ICCJ. Decizia nr. 588/2013. SECŢIA PENALĂ. Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Recurs

Comentarii

0



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 588/2914

Dosar nr. 315/119/2013

Şedinţa publică din 17 februarie 2014

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 8/S din 15 martie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 315/119/2013, Tribunalul Covasna a hotărât următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen., s-au respins cererile formulate de inculpaţii C.L.A., V.P. şi D.E. privind schimbarea încadrării juridice a faptelor de „cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept", prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în tentativă la infracţiunile de „cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept", prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. f) C. pen., au fost condamnaţi inculpaţii S.E.M., S.C.A., D.E., C.L.A., V.P. şi L.A. la pedepse de câte 200 lei amendă penală, fiecare, pentru săvârşirea infracţiunilor de „cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept".

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. f) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.Ş.B. la pedeapsa de 150 lei amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de „cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept".

S-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 631 C. pen. privind înlocuirea amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul sustragerii cu rea-credintă de la executarea acesteia.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a cantităţii de 5,77 gr. de canabis ridicată de la inculpatul T.Ş.B. şi rămasă în urma efectuării analizelor de laborator, aflată în camera de corpuri delicte a I.G.P.R. în baza dovezi din 4 octombrie 2012.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială a trei cutii de carton inscripţionate „S.D.", „O.C.D. P." şi „M.", care conţin foiţe pentru confecţionarea artizanală de ţigarete, ridicate de la inculpaţii S.C.A., C.L.A. şi T.Ş.B., aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, conform procesului-verbal din data de 18 ianuarie 2013.

În baza art. 913 alin. (7) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, s-a dispus arhivarea suportului D.V.D., cu capacitatea de 4,7Gb, pe care sunt stocate comunicaţiile interceptate şi înregistrate, în cauză, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, conform procesului-verbal din data de 18 ianuarie 2013, în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat să plătească statului câte 120 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în fapt că, în cursul lunii iulie 2012, organele de poliţie judiciară din cadrul S.C.C.O. Covasna au intrat în posesia unor informaţii cu privire la pregătirea şi comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzute de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, de către inculpaţii D.E. şi T.Ş.B., respectiv numitul C.D.E., care ar fi deţinut şi oferit droguri de risc, respectiv cannabis, potrivit procesului - verbal din data de 24 iulie 2012, încheiat în cadrul activităţilor specifice de căutare şi identificare a persoanelor cu preocupări pe linia traficului şi consumului ilicit de droguri (filele 5-6 dosar urmărire penală), din care rezultă că D.E., T.Ş.B. şi C.D.E. sunt consumatori de droguri de risc şi comercializează cannabis persoanelor din anturajul lor.

În aceste condiţii, pentru stabilirea situaţiei de fapt şi identificarea persoanelor implicate în activitatea de trafic sau consum de droguri, prin încheierile nr. 69 din 31 iulie 2012 şi nr. 71 din 07 august 2012 pronunţate de Tribunalul Covasna în Dosarele nr. 75/2057/119/2012 şi 77/2085/119/2012, s-a dispus autorizarea interceptării şi înregistrării pe suport optic a traficului aferent de la posturi telefonice, utilizat de D.E. şi utilizat de T.Ş.B., pentru perioada 31 iulie 2012-29 august 2012, sens în care au fost emise autorizaţiile din 2012, precum şi cu nr. X, utilizat de S.C.A., pentru perioada 7 august 2012 - 5 septembrie 2012, fiind emisă autorizaţia din 2012.

Din comunicaţiile purtate de inculpaţii D.E. şi T.Ş.B. a rezultat faptul că aceştia au preocupări pe linia consumului de droguri de risc, respectiv cannabis, dar şi faptul că inculpaţii L.A., S.E.M., S.C.A., C.L.A. şi V.P. fac parte din anturajul lor şi, la rândul lor, procură şi consumă cu aceştia cannabis.

