ICCJ. Decizia nr. 68/2013. Penal
Comentarii |
|
Prin rechizitoriul nr. 29/D din 03 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Alba lulia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.V.C., G.G., S.F., G.P.I., N.M., T.G.C., V.C.A., A.A.M., C.M.A., M.C., M.C.A. și S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a) teza a II-a și lit. b) pct. 18 cu aplicarea art. 323 C. pen., fraudă informatică prev. de art. 49 alin. (2) C. pen., acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), modificarea, ștergerea, deteriorarea de date informatice, restricționarea accesului la un sistem informatic prev. de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deținerea de programe informatice în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 42-45, 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 și introducerea fără drept de date informatice rezultând date necorespunzătoare adevărului prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
în actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada 2005-2009, împreună cu alte persoane față de care ulterior s-a dispus o soluție de scoatere de sub urmărire penală, inculpații au constituit o grupare infracțională nestructurată care a acționat în scopul obținerii de venituri ilicite prin săvârșirea de infracțiuni informatice, concretizate în postarea pe site-uri de vânzări on-line de bunuri fictive pentru care diferite părți vătămate au trimis bani, dorind să achiziționeze bunurile respective.
Totodată, s-a reținut că în activitatea infracțională desfășurată de inculpați a fost accesat repetat site-ul XX prin încălcarea măsurilor de securitate și au fost sustrase mai multe conturi de acces la XX, restricționându-se accesul utilizatorilor legitimi.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția penală, sub nr. 9931/107/2010.
Prin sentința penală nr. 171 din 28 mai 2012, Tribunalul Alba, secția penală, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Alba invocată de apărătorul ales al inculpatului S.F. - avocat M.B. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
Argumentele avute în vedere la pronunțarea acestei soluții au vizat principiile competenței teritoriale reglementată de art. 30 C. proc. pen., instanța reținând că excepția invocată este întemeiată întrucât infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite pe raza județului Vâlcea unde locuiesc toți inculpații și unde au și fost identificați.
Deopotrivă, s-a apreciat că faptul că inculpații M.C. și M.C.A. au locuit vremelnic în Alba lulia, pe strada G., nu reprezintă o împrejurare aptă să conducă la stabilirea unei alte competențe teritoriale, prin raportare la criteriul locului unde au fost săvârșite infracțiunile - jud Vâlcea, al locului unde au fost prinși făptuitorii - județul Vâlcea și al localității unde locuiesc toți făptuitorii - județul Vâlcea.
în același sens s-a reținut că un argument suplimentar îl constituie împrejurarea că inculpatul S.F. este arestat în altă cauză, aflată pe rolul instanțelor din județul Vâlcea, iar buna înfăptuire a justiției s-ar realiza mai ușor dacă n-ar mai fi nevoie ca la fiecare termen de judecată inculpatul să fie transferat de la Vâlcea la Alba.
Urmare declinării, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția penală, sub nr. 5108/90/2012, fiind soluționat prin sentința penală nr. 342 din 3 octombrie 2012 prin care, în baza art. 42 C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.
Prin aceeași hotărâre, constatându-se ivit conflict negativ de competență, s-a dispus trimiterea dosarului la înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
în argumentarea acestei hotărâri s-a reținut că Tribunalul Alba este instanța competentă teritorial să judece cauza în fond, întrucât o parte din activitatea infracțională dedusă judecății s-a comis la Alba lulia, astfel încât instanța susmenționată îndeplinește criteriul locului unde s-a săvârșit infracțiunea prevăzut de art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în accepțiunea dată acestui concept juridic de dispozițiile art. 30 alin. (4) C. proc. pen., acesta fiind argumentul pentru care, în virtutea dispozițiilor art. 30 alin. (3) C. proc. pen., parchetul care a instrumentat cauza în faza de urmărire - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia a indicat-o ca fiind instanța competentă.
Pentru considerentele anterior prezentate, Tribunalul Vâlcea, secția penală, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba și, în temeiul art. 43 C. proc. pen., înaintarea cauzei înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru regulator de competență.
Cauza a fost înregistrată la înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, la data de 25 octombrie 2012, formând obiectul Dosarului.
Analizând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Alba și Tribunalul Vâlcea cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații M.V.C., G.G., S.F., G.P.I., N.M., T.G.C., V.C.A., A.A.M., C.M.A., M.C., M.C.A. și S.I., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 29/D din 03 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Alba Iulia, înalta Curte constată următoarele:
Determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial se circumscrie criteriilor prevăzute în art. 30 C. proc. pen., text de lege potrivit căruia pentru infracțiunile săvârșite în țară, competența este determinată de locul unde a fost săvârșită infracțiunea (forum delicti comissî), locul unde a fost prins făptuitorul (forum deprehensionis), locul unde locuiește făptuitorul (forum domicilii) și locul unde locuiește persoana vătămată.
în cazul în care a fost sesizat un singur organ judiciar dintre cele enunțate în art. 30 alin. (1) C. proc. pen., acesta va fi competent să soluționeze cauza penală.
în cazul în care au fost sesizate simultan două sau mai multe organe judiciare dintre cele prevăzute în art. 30 alin. (1) C. proc. pen., competența se stabilește potrivit ordinii de preferință legală impusă de acest text de lege.
Preferința legală funcționează numai în cazul sesizărilor simultane întrucât în ipoteza în care organele judiciare au fost sesizate în momente diferite, competența revine organului care a fost mai întâi sesizat, operând în această situație o preferință cronologică.
în cauză, urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Alba Iulia care, prin rechizitoriul nr. 29/D din 03 noiembrie 2010 a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.V.C., G.G., S.F., G.P.I., N.M., T.G.C., V.C.A., A.A.M., C.M.A., M.C., M.C.A. și S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire grup infracțional nestructurat prev. de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a) teza a II-a și lit. b) pct. 18 cu aplicarea art. 323 C. pen., fraudă informatică prev. de art. 49 alin. (2) C. pen., acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), modificarea, ștergerea, deteriorarea de date informatice, restricționarea accesului la un sistem informatic prev. de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deținerea de programe informatice în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 42-45, 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 și introducerea fără drept de date informatice rezultând date necorespunzătoare adevărului prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Ca urmare, în speță au devenit incidente dispozițiile art. 30 alin. (3) C. proc. pen. care statuează că în situația în care urmărirea penală se efectuează de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul, prin rechizitoriu, stabilește căreia dintre instanțele prevăzute în art. 30 alin. (1) C. proc. pen. îi revine competența de a judeca, ținând o seama ca, în raport cu împrejurările cauzei, să fie asigurată buna desfășurare a procesului penal.
în virtutea dispozițiilor legale susmenționate, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Alba Iulia a învestit Tribunalul Alba cu soluționarea cauzei pendinte.
Or, Tribunalul Alba îndeplinește criteriul locului săvârșirii faptei prevăzut de art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în accepțiunea dată acestui criteriu prin dispozițiile art. 30 alin. (4) C. proc. pen. întrucât activitatea infracțională ce se impută inculpaților s-a desfășurat inclusiv pe teritoriul județului Alba.
Deopotrivă, aceiași instanță îndeplinește și criteriul locului depistării (prinderii) unora dintre inculpați, întrucât inculpații M.C. și M.C.A. au fost depistați de organele de urmărire penală cu ocazia unei percheziții domiciliare efectuată în Municipiul Alba Iulia, la o locație aleasă de cei doi inculpați pentru desfășurarea activității de fraudare a persoanelor vătămate.
Pentru argumentele expuse, constatându-se că parte din activitatea o infracțională dedusă judecății s-a desfășurat pe raza județului Alba, respectiv în Municipiul Alba Iulia care este și locul depistării/ prinderii inculpaților susmenționați, înalta Curte constată că sesizarea Tribunalului Alba corespunde criteriilor de legalitate instituite prin dispozițiile art. 30 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 30 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen., motiv pentru care va trimite dosarul acestei instanțe spre competentă soluționare.
Totodată, înalta Curte constată că starea de detenție, în altă cauză, în care se află inculpatul S.F. nu constituie un argument pentru schimbarea competenței teritoriale de judecare a cauzei întrucât, pe de o parte, o astfel de situație nu se circumscrie niciunuia dintre criteriile prevăzute de art. 30 C. proc. pen. care să atragă o altă competență teritorială, iar, pe de altă parte, nu poate constitui nicio piedică în soluționarea cu celeritate a pricinii și respectarea drepturilor procesuale ale părților și ale celorlalți participanți la procesul penal, inculpatul S.F. aflându-se în executarea unei pedepse privative de libertate - împrejurarea care permite transferarea deținutului într-un penitenciar către să poată asigura prezența acestuia în fața instanței competente.
S-au avut în vedere și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
← ICCJ. Decizia nr. 61/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 37/2013. Penal → |
---|