece s-a apreciat că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, în raport de împrejurările în care s-au comis, de conduita anterioară şi atitudinea învinuiţilor pe parcursul urmăririi penale.
Totodată, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor M.I. şi V.C.I., pentru infracţiunea prev. de art. 2961 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., deoarece din probele administrate în cauză nu a reieşit că aceştia ar fi produs produse accizabile, respectiv băuturi alcoolice spirtoase în împrejurările arătate, ei doar achiziţionând şi comercializând produse intermediare de tip „D." şi altele, fiind aplicabile în acest caz prevederile art. 10 lit. c) C. proc. pen.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.C.I., întrucât a achitat prejudiciul cauzat prin evaziune fiscală, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală atât pentru infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. a din Legea nr. 241/2005, cât şi pentru infracţiunea prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 42 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 C. pen., deoarece faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.
Declaraţiile martorilor audiaţi în cauză au confirmat faptul că inculpatul M.I. şi inculpatul V.C.I. au desfăşurat activităţi comerciale cu produse intermediare, iar inculpatul V.G., a produs şi comercializat băuturi alcoolice spirtoase în perioada decembrie 2010 - iunie 2011, făcând acest lucru în afara cadrului legal şi prejudiciind astfel bugetul statului. De altfel, declaraţiile martorilor se coroborează cu aspectele rezultate din convorbirile telefonice purtate de învinuiţi cât şi cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv cu declaraţiile inculpaţilor.
Prin procesele-verbale încheiate la data de 02 februarie 2012 de Garda Financiară - secţia Botoşani din cadrul A.N.A.F, s-a stabilit că inculpatul M.I. a încălcat prevederile Codului Fiscal prin activităţile desfăşurate în perioada decembrie 2010 - iunie 2011, cauzând un prejudiciu în sumă de 80.707 lei, din care suma de 66.357 lei reprezintă T.V.A. şi suma de 14.350 lei reprezintă impozitul pe venit, iar inculpatul V.G. prin fapte de acelaşi gen a cauzat un prejudiciu în sumă de 88.120 lei, din care suma de 64.348 lei reprezintă accize, suma de 15.445 lei reprezintă T.V.A. şi suma de 8.327 lei reprezintă impozit pe venit, sume cu care această instituţie se constituie parte civilă în cauză.
Din R.I.F. încheiat la data de 09 aprilie 2012 de D.G.F.P.J. laşi - A.I.F., rezultă că inculpatul M.I. a cauzat un prejudiciu bugetului general consolidat al statului în sumă totală de 75.087 lei (ce reprezintă T.V.A. în sumă de 66.357 lei şi impozit pe venit în sumă de 8.730 lei), la care se adaugă majorări şi penalităţi de întârziere ce reprezintă obligaţii fiscale accesorii, prejudiciu ce nu a fost recuperat şi cu care această instituţie se constituie parte civilă în cauză.
Prin R.I.F. încheiat la data de 05 aprilie 2012, D.R.A.O.V. Iaşi - D.J.A.O.V. Botoşani, s-a stabilit că prejudiciul cauzat de inculpatul V.G., constând în cuantumul accizei aferente cantităţii de 9820 litri băuturi alcoolice spirtoase, produsă în afara antrepozitului fiscal, este în sumă de 64.348 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi T.V.A. aferentă şi impozit pe venitul obţinut din comercializare, aşa cum a fost calculat prin procesul - verbal din data de 01 ianuarie 2012 încheiat de Garda Financiară, secţia Judeţeană Botoşani. Această instituţie se constituie de asemenea parte civilă în cauză, deoarece prejudiciul nu a fost recuperat.
Vinovăţia inculpaţilor s-a stabilit în timpul urmăririi penale cu următoarele probe:
- proces - verbal de sesizare din oficiu;
- proces - verbal de sesizare din oficiu;
- ordonanţă de disjungere;
- ordonanţă de extindere a cercetărilor;
- ordonanţă de schimbare a încadrării juridice;
- declaraţiile martorilor B.C., C.A.C.; P.O.; C.O.; G.M.; C.P.; D.V.; l.R.V., C.D.; O.N.; M.I.a;
- declaraţiile inculpaţilor M.I., V.G., V.C.I.; O.I., P.F.D.; A.C.M., V.A.G., V.B.I., N.L.P. ; Z.M.I.;
- ordonanţe de autorizare provizorie a interceptării şi înregistrării audio a convorbirilor sau comunicărilor purtate prin telefon, încheieri şi autorizaţii emise instanţă, ordonanţe de delegare, încheieri de prelungire a autorizărilor;
- procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice;
- procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice;
- procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice;
- note de redare de redare a convorbirilor telefonice;
- încheierile din 22 iunie 2011 şi din 23 iunie 2011 de autorizare a percheziţiilor domiciliare;
- procese-verbale de percheziţie domiciliară şi planşe fotografice);
- ordonanţe de efectuare a percheziţiilor corporale şi auto şi procese-verbale;
- ordonanţă de efectuare a percheziţiei auto şi proces - verbal, planşă fotografică;
- referate de solicitare a autorizării percheziţiei informatice, autorizaţii şi procese - verbale de percheziţii;
- dovezile de ridicare şi predare a bunurilor ridicate de la percheziţii la camera de corpuri delicte a I.P.J. Botoşani:
- procese - verbale de restituire a unor documente şi telefoane mobile;
- ordonanţă de luare a măsurii sechestrului asigurător;
- proces - verbal de aplicare a sechestrului;
- declaraţii olografe ale inculpaţilor V.G., V.A.G. şi V.B.I.;
- adresele Primăriei Mun. Botoşani, Mun. Dorohoi, Mun. laşi, Mun. Roman, respectiv comunele Primăriile comunelor Truşeşti şi Albeşti, jud. Botoşani şi acte cu privire la bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor;
- ordonanţă de luare a măsurii asigurătorii şi procese - verbale de aplicare a sechestrului;
- încheierile O.C.P.I. Botoşani;
- buletine de analiză emise de D.S.P. Botoşani;
- procesele - verbale întocmite de Garda Financiară, secţia Judeţeană Botoşani transmise cu adresa din 07 februarie 2012;
- ordonanţe de delegare din datele de 22 iunie 2011, 23 iunie 2011 şi proces - verbal de constatare întocmit de D.G.A. - Serviciul Judeţean Botoşani şi I.P.J. Maramureş - S.I.F.;
- acte ridicate de la SC S.D. SRL Baia Mare;
- declaraţie martor M.C. - agent de pază la SC S.D. SRL Baia Mare;
- adresa din 30 iunie 2011 a Of. P. Baia - Mare;
- sesizările penale din 07 februarie 2012, din 03 februarie 2012 şi din 03 februarie 2012 ale Gărzii Financiare.
- Secţia Judeţeană Botoşani;
- declaraţia inculpatului O.I.;
- adresa din 05 aprilie 2012 a D.J.A.O.V. Botoşani şi R.I.F.;
- adresa din 09 aprilie 2012 a D.G.F.P.J. laşi şi R.I.F. din 09 aprilie 2012;
- procese - verbale de prezentare a materialului de urmărire penală;
- Inculpatul M.I. a mai fost condamnat pentru infracţiuni de acelaşi gen în anii 1996 şi 1997, dar prin sentinţa penală nr. 2493 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei laşi, s-a dispus reabilitarea judecătorească cu privire la condamnările anterioare. Acesta nu are nici o ocupaţie stabilă, locuieşte fără forme legale în diferite locuri, dar şi la domiciliul său din sat/comuna Mirosloveşti, jud. laşi, iar în cursul urmăririi penale a avut o bună conduită colaborând cu organele judiciare.
La data de 30 iunie 2011, inculpatul M.I. a fost reţinut de către organele de cercetare penală pe o durată de 24 de ore, iar la data de 01 iulie 2011, s-a dispus faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 de zile, măsură care nu a mai fost prelungită, deoarece nu s-a impus.
Faţă de inculpatul V.G. s-a dispus prin Ordonanţa din data de 30 iunie 2011, instituirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, care de asemenea nu a mai fost prelungită deoarece nu a mai fost necesar.
Prin Ordonanţa din data de 24 ianuarie 2012, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător imobiliar şi mobiliar asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpaţi şi partea responsabilă civilmente, respectiv SC G. SRL Dorohoi:
- un apartament situat în mun. Dorohoi, compus din 3 camere şi dependinţe dobândit de inculpatul V.G. prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea din 17 februarie 1999 la B.N.P. „D.T." Dorohoi, jud. Botoşani, cu o valoare de impozitare de 148.310,00 lei.
- un autoturism, capacitate cilindrică 2461 cmc.
- o utilitară, capacitate cilindrică 1557 cmc.
- chioşc termopan tip „modul" cu o valoare de inventar de 2.121,00 lei, aparţinând părţii responsabile civilmente SC G. SRL Dorohoi, a cărui administrator este inculpatul V.G.
Instanţa s-a învestit cu soluţionarea cauzei, dispunând citarea inculpaţilor şi a părţilor vătămate D.G.F.P. Botoşani, D.G.F.P. laşi, D.R.A.O.V. laşi şi A.N.V. Bucureşti, ca reprezentanţi ai A.N.A.F., funcţie de structura prejudiciului şi domiciliul fiscal al fiecărui inculpat, existente în judeţele laşi şi respectiv Botoşani.
Părţile vătămate citate în cauză s-au constituit părţi civile ca şi la urmărirea penală:
D.G.F.P. Botoşani, în numele şi pentru A.N.A.F. Bucureşti, a solicitat ca inculpatul V.G. să fie obligat la plata sumei totale de 28.879 lei cu titlu de daune reprezentând obligaţii fiscale structurate în T.V.A., impozit pe venit şi accesorii, cuprinzând dobânzi şi penalităţi, calculate conform O.G. nr. 92/2003, aşa cum sunt descrise pretenţiile la filele 13 şi 60 din dosarul instanţei.
D.G.F.P. Iaşi, în numele şi pentru A.N.A.F. Bucureşti, a solicitat la rândul ei obligarea inculpatului M.I. la plata sumei totale de 93.351 lei cu titlu de daune reprezentând obligaţii fiscale structurate în T.V.A., impozit pe venit şi accesorii, cuprinzând dobânzi şi penalităţi, calculate conform O.G. nr. 92/2003, aşa cum sunt descrise pretenţiile la fila 73 din dosarul instanţei.
A.N.V. în numele şi pentru A.N.A.F. Bucureşti, a solicitat la rândul ei, ca inculpatul V.G. să plătească exclusiv 64.348 lei cu titlu de accize, 10.232 lei cu titlu de dobânzi şi 9.652 lei cu titlu de penalităţi, plus dobânzi şi penalităţi, calculate conform O.G. nr. 92/2003, actualizate până la data achitării debitului principal, aşa cum sunt descrise pretenţiile la fila 124-125 din dosarul instanţei.
Citarea în cauză a acestor trei părţi vătămate s-a dispus datorită faptului că cei doi inculpaţi locuiesc în judeţe diferite, respectiv laşi şi Botoşani, unde îşi au sediile fiscale, inculpatul M.I. săvârşind infracţiuni care cuprind achiziţionarea, transportul şi comercializarea cantităţilor de alcool etilic sus arătate, iar inculpatul V.G. săvârşind infracţiuni care cuprind activităţi de achiziţionare, prelucrare şi comercializare, aşa explicându-se structura diferenţiată a pretenţiilor.
Cei doi inculpaţi au fost prezenţi în instanţă, arătând că recunosc şi regretă săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi, iar la termenul din 18 septembrie 2012, au arătat că solicită să fie judecaţi potrivit procedurii de judecată în cazul recunoaşterii vinovăţiei prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., infracţiunile fiind corect descrise în rechizitoriu, menţinându-şi în acest sens declaraţiile date la urmărirea penală.
Ca şi la urmărirea penală, singura situaţie cu care inculpaţii nu au fost de acord, a fost cuantumul prejudiciului, calculat la urmărirea penală şi reţinut prin rechizitoriu, arătând că sumele pretinse de părţile civile sunt prea mari faţă de realitate, iar calculul este greşit.
Instanţa de fond a admis la termenul de judecată din data de 18 septembrie 2012 cererile inculpaţilor de a fi judecaţi potrivit procedurii prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., respingând la acelaşi termen de judecată cererile inculpaţilor de a se disjunge latura civilă de latura penală a cauzei, întrucât în cauză este dată o situaţie specială, când disjungerea nu este posibilă, deoarece latura penală a cauzei este strâns legată de latura civilă, fiind incident art. 346 şi art. 34 lit. d) C. proc. pen., practica judiciară pronunţată până în prezent în asemenea situaţii statuând faptul că sunt aplicabile prevederile art. 3201 C. proc. pen., deşi inculpaţii contestă cuantumul prejudiciului, în condiţiile în care întinderea sumei nu este precizată în rechizitoriu, iar suma afirmată de inculpat nu a fost contrazisă cu certitudine de probatoriul cauzei, de îndoială profitând în mod evident inculpaţii.
Pe de altă parte, valoarea sumelor în discuţie nici nu constituie un element esenţial pentru caracterizarea faptelor inculpaţilor ca fiind infracţiune, iar cuantumul contestat nu determină constatarea producerii unor consecinţe deosebit de grave, situaţia prejudiciului din prezenta cauză fiind nerelevantă pentru încadrarea juridică.
În sfârşit, mărimea prejudiciului din prezenta cauză nu poate să constituie un element al formei calificate al infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi inculpaţii, impunându-se aşadar judecarea cauzei în ansamblul ei, atât în ce priveşte acţiunea penală, cât şi acţiunea civilă, tocmai în scopul stabilirii prejudiciului produs (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Dosar penal nr. 1348/R din 28 iunie 2012 şi sentința penală nr. 986 din 2 aprilie 2012).
Drept urmare, la acelaşi termen de judecată din 18 septembrie 2012, instanţa a procedat la verificarea situaţiei prejudiciului prin încuviinţarea efectuării în cauză a unei expertize fiscale, neadministrate la urmărirea penală, efectuată în condiţiile O.G. nr. 71/2001 şi Hotărârii Camerei Consultanţilor fiscali din 19 martie 2008, pentru a se stabili în concret dacă calcularea prejudiciilor pretinse de cele trei părţi civile a fost corect efectuată la urmărirea penală sau nu, cu indicarea, de asemenea, în concret, pentru fiecare dintre inculpaţi, a obligaţiilor fiscale pe care fiecare trebuie să le plătească fiecăreia dintre cele trei părţi civile, ce reprezintă în realitate, dar cu pretenţii diferite, una şi aceeaşi parte civilă, respectiv A.N.A.F.
Expertiza fiscală de la dosar a stabilit în principiu că valorile calculate la urmărirea penală au fost corecte, iar prin concluzii a defalcat prejudiciile cauzate de fiecare dintre inculpaţi, rezultând că inculpatul M.I. trebuie să plătească doar părţii civile A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. laşi suma de 85.781 lei cu titlu de obligaţii fiscale, aşa cum s-a arătat de către consultantul fiscal în răspunsul la obiecţiunile expertizei depuse la fila 194 dosar.
La rândul său, pentru inculpatul V.G., consultantul fiscal a arătat că el trebuie să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Botoşani cu acelaşi titlu, suma de 2.943 lei, iar la aceeaşi agenţie, reprezentată prin D.R.A.O.V. laşi suma de 84.232 lei cu titlu de accize rezultate din producţia de băuturi alcoolice.
Consultantul fiscal a calculat aceste obligaţii fiscale cu luarea în consideraţie a cantităţii de 80.000 litri de substanţă dilusol, bioambient, sirox şi soluţie de spălat parbrize, achiziţionate, transportate şi comercializate de la SC S.D. SRL Baia-Mare, de inculpatul M.I., cât şi a cantităţii de 2.455 litri din aceleaşi substanţe, prelucrate în 9.820 litri alcool disimulat; achiziţionate, prelucrate şi comercializate de inculpatul V.G. de la coinculpatul M.I. şi de la inculpatul V.C.I., pentru care nu s-a dispus trimiterea în judecată, ci scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni administrative, în considerarea situaţiei personale a acestuia.
În consecinţă, în rezolvarea laturii penale a cauzei, avându-se în vedere probele administrate în cauză la urmărirea penală, însuşite de inculpaţi; situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu, de asemenea însuşită de inculpaţi; având în vedere faptul recunoaşterii infracţiunilor de către cei doi inculpaţi şi cererea acestora de a fi judecaţi potrivit procedurii cuprinse în art. 3201 C. proc. pen.; având în vedere concluziile expertizei fiscale arătate mai sus care nu sunt de natură să schimbe situaţia de fapt şi nici încadrarea juridică a infracţiunilor; cum faptele inculpaţilor există şi constituie infracţiuni, sunt săvârşite de aceştia şi sunt prevăzute de legea penală, instanţa a reţinut vinovăţia acestora pentru săvârşirea infracţiunilor, aşa cum sunt ele descrise prin rechizitoriu.
La individualizarea judecătorească a pedepselor ce au fost aplicate fiecăruia dintre inculpaţi, instanţa de fond a avut în vedere, pe lângă criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., şi pe cele referitoare la persoana fiecăruia dintre inculpaţi, în prezent fără antecedente penale, cu o conduită procesuală corectă, apreciindu-se că pentru condamnarea şi reeducarea lor este suficientă aplicarea unor pedepse principale şi complementare cu închisoare şi interzicerea unor drepturi, în condiţiile concursului real de infracţiuni, cât şi a unor pedepse accesorii, ale căror executare să fie suspendată sub supraveghere, conform art. 861 şi urm. C. pen. şi art. 71 alin. (5) C. pen.
S-a instituit în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi măsurile de supraveghere cuprinse în art. 863 C. proc. pen., atrăgându-se atenţia inculpaţilor asupra art. 864 C. proc. pen.
Întrucât în timpul percheziţiilor domiciliare ale inculpaţilor şi furnizorului, au fost descoperite de organele de urmărire penală o serie de obiecte şi produse care au servit sau au rezultat din infracţiune, instanţa de fond a dispus confiscarea acestor obiecte şi cantităţi de lichide colorate sau incolore, indisponibilizate în prezent la I.P.J. Botoşani.
Faptele fiind săvârşite în intervalul decembrie 2010 - iunie 2011, şi cum noul C. civ. a intrat în vigoare în luna octombrie 2011, în temeiul art. 998, 999 din vechiul C. civ., aplicabil în cauză, cât şi în temeiul prevederilor legale specifice privind obligaţiile fiscale arătate în expertiza fiscală de la dosar, cât şi în cuprinsul rechizitoriului, avându-se în vedere concluziile expertizei fiscale şi răspunsurile la obiecţiuni depuse la fila 124 dosar, instanţa de fond i-a obligat pe fiecare inculpat să plătească fiecărei părţi civile constituite, obligaţiile fiscale pretinse, aşa cum au fost ele determinate prin expertiză, expertiză care, în conformitate cu cap. III, alin. (3) din dispoziţiile finale ale hotărârii nr. 13 din 19 martie 2008 a Camerei consultanţilor fiscali, sus arătată, are caracter de probă ştiinţifică.
Instanţa de fond a apreciat că nu poate fi reţinut în cauză un prejudiciu mai mic decât cel stabilit la urmărirea penală, cât şi cel stabilit ştiinţific prin expertiza fiscală de la dosar, întrucât pentru ambii inculpaţi, faptul achiziţionării, transportului, prelucrării şi comercializării substanţelor produse la societatea de la Baia Mare este pe deplin dovedit în cauză, atât cu recunoaşterea inculpaţilor, cât şi cu interceptările telefonice de la dosar şi declaraţiile martorilor audiaţi la urmărirea penală C.D., D.V., B.C.C., A.C., P.O., C.O., G.M., C.P., inclusiv declaraţiile inculpatului V.C.I.
De asemenea, au fost avute în vedere declaraţiile martorilor O.I., Z.I., N.L.P., P.F.D. şi A.C., inculpatul M.I. arătând la urmărirea penală, în declaraţia sa, că a achiziţionat, transportat şi comercializat 10.000 litri substanţă de la producătorul din Baia Mare, iar în faţa instanţei a arătat la termenul din 16 octombrie 2002 că această cantitate este de 16.000 litri.
De asemenea, la acelaşi termen de judecată, inculpatul V.G. a arătat că a achiziţionat şi prelucrat doar 500 litri substanţe brute.
Instanţa de fond a apreciat că aceste poziţii ale celor doi inculpaţi nu sunt conforme cu adevărul, întrucât din probele sus arătate rezultă cu certitudine că cei doi inculpaţi au achiziţionat, prelucrat şi comercializat cantităţile reţinute prin rechizitoriu şi nu cantităţi mai mici.
Astfel martorul O.I. a arătat că la solicitarea inculpatului M.I., în perioada decembrie 2010 - iunie 2011, adică timp de 6 luni, a făcut în numele şi pentru acesta, mai multe transporturi de la Baia-Mare în localitatea de domiciliu a inculpatului, Mirosloveşti, judeţul laşi sau în localitatea Dorohoi, judeţul Botoşani, transportând cantităţi de alcool cuprinse între 2.000 şi 2.500 litri la fiecare cursă.
Aceste curse le efectua de una sau două ori pe săptămână, rezultând că în fiecare lună din intervalul sus arătat făcea 8 curse, iar în tot intervalul a făcut cea. 56 de curse, aşa cum rezultă dintr-un calcul aritmetic, iar tot printr-un calcul aritmetic, având în vedere că la fiecare cursă se transportau 2.000 sau 2.500 litri alcool, rezultă că toate transporturile s-au făcut pentru peste 100.000 litri alcool, cantitatea de 80.000 litri alcool reţinute prin rechizitoriu, dovedindu-se astfel exactă.
Pentru inculpatul V.G., rezultă că pentru el s-a avut în vedere cantitatea de 2.455 litri alcool brut şi 9.820 litri alcool prelucrat, recunoscând la urmărirea penală că a comercializat 12.000 litri alcool prelucrat, aşa cum rezultă din declaraţia acestuia.
Din probele de la dosar rezultă că dintr-un litru de alcool brut rezultau 4 litri de alcool prelucrat, iar printr-un calcul aritmetic, rezultă că pentru producerea unei cantităţi de 12.000 litri de alcool prelucrat trebuiau să se prelucreze 3.000 litri alcool brut, cantitatea rezultând prin împărţirea cantităţii de 12.000 litri la 4 litri.
De asemenea, s-a avut în vedere că inculpatul V.C.I. a arătat în declaraţia sa că i-a vândut inculpatului V.G. 1.750 litri alcool brut, faţă de 500 litri, cât acest inculpat a recunoscut la termenul din 16 octombrie 2012.
Nu în ultimul rând au fost avute în vedere şi obiectele care s-au descoperit cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi celelalte acte, inclusiv cele provenite de la producătorul din Baia-Mare, de unde se poate trage concluzia că şi acest inculpat a prelucrat şi comercializat cantitatea de alcool reţinută prin rechizitoriu, cantitate care se dovedeşte, de asemenea, exactă.
Drept urmare, acţiunea civilă a cauzei a fost admisă, aşa cum a fost ea determinată în mod ştiinţific prin expertiza fiscală.
Întrucât pentru recuperarea acestor prejudicii s-a instituit la urmărirea penală măsuri asigurătorii, s-au menţinut parte din aceste măsuri, cu excepţia autoturismelor, care nu mai sunt proprietatea celor doi inculpaţi, dispunându-se restituirea acestor bunuri actualilor proprietari.
De asemenea, întrucât măsurile asigurătorii au fost instituite şi pentru un chioşc proprietate SC G. SRL Dorohoi, care este străină de prezenta cauză, instanţa de fond a dispus ridicarea măsurilor şi cu privire la acest bun, nefiind dată o situaţie de răspundere a comitentului pentru fapta prepusului.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel părţile civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani şi A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi.
În motivarea apelului său, partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani a arătat, în esenţă, că prejudiciul adus bugetului de stat de către inculpatul V.G. este în sumă totală de 28.879 lei, solicitând obligarea inculpatului la plata acestuia, precum şi a dobânzilor şi a penalităţilor calculate conform art. 120 şi 1201 din O.G. nr. 92/2003.
În motivarea apelului său, partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi a arătat, în esenţă, că prima instanţă nu a făcut referire la solicitarea de a se lua măsurile asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatului M.I., până la concurenţa sumei arătate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă (93.351 lei). În consecinţă, a solicitat obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului în sumă de 93.351 lei şi a dobânzii legale prevăzute de art. 120 din O.G. nr. 92/2003, calculată până la data plăţii şi achitării integrale a prejudiciului arătat şi să se dispună luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului prezente şi până la concurenţa sumei cu care s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
Prin Decizia penală nr. 74 din 30 mai 2013 Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părţile civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani şi A.N.A.F. -D.G.F.P. Iaşi împotriva sentinţei penale nr. 61 din 25 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia penală.
A obligat pe fiecare dintre părţile civile apelante la plata către stat a sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma de 600 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii intimaţi (câte 300 lei), se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Suceava.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut că sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică, pentru următoarele considerente:
Prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
S-a reţinut că inculpaţii intimaţi M.I. şi V.G. au comis faptele deduse judecăţii în împrejurările reţinute de prima instanţă şi arătate în considerentele sentinţei atacate, vinovăţia lor fiind în mod corect stabilită.
Având în vedere atitudinea procesuală a inculpaţilor M.I. şi V.G. şi solicitarea acestora de a fi judecaţi conform procedurii simplificate, în mod corect prima instanţă a făcut aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen.
Relativ la cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor intimaţi, Curtea a apreciat că acesta a fost just şi proporţional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., pedepsele rezultante aplicate fiind în măsură să răspundă cerinţelor de sancţionare, coerciţie şi reeducare prev. de art. 52 C. pen.
Astfel, pedepsele aplicate inculpaţilor intimaţi M.I. şi V.G. sunt în măsură să satisfacă imperativul justei individualizări a pedepsei, fiind de natură a contribui atât la reeducarea inculpaţilor, cât şi la asigurarea scopului de prevenţie generală, în sensul că aceştia îşi vor putea forma o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, singura vizată prin motivele de apel, Curtea a reţinut că partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Judeţeană Botoşani s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 28.879 lei, plus dobânzile legale prevăzute de art. 120, 1201 C. proc. fisc., calculate până la achitarea întregului debit, iar partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. laşi s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 93.351 lei, plus dobânzile legale prevăzute de art. 120 C. proc. fisc., calculate până la data plăţii şi achitării integrale a prejudiciului.
Din raportul de expertiză fiscală efectuat în cauză şi răspunsul la obiecţiunile formulate, rezultă că valorile calculate la urmărirea penală au fost corecte, fiind defalcate prejudiciile cauzate de fiecare dintre inculpaţi, rezultând că inculpatul M.I. trebuie să plătească doar părţii civile A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. laşi suma de 85.781 lei cu titlu de obligaţii fiscale, iar inculpatul V.G. trebuie să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Botoşani suma de 2.943 lei cu titlu de obligaţii fiscale, iar la aceeaşi agenţie, reprezentată prin D.R.A.O.V. Iaşi, suma de 84.232 lei cu titlu de accize rezultate din producţia de băuturi alcoolice.
Aceste obligaţii fiscale au fost calculate luându-se în considerare cantitatea de 80.000 litri de substanţă dilusol, bioambient, sirox şi soluţie de spălat parbrize, achiziţionate, transportate şi comercializate de la SC S.D. SRL Baia-Mare, de inculpatul M.I., cât şi a cantităţii de 2.455 litri din aceleaşi substanţe, prelucrate în 9.820 litri alcool disimulat, achiziţionate, prelucrate şi comercializate de inculpatul V.G. de la inculpatul M.I. şi de la învinuitul V.C.I., pentru care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.
Curtea a constatat că prin motivele de apel, partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi a arătat, în esenţă, că prima instanţă nu a făcut referire la solicitarea de a se lua măsurile asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatului M.I., până la concurenţa sumei arătate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă (93.351 lei), solicitând obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului în sumă de 93.351 lei şi a dobânzii legale prevăzute de art. 120 din O.G. nr. 92/2003, calculată până la data plăţii şi achitării integrale a prejudiciului arătat şi să se dispună luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului prezente şi până la concurenţa sumei cu care s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, fără însă a critica modul în care s-a stabilit cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora au fost obligaţi inculpaţii prin sentinţa penală recurată.
În ceea ce priveşte motivele de apel formulate de partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P.J. Botoşani, acestea se referă, în principal, la valoarea T.V.A. de plata aferentă veniturilor estimate din vânzarea băuturilor alcoolice, despre care a arătat că este în sumă de 116.394 lei, iar nu de 119.000 lei cum a stabilit expertul desemnat în cauză, precum şi la valoarea prejudiciului rezultat din impozitul pe venit datorat. Partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P.J. Botoşani a arătat şi faptul că expertul nu a făcut trimitere la niciun act normativ care ar putea să combată prejudiciul stabilit prin R.I.F.
Curtea a constatat însă că atât raportul de expertiză fiscală, cât şi răspunsul la obiecţiunile formulate, fac trimitere la toate actele normative avute în vedere de către expert la formularea concluziilor.
În ceea ce priveşte valoarea T.V.A. de plata aferentă veniturilor estimate din vânzarea băuturilor alcoolice, despre care partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Judeţeană Botoşani a arătat că este în sumă de 116.394 lei, iar nu de 119.000 lei cum a stabilit expertul desemnat în cauză, este de observat că în cuprinsul raportului de expertiză fiscală, consultantul financiar a făcut referire în mod corect la disp. art. 152 alin. (1) din C. fisc. (în vigoare la data săvârşirii faptelor deduse judecăţii), conform cărora suma de 116.394 lei nu depăşeşte plafonul de scutire de 119.000 lei, prevăzut de acest act normativ, astfel încât rezultă T.V.A. de plată zero.
Cu privire la prejudiciul rezultat din impozitul pe venit datorat, partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P.J. Botoşani a arătat că echipa de inspecţie fiscală în mod legal a stabilit pentru anii 2010 şi 2011 suma totală de 8.327 lei, motivat de faptul că aceste sume au fost stabilite neavând la dispoziţie documente justificative reprezentând cheltuieli deductibile.
Or, atât în raportul de expertiză fiscală, cât şi în răspunsul la obiecţiunile formulate, s-a precizat faptul că în situaţia în care documentele justificative nu există sau sunt incomplete, privind activitatea economică, Ordinul nr. 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere art. 1 alin. (3) prevede că „Stabilirea bazei de impunere se va face prin estimarea atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor aferente acestora."
Prin urmare, în mod corect s-a stabilit că cheltuielile estimate sunt aferente veniturilor estimate.
În consecinţă, prejudiciul total din impozitul pe venit este în sumă de 2.829 lei (404 lei pentru anul 2010 + 2425 lei pentru anul 2011), astfel după cum s-a calculat în raportul de expertiză, iar nu de 8.327 lei, cum a susţinut partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P.J. Botoşani.
Prin urmare, având în vedere concluziile raportului de expertiză fiscală, cât şi răspunsul la obiecţiunile formulate, Curtea a constatat că valoarea prejudiciilor cauzate părţilor civile A.N.A.F. - D.G.F.P.J. Botoşani şi A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi a fost stabilită în mod corect, pe baza unei probe ştiinţifice, neexistând nici un motiv întemeiat pentru a se înlătura de la soluţionarea cauzei concluziile formulate de consultantul financiar.
Prin urmare, în mod corect prima instanţă l-a obligat pe inculpatul M.I. să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Iaşi suma de 85.781 lei cu titlu de daune plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului, iar pe inculpatul V.G. l-a obligat să plătească A.N.A.F. Bucureşti prin D.G.F.P. Botoşani suma de 2.943 lei cu titlu de daune plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului, precum şi A.N.A.F. Bucureşti prin D.R.A.O.V. Iaşi suma de 84.232 lei cu titlu de daune, plus penalităţile şi dobânzile prevăzute de lege aferente acestei sume, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la achitarea integrală a debitului.
În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi, de a se lua măsurile asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatului M.I., până la concurenţa sumei arătate în cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă, Curtea a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, pe de o parte, nu s-a dovedit existenţa vreunui indiciu, în sensul că inculpatul ar intenţiona să se sustragă de la plata despăgubirilor civile, iar pe de altă parte, partea civilă nu a individualizat bunurile imobile/mobile aparţinând inculpatului, pentru ca instanţa să procedeze in consecinţă.
Or, în conformitate cu disp. art. 163 alin. (6) C. proc. pen., luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie doar în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, ceea ce nu este cazul în speţă, astfel încât nu se impunea ca instanţa, din oficiu, să facă demersuri în vederea instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului M.I.
Împotriva acestei din urmă decizii au declarat recursuri părţile civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani, A.N.A.F. - D.G.F.P. laşi.
Partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani, în motivele scrise de recurs(filele 23-27 dos.), a criticat decizia pronunţată de instanţa de apel în sensul că motivaţia acestei instanţe privind obligarea inculpatului V.G.numai la suma de 2.943 lei este nefundamentată, considerându-se, în esenţă, că acest inculpat a adus bugetului de stat un prejudiciu în sumă totală de 28.879 lei aşa cum rezultă din conţinutul R.I.F. din 23 aprilie 2012, a Deciziei de impunere privind T.V.A. din 23 aprilie 2012 şi a Deciziei de impunere privind impozitul pe venit din 23 aprilie 2012.
Având în vedere că până la achitare pentru debitul mai sus menţionat se calculează dobânzi şi penalităţi conf.prev.art. 120 şi art. 1201 din O.G. nr. 92/2003 republicată,a solicitat obligarea inculpatului şi la plata acestora.
În final a solicitat, pentru considerentele detaliate în scris în memoriul depus la dosar, admiterea recursului astfel cum acesta a fost formulat şi modificarea sentinţei în ceea ce priveşte latura civilă în sensul obligării inculpatului V.G. la plata total a sumei de 28.879 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului.
Partea civilă A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi în motivele scrise de recurs (fila 19 dos.) a arătat, în esenţă, că în mod eronat a fost obligat inculpatul M.I. la plata sumei de 85.781 lei, suma stabilită prin raportul de expertiză contabilă la care această parte civilă a formulat obiecțiuni însă aceste obiecțiuni nu au fost luate în considerare de instanţele de fond şi de apel.
În final a solicitat admiterea recursului,desfiinţarea celor două hotărâri pe latură civilă şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care inculpatul M.I. să fie obligat la plata prejudiciului cauzat bugetului de stat în sumă de 93.351 lei şi a dobânzii legale prevăzute de art. 120 din O.G. nr. 92/2003 republicată,calculată până la data plăţii şi achitării integrale a prejudiciului Totodată a solicitat ca instanţa să dispună luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului, prezente şi viitoare până la concurenţa sumei cu care s-a constituit parte civilă în prezenta cauză în cuantum de 93.351 lei.
Recursurile declarate de părţile civile sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente.
Criticile formulate de părţile civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani şi A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi, vizează exclusiv latura civilă a cauzei, respectiv cuantumul prejudiciilor la care au fost obligaţi cei doi inculpaţi, în acest sens solicitându-se instanţei de recurs ca inculpatul V.G. să fie obligat la plata sumei totale de 28.879 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului iar inculpatul M.I. să fie obligat la plata prejudiciului cauzat bugetului de stat în sumă de 93.351 lei şi a dobânzii legale prevăzute de art. 120 din O.G. nr. 92/2003 republicată, calculată până la data plăţii şi achitării integrale a prejudiciului. Totodată, a solicitat ca instanţa să dispună luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului,prezente şi viitoare până la concurenţa sumei cu care s-a constituit parte civilă în prezenta cauză în cuantum de 93.351 lei.
Examinând recursurile declarate de părţile civile A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani şi A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi, prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:
În cauză se observă că, Decizia penală nr. 74 a fost pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, la data de 30 mai 2013, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, prin care a fost modificat conţinutul art. 3859 C. proc. pen., fie prin abrogarea unor cazuri de casare, fie prin modificarea conţinutului cazurilor de casare rămase în vigoare, astfel încât Înalta Curte va supune analizei numai acele critici care se circumscriu cazurilor de casare în vigoare, în forma stabilită de Legea nr. 2/2013 intrată în vigoare la data de 15 februarie 2013.
În cauza dedusă judecăţii deşi recurentele părţi civile nu au indicat expres cazul de casare pe care îl invocă, criticile formulate s-ar putea circumscrie doar cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. care priveşte greşita aplicare a legii însă, Înalta Curte reţine că acest motiv de casare nu este incident în cauză.
Astfel cazul de casare mai sus menţionat se referă la situaţia în care hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii. Or, niciuna din aceste situaţii reglementate de dispoziţiile legale evocate nu se regăseşte în cauza dedusă judecăţii.
Recurentele părţi civile critică modul de soluţionare a cererii de constituire ca părţi civile în cauză, or, din acest punct de vedere apreciază Înalta Curte că, nu pot fi supuse analizei aceste motive de recurs prin prisma dispoziţiilor art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., caz de casare ce se referă doar la chestiuni de drept, iar soluţionarea cererii de constituire de parte civilă, ca atribut exclusiv al instanţei de judecată, nu constituie o astfel de chestiune de drept care să fie aptă să atragă incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.
De altfel, din expunerea de motive ce stă la baza Legii nr. 2/2013 rezultă că unul din scopurile ce au determinat emiterea acestei legi a fost tocmai transformarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o Curte de Casaţie, astfel încât este lipsit de sens a proroga incidenţa unor cazuri de casare asupra unor probleme ce exced conţinutului acestora.
Întrucât cuantumul prejudiciului, în noua reglementare, nu poate fi cenzurat de instanţa de recurs prin niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen. rămase în vigoare după data de 15 februarie 2013, Înalta Curte în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani şi A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care sumele de câte 200 lei reprezintă onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi M.I. şi V.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de A.N.A.F. - D.G.F.P. Botoşani, A.N.A.F. - D.G.F.P. Iaşi împotriva Deciziei penale nr. 74 din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care sumele de câte 200 lei reprezintă onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimaţii inculpaţi M.I. şi V.G.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 decembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 3987/2013. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 4021/2013. Penal → |
---|