Inculpaţii T.Ş.B., L.A., S.E.M., S.C.A., D.E. şi C.L.A. sunt prieteni din copilărie şi au preocupări anterioare legate de consumul de cannabis, chiar şi împreună, în cazul unora fiind vorba de mai mulţi ani.

Inculpata V.P. este prietena inculpatului C.L.A. şi de cea. 2 ani consuma ocazional cannabis, la diferite petreceri, ceea ce denotă şi preocuparea acesteia legată de consumul de droguri.

Având în vedere că, la data de 10 august 2012 urma să se desfăşoare pe raza com. Teliu, jud. Braşov, un festival de muzică, inculpaţii D.E., T.Ş.B., L.A., S.E.M., S.C.A., C.L.A. şi V.P., precum şi martorul G.G.M., s-au hotărât să participe şi să stea în corturi, iar inculpaţii au hotărât să strângă bani, pentru a cumpăra cannabis, pe care să-1 consume la festival, drogurile urmând a fi cumpărate de inculpatul T.Ş.B., cu suma de 65 lei/gram, de la o persoană care locuieşte în mun. Braşov, identificată ulterior ca fiind C.G.

Înţelegerea dintre cei şapte inculpaţi, în sensul de a cumpăra, împreună cannabis, a rezultat atât din declaraţiile acestora, cât şi din convorbirea telefonică purtată de inculpatul T.Ş.B. cu inculpatul L.A., la data de 10 august 2012, orele 13 ianuarie 34.

În acest scop, la data de 9 august 2012, la rugămintea inculpatului C.L.A., inculpata V.P., a expediat prin virament bancar, în contul inculpatei S.E.M., deschis la SC B.T. SA, suma de 200 lei, restul banilor până la concurenţa sumei de 585 lei, cu care inculpaţii intenţionau să cumpere cantitatea de 9 grame de cannabis, au fost adunaţi de coinculpaţi, fără a se putea stabili suma concretă cu care a contribuit fiecare.

Astfel, la data de 10 august 2012, inculpaţii D.E., T.Ş.B., L.A., S.E.M. şi S.C.A., precum şi martorul G.G.M., s-au deplasat cu trenul în mun. Braşov, inculpaţii D.E., L.A. şi S.E.M., dar şi martorul G.G.M. au rămas în gară, iar inculpaţii T.Ş.B. şi S.C.A. au plecat să cumpere drogurile.

În jurul orelor 15,30, inculpatul T.Ş.B. s-a întâlnit cu C.G., în zona străzii N. din mun. Braşov şi în autoturismul acestuia din urmă, inculpatul a remis suma de 585 lei, pentru care a primit nouă pliculeţe care conţineau cannabis, timp în care inculpatul S.C.A. a rămas în apropiere, apoi, înjurai orelor 15,45, cei doi inculpaţi au revenit în gara C.F.R. din mun. Braşov, unde îi aşteptau inculpaţii D.E., L.A. şi S.E.M., respectiv martorul G.G.M. şi unde, între timp, au sosit şi inculpaţii C.L.A. şi V.P.

Deoarece inculpatul L.A. s-a hotărât să nu mai participe la festival şi să se întoarcă în mun. Sf. Gheorghe, inculpatul T.Ş.B. i-a remis un pliculeţ cu cannabis, urmând ca restul drogurilor să fie împărţite între ceilalţi ulterior.

În jurul orelor 16,00, inculpaţii D.E., T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., C.L.A. şi V.P. au fost identificaţi de către lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul S.C.C.O. Covasna şi procurori din cadrul D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Covasna, pe peronul din gara C.F.R. Braşov, în timp ce se pregăteau să plece cu trenul spre com. Teliu, ocazie cu care asupra inculpatului T.Ş.B. au fost găsite cele opt pliculeţe cu cannabis, cumpărate de la C.G.

Inculpatul L.A. a fost identificat, în aceeaşi zi, la orele 17,00, în zona gării C.F.R. Sf. Gheorghe, asupra căruia s-a găsit cel de-al nouălea pliculeţ cu cannabis, care a fost ridicat de organele de cercetare.

La aceeaşi dată de 10 august 2012 au fost ridicate de la inculpaţii T.Ş.B., C.L.A. şi S.C.A. câte o cutie de carton care conţineau foiţe pentru confecţionarea artizanală a ţigaretelor.

Din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 20 august 2012, întocmit de I.G.P.R., D.C.C.O., L.C.A.P.D., a rezultat că cele nouă pliculeţe conţineau cantitatea netă de 6,41 grame de cannabis, în care s-a pus în evidenţă prezenţa T.H.C. substanţă psihotropă, biosintetizată de planta cannabis, care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, această plantă fiind considerată drog de risc.

În urma analizelor de laborator a rămas cantitatea de 5,77 grame de cannabis, care a fost introdusă în camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R., cu dovada din 04 octombrie 2012.

Pe baza datelor furnizate de către inculpatul T.Ş.B., la data de 29 august 2012, a fost identificat numitul C.G., care apoi, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Covasna cu nr. 46/D/P/2012 din 29 octombrie 2012, a fost trimis în judecată pentru comiterea a trei infracţiuni de trafic de droguri de risc, inclusiv pentru cea comisă în data de 10 august 2012, când i-a vândut inculpatului T.Ş.B. cantitatea de 6,41 gr. de cannabis.

Referitor la cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de cei trei inculpaţi, în sensul reţinerii formei tentativei, iar nu a faptei consumate, prima instanţă le-a respins, reţinând că cei şapte inculpaţi s-au înţeles să participe la festivalul de muzică organizată în com. Teliu, jud. Braşov şi au hotărât să strângă bani, pentru a cumpăra cannabis, pe care să-l consume la festival, sens în care fiecare a contribuit cu o sumă de bani, fără a se putea stabilii suma exactă dată de fiecare, cu excepţia inculpaţilor C.L.A. şi V.P., care au trimis 200 lei, însă au adunat 585 lei.

Cu această sumă de bani strânsă, la data de 10 august 2012, inculpatul T.Ş.B. a cumpărat de la numitul C.G. cantitatea de 6,41 grame de cannabis, ambalate în 9 plicuri, din care un plic a fost predat inculpatului L.A., restul urmând a fi consumată împreună de ceilalţi inculpaţi.

Prima instanţă a apreciat că, în cauză, fiecare inculpat a săvârşit câte o infracţiune consumată, iar nu tentativă, elementul material al laturii obiective, respectiv cumpărarea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, s-a consumat în persoana fiecărui inculpat în momentul în care inculpatul T.Ş.B. a intrat în posesia drogului, în schimbul sumei de bani adunat de la inculpaţi şi mandatat de aceştia, şi nu are importanţă că acesta nu a fost împărţită între inculpaţi, până la momentul consumului, cu excepţia inculpatului L.A., datorită intervenţiei organelor judiciare. Mai mult, din declaraţiile inculpaţilor rezultă că aceştia aveau intenţia să consume împreună, la festival, cantitatea de cannabis cumpărată.

S-a apreciat că faptele săvârşite de inculpaţii S.E.M., S.C.A., D.E., C.L.A., V.P., T.Ş.B. şi L.A. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept", prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

La individualizarea judiciară a pedepselor principale, tribunalul s-a raportat la criteriile generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen., prima instanţă punând în balanţă pericolul social al faptelor săvârşite, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale care combat cumpărarea şi consumul ilicit de droguri cât şi scopul pedepsei, prevăzută de art. 52 C. pen., precum şi persoana inculpaţilor, care sunt persoane tinere, toţi sunt studenţi, nu au antecedente penale, fiind cunoscuţi cu un comportament corespunzător în societate şi au regretat faptele comise, împrejurări ce au fost reţinute ca circumstanţe atenuante, în sensul prevederilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. şi a aplicat faţă de inculpaţi dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. f) C. pen.

Văzând că, pentru infracţiunile săvârşite de către inculpaţi, legea penală prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 2 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii, Tribunalul Covasna a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea pedepsei amenzii, stabilite în limitele prevăzute de art. 63 alin. (1) teza a II-a C. pen., reduse potrivit art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. f) C. pen.

Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat apel inculpaţii V.P. şi C.L.A.

Criticile aduse de cei doi inculpaţi au vizat: aspecte de netemeinice relativ la greşita încadrare juridică a faptei pentru care s-a dispus condamnarea celor doi, cât şi sub aspectul pericolului social al faptei comise, cei doi apreciind că faptele săvârşite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni; aspecte de nelegalitate relativ la greşita confiscare a trei cutii de carton care conţineau foiţe pentru confecţionarea artizanală de ţigarete.

Prin Decizia penală nr. 57/Ap din 28 mai 2013 pronunţată în Dosarul nr. 315/119/2013 Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a decis, astfel:

În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. şi art. 373 C. proc. pen., a admis apelurile declarate de inculpaţii V.P. şi C.L.A. împotriva sentinţei penale nr. 8/S din 15 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Covasna, a extins efectele apelului şi cu privire la inculpaţii T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A. şi a desfiinţat sentinţa apelată sub următoarele aspecte:

- al soluţionării acţiunii penale exercitate faţă de inculpaţi ;

- al temeiului de obligare a inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Rejudecând în aceste limite, în baza art. ll pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)¹ C. proc. pen., a achitat inculpaţii V.P., C.L.A., T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A. sub aspectul comiterii infracţiunii de cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. raportat la art. 91 lit. c) C. pen., a aplicat fiecăruia dintre inculpaţii V.P., C.L.A., T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A. sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei.

A reţinut ca temei al obligării inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat dispoziţiile art. 192 alin. (1) pct. l lit. d) C. proc. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că situaţia de fapt a fost corect reţinută de procuror în cursul urmăririi penale, fiind astfel pe deplin aplicabile dispoziţiile procedurale referitoare la judecata în cazul recunoaşterii vinovăţiei - art. 320¹ alin. (4) C. proc. pen., procedura simplificată fiind solicitată de toţi inculpaţii.

În aceste condiţii, Curtea a apreciat că, dintre condiţiile prevăzute de art. 345 alin. (2) C. proc. pen., sunt îndeplinite cele care vizează existenţa faptelor şi comiterea acestora de către cei doi inculpaţi V.P. şi C.L.A.

În cercetarea îndeplinirii şi a celei de-a treia condiţii, respectiv că faptele comise de inculpaţi V.P. şi C.L.A. să constituie infracţiuni, prin raportare la dispoziţiile art. 181 C. pen., Curtea a reţinut că, prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege şi prin conţinutul lor concret, fiind lipsite în mod vădit de importanţă, acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

La adoptarea acestei soluţii, Curtea a avut în vedere:

- vârsta de 21 ani pe care inculpatul C.L.A. o avea împlinită, iar inculpata V.P. a împlinit-o chiar în ziua comiterii faptei;

- faptele au fost comise dată fiind etapa dezvoltării celor doi inculpaţi, specifică startului vârstei maturităţii, când încă se mai întâlnesc în comportamentul acestor persoane influenţele adolescenţei; în această perioadă, tinerii încă învaţă lecţiile de viaţă din propriile greşeli, asumându-şi consecinţele faptelor lor, inculpaţii recunoscând şi regretând comiterea faptelor de natură penală de care au fost acuzaţi;

- în această perioadă de viaţă, tinerii au dorinţa de a fi unici şi adoptă conduite fie de revoltă, fie de închidere în sine sau de exaltare şi afirmare; este perioada în care tinerii leagă noi prietenii şi, deopotrivă, le păstrează pe cele vechi;

- în aceste condiţii, cei doi tineri inculpaţi V.P. şi C.L.A., împreună cu ceilalţi inculpaţi, toţi studenţi în perioada vacanţei, au înţeles să meargă la un festival de muzică ce se desfăşura pe raza comunei Teliu, judeţul Braşov, intenţionând să se distreze în cercul lor ascultând muzică şi consumând cannabis;

- chiar dacă fapta de cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, prezintă, în abstract, un anumit grad de pericol social, legiuitorul incriminând-o şi nefiind de dorit comiterea acestei fapte, în cazul de faţă cei 7 inculpaţi au cumpărat 6,41 grame de cannabis, o cantitate relativ mică, astfel că pericolul social al faptelor comise de inculpaţi nu evidenţiază o periclitare a valorilor sociale ocrotite în abstract şi nu este unul suficient pentru a caracteriza faptele inculpaţilor ca infracţiuni;

- inculpaţii nu au folosit vreun mod deosebit de comitere a faptelor, iar urmarea care se putea produce nu i-ar fi privit decât pe inculpaţi, acesta fiind, de altfel, şi motivul pentru care legea prevede alternativ închisorii, pedeapsa amenzii;

În ceea ce priveşte criticile referitoare la încadrarea juridică dată faptelor comise de cei doi inculpaţi, Curtea le-a respins ca nefondate, însuşindu-şi pe deplin argumentele primei instanţe. Câtă vreme inculpaţii au recunoscut înţelegerea de a cumpăra împreună cannabisul pentru consumul propriu, contribuind cu sume de bani pentru achiziţionarea celor 6,41 grame, nu are importanţă dacă doar o parte din inculpaţi au fost surprinşi de către organele de urmărire penală având asupra lor cannabisul, infracţiunea consumându-se în momentul în care cel care a fost mandatat să achiziţioneze drogurile a intrat în posesia lor;

Criticile de nelegalitate relativ la greşita confiscare a trei cutii de carton, care conţineau foiţe pentru confecţionarea artizanală de ţigarete, Curtea au fost apreciate ca nefondate. Astfel, s-a reţinut că, la fila 31 din dosarul de urmărire penală se află procesul-verbal de efectuare a percheziţiei corporale, asupra inculpaţilor C.L.A., S.C.A. şi T.B.Ş. găsindu-se şi ridicându-se câte o cutie de carton în interiorul cărora se aflau foiţe destinate confecţionării artizanale de ţigarete.

În condiţiile în care toţi inculpaţii au urmat procedura simplificată, recunoscând săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare, respectiv cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, este evident faptul că acea cantitate de 6,41 grame de cannabis nu putea fi consumată de inculpaţi decât folosindu-se de foiţele ce erau depozitate în cele trei cutii din carton găsite şi ridicate de la inculpaţii C.L.A., S.C.A. şi T.B.Ş.

Or, potrivit art. 17 alin. (1) teza I din Legea nr. 143/2000, „Drogurile şi alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2 - 10 se confiscă", astfel că soluţia primei instanţe sub acest aspect este la adăpost de orice critici.

Ţinând seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita celor doi inculpaţi, Curtea a a apreciat că se impune admiterea apelurilor declarate de inculpaţii V.P. şi C.L.A. împotriva sentinţei penale nr. 8/S din 15 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Covasna şi extinderea efectelor apelurilor celor doi inculpaţi şi cu privire la inculpaţii T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A.

În cadrul rejudecării, în baza art. 2 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. b)¹ C. proc. pen., inculpaţii V.P., C.L.A., T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A. au fost achitaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de cumpărare de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pe considerentul că faptele acestora nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În baza art. 181 alin. (3) C. pen. raportat la art. 91 lit. c) C. pen., Curtea s-a apreciat că se impune aplicarea fiecăruia dintre inculpaţii V.P., C.L.A., T.Ş.B., S.E.M., S.C.A., D.E. şi L.A. sancţiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei.

În privinţa cuantumului acestei sancţiuni, s-a apreciat că nu este încălcat principiul non reformation in pejus în condiţiile în care cuantumul pedepsei amenzii aplicate de prima instanţă era de 150 lei, în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul T.Ş.B., respectiv 200 lei în privinţa celorlalţi inculpaţi, dat fiind caracterul diferit al sancţiunilor de drept penal -pedepsele, în cazul de faţă amenda, faţă de sancţiunile în dreptul penal -sancţiunile cu caracter administrativ, în cazul de fată amenda administrativă.

Urmare a achitării inculpaţilor în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b)¹ C. proc. pen., s-a constatat că temeiul obligării acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat va fi dat de dispoziţiile art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. d) C. proc. pen.

Împotriva Deciziei penale nr. 57/Ap din 28 mai 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.LC.O.T -Biroul Teritorial Covasna.

Prin criticile de recurs formulate, s-a solicitat casarea deciziei, în baza dispoziţiilor art. 385⁹ pct. 172 C. proc. pen. şi menţinerea sentinţei, întrucât soluţia de achitare este nelegală, faptele săvârşite de inculpaţi prezentând gradul de pericol social al unei infracţiuni, iar procedura simplificată instituită de art. 320¹ C. proc. pen. nu este compatibilă cu aplicarea dispoziţiilor art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen.

Examinând recursul, prin prisma criticilor invocate, întemeiate pe dispoziţiile art. 385⁹ pct. 172 C. proc. pen., dar şi din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs. în consecinţă, instanţa de recurs urmează să analizeze respectarea termenul de declarare a căii de atac, cât şi cazurile de casare în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior.

Având în vedere data pronunţării deciziei recurate, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile legii noi de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Prin dispoziţiile legii menţionate, s-a realizat o nouă limitare a efectului parţial devolutiv al recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial, intenţia legiuitorului fiind aceea de a restrânge doar la chestiuni de drept controlul judiciar realizat prin intermediul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel.

Potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când sunt contrare legii sau când prin acestea s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Înalta Curte reţine că încălcarea legii materiale sau procesuale se poate realiza în trei modalităţi principale, respectiv neaplicarea de către instanţa de fond şi/sau cea de apel a unei prevederi legale care trebuia aplicată, aplicarea unei prevederi legale care nu trebuia aplicată sau aplicarea greşită a dispoziţiei legale care trebuia aplicată.

Examinând criticile de recurs, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, nu este incidenţă niciuna dintre aceste situaţii.

Astfel, parchetul invocă doar formal nelegalitatea deciziei, criticile formulate vizând în esenţă netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor, în baza art. 10 alin. (1) lit. b)¹ C. proc. pen., care nu poate fi examinată prin prisma niciunuia din cazurile de casare.

Înalta Curte nu poate primi nici susţinerea parchetului, în sensul că procedura simplificată instituită de art. 320¹ C. proc. pen. nu este compatibilă cu aplicarea dispoziţiilor art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen.

Într-adevăr, dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. se referă la pronunţarea unei hotărâri de condamnare în cazul în care este urmată procedura simplificată, dar aceste dispoziţii trebuie analizate în contextul celorlalte prevederi ale aceluiaşi text, care conduc la concluzia că, numai în situaţia constatării de către instanţă - cu privire la faptele recunoscute de inculpat - a tuturor trăsăturilor esenţiale ale unei infracţiuni, poate fi pronunţată o soluţie de condamnare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 385¹⁵ pct. l lit. b) C. proc. pen. anterior, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Covasna împotriva Deciziei penale nr. 57/Ap din 28 mai 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpaţii S.E.M., D.E., T.Ş.B., L.A., S.C.A., C.L.A. şi V.P.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D.E., T.Ş.B., L.A., C.L.A. şi V.P., în sumă de câte 400 lei, şi onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales al intimaţilor inculpaţi S.E.M. şi S.C.A., în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Covasna împotriva Deciziei penale nr. 57/Ap din 28 mai 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpaţii S.E.M., D.E., T.Ş.B., L.A., S.C.A., C.L.A. şi V.P.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi D.E., T.Ş.B., L.A., C.L.A. şi V.P., în sumă de câte 400 lei, şi onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales al intimaţilor inculpaţi S.E.M. şi S.C.A., în sumă de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2707/2013. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere,...		ICCJ. Decizia nr. 1306/2013. SECŢIA PENALĂ →

Vezi şi alte speţe de drept penal